Fisa-Fantana - 10

Fişă de lucru – povestirea: Fântâna dintre plopi, Mihail Sadoveanu
Citiţi următorul text:
—Aşa? Se răsucea uşor în loc, la dreapta şi la stânga, mlădiindu-şi mijlocul şi

privindu-şi cu stăruinţă ciuboţelele. Apoi deodată îmi apucă mâna cu care ţineam
dârlogii calului, mi-o sărută, se întoarse şi fugi. Se mistui undeva, pe sub zidurile
hanului. O mai aşteptai o vreme, cu ochii, dar n-o mai văzui. Ancuţa ieşi în uşă, ca să-
şi primească banii de gazdă. Măcar că nu mai era tânără, era frumoasă femeie, plină şi
voinică, îmi zâmbea viclean, clătinând din cap, căci toate le pricepea şi toate le vedea.
Era ca şi Ancuţa astălaltă, care se uită acuma la mine. Dar asta-i mai tânără şi mai
frumoasă.
Oamenii îndemnau boii şi carăle ieşeau scârţâind la şleah. Când a trecut şi cel
din urmă car, al unsprezecelea, m-am zvârlit şi eu în şa. Lăutarii s-au ploconit cu
cuşmele în mână, din colţul gârliciului. Eu am trecut la drum, şi Lupei, cânele cel
mare, sur, slobozit de moş Irimia din lanţ, începu să latre şi să salte împrejurul
roibului. Era o dimineaţă limpede de toamnă în valea Moldovei. Se auzeau clopote de
biserici sunând în depărtări. Acuma sunetul lor venea până la sufletul meu blând şi cu
dulceaţă. Am mers multă vreme aşa, având soarele-n spate şi apele Moldovei în
stânga. Am trecut prin satele răzăşilor de la Miteşti, Năvrăpeştişi Miroslăveşti. Pe
urmă am lăsat valea Moldovei şi-am prins a sui dealul cel lung spre Brăteşti. Când am
ajuns acolo, în codru, sub schit, am făcut popas. Dar eu nu v-aş putea spune c-am
grăit cu oamenii pe unde am trecut, nici ce-am văzut; căci aveam în mine chipuri şi
vedenii care mă duceau ca-n zbor aiurea. Cătră asfinţitul soarelui am fost la Paşcani şi
m-am înfăţişat la curte. M-am închinat cu sănătate în faţa lui Canta şi i-am arătat că i-
am adus vinul tocmit. Dumnealui m-a bătut pe spate şi mi-a zis «brava»; mi-a
orânduit odaie de mas şi mâncare ş-a rămas hotărât să descărcăm a doua zi. Mi-a mai
povestit domnia sa cum i-a bătut piatra în anul acela viile de la Cotnari; dar nu prea
băgam de samă, căci se ridicau pâcle de pe Siret şi venea sara. După ce-am mâncat şi-
am făcut cercetarea oamenilor şi rânduiala pe noapte, am spus o vorbă tainică lui moş
Irimia, care mi-a scos pe furiş calul la poarta curţii. Cu Lupei după mine, am pornit
întăi la pas. În sat am luat-o în trap uşor. Pe urmă am pişcat roibul cu harapnicul. Şi-
am mers într-o întinsoare, cu şuier de vânt în urechi, domolindu-mi fuga numai în
sate. Şi la două ceasuri după înnoptat am văzut hanul Ancuţei scânteind c-o singură
lumină. L-am ocolit şi-am apucat prin mirişti. Am dat pe urmă în drumeag. Şi-am pus
pe roib în pas când am şimţit că m-apropii de fântâna cu patru plopi, îmi bătea inima
şi mă temeam să nu găsesc locul mort. O lună ştirbă se ridica din răsărit ca peste o
pustie. Deodată , când şimţii freamătul plopilor, Lupei mârâi uşor. Atunci descălicai.
Poruncii cu voce scăzută: «Fii cuminte, Lupei!» şi mă oprii. Am avut o tresărire
năprasnică în toată fiinţa. Marga era lângă mine. În lucirea ştearsă a lunii, sta puţin
întoarsă, cu fruntea grămădită în cotul mânii stângi. Când am atins-o, şi-a lăsat braţele
în jos şi mi-a făcut faţă. O auzii râzând încet. Purta pe ea toate podoabele: le şimţeam
pipăind-o. N-avea duh de tutun şi capu-i mirosea a flori. În acei ani ai tinereţii,
nopţile-mi păreau mai scurte. Şi vorbeam mai puţin. Cum a asfinţit luna, roibul a
nechezat încetişor. M-am înălţat în picioare, lângă ghizdelele fântânii. Marga mi s-a
aninat de umăr, şi-a grămădit capu-n pieptul meu ş-a prins a plânge.
— Nu fi proastă şi nu plânge! i-am zis eu. Desară mi-i drumul înapoi. Vreau să-ţi aduc
o scurteică de vulpe de la Paşcani.
Ea se strângea în mine suspinând.
— N-ai să te-întorci. Că eu îs o roabă şi-o nemernică. Dar am să te aştept şi-am
să mor lângă fântână dacă nu vii!
1. Precizaţi indicii spaţio temporali în fragmentul de text dat.

2. Interpretaţi simbolic locul de întâlnire al îndrăgostiţilor.
3. Comentaţi fragmentul subliniat din textul dat.
4. Precizaţi tipul de narator întâlnit. Cum este determinat acesta să iși înceapă
povestirea?
5. Realizaţi o carcaterizare a Margăi, folosind fragmentul de text dat. Cum
interpretați replica fetei?
6. Stabiliţi modurile de expunere prezente în textul dat.
7. Care este sensul sintagmelor marcate cu italic?
8. Interpretaţi titlul povestirii.
9. Care este lucrarea din care face parte această povestire? De unde s-a inspirit
autorul M. Sadoveanu în folosirea acestei tehnici narative?
10.Interpretați simbolul ”Hanului”.(ex. hanul este un loc de popas, centrul
lumii, loc unde se întâmplă evenimente fantastice, loc aparte pentru oameni,....)

Fisa-Fantana - 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa-Fantana - 10

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa-Fantana - 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fişă de lucru – povestirea: Fântâna dintre plopi, Mihail Sadoveanu

Citiţi următorul text:

—Aşa? Se răsucea uşor în loc, la dreapta şi la stânga, mlădiindu-şi mijlocul şi

1. Precizaţi indicii spaţio temporali în fragmentul de text dat.

S-ar putea să vă placă și