Colectia "LICEU" es CUBUL MAGIC Culegere de exercitii de desen tehnic si reprezentiri geometrice Edifia a treia revizuitaarele merit al eli, este ¢& umple un gol de informatie specializas care, la 0 privire atenta, se dovedeste a fi necesara si altor domenii:inginer design, arta aplicat. in fond, luerarea este necesara oricui doreste si se inlegreze corect realitajilor ineonjurdtoare, si simta gi s& infeleau forma, dimensiunile spaialui si volumul construt, chiar 5 ito realitate virtual’ Un ale merit al cari este metoda “progresiv-deductiva" utlizata, Primal capitol ofera o succinta si intitiva familiarizare cu modurile de reprezentare plana 4 volumelor (conform celor rei metode consaerate - epura, axonometie si perspectiva), Celelate capitole contin elemente de vizualizare, pozitionare si diverse prelucriri aplicate formelor geometiice avand ca hazd de pomire, in exelusivitate, cubul, Ele formeaza o banca impresionantt de date. acopetind toate prineipiile de formare 51 iavatare, reprezentind, in plus, prineipalele tiputi de teste de adinitere Ia scolile roméanesti gi strine de arhitecturé din ultimele deceni Referent stiintifie: prof.dr.arh, Teodor Octavian GHEORGHIL [Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Rominiei IDUMITRESCU, CRISTIAN Cubul magie: culegere de exereitii de desen tehnie lreprezentari grafice / death. Cristian Dumitrescu ~ Timi) lEditura Politehnica, 2008 324 p. ; 24 em. - (Lice) Bibliogs ISBN 973-625 Prof.dr.arh, Cristian Dumitrescu CUBUL MAGIC Culegere de exercitii de desen tehnic si reprezentari geometrice Colectia "LICEU" EDITURA POLITEHNICA TIMISOARA - 2008Copyright © Editura Politehnica, 2008 ‘Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasti lucrare nu poate fi reprodusa, stocati sau transmisi prin indiferent ce forma, faré acordul prealabil scris al Editucii Politehniea. EDITURA POLITEHNICA By, Republicii nr. 9 300159 Timisoara, Romania Tel, 0256/403.823 Fax 0256/403.823, editura@edipol upto Consilier editorial: profdr.ing. Sabin IONEL, Redactor: Claudia MIHALI ‘Tehnoredactare: Eduard MAN, Ovidiu MICSA Coreetura: arh, Mirela SZITAR, ath. Erika DUDAS Bun de imprimat: 06.02.2008 Coli de tipar: 20, C.L.U. 744 ISBN 97, Tiparul executat la $.C. U.R.C. XEDOX S.R.L. Timisoara Cuvaint inainte Cubul_impane, _tmpreund_eu_sfera, Drivilegiul atit de protios al unet perfeeiuni eomeltice 5) estetice inegalabile tn lumea ideala a corpurilor geometric. Cubul reprezinta perfecyiunea formelor plane, sfera pet celor curbe, ambele recunoscute de clasicii geometried si arhitecturt elene si perpetuate pind in zilele noastre ‘Supott al diferitelororientiri geometrce si fneiveat de conotaitsimbolice, cubul a stat Ia bbaza unor orientar stilistice fn evolufia artelor sia arhitecturii, generind —realizari remareabile Dar cubul poate servi, aga cum ara gi Tucrarea de fat. si ea partener tn formarea vederii In spatu, a deslusiiitainelor reprezentarilor bidimensionale a formelor spatiale, in destvargirea unui limbaj grafic tn ddosenul tehnic, pentru toi cei care caut s comunice prin el ‘Cubul, acest crow al tucradii de fats, 1 initia pe eititor fn tainele reprezentarlor din esenul tehnic si ajutd fa Formarea abilitilor de a imagina 5i a roprezenta plan, diversele dobjiecte din spat. Cuba formativ din acest volum poate f considerat —conlinuare a jocutilor langramelor chinezosi sau dominoului din reprezentirile plane, a cubului Soma sau celal Jui Rubik, in variantele spatiale, ‘Cubul Soma inventat de danezul Piet Hein este format din gapte piese, aleatuite din tei saw patra eubusilipite tre ele, ce pot aleatui Giferte forme spatiale, iar eel al arhitectalui maghiar Erno Rubik din 27 de cubulefe care pind cfind fetele eubuluh mare sunt la fe coloate. Lucrarea de fafa constiuie © metod& Aidactica, perfectionats pe parcursul multor ant de actvitate la catedra Imaginile plane ale difertelor clemente spatiale sunt reprezentate th epurd axonometrie gi, in final, in perspoctivs ttr-0 fanumita relatie cu un cub cadru. Cu aceste imagini apoi se efectueaza anumite operat de viaualizare, poziffonare si prelucrare, grupate Astfel, dup ce se prezinté notiunile introductive privind reprezentarea tn epurd i axonomettie a formelor spatiale (cap. 1), ele sunt vizualizate din diferite zone spatiale {cap.2), pozitionate (cap. 3) i constuite in spatiu"plecdnd de la anumite clemente ‘componente (cap 4), inserise unele Mn altcle ‘sau fangente (cap.5), desfigurate_ pe un plan (6) sau tansformate geometsic (7), secionate (), rote (9) sau intersectate cu diferite Fig 1.28. infelege mecanismul ordontei lor. LY Cheri deerluare Telajionarea ‘coreet] a poiselilor tn cadraldgpunerii generale afr, eh 3} coca peaonaeafsiren dint de4 [Ly X NJ iW S a N e © MV OA ig Bea a2 Bxercitiul 1.4, Enung, obiective Se di proiccjia vertical sau vederea din Tas a mnel malt devoumeavind 0 _geometrie eit mai simp. Se eer prezentate in axonometrie izometricd zece variante care si corespundi_proieciei date ‘Se wmnireste dezvoltarea bagajului formal Utlizat de vitoral proigetan,relationarea unet proieeti ortogonale cw o multime de volume prezeniate axonometre gi nu in ultima rnd, 0 clasificarea si 0 ierarhizare a volumelor ‘eunoscute gi studite pin Ia aceast dat Cunostinte necesare Sisteme de proieetii, reprezentarea in epuri si axonomettic a volumefor — primare, funogtinfe de geometric plana si in spatiu, acarmulate fn ani de lieu, ‘Cateyorile de eorpuri cu care se opereazi fn exercitile ce urmeszi le putem grupa m urmacoarele fami: parallipipedul (cubsl), prisma, piramida, llindrul, conul, sfera volume de rotaje sau tanslate, atcle decit ultimele elase (ex. torul), Volumete de rotate, functie de pozitia lor fo spa, pot prezonta convexitti sau concaviciyi orientate citre ireotia de privire, iar muchiile invzibile se previnta in desea, ‘Metodi de recolvare Cu cit namirul de proicetii dintro epurk este mai mie, ew ati mai mare va fi numinul variantelor spatiale. La tei proiecti uaa exist o variant uniel, la doul mumirul lor reste pentru ea It singuri proieete, cea si poati exista zeci de varante Din lipsi de spativ am selectat numai 14 variante, alese din toate cole 7 familii de volume prezentate mai sus. In general am ales variantele cele mai simple, din toate eategorile de volume prezentae (Hi. 1. 39). Esto posiil ea unele Famili, 1a provectia dati 6 nu aibs nie un reprezentant, aga eum altele, de exemplu cele cilindrice, pot avea Griteri de esaluare ‘Corespondena dintre volumul prezentat gi proiectia vertical’ dati, varictatea 51 ‘implitatea corpurilor prezeniate (CUBUL MAGIC Fig. 1.38 REPREZENTARI IN EPURA $I AXONOMETRIE Exereitiul 14. Enunt Se cer eit mai multe variane spatiale prezentate fn axonometre izomelrick ale unor volume care si corespunds urmatoarelorproiesil verticale (vederea din fa). Pentru ei formele spatiale sunt infinite gi din motivul el Iuerarea de fas se adrosea7i in primul rind absalventilr de liceu, se va ciuta evidentierea lunor volume care si corespunds nivelului de cunogtinge acunnulte fn acest moment, adicd corpuri care si facd parte din dow mari clase de forme sgeomettice de baz: forme poliedrate (cub, prism’, piramida) si forme de otaye (ciindru, con, sfer, (01) th variantele convexe gi concave fala de diretia de privie, In mod eu tocol accidental, pe parcursal huereii vor fi utlizate si forme de transiaie, ezuliate din deplasarea unei eurbe cu parameti constant peo dincctoare deaptl sau curb @ 33an By gy ee a a i @ SV WOOO oO o cuBUL MAGIC REPR rE Fa Ener . pund Se presi in axonometrie izometreS cate corespund f oa uns exerii ~ KA 7 \ \ JX NS by = s&s & e @RS 2 BG 1 SLE Be IDB CSee SESS Kh D Sh RD a Na PAIGE 5 ® Ee MN] WAM HG HOSS Ame Lp ] D> Al TS) ae elKIEK o|MWN of NM « VAIN NAL ZO WA We QV Who KS of NE) Dy. w @ SS) M @ otk ob |. ANA ® | AN |@ A oA KI oM [VNKy Rey ss ©. wy QO ® AX rs lo Ah WE KS! gee i rh ja Q 4g AW aw \aé (ah gla? lay I zal Gel LA) DS. GOSS NY addmh JY oS o a A Ax A ae Via Aen [Xk aah’ jh iP _o >| di) di< eK’ oO ald o AW WW MAWRM] Al A & aX ey q iy he | BAL ZAI G@ TA B oD ONY QD we CO el ® OI! ofWEi ODILDIRE @ @ ® ® @ UAICM/AY ®a EB Q ® aA KA! AAI 7 1 AGO oN ® m\| AA D elBX ® @ @ @ ONGS& Obs KI avy ®AC) OS ~ QO ®6 Exercitinl 1.6. Enunt,oblective ‘Se prezinta tripla proiectie ortogonala a eometrice—simple—inscrse ‘euburi de acelagi marime. Se cere imaginarea unui_volum care si corespunda proiecilor date si prezentarea lui fn axonometrieizomevici. ‘Se urmareste relajionarea_proieetiilor din ‘para cu o imagine axonometrica si formarea st dezvoltarea capacitii de select din cele doua mari categorii de forme (poliedrate si de rotatie) a rezolvarilor posbile Cunostinge necesare Reprezentarea in epurh si axonometric izometricd a volumelor simple, precum §i profundarea caracteriticilor lor gecmetice $1 ‘Metodi de rezolvare Datorits numarulei mai mare de proiecti, alegeren variantei corecte este mai usor de Fealizat deeit tt cazul dublei proiecit ortogonale. Urmirind relationares vederilor, morfologia ‘penerald a fiecirei proiecil - conturul general cat gi liniile intrioare, reprezemtind atit Imuchii vizsbile, cit si invizibile - se cautt formarea unor repere Ta selectrea variantei corecte, care genercazi, in ultima, instant Formarea vederi in spat ‘Astfel, se cauti inti incadrares volurmul prezentat Intruna din famille de forme Prezentale anterior, dup care, pe baza flementelor constitutive se constneste in etalie intregul volum. O atengie deosebit trebuie data volumelor de rotate, atat convexe cat si coneave, unde nu sunt prezentate alte clemente constitutive necesare pentru Injelegerea curburi Tn figurile 1.46, 47, 48, 49 sunt prezentate variante posible in axonometrie [a patru epure ale unor volume inserise intr-un eu earn in general, varianta prezentatA th rezolvare este o solute simpla, elevul avand posibilitatea de aintregi suita de variane posible. Griterii de evaluare Corectitudinea varianei propuse precum gi acuratefea construcfei axonometrice. Se NWN ix Ol CUBUL MAGIC va & Figs.t8 Fig 148, REPREZENTARI IN EPURA $1 AXONOMETRIE Exercifiul 1.6, a Enunt si rezoWvare G Se cere 0 variant spajiali desenat in axonometri izometrie« unor volume tnserise Tatu ‘cub ears, care s8 corespunda color opt epure compuse din trpla proiectie ortogonald,6 Exercifiul 1.6. Enunt, obicerve Se prezinth triple proieetie ortogonala a twnor compari geometrice simple, tnserise in ceuburi de aceiasi mirime. Se cere imaginarea unui volum care si ‘corespund proieeiilor date gi prezentarea lui fn axonomettc izometrica ‘Se urmareste relationarea proiectiilor din ‘puri cu o imagine axonometrca si formarea st ezvoltarea capaci de seletie din cele dows ‘mari categorii de forme (poliedrate si de rolatie) a rezolvirilor posbil, Cunostinge necesare Reprezentatea in epuri si axonometrie izometrict @ volumelot simple, precum gi ‘aprofundarea caractersticlor lor geomettie $i ‘constructive. ‘Metodi de recolvare orits numacului mat mare de proiecti alegeres varianlei corecte este mai usor de realizat deceit in cazul dublei _proiecti cortogonate. Urmatind relationarea vederitor, mocfologia sgenerala a fiecarei peoiectit- conturul general fat st liniile interoare, teprezentind alae ‘much viibile, eft gi invizbile ~ se cauts formarea uor repere in selectarea variante: ceorecto, care genereazi, Tm ultima, instanja ormarea vederi In spat ‘Astfel, se cauth Inti incadrarea volumelut prezentat intruna din famille de forme pprezentate anterior, dupa care, pe baza clementelor constitutive se construiete. in detaiu fnitegul volum. O atengie deosebita trebuie data volumolor de rotate, att convene cet si concave, unde ou sunt prezentate alte flemente constitutive necesare — pemint {ntelegerea curburi in figurle 1.46, 47, 48, 49 sunt prezentate variante posible in axonometie {a patru epure ale unor volume inserise inte-un cub cad jn general, varianta prezentats th rezolvare este 0 solujie simpli, elevul avind posibilitatea ‘dea intregisuita de variante posible. Critert de evaluare Corectitudinea variantet propuse precum si acuratefea constructei axonometriee CUBUL MAGIC LAIN a Figs. REPREZENTARI IN EPURA $1 AXONOMETRIE C Pxerciial L6. si rezalvare Se cere o variants spatial desenatd fo axonometrie izometricé @ unor yolume fnscrise ite-us ‘cub cadru, care si. corespundd eelor opt epure compuse din tripla project ortozonala,cuBUL MAGIC 0 Exerciiul 1.6. b—Enunt Se cere o variants spatala in axonometrie izometric8 a unor volume Tnscrise tur-un cub cad, sh corespunda celor 12 epure formate dint-otripld proiectieortogonala, < . BS AE [He go Me LY. NUKL AIS ANY MeBxorciiul 1.7 Enun, oblective Se da vederea de sus a unei comporiti oumate din trei volume eu o geometric simp, inserise intiun cub eadru si prezentate in dubia proieeyie ortogonala tn partea de sus a pogini Se cere completarea_celorlalte dou pre ale gue! ampere! forma dn ele tei volume, ‘Se doreste formarea deprinderilor de telagionare in cadrul uneiepure a unei ceompoziti volumetrice Cunostinye necesare Reprezentarea in epurd si axonometri, Aispunerea proieotilor ‘Mera de revolvare Se stabileste pozitia flecirul volum tH ‘cadral compoaite, in relate eu celelaie dou, tlupa cere se trece [a gisirea celorlalte dou proicctii, Se va avea in vedere ch toate Volumele sunt inseripibile itr-un cub, deci si proiectile lor vor f incedrate inte-un pra Pentru a veni in sprijinul celor eare caut rezolvarea, se observa c& flecare compozitie teste alettuitt din dows forme poliedrae st una de rotate, Important in acest caz este si reprezentarea tururor muchilor jnviibil, in cadrul fiecirei proiec}ii, pentru a limurirelationares spaiala 2 vyolumelor Pocitionarea spayiala a flecdrui_volum th cadrul compozitiei poate fi difeita de aceea ccadrul prezentiri initiale a eelor tel volume, fn figurile din aceasta pagina se prezin cordonate pe vertical, proiestia orizontals a tcompozitisi ex toate volumele ce 0 compun, far jos, ezolvarea completa epurei ia’ exerciile 7a gi 17.c, pe aceeasi pagina se prezintd pe orizonaléatat enuntu, ct i rezolvarea Iu, iar la exerciiul 1.7.8 ele se elseso in pagini Separate, Crtert de evaluare Corespondenjs. dintre corpuri in. cadral ficcirei proiectil gi a proiectilor in cadrul eputet compozitici, evidentereacuturot Imuchiilor invizibile si, nu in vkimul rand rapiditatea eu care a fast rezolvatexerctil CUBUL MAGIC REPREZENTARI IN EPURA $I: AXONOMETRIE, ‘Exerciiol 17. @—Enunt i vezolvare ‘se cere desenarea celle dua proiectit n 1 epuret a dout comport formate din wel volume simple Jnscrise inn cub eadru | prezentate in dubls proce otogonal,plecSad dela proiectia orzonala 3 M4 © [\ A HO 416 Exerc 1:7. ¢~ Eman sirezolvare Se eove desenave evioralte dou profeei ale epee # dows compozii formate din tei volume simple inscrise in-un eu eadra $i prezentate is dubla proicejie ortagoral pl CUBULMAGIC els proiectia orizontai a | oRO VIZUALIZARI Capitotul 2 VIZUALIZAR} AXONOMETRICE ‘Am veut e& pentni a objine epura noi volum este nesesar wn sistem de plane de proiectie perpendiculare inte ele, dows cite dowd, si cave se intersecteaza dupa axele de proiectc ox, oy si 02 ack aceste plane se continu’ si dincolo de aceste axe, se poate observa in fig. 2 spatial este civieat in opt zone numite teiedre, numerotate cu fre romane snte-o bidine standardizats| ‘Sf presupunem, acum, €8 se prezinta fo jxonometrie izometrca un votum asezat in prima triedru Parcurgind succesiv ficeare din aoeste zone, si Incercim sh schivam in axono ‘etie izometics votumul dat, care ramane fix, privit insa din fiecare zona, Posiia noastr in spat poate f indicat fie prin numaeultriedrotu, fie prin poziia anclor de coordonate ale primuluitiedru care in geomeria descripiv’s au valori fozitive, fie privind de-a lungul -unei diagonale a cubului cadra, 7 Se prezinta ase, Ia cubul eadru din imagine sliggomala imterioara AB. Privind de-a lungul diagonalei Al aceasta si se vadi ca un pact, privim volumul din tiedmul I. in schimb, daca privim volumul de-a Tungul diagonalei BA, ne nf triedrul VII Enerciile de vizustizare din acest capitol ‘opereaza eu volume asimetrice, care preziniS 0 zonilipsi. gi_un orificiy interior, sufteiente lemente formale pentru a gisi repere spatiale in reprezentarea corectd a acestuia, ‘La imaginile prezentate in fig.2.1. au fost desenate patru vizualiziri sxonometrice ale acelviagi volum in ordine, din tiedrele HI, VJ, i VUL, dindu-se si pouitile carscteristice ale axelor primulu weds, it In fig, 2.2, si 23, Vinualizaile accluiasi volum in toate wiedrele, prezentate in ordine ereseitoare ste un capitol uti pentru Formarea vederit ta spatis, unde se cer cunostinje privind reprezentirle axonometrice izametrice 1 Ccantrucit grace vefertoave la cereCUBULMAGIC ee VIZUALIZARI a Beret 2 Exercitinl 2.1.4 ~ Bunt gi rezolvare Enny obit mcuick 4 wk Se cere SH se preznte pau pozitit axonometrce ale unui volum fasesls tran ub cada ee eed conform pozitiei axelor imagine ale primului eiedru, prezentatealatuat. fntcun cub cadru,impreuna cu reprezentarea axelor de profecte. Se cer reprezentate Inca tel immagini axonomettice ale aceluigi volum, privit din fate wel triedre, indicate prin pozifile ‘spatiale ale axelor primmlut tried, ‘Se urmareste formarea deprinderitor de reprezeniare spatial a aceluiasi volum privit din zone diferite si, implicit. a Formarii vederi i orientri spatiale ‘Cunostinye necesare Repreventarea Th axonomettie a volumelor de rota, construct grafice refortoare ta cere ‘Metoda de reatizare fn primul rind, tebuie format un sistem de ordentare spatialé pentru a ne da seama de tredrut din care este vizwalizat volumul Aceasta pozifionare spatiald in lucrarea de {af este relationata eu axele de proiectie ale primulu tiedre, care in geometria desenp= tiva au valori poztive si, de fap, teprezinta pozitia spatial a tei sezmente egale, dine fare nul este ntokdeauna vertical (02) ‘Se trece apor la conturares axonometriei fieeinei pozii in parte, in exemplele prezentate fiind desenate vizualizirile din rele 1V, VE gi VIL Pe aceasta pagina, fn figura 2.4. au fost prezentate imaginile axonometrice ale fceluiagi volun viewalizat din teedrele 1, gi TV, preente gi in cadeulexereitilr. ‘Yolumele prezentate, pentry ea exerciul sigi_ atingtseopul,prezined porsiuni circulate, golur fn partea central, nu sunt simetrce gi a 9 parte lips levi pot eauta vizualizari si din ake triedre.decdt cele prezentate "in cadrul exercitilor Crier de opreciore Corecta.reprezentare axonomettcd volumelor fi fiecate pozitie, evidenfieres Pinilor vizibile si a muchillor invizibil, acuratefen gi precizia grafic84 Pxercitivi 2.1, d Enunt si rezolvare Se cere 58 se prezinte patru poriii axonometice ale unui volum fascris fatr-un cub ead, conform poetic axclor imagine ale primului tredru, prezentate altura. POZITIONARI SPATIALE Capitotul 3 POZITIONARI SPATIALE Dupa ce am vizut cum se reprezintd un volum si cum se vede el din dierite zone din pati, si ineercim acum s8-1_ position’ difecit in spativ, pastrind acceasi relic. de sriere itr-un ewb ead, Primal aspect ce uebuie cluifiet il roprezintd categoriile de volume care pot fi inserise in cub si apoi care sunt pozitile particulare ale cesta Datorita dimensiunilor heravii de fas, vom inserie tm eub numat poliedre, adica compuri cu Tete plane, si anume, poliedrele regulate si cele scmiregufate, pe care Te vom cunoasle ct aceasta ocazie In acest sens, pe vind, vom prezenta aceste clase de poliedt, efteva din proprietajle lor [geometrice si apoi constructia lor in epurh st sxonometre, intro strinsa relaie cu cubul cade, Ultima clasa este @ poliedrelor neregulate, infinite ca numé, din care am ales eiteva ‘exemple Fig. 3.1. 85 Al doilea aspect cate tebuie l&murit sl reprezinta fixarea poziilor caracterstie, pamticulare, reprezentative pentre fiecare plied: si din core acesta poate fi ujor ‘Am ales din aceste pozitii paniculare pe cele Tegate de elemeniele’ geomewice constitutive adicdo fa, © muchie si un vart In anuite varante spatiale Toate aceste variants sunt legate direct de pozitia cubului cadru fn acest sens, Ia pozitia pe 0 muchie, am utlzat in special cazul end dova diazonaie de fete sunt vertical, lar tm varianta de cub pe virt, cazul cind’ diagonala inteioara este vertical ‘n fig 3.1 sunt prezentate fy axonomette si epurd aceste pozti particular ale unui cub in care, apoit vom incepe si inseriem difeite tipuri de poliedre, —eunoscindsle ase! caracteristiile geometrice, constructive gi de reprezentare86 (CUBUL MAGIC POZITIONARI SPATIALE 87 3.1. POLIEDRE REGULATE z b. Reprezentarea tetraedrului regulat a. Generalitati K Tamed rept me, 4 fe toner Un_poliedru este _un_corp geometric . cechilaterale, cite 3 In varf, 4 varfuri si 6 pal “D_g A ae ‘ign de fee plane. Poliedrele regulate au urmatoarele proprietii * toate fofele lor sunt poligoane regulate gale: + "Vasfurile Jor sunt unghiuri solide regulate exile, * ‘sunt inscrptibile ta sfers, + in elese poate inserie 0 sfera Obyinerea for matematics se datoreaz8 lui Thetet (pe la 369 1C) din scoala lui Platon, care, Ia Findus, le considera ea esentiale tn forganizaren naturii, pind la atom, ‘motiv pentra care au fost numite corporile lui Paton. Cele einci poliedre regulate sunt *Tetraedral regulat (1), care are 4 fete Irlunghiur echitaterate. (Mg. 3.2.2) *+Cubul (C), are 6 fete patrate (lig, 3.2.0); *Octaedral regulat (©), care are 8 fee ‘wiunghiur echiaterae (ig3.2.¢); +Dodecaedrul regulat (D), care are 12 fete pentagoane regulate (fig. 3.2.4); ‘sHeosaedrul regulat (0), care are 20 de fete triunghiur echilaterale fig. 3.2.0) ‘Aceste poliedre regulate sunt guvernate de fom lu Euler in care: V-= mumarul de vier M= numarul de muchii F = numaul de fete scare arat ase: V-M+F=2 /Aceasta relate se poate verifica din tabell: y MF ‘Tetraedral regulat (Et) 4-64 Cubut © 8 2 6 Octaednul regular (0) 6 12 8 Dodecacdrulegulat(D) 20 30 12 Ikosaedrul regula (1) 12 30 20 Fiecare dintre aceste potiedre regulate, va fi reprezentat fn continuare in axonomveiri fnt-0 relajie de inseriere inr-un eub cadru, in poziti particulare pe o fata, peo muchie sav in Varf, precum si desfasuratafefelor sal, Fig. 33. ‘rin numa siu mic de fee, prin varfurile sale penetrante, el evoca fm antichitate Usedunea, forma distructiva a foculi Tn fig 4.3. este reprezentatd axonometria dimeiricd a acestia gi se constatd modalitates jn care else pote inscrie in cub, find ayezat pre una din muchiile sale, In accastd pozite, projectile sale mu mai sunt triunghiuri, ct patrate (ig.3.5. ©), in care diagonalele sunt Iucile tetaedratui Tn fig 3.4, so prezinta desfagurarea feelor sale, ca 0 reac) Inte pat wiunghiud cchilaterale egal Cele tet pozitli de baz din epurd se constrieseastfet: + peo fad se construieste triunghiul echilateral abe, iar v* se objine considerdnd smuchia VC ea 0 frntala (fig. 3.5), = pe un vir este inversul anterioare (fig3.5:6) + peo muchie se pomeste de Ia inserierea tetraedeului regulat inweun cub, cfind proieetiie sale sunt patrato(fig3.5.c). ©38 &Repressotarea cubui Flexscat opus, nuit cu, aoat () ae 6 foe pra ote 3 care vst vag "2 mach Pin sabilisl, solidiate, pettudine gi ete 3f prin fopal cu tf arunes bre ‘bot get eis dp anc det ‘presen pd In fig. 36. este repezentat asonometic evideyindusesecthnea perpendiulrspe'6 agonal fron prin cet ebul ors ag si a pote bse eta hea Desfigurareaffeor sale, tirana din variance ele mai eunoscute, ete presents In igus urmaware ie 37) in 38... csi prezentate dubia broieiorogonals porte paneuare ate + Pe, sind prolecaorzonalé exe pat 1 pe miehie stat in plans orlzonty avind" dou dlgonsle de ee by pooh siz (> +e ut vit stat npn orion ew o legonalt™ interoard "vera (e) ind constueia Ii pormeste dela const singh ehltrat al dagoaltor det a Protecteea i avait marine CUBUL MAGH Y Fig. 36. Fig. 97. Ic pOZTTIONARI SPATIALE Fig. 5.10. Fig. 5.1 89 4. Reprezentarea octacdrulul regulat Cctaedral regula, notat (0), are 8 fore ‘wiunghiuri eehilaterale, eft 4 la varl, 6 viefui i 12 ech slo ineresant de remarcat legatura dintre ppamant (cub) si aer (octaedru) stabikia prin valtatea celor dou volume, luers constatat deja do greci. Aceasta fnseamng 8, dacd unim centrele feelor unui cub, obsinem un ostaed egulat gi invers (fig, 3.9). Octnedmul apare ca format din dou piramide cu baza_un patrat, fipite ta baza, constalare ce ajuta Ia objinerea desfagurate: (Gig.3.10, si epure acestua, ‘Asifel, in fig 311, se prezinta poritite particular cind el este agezat pe tun varf, cand diggounla interioara este vertcala, $i egald cu diagonala patratui din proiectieorizontala (a); (9 muchie, cAnd 0 diagonal imerioars este orizontala gt patratul median se afl Ineo poritie verticals (b); © fad, cAnd conurut proietieiorizontale este un hexagon regulat(e) ‘Se poate usor observa cd, in patra povziti din cele prezentate in epurele alatuate, se ‘objine acegagi_poiectic, ceea ce auld Ia reprezentarca acestuia,90 4, Reprezentarea dodecaedrulul regulat. Dodecsedrul regolat, notat cu (D), are 12 {eye pentagoane regulate, cite 3 la fiecare vi CUBUL MAGIC POZITIONARI SPATIALE 9 ©. Reprezentarea icosaedrului regulat Teoraedrul regulat, notat (1), are 20 de fete 30 de muchii§120 de virTui Cunascut Cu mult naimte, de pe vremes celfilor i a etruscilor, simbolizand in Antichitate universul, a fost construit prima fats de cate pitagorien in fig3.12 31 3.13 se prezinit imaginea sa axonomeiried prin velajia de inser Tr-un cub gi poi desfagurarea fetelor sale Se prezints apo! in fig. 3.14, epura pozitilor sale partieuare, agezat pes ‘0 fajh (a), cénd " baza sa superioart ABCDE apare in adevixatt marime. De aici se fbjinrelativ.usor, In proiecie vertiela punetele Ey si Cy, sind 8 diagonale paralle fle pentagaanelot sunt egale si apoi punctul Dy, folosind paralclismul dintre o diagonalé 3 unui pentagon regulat gi latura ei opus, +o miuchie (b), elind epura. corespunde pozitiel axonometrice prezentat anter pe vief (c), end se roteste conturul eal objinut anterior pan cAnd diagonala \erionr este vertical. Se poate observa gi in acest eaz c& patra din cole gage pozlii prezentate th epurd sunt ientice, ceea ce simplificd mult reprezentacea Fig. 32 y Fig. 5.13. Fig. 3.15. Fig. 3.16. ssiuaah ‘muchii st [2 virfuri gi reprezenia Ta anichitate fn fig. 3.15 se_prezintt imaginea sa axonomeltich In pozitia pe-muc ia scelag timp, inseripibilitatea sa inte-un cub cadru, Relajia grafic eu muchia cubului a fost prezentatatnto figura precedents (fig.3.2.) ‘Se prezint, apo, fn. fg. 3.16.0 varianta de desfigurare a éelor 20 de fee triunghiulare. in Fig 3.17. se prezints pozitile particulare in epurd agezat pe: +0 GL (a), cénd conturul proieatiei corizontale este un hexagon result; * 0 muchic (b), cand proiejille eoincid cu imagines axonometrick prezenttd anterior ‘up vart (c), eind in proieote orizontala spar dou’ secfiuni pentagonale rotite la care Aloud laturi sunt perpendiculare pe axa ox. In Droiestin verticals se determina varful V Galorita.siuarii fejei ABV ine-un plan de ‘api si palierele Hy si Ha. Se poate observa si aici cf, din cele gase proiectit ale pozitlor partieulre, patru Sunt ‘entice War rtite, asfel ined sa corespund pozitei cont.a cupUL MAGIC POZITIONARI SPATIAL 93 32 POLIEDRELE SEMIREGULATE ‘Sunt potiedee convexe ale ciror fefe sunt poligoane regulate de mai multe felut, cele de feclagi fel sunt cgale, muchille gi unghiurile solide sunt egale, sunt inscriptibile dar nu se pot eircunscri unetslene. ‘Au fost descoperite de cue Arhimede (287-212 TH) care a artat c& numarul for este tbe 12 si se pot obtine din poliedrele regulate fn fig. 3.19, sunt prozemtate toate poliedrete semiregulale s) polisdral regulat din care se ‘bjin, sar fn fag 3-18, patra dintse aceste poli- fede sunt relaionate direct eu un eub ead Cele 13 poliodre semiregulate sunt Ac Tetraedral trinchiat 8 12-18 T, ‘As- Cuboctiedeul 14 12 24. CO ‘Av Heosdodecacdral 32. 30 60 BLT ‘Ar Octaedrul trunchiat 14 24 36 CO ‘As- Teosaedrul runchiat 32 60 90 Dit ‘Ac Cubs tunchiat 14 24 36 CO ‘Ay, Dodecoedrul trunchiat 22 60 90 Dt ‘Aw Rombocuboctaedrul 26 24 48 C.0 ‘Ay. Rombicosdodecacul 62. 60120 Dd ‘Avo-Cubocisedsul trunchist 26 48 72. CO Ayr Heosdodecaedrul teunchiat 62 120180 ‘Aua-Cubal sit 3B 24 OC ‘Air Dodecacdrul sit 92.60 150 D Policdrele semiregulate se pot objine din cele regulate in mai multe felui prin trunchiere, care presupune tere \efurlor poliedrelor regulate, astel ca fetele vestora svi dubleze num de much injumatdtirea rouchilor, adica unind inijloagele muchiilor unui poliedra regulat, ‘htinem un poliedru semirepulat, tesire, care este © operate mai complicata ce permite objinerea cubului test gi a ‘dodecnednul est (ig 3.19) Dintre aceste poliedre semiregulate, tn lucrarea de fata ne vom ecupa numai de cele direct elationate cu un cub, fig 3.18, $1 anume: tetraedral iunchiat (@), octaedeul tunchiat (6), cuboctaedeul (©), cubul trunchiat si rombo- ceuboctaednul (@). Ele vor ff reprezentate n poritt particulae.9 Pentru o mai bund ingelegere, fetele poliedrelor semiregulaterelationate eu un cub tad, ne care Te vom reprezenta in epurh gi SKOHOMETE, TE VOR HOU cw Fs, Fe Fe SOT Fa ‘dupa cum ele sunt riunghiutiechilaterale, ptrate, hexagoane sau octogoane regulate “stil, in figurile 3.20, 21, 22 din aceasta ‘pagina este prezentat n axonometrie dimetrica $i cpurd impreund cu desfSqurarea fetclor exterioare, um tetraedrutrunehiat ‘Acesta se obfine prin trunchiere din tetraedrulregulat, prezentat fn. axonometric fagezat pe 0 muchie, egall cu diagonala fei ‘cuba ead Prin tierea varfurilor scestui tetracdru, la 0 tucime pe fiecare muchie, se dubleazA nurvirul ‘de muchii pe fecare fas, astel cA triunghiul echilateral devine hexagon. Se obtin, astfel, patru feje hexagonale la care se adsug& patrt Toe wiunghiulare in cele patru viefuri (Fe + aR, th epurs se prezints pozitile pariculare ale acestui tetraedru trunchiat (Tat, muchie, varf) pomind de la poaiile tereedrului regulat din ‘care a rezultat, in relatie directt cu un cub ‘cdr in eare acest a fst inscrs CUBUL MAGIC POZITIONARI SPATIALE ly ¥ Fig. 2.20, S28. A Fig. 321 Fig. 2.24. | Fig, 3.25. 95 3.3 POLIEDRE NEREGULATE, Alaturi de. poliedrele regulate si semi- regulate prezentim in eontinuare, in Fla cu poliedrelor neregulae. ‘Aceste poliedre au una din fete, muchii sau vrfuri confinute de una din fefele unui cub suport, ceea ce face ea reprezentarea lor, att in epurd, edt gi in axonometrie,s fie lewat Je reprezentares cubult Asifel, la policdrul neregulat prezentat in ig3.23, care are comun eu cubul cadru cel putin unul din elementele sale constitutive, se prezinta atit axonometria dimetrics, eat si povitile particulare in epuri, ajutat de Tngerierea fain cub Pentru desfagurarea fefelor sale exterioare se pomeste de Ia desfasurarea cubulu, in azul Jn care fejele sale se wisest Inscrise Mn ale teubulii cadeu, iar pentru aflarea marimilor la celelate elemente aflote in interiorul lui, acestea se relajfoneaza eu muchiile cubuli Tn cauul i care poliedrul neregulat are snumai varfurile sale pe fejele cubului eadra, pentru allareaadevaratelor marimi ale Iuchiilor se vor utiliza metodele geometriei Uescripive, care vor fi prezeate fm capitolul uurmator96 Exercifal 3.1 Enung, ebicetive Se cores se reprozinte tn opura gi ‘xonomenie izometrica un poliedr regulat Uracdnu, ocataedru, dadecacdn $i fcosaedsu) agezat pe o faté, muchie sau un vie, avind 0 ‘diagonala inteioara verticala, Se vor completa reprezentarile cu desfagurarea acestia ‘Se urmireste-formarea-deprinderlor de reprezentare in epuri si axonometie a poliedrelor regualte tn relatie eu un cub cade Jn car sunt nserise, Cunostinge necesare Reprezentarea poliedrelor regulate in epura si sxonometrie, constructii grafice referitoare Ia potigoane regulate. ‘Metodi de realizare Poritionarea spatiala a acestor poliedse regulate este strins legata de pozitionarea spatiald = cubului eadra in caro ele au fost In acest sens se vor cunoaste modalitale fn care se pot inserie intr-un eub eadru si relatille geometrice care se creeazA inte clementele geometrice ale celor dowa poliedee, mai ales relaiadintre muchiile lor Se va fine cont de relatia de reeiprocitae dlintre polidrele regulate sau de inscrierea volumului maxim in cub. Aceste relat au fost prezentate Th nojiunile teoretice de a acest capitol Pentru desfigurare se. va ctuta ca fetcle Jaterale si aida o muchie comund, vind avantajuconstructii unui numar de poligoane regulate. Tn fig3.26. se core viewalizarea fn epurd gi axonometrie izometrica a unui cub tiat la 2/3 in-un cub mai mare de muchie data (a), Aetasat de cubul suport in etapa urmtoare (b) si reagezatastfel ca, axonometic, imaginile $3 fie idencice ©), Esto oliizaté o schimbare de plan vertical de proiectie si se repositioneaza planul Uiagonal al cubului mic, iar axonometsia este redata dints-odirectc perpendicu Griterii de apreciere: Corectitudinea si exacttavea reprezentivlor atin epurd eat gn axonometic \> a (CUBUL MAGIC ® 1S POZITIONARI SPATIALE 97 Exereifiol 3.1, a= Enun{ yi rezolvare Se cere 84 se reprezinte in axonometric izometricd gi epurd_octaedrul regulat maxim inseris ingy-un cub cadru, in urmatearele pozitii particulare: pe fai, muchie gi varf, Tmpreund cu desfigurareafetelor exterioareCUBUL MAGIC POZITIONARI SPATIALE izometsic si puri dodecaedrul regulat maxim inscris, iti partculare: pe fay, muchic si var, impreuna cu100 Exereifiul 32. Enung oblective Se cere si se ceprezinte in epura si axonometrie izometsiea un poliedra sem- regulatinseris intra cub (tetraedral wunchiat, ccubactaedral, octaedrul—trunchiat gi Fombocuboctaednul ) agezate pe 0 fala, pe o Tmuchie sau pe on vief, avlnd 0 diagonals interioara vertical Se va reprezenta, de asemenea, gi desfigu- rarea fejelorextericare ale acestorpoliede. Se urmireste cunoasteres caracersticilor geometrice si formarea aplitudinilor de reprezentarere In epurd si axonomettie a unora din poliedrele semiregulate, relagionate cu un tcub ends i care le st inacrse Cunostinge necesare Reprezentarea poliedrclor regulate semiregulate in epuri gi axonometi, constrictit grafice referitoare la. poligoanele regulate ‘Metoda de reatizare La pocitionarea spatiald a acestor poliedse somiregulate se va tine cont de porifionarea spatiald x cubului cada i care ele au fost ‘Se vor urmari inst pozifile pasticulare ale poliedrului semiregulat 51 nu ale cubului cade, ‘xistind eazuri clnd acesten ny coined Astfel,pozitia pe o fata cuboctuedruluh ‘coincide ‘cu pozitia pe vari a cubului eadeu, Pentru c& 0 Fath triunghi echilateral prima reprezinta de fapt o sectiune perpendicutara pe

S-ar putea să vă placă și

• Extrase Din Marian-Rusu-Neamtu LOCUINTE UNIFAMILIALE DIN CLUJ

  

  Document63 pagini

  Extrase Din Marian-Rusu-Neamtu LOCUINTE UNIFAMILIALE DIN CLUJ

  Birtassdfghjkl Ioana

  100% (1)
• Plan Urbanistic General Dej

  

  Document1 pagină

  Plan Urbanistic General Dej

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Curs 10 - Fatade Ventilate 2

  

  Document23 pagini

  Curs 10 - Fatade Ventilate 2

  Birtassdfghjkl Ioana

  100% (1)
• Curs 07 - Scari

  

  Document23 pagini

  Curs 07 - Scari

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Curs 11 - Sarpanta

  

  Document20 pagini

  Curs 11 - Sarpanta

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• BCMI 2001-2005 nr.1 141

  

  Document7 pagini

  BCMI 2001-2005 nr.1 141

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Curs 08 - Copertine & Parapeti

  

  Document17 pagini

  Curs 08 - Copertine & Parapeti

  Birtassdfghjkl Ioana

  100% (2)
• Curs 04 - Curti de Lumina

  

  Document9 pagini

  Curs 04 - Curti de Lumina

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  

  Document81 pagini

  Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  

  Document55 pagini

  Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  

  Document40 pagini

  Evoluția Orașului: Curs An II, Sem.1 Prof - Dr.arh - Mihaela Ioana Agachi

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• Sa Intelegem Arhitectura Marco Bussagli

  

  Document192 pagini

  Sa Intelegem Arhitectura Marco Bussagli

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări
• ARG2 M Capatana

  

  Document11 pagini

  ARG2 M Capatana

  Birtassdfghjkl Ioana

  Încă nu există evaluări