~Jr .

'L
-
15 MAIU 1875·

ALB IN A PINDUL UI
LITERATURA, SCIINŢE ŞI ARTE.
CO~VORBIRI SOCIALE. el sa strabata întunerecul ce tnvalu-
iesce poporele orientale, şi indata
Un june strain care ocupa un loc veţt deveni steoa lor conducatore.
distins in corpul diplomatic din Ori- Acesta faclie insa nu o pote radica
ent, care a studiat, a caletorit şi a guvernul ci societatea. Dar societatea
observat forte mult,-aflttndu-me cu romana este prea înapoiata pentru
el, tomna trecuta in Bucurescl,-îml acest mare apostolat. Unguri şi Greci
<;l.icea cu multa convicţie : pe cari '1 injuriaţt atat de mult, ve
"Poporul roman este june şi plin sunt superiori în acesta privinţa. Am
de viitor. Posiţia geografica şi circum- observat de aprope mal tote pop6-
stanţele il sunt favorabile. Atarna de rele din Orient : Unguri, Slavi, Greci,
la înţelepciunea şi tactul capilor sel Armeni; n'am ve<jl.ut insa alte po-
ca sa caştige intre poporele Orien- p6re mal indiferente pentru cultura
tului supremaţia ce merita prin nu- lor de cat Turci şi Romani. Despre
merul, avuţia, istoria şi aspiraţiile Turci n'am ce sa Q.ic; lanţuiţl de Co-
lui. A veţi caţl-va barbaţt cari ao în- ran pe stanca barbarie!, vor peri.
ţeles inalta lul menire. De cat-va Despre poporul Roman însa, me mir.
timp relaţiile vostre esteriore s'aQ a- Liber, via, inteligent, se lasa in cur-
meliorat aşa ca, fiind în pace şi a- sul fatalismului mal ret:l de cat Turci.
m!cie cu vecinatatea, nu aveţi de Las la o parte societatea rurala, -
cat sa cimentaţl temelia viitorului victima inocenta a ignoranţei, - şi
vostru în Orient. Ca veţi juca un vin la cea urbana.
rol insemnat in acesta parte a Eu- "Afara de setea banilor ş i place-
ropei, nici nu mal este de îndoit. rilor simţuale nu ved ce alt o mal
Insa nu este destul ca numai gu- m i şca ! Sint de atata timp aci şi am
vernul sa aiba consciinţa de inalta cautat sa ved cum ea intimpina ini-
vostra menire, ca numai el sa lupte ţiaţivele de miscare sciinţifica, lite-
pentru ajungerea acestei menirl ; pa- rara, artistica,- acest tricolor al ci-
triotismul impune ŞI societaţel im- vilisaţiel,-dar n'am veQ.ut de cat un
periosa datorie d'a secunda prin tote cadaver surd, mut şi rece. Am ve<;l.ut-o
arterele activitaţel 1 tendinţele guver· insa une-ori mişcata,-comoţil galva-
nulul vostru. Credeţi ore ca ve a- nice,-de acea<jl.iaristica care se nume-
junge, spre a fi tari in Orient, nu- sce cu trufie opinia publică, <jl.iaristica
mal relaţiile comerciale, relaţii forte fara principii, fara alte aspiraţii de cat
accidentale,-ce intreţineţl prin pro- interesul individual 1 Cu alte cuvinte,
ductele vostre agricole ? Nu, chiar nu o mişca de cat aceea ce este va-
card aţt fi şi o ţera industriala, a- tamator. Nu trebue sa ascundeţi ca
ceste relaţii nu v'ar fi de ajuns. Vo- cel mal mare reu ce s'a facut ace-
iţi ca poporul vostru sa fie cel mal stei ţeri, 'l-a facut acea Q.iaristica
tc.re, cel mal prosperîn Orient? Tre- care, neavend consciinţa de inalta
buie sa fie ~i cel mal luminat. Luaţi m!sie ce incumba presei într'o so-
în mana faclia civilisaţiel occiden- cietate demna de viitor, neavend lu-
tale, radicaţi-o sus pentru ca ra<;l.ele minele cerute pentru implinirea ace-

llniu •Pafnl lA~inr- Tn tJurP.~

l

stet misil, 'şi-a permis a imbă.la tot: nosce erorile şi a cauta sa le repa-
altar, tron, vatra, a~a că. aQ.I nu v'a raţi. Pentru tot ce este rell sali la-
mal remas nici o reputaţie de capa· cuna, societatea romana, în loc d"a
citatP, de moralitate, de talent, care se acusa pe sine, acusa straini. Xu
~ă. nu fi fost rostogolita in invective ar fi mal bine ca, în loc d'a ve plan-
şi calomnii." ge de vecini, - ~i DumneQ.eli scie
Cititorul nu me va crede lipsit de daca el all destul timp pentru a se
patriotism pina în gradul acela în ocupa de vetrele lor, - sa ve smul-
cat sa creda ca nu am protestat e- geţi din acesta apatie care ve tîm-
nergic. Din contra, radicând vocea pesce şi sa ve puneţi pe lucru ! Ca-
ca bun roman ce sînt, '1 am probat te-va iniţiaţive fericite v'ali probat
ca influinţa fanariotică. este care ne ca spiritul de asociaţie este parghia
ţine în loc ; ca daca nu vede entusi- care rest6rna munţi.
asm în societatea nostra pentru as- n-Te asigur,--adaogaili, -ca cu-
piraţiile mari, pentru sciinţe, litera- getam serios la acesta. Deja, noi,
tura şi arte, este ca puterilP. vecine tineri, am început sa discutam cu
nu ne lasa în pace. Din causa fa- multa maturitate necesitatea d'a for-
narulul comitetul teatral se compune ma o noua partida din care sa im-
adesea de pers6ne cari ar fi com- punem ţeret deputaţi, ministri şi, cu
petinte pentru ori ce : politica, fi- tote ca nu avem etatea, chiar sena-
nance, jurisprudenţa, armata, marina, tori. La t6mna viitore vom face şi o
numai pentru teatru nu. Austro-Un- manifestaţie. Dar cum campul Fila-
garia e'ste causa ca i\cademia ro- ret s'a deochiat, o vom face la lla-
mana în loc d'a face un dicţionar nesa. Vor fi umbrare, mese, musict.
pentru Romani, a facut unul pen- Daca vei vrea sa vit, te voiu invita,
tru . . . . Chinesl. A lianţa israelita reservându'ţt chiar un tacam in frun-
din Paris intrigeaza ca mişcarea sci- te. Presinţa ta ne-ar da ore-care pre-
inţifica, literara şi artistica sa nu
stigiu in ochi lumet, facend-o sa creQ.a
pota smulge societatea romana din ca avem şi diplomaţia europena pen-
somnolenţa în care '1 place sa zaca. tru noi. Vom ţine discursuri fOrte
'l am înşirat scuse peste scuse pen- frumose. Avem şi noi, tineri, caţl-va
tru fie-care artera dela care sper<'lm, oratori.
sper<'lm mereu regenerarea nostra so-
~-Xu cred ca veţi isvuti,- Q.ise
ciala. Ca sa dali mal multa putere
el. -· ~u apropiarea de etate, sim-
scuselor mele, am batut chiar cu
patii sau interese formeaza partidele,
pumni în masa. Era cat p'aci sa in-
ci principiile. Voiţi a rupe cu ba-
voc şi numele lui Traian, Radu ~e­
trani? V ana aspiraţie! Xict o data
gru, Dragoş, Stefan ~i l\lihaill, daca
fiul nu se va rupe de tatal, afara
strainul nu m'ar fi întrerupt :
numai daca nu va fi un ingrat, şi
r.-La.sa glumele .... "
ingratul catre parintele seO va fi d'o
AuQ.I glume! - cand ea me ro!;'i-
mie de ort mal ingrat c<'ltre patria
sem de indignare contra injustelor
lui.
lui atacuri pina în sfîrcul urechi
lor? n-Xu ne crede presumţioşl pina în
"-Dar chiar prin aceste glume, gradul acela,-adaogaiii eii,-în cat
-urma el,-probezl o nefericita în- ca cugetam ca nu vom avea trebu-
clinare ce a\·eţl vot Romani, d'a nu inţa de sprijinul şi consiliile acelor

ve înclina evidenţei, d'a nu ve cu- barbaţl cari s'au distins, în lunga

 3
lor viaţa, prin capacitate, talent si tate sint destul de convins. leca, a-
patriotism în serviciul ţeret. cesta gradina este plina de junime... "
:') -<ienerosa aspiraţie,-<,tise el,- (Eram uitaill a spune, în gradina
dar la care mulţimea junilor nu va Raşca.)
voi sa adereze. Pentru ce ve faceţi " ... Şi cred ca aţi putea sa faceţi
ilusil ? Pentru ce aţi turmenta socie- manifestaţia nouel vostre partide ma 1
tatea, urmarind o aspiraţie vana ? bine aci de cat la Banesa. Esamineaza
Acel cari aţi putea sa alegeţi din- bine aceste figuri, numera pe acelea
tre batranl pe mentori, sunteţi prea în cari vei vedea intiparita preocu-
pucim, ~i veţi avea în contra mul- parea studiului, concentrarea cuge-
ţimea celor alţi juni, - mulţime igno- taret, incordarea acţiet, şi sînt si-
ranta, pt!ntru ca nu studiaza,- mul- gur ca '~1 vor ajunge ca sa le nu-
ţime pasionata, pentru ca simpatiile meri degetele manet. Pentru a te con-
o duc de nas,-mulţime corupta, pen- vinge de capacitatea lor, vorbesce
tru ca interesul material o inspira. cu fie-care. Intreba în ce consta me-
ltka dar ca din Iegan aceea cP. veţi ritul cutarui barbat politic, artist,
numi juna partidă se va desparţi în autor, savant, - şi in loc de un re-
doa : o minoritate, demna, generosa spuns care sa 'ţi probeze ca acel
r:i luminata, dar neputincios~ fiind o june studieaza, cugeta şt judeca, are
minoritate neînsemnata; apoi o ma- sa 'ţi dea un respuns îmbuibat de
ioritate care, av~nd pentru ea nu- veninul pamfletarilor. Intreba ce ce-
merul, setea intereselor individuale, stil preocupa opinia publica sali fra-
parţialitatea simpatiilor personale , minta lumea sciinţifica, literara, ar-
se va impune şi va dicta. Minori- tistica, şi 'ţt va vorbi despre para-
tatea va domni prin cugetare, iar ponul lut Rasca contra comisarului
maioritatea prin acţie, şi cea din ur- de Roşiu, despre estetica operei La
ma îneca pe cea d'inteill, cand lupta fille de M-me Angot ... Voiţi formarea
este într'o societate inculta, desbi- unei partide? Grupaţi-ve pentru un
nata şi ostenita ca cea romana. lmt scop : Ctcltum poporuluJ, prin sciinţe,
vei Q.ice ca cu timpul veţi ajunge literatura şt arte ; propagaţl dorinţa
maioritate. Frumos vis ! Dar atunci de cultura în tote clasele; combateţi
nu este mal facil sa aşteptaţi ca cosa odiosa înclinare ce a moştenit juni-
lut Saturn sa ve deschida calea ca- mea d'a înegri, calomnia şi perse-
tre împlinirea scopului vostru? Pen- cuta tot ce se radica prin talent şi
tru ce sa v'aruncaţt p 'o cale care lucru mal sus de nivelul mulţimei;
este cu totul contra legilor naturel?" in tot ce veţi face, ţineţi-ve pe te-
Eram nemulţumit de ideile stra- ramul practic; nu sacrificaţi nimic
inului, ~i c,liseiu: din ceea ce este util pentru lus. Lu-
" -Al rea opinie de junimea no- craţi ca Americani dela :-l'ord, -
stra. Este mal buna decat cre<;lt. O r:i dupe caţt-va ani de travalill r:i
proba stralucita despre imparţiali­ esperienţa, într'o buna dimineţa veţi
tatea el, este indiferenţa cu care ci- vedea ca, fara sa fi ţintit, sunteţt
tesce polemica dintre Ret,ista con- binefacatori ţeret şi dictatori opiniei
timporană din Bucurescl ~i Com·or- publice."
birile literare din laşt, tara sa se pro- La aceste vederi se întalnesc mat
nuncie. toţi straini car! în ani din urma s'a!i
"-Acesta probeaza mat mult inca- ocupat de studiul ţerel şi societaţet
pacitatea el, r:i de acesta incapaci- romane. Polemica violenta şi înveni-
4

nata a Q.iarelor a ucis respectul da- tins ca o lepra. în tote ramurile li-
torit personelor, îmbalând tot ce a- teraturel. :Morala şi estetica sunt ca
vem mal pur, mal demn şi mal stra- ~ramatica, voinicesce macelari te. Fru-
lucit; lipsa de respect catre pers6ne mosul, binele şi adeverul, sunt trei
a aruncat desperarea in sufletul a- stele cari le vedem forte rar în eate
celora cari prin faptele şi produc- un colţ de azur al cerului, care a
ţiile lor a!1 atras asupra-le invidia scapat neacoperit de norul... locu-
celor rei ; dupe desperare a urmat stelor. Rare ori mal apare eate o
descuragiarea, desgustul, indiferenţa flore vie şi suava, dar remane uitata,
şi, în cele din urma, amorţirea, - fiind acoperita de wrentul turbure
aşia ca într'o buna dimineţa socie- şi violent al mediocritaţilor cari ineca,
tatea s'a deşteptat fara alimente cu derama şi tarasce tot în calea lui.
care sa 'şi susţina activitatea. Incor- Spre a resuma, vedem ca în ,fJwrele
darile ce s'ati facut apoi, pentru a politice: gramatica, logica şi morala,
umplea acesta lipsa, atat din partea apar ca fenomene ; în Revistele lite-
colectivitaţilor cat şi din partea indi- rure, tot aşia, şi ceva mal mult: ma-
videlor, mal curand saQ mal tarc;li!l cel teribil contra versificaţiel şi se-
s'au nimicit de apatia generala. ceta estetica; în Teatru musele în-
Un strain care voiesce sa ne cu- tinse pe patul mortuar 1 DumneQ.e!1
nosca, cerceteaza mişcarea culturel sa le ierte!
naţionale; dar, ceea ce vede fiind a- c\.ceste cugetari nu sunt strigarl
prope nimic, se întreba: de indignare cari isbucnesc din su-
nOre acest popor are el consciinţa fletul pesimistulul, - ci aplicarea
de esistenţa lui? Are el vre un scop scalpelulul pe partea îmreninata a
catre care sa tinda? ;.l'u ved nimic societaţel nostre. Sa taiam dar a-
care sa probeze acesta!~ dane pentru a purifica corpul naţiei
Citiţi Qiarele şi revistele politice, romane de veninul care, mal curand
economice, literare, comerciale, 'i sau mal tarQ.ill, 'I-ar ucide.
ve luaţi cu manele de par 1 ve-
Q.~nd în ce stare de plans a caQ.ut TRADUCEREA LUI CORNEILLE
limba cu care Heliade, Bolintinenu,
Xegruzzi, Alesandri, all scris atatea Suntem fericiţi şi mandri a fi da
pagini straluci te! X ici o sis tema, nici acord cu d. Sion in privinţa nece-
o gramatica. 'feranul, în limbagiul sitaţel d'a se traduce autori clasici,
lui incult, se esprima mal corect, re- necesttate despre care am vorbit.
specta mal mult legile şi ţcsatura cu- Domnia sa este din minoritatea
getare!, cunosce mal bine gramatica Academiei romane, minoritate în ca-
pe care a supt-o cu laptele mamei, re mal sunt d-ni ~- Ionescu, Al. 0-
de cat aceştt domnişiorl politici, di- dobescu, V ..-\.. Crechia, :\1. Cogal-
plomaţi, economiştt, literatori, poeţi, niceanu, l. Caragiani, şi care se o-
dramaturg!, ŞI DumneQ.e!l mal scie pune la slutirea limbel lui :\liron Co-
ce! Pare ca am ajuns mal reu de stin, Gr. lJre.chia şi ~- Balcescu.
cat descreeraţi Parisului cari, în tim- Pe lînga o scrisore cu încuragiari
pul resbelulul Comunei, spre a în- pentru reînceperea acestei reviste, ne
cununa omnipotenţa lor, propuneao. tramite şi un specimen din traduce-
desfiinţarea gramaticel ca un ce ne- rea tragediei lui Corneille, Horace, pe
trebuincios şi arbitrar! care '1 publicam împreuna cu nota
Decadenţa presei periodice s'a în- de care este insocit.
 Pentru înteia ora vedem repro- şi pe acele ale limbe! romane, care
dus în limba nostra acest cap-d'o- pe atunci nu avea anca nici proso-
pera al lui Corneille ; pentru înteia dia determinata, nici formele de ele-
ora dificultaţile autorului le ve jem ganţa, de armonie, de corecţiune şi
învinse cu atata succes. Dar, ca sa de precisiune, la cari a ajuns în Q.i-
nu fim acusaţl de indulgenţa catre lele n6stre.
acela care, împreuna cu Bolintine- "l\l'am întrebat adese daca pentru
nu, ne-a susţinut cel d'întei!l paşi în lucrari de asemenea natura merita
viaţa literara, am voit sa cautam în sa'şl sacrifice cine-va veghiarile şi
traducerea sa, cum se Q.ice, pete in t1mpul. Convicţiunea 'mt-a respuns
sure. Ne preparam sa '1 imputam ca ca cu acesta fac, daca nu un mare,
nu reproduce cu aceleaşi cuvinte sen- dar un adeverat servici!l literaturel
sul, şi, ca şa probam ca se p6te tra- naţionale. Apoi daca ast-fel de intre-
duce Corneille mal esact, ne-am pus prinderi se fac în literaturele celor
pe lucru, imbataţ! de încuragiarile mal mar! pop6re din lume; daca ve-
ce am întîmpinat pentru traducerea dem ca penele celor mal ilustri po-
lui Tifire din Virgil şi a Lacult1i din eţi al Germaniei, al Angliei şi al I-
Lamartine. ~e-am framîntat mult şi taliei s'all consacrat pentru aseme-
îndeşert caci, în cele din urma, a tre- nea gen de lucrare, nu sein de ce
buit sa ne inchinam d-lu! Sion , re- la Roman! nu ar fi bine-venite? Ele
cunoscend ca Corneille este mult mal ort cum, pot servi ca modele litera-
dificil la tradus de cat chiar Victor re mult mal utile de cat atatea o-
Hugo, şi sa repetam cu domnia sa: riginale mediocre ·. moderne. Ele ne
"Dificultaţile unei asemenea lucrari pot arata frumuseţile operilor ce-
le p6te aprecia numai acel care scie lor frum6se ale geniului, cart dupe
ce va sa <;ii ca a traduce în versuri," trecere de secol! anca sunt admira-
- şi mal cu sema, pe Corneile. ţiunea poporelor. Prin traducerea
leca nota cu care d. Sion înso- lor se p6te arata geniul, eleganţa,
cesce fragmentul tradus. puterea şi flexibilitatea hmbet, pre-
cum şi arta versificaţiunel romane.
"Espuill la apreciarea publicului o Apoi declamaţiunea, atat de nece-
noua încercare de traducere din Cor- sara pentru junimea care se consa-
tleille. Din ace!it autor 1 parintele şi cra la litere saa se prepara pentru
modelul clasicilor francesl, nu avem haranga, nu se pote essercita mat bi-
anca nici o traducere în limba ro- ne de cat prin recitare de versuri
manesca.. Dar ce Q.ic? Ca sa fi li ve- bune. Eata mobilul ce m'a facut a
ridic, cata sa spun c:a cu vr'o pa- traduce pina acuma pe Zaira din
tru-Q.ecl ani în urma, - pre cand a- Voltaire, pe ])Jzsantlzropul din Moliere,
bia literatura nostra începea a lua pe Phedra şi Athalia (1) din Raci11e.
fiinţa, pe la t8Jt 1 - s'a tradus tra- "Eata ce me face acum sa puii1 ma-
gedia JIP:raclius, în versuri, de repo- na şi pe Comeille. Am ales pe flora-
satul Iancu Rosetti : lucrare de di- ce, ca mat proprill pentru formarea
letante laudabila ca întreprindere , simţimentelor patriotice la Romani,
dar prea pucin reuşita în esecuţiu­ cart din nefericire se afla pe cara-
ne. :\' u merita nici o critica. Ca ta sa rea materialismului şi a moliciunel.
convenim ca reposatul traducaror a- Dar acest autor este din cel mal di-
vea a întîmpina nu numai dificulta- ficil! de tradus. Cor11eille 1 prin stilul
ţile proprii limbel lui Corueille, dar ( 1) A t h a 1 i a va e~i In cur~nd la luminl.
6

set\ înflorit, prin frasele sale senten- "In acesta lucrare esclusiv artifici-
ţiose, prin espreslUnile sale restran- ala, am introdus o inovaţiune : Am
se ~i condensate, a dat subiecte de adoptat o variaţiune de rithmurl, lu-
comentare şi de studili chiar deca- cru cam neusitat pina acuma. Am
nilor literaturel francese. Cu cata avut recurs la asemenea mesura spre
sfiala dar, cu eMa anevoinţa, cu a me ajuta la dificultaţtle acele, cari
cat curagiu a trebuit sa'! abordez ! le pote aprecia numai acel ce scie
"Comeille este mal gretl de tradus ce va sa c,Hca a traduce in versuri.
de cat însu.~l Victor Hugo. Tradu- ~Am facut <~.cesta spre a putea mat
catorul forte rar p6te face o inter- bine interpreta pe acest autor ne-
pretaţiune literala : el mal adese e- comparabil între clasici francesl. Fa-
ste nevoit a lua numai esenţa idei- cut-am bine? Reu~it-am? Eata ce a-
lor originalului şi a o interpreta cu ştept de la critica imparţiala. sa'ml
espresiunl dtferite şi ast-fel a face spuna. G. Sion.
un edificiu mat nofl.

FRAGMENT DIN HORAŢIU.

ACTUL AL DOILEA
SCENA J.
H O R A T 1 U, C U R. 1 A T I U
CURI ATIU.
A~ a dar Roma 'n tine speranţele îşt pune:
Alegerea'! fixata ; pre altul nu'şl propune.
Cetatea cea superba în tine ş'al tel fraţi
Işt afla trei resboinict, din toţi mat devotaţi ;
Ş'ard6rea el ilustra spre ori ce cutezare,
Pre vot acum ve pune mat sus de ori şi care :
Ve4end'o 'n mana vostra ar crede-ori ce profani
Ca fiii lut Horaţill 5unt singurii romani.
Alegerea acesta a fost predestinata
Sa dea la trei familii marire ne-aşteptata.
On6rea care vine acum a ţi se da,
N emuritore face trei case 'n casa ta.
Apoi fiind c'aice a vrut buna mea sorte
S'aşe4 o suri6ra şi s'aflu o consorte,
Nu este îndoiela ca şi eu, ca cumnat,
L'asemenea onore de fel me ved chemat.
Un alt interes însa me preocupa tare
Şi 'n loc de veselie 'mi-aduce întristare.
Tu eşct în vitejie prea tare renumit
Şi de ursita Albet sînt forte îngrijit:
Luptand cu vot, ea merge de sigur la peire ;
Destinul o condamna la o nefericire.
Destinul o împinge spre al peire! drum,
Şi 'ntre supuşit vostri me numer de acum.
 7

H ORA'fiU.
Xu de Alba, ci de Roma daca vrei te îngrijesce,
Cand veQ.l pe cel ce ea uita şi pe cel trei ce numesce.
O orbire-adeverata plana peste capul set!,
Avend sa aleg'atata ~i s'aleg'aşa de ren_
Dintre fiii se! o mie mal demni pentru dinsa pote
Ar fi putut mult mal bine s'o susţina întru tote_
Dar de-şi acesta lupta îmi promite un mormînt,
<iloria e1 me mandresce şi cu prea mare cuvînt:
Mintea mea se 'nflacareaza de-o curata barbaţie ;
Am speranţa forte mare in pucina'mt vitejie,
Şi ort ce-ar voi destinul, fie bine, fie re!i,
Supus Albe1 de pe-acuma nu voi6 !'a me numer eO.
Roma s'a 'ncreQ.ut in mine; ş'al mea suflet cu-al me!i nume
Saa ca'l vor plmi dorinţa, sa!! ca vor peri din lume.
Cel ce 'n lupta vrea sa m6ra san sa 'nvinga, rare-ori
Cade 'nvins, ci mal adese este între 'nvingatort
Roma, on !1i cum sa fie, nu va fi Albe! supusa
Pin' ce ultima suflare nu va fi din mine dusa.
CURA TIU.
Val ! tocmai de acesta ma1 mult me tanguesc_
Aceea ce vrea Alba, e!l Romei nu'! doresc.
Estremitaţt cumplite : saQ ved Alba robita
Sai! triumfand pe preţul de-o viaţa prea iubita,
Şi singura dorinţa la care tinde ea,
In ultima'ţl suflare ~i 'n m6rtea ta sa stea !
Ce dor saii fericire sa mal doresc eli ore ?
De ori şi care parte me 'ntorc simţ ca me dore.
De ori şi care rarte durerea e mal grea.
HORA llU.
Ce fel! tu m'ai plange p6te murind pentru ţera mea;
Insa pentr'un suflet nobil aşa m6rte e d_orita :
Gloria care-o urmeaza cere-a fi serbatonta,
Şi, me crede, aş1 primi-o, s6rt'aml binecuvînta!ld,
Daca Roma cu-a mea morte aşt vedea-o casugand.
CUR IA ŢI U.
Amicilor tel însa permite-le-a se teme:
De-o m6rte aşa frumosa el n'a!! decat a geme;
Nemuritor te face pe tine m6rtea ta,
Dar de a ta perQ.are el doli!l vor purta.
Nimic nu mal remane cand un amic bun pere.
Dar Flavian îmi vine cu vre-o mangaere.
SCENA II.
HORATIU, CUR.IATIU, FLAVI.ANU.
C URlA ŢIU.
Ales-al. Alba 'n fine pre luptatorii se!?
8
F LA V lAN.
Veneam sa v'aduc scirea.
CUR A ŢIU.

Şi cari sunt cel trei ?

FLA V lAN.
Sunt fraţii tel cu tine.
c URlA TlU.
Ce?
FLA VIAN.
Fraţii tel cu tine.
Dar ce nor de 'ntristare pe frunte'ţl ved ca vine ?
Alegerea nu 'ţi place?
CURIATIU.
Nu; asta nu o Q.ic:
Dar pentru-aşa onore me socoteam prea mic.
FLA VIAN.
Afla-va Alba 6re ca fara mulţamire
Şi fara veselie primesc! acesta scire ?
Cu ce respuns voiii merge l'a! nostru dictator?

CARIATIU.
Sa'! spui ca amicie, rudire saii amor,
Nu sunt în stare-a iace ca cel trei Curiaţil
Sa nu'şl dispute ţera cu cel tre1 fraţi Horaţil.
FLA VIA N.
Aşa pucine vorbe me faci ca sa ascult?
CURIA'P U.
Te du şi'l spune-aceste, şi nu'ml vorbi mal mult.

SCENA III.
HORAŢIU~ CUR.IAŢH).
CURIAŢIU.

Şi cerul şi
pamintul de-acum sa se uneasca
Ca duşmanian6stra mal mult s'o înteţeasca:
Şi demoni, şi <;ieil, şi 6menl şi noroc,
Prepare-se acuma ca sa ne puna 'n foc:
In starea 'n care suntem, nu pot mal reii a face.
~ici demonii, nici Q.eil1 nici geniul de pace.

·..,......
 9
::\fat crud şi mal oribil, mm1c el nu mal aii
Precum este onorea ce noa-acum ne daii.
HORA ŢIU.
Sorta care ne deschide bariera spre onore
Da. constanţel nostre asta.c;lt aparenţa lucitore ;
Ea t~l st6rce t6ta. forţa spre a face-un mare reii,
1\lesurându-se mat bine cu curagiul men şi-al teii ;
Şi precum In noi ea vede suflete pucin comune,
Peste ordinea comuna., ne aduce c;lile bune.
A combate pre un duşman pentru binele comun,
Şi a se espune singur la lovir! ca un nebun,
P6te ca sa. fie-efectul unei virtuţi ordinare ;
Mit de 6menl all facut-o, şi ar face-o ort şi care.
Este forte frumos lucru pentru ţera a muri ;
o aşa frum6sa. morte t6ta lumea ar dori.
Insa a voi in public cu voinţa. a se bate,
A ucide pe un altul ce ne este drag ca frate,
A lovi intr'o partida care ia de-aparatori
l''al femee! sale frate şi p'amantu-unel surori,
A da patriei ca pa.rga. un scump sa.nge pentru care
Ar da însa.şl a sa viaţa. ca preţ de rescumpa.rare,
O asemenea virtute numai noa. ni s'a dat.
Faima unei aşa glorii pucint an invidiat,
Şi nu p6te sa o aiba ori şi care om pe lume,
)le mal cutec;lând s' aspire la asemine renume.
CURIAŢIU.

Noi ale nostre nume le imortalisam.

Ocasiunea'l buna.; s'o binecuvînta.m,
V om fi, ce'! drept, reflecte de o virtute rara.:
Dar a ta fermitate se pare cam barbara.
Din cele mal mari inimi pucine s'ar pleca
Cararea nemurire! ca tine-a apuca :
De ori ce preţ sa. fiP. astfel de fum pe lume,
Mal bine la 'ntunerec de ca.t cu-aşa renume .
El!, fara sa me laud, şi al putut vedea,
)l'am consultat pe nimeni la datoria mea:
Amorul, amicia, nicl stransa alianţa.,
Nu an putut ca mintea'ml s'o puna în balanţa;
Şi daca astac;lt Alba 'mi-arata. stima sa,
Pre ca.t şi ţie Roma a vrut a'ţl areta,
Cred c'oill fi demn de dînsa ca şi Roma de tine.
Şi eii sînt bun la suflet, dar sînt un om în fine :
Eu ved c'a ta onore \·rea tot sangele men,
Ca şi a mea consista. în a versa pe-al ten,
Ca cere a ucide pre al surorei mire,
Şi ca me persecuta a patriei iubire.
10

Alerg fara de tema la datoria mea,

Dar inima'ml cu groza s'apropie de ea;
De mine chiar 'mi-e mila, şi ved cu gelosie
Pre cet ce'şl perd viaţa in asta batalie,
Far' a forma ideea macar de-a hesita.
Imi place-acesta onore far'a me farmeca.
Aceea ce'ml rapesce 'mi-aduce grea durere :
Şi daca Roma astaQ.t virtuţi mal mari imi cere,
Dao gracil la toţi <;leit ca nu's nascut Roman
Şi ca conserv in mine un suflet mal uman.

HORA ŢIU.

Daca nu esei Roman, fa -te demn ca sa ajungi in fine.

Te silesce a da probe ca poţi fi egal cu mine.
Da ; virtutea pentru care me pot asta<;lt lauda
Nu admite slabiciune cu soliditatea sa:
Sufera onorea forte cand tarat pe aşa cale
Cine-va d'odata 'ntorce inderept spetele sale.
Mare e nefericirea care vine-a ne lovi :
Insa ell me uit la dînsa fara a me îngrozi.
Daca ţera me trimite contra ort-caruia fie,
Asta glorie orbesce o primesc cu bucurie :
Ast-fel de comandamente trebue-a predomina
Preste ort ce simţimente intru noi am mat purta.
Cel ce e chemat sa serve ţera sa şi n'o servesce,
l\li~el mare, miserabil, şi nemernic se numesce.
Asta datorie rumpe ort ce nod putem avea.
Roma braţul mell alege ! Romei daii viaţa mea.
Precum am luat ferice pe o sora de socie,
Eo pe frate voi!i combate cu aceeaşt bucurie.
Şi ca sa curmam in fine acest lung discurs şi vio,
Tu al fost numit de Alba, nu mal voi!! ca sa te scitl.
CUR IA ŢIU.

Dar eii te sciii pre tine, ş'acesta me omora:

Nu'ţlcunosceam virtutea acesta-odiniora.
Nefericirea vine chiar din virtutea ta;
Voio admira-o pote, dar n'o voiii imita.
HO RATIU.
~u, nu 'mbraţişa virtutea fara voie şi in sila ;
~i fiind ca at plecare catre plansete şi mila,
Asta dulce fericire gusta-o cat vei putea.
Eata sora-mea ca vine ; pune-te de plangt cu ea.
Eu la sora-ta acuma me duc ca s'o fac sa scie
~i sa nu uite ca este anca tot a mea socie;
V oi!l sa't Q.ic sa te iubeasca de-om muri prin mana ta.
Pastrand inima romana în nefericirea sa.
 11

Poesia populară la Muntenegreni, Bos- nPe cand strabate atat de mati-

niaci, Serbl, Albanesi şi Macedoneni nal remparturile, !van îl zaresce şi
(Urmare.) se turbura de presenţa lui ; îl în-
Dar în ajur.ul plecarei, pe cand tîmpina şi, salutându'l, Îl <;lice :
mulţimea invitaţilor se repausa în
" -Buna <;tiu a, capitan lovan, dar
corturi între labliak şi apele Cetiniel, ce te-a facut sa fii de7tept la acesta
ora? Pantru ce al lasat aşa de tim-
o figura se arata care arunca un vei
puriu cortul şi compania socilor no-
sinistru asupra viitorului, o figura
bil! ? Pentru ce aşa de !ngrijat, caci
care ne amintesce din lumea lui Omer
faţa'ţl este sumbra ~i trista? Vor-
pe Casandra, care în mijlocul bucu-
besce. Unchiul teu te roga.
riei generale pentru maritagiul so-
Iovan capitanul respunde :
rorel sele cu Ahile, profetisa ruina n •
-Unchiule !van, pentruceme m-
cetaţel lut Priam ~i sclavia troiani-
tr:bl? In deşert îţi voiu da consiliu;
lor, sail din lumea lui Osian, pe u-
ori-cum însa, asculta : Deschide ce-
nul din acel eroi cari, în ada.ncul nop-
larele şi împarte vinurile generose
ţei, întreba umbrele morţilor oari vî-
la acesti conviv! de cari geme cam-
neaza ciuta şi capriora prin non, de-
pia, şi proclama apoi ca maritagiul s'a
spre decretele viitorului.
rupt, şi ca tia-care sa se întorca la
Nu putem resista d'a reproduce
caminul lui. Ori-ce te-ar costa, un-
din acesta mica epopee pasagiul în
chiuie !van, lasa-te d'acesta nunta..
care aflam figura sumbra a capitanu-
V e<;it ca ţer a nostra s'a despoporat; to;t
lui Iov an care contrasta atat de mult
au cautat sa cresca cortegiul, şi ho-
cu cele-alte figurt voiose şi ri<;l~nde:
tarele au remas fara aparare contra
"o <).i trece, noptea vme; dar abia Turcului de care nu ne desparte de
albul <;lilel anunţa <;liorile, şi unul din
cat lacul' albastru ! Ce ! pentru m- .
capi serbl se scola, lovan capitanul;
teia ora s'a cerut o fata în casatorie,
ilustru de nascere, nimeni din dis-
s'au fidanţat tineri nobi't ~i este sa
trictul seCI nu'! întrece înţelepciunea.
se faca nunta mare? Era neaparat
ln solemnitatea nunţel 'i s'a încredin-
acest cortegiu, sa chemi aci tot po-
ţat misia de gerer. Se duce din cam-
porul ? Trebui-va ore ca fraţi noştri
pia unde dorrne anca mulţimea în-
sa faca o caletorie de patru-<;tect
desata, se duce spre cetate şi rem-
<;lile peste mari, sa'şi lase osele la
parturl. Este singur, dar doi servi-
straini, într'o ţera unde nimeni n'are
tort il urmeaza mat departe. lovan
legea nostra, unde nimeni ~intre noi
nu le arunca nici un cuvînt. Frun-
nu are un amic, la acel latmt setoşi
tea'! se increţesce de grija, mus-
pote de sangele nostru? Şi cand_ ti-
taţile'l cad resfirate pe umeri. Esa-
nerimea te va urma peste mari, cme
mineaza una dupe alta remparturl şi pote respunde ca intre ataţt tineri
baterit, apoi aţinta vederea catre do: gata la lovire nu se Isca · · ta'.
o cer
menele lui. catre ale Sultanului ŞI 'MI-e tema ca acesta nunta ne va fi
apoi le lasa îngrijate pe intinsa funesta. Unchiule !van, asculta ceea
campie unde se resfaţa tabara dor- ce me îngrigesce : asera me inti~se:
minda. In adever, idei seriose na- sem sub cort ca sa dorm ; servitori
scea în capul lut aspectul acelor cor- 'rnt ascernuse patura şi me invelise
turi, armasari, eroi, acea padure d~ c'o sarica pentru a'rnl feri capul de •
Iane! de steguri cari fluturau ca non
de 1~ Iabliak pina la apele Ce- umec,leala nopţel. Dar abia închise-
tiniei. sem ochi, şi un vis cumplit m'a tur-
 12

burat. Vedeam cerul acoperinde-!\e pamintul latin, n'aşt renuncia nici la

de nori negri al caror sbor rapede nora mea, nici n'aşl congedia pe no-
se opri d'asupra labliakulut ; da, bili ospeţt. Tu, unul din capi Serbiei
unchiule h·an, d'asupra înaltei tele şi care vei conduce pe juna socie,
locuinte. Tunetul urla şi trasnetul tu trebue sa dat acum ordinul d'a
isbesce Iabliakul, nobila ta residenţa, incarca tunurile ; auQ.t tu? tret-Q.eci
şi arde pina in temelie. In partea de tunuri ! Chiama apoi pe batranul
aceea, unde se înalţa muri locului de ~edelka a carul barba alba ajunge
petrecere, trasnetul cade pe fiul tef• pina la bran, ~edelka care îngri·
:\Iaxim, nu '1 face nici un ren, dar gesce de cele doa tunuri-balauri, Ze-
cel cari '1 înconjura sunt uci~I. ~u lenka şi Kernia, cari n'au seman în
cutez a'ţl da visul acesta ca o pre- ţera nici în cele şepte împeraţit ale
scire, cu tote ca uni pretind sa nu cre~tinilor şi la cart jinduiesce chiar
despreţuim asemenea presimţirt. Cat Sultanul. Spune batranulul sa le in-
pentru mine, unchiule lvan, ori-ce carce cat va putea mal mult, ca sa
mi s'ar intimpla, DumneQ.ell sa te sgudue bolta cerului. Spune aseme-
ierte. Tu scit ca fii l\funtenegrulut nea in tabara ca fraţi no~tri sa nu
sunt de viţa selbatica ŞI nu aban- 'şt ţina cai linga mare saC! lînga a-
dona pe capul lor. Cinci sute d'a- pele reci ale Cetiniel, caci bubuiala
cestl bravi an urmat fiamura mea ! celor doa tunuri uriaşe pote sa 't
Unde vod1 striga: Pericul! vor re- sperie şi sa '1 arunce in apa."
spunde şi el: Iecă-ne! şi unde voin ~u cred ca esageram <;licend de-
cadea, vor cadea şi et! Unchiule spre asest episod ca este demn de
lvan, îndupleca-te, îţt sarut mana. musa epica a orbului sublim de la
Da drumul la toţi aceşti resbelnicl, Hio, în privinţa maiestu6sel simpli-
renuncia la acesta alianţa, la fidan- taţl.
ţata latina, batu-o mania lut Dum- Iovan esecuta ordinul unchiului
neQ.ell! sell. Cerul se sgudue pina în teme-
"Cand aceste ultime cudnte isbira lie la bubuirea celor doa tunuri uri-
auQ.ul lui !van, !van se radica ca o a~e, Zelenka şi Kernia. Cortegiul
flacare impetu6sa. pleca, şi poetul, cu o admirabila bo-
~-Al visat ren, nepote !-Q.ise el, gaţie de culori şi imagine, face un
-DumneQ.en sa decida intre tine şi tablou rapitor de viaţa şi energie.
mine. Dar daca al visat reu, pentru Vederile regelui lvan insa se aţin­
ce 'mi spun! acum cand toţi se pre- tesc asupra fiului sell şi asupra lut
para de plecare? Capitane lvan, \"i- :\liloş Oprenbegovict, unul din os-
sele incela, numai DumneQ.eO este peţi. Dar sa lasam pe poet a spune
adever. Vet fi pus pote capul reO ce proiect dospea in creeri batranulul
cand te-al culcat, sall vei fi cugetat rege.
pote ren închiQ.end ochi. Afla,-oh! "Ivan se uita mult şi lung la cel
d'ar fi voit DumneQ.eu sa nu se în- doi tineri, şi apoi Q.ice celor de lîn-
timple! - ca am tost destul de ru- ga el:
şinat, caci am provocat rîsul celor "-Ascultaţi, tineri capitani, ceea
nobil!, şi cel mal umili aO blamat pe ce am sa ve spun. Vom strabate
Cernoievicl care a lasat pe fidantata marea care ne va duce departe de
fiului seu la parinţl noa ani. Afla locuinţele nostre. Ducem la fidan-
dar, şi iall martur pe DumneQ.efl, ca ţata lut pe :\[axim, fiul meu iu-
chiar d'ar fi sa cad ca un erou pe bit, care ne-ar fi facut on6re daca
 13

maladia nu 'I-ar fi nimicit frumuseţea. cele Tibul, nici ardintele Properciu,

Apoi întri~tarea '1-a abatut a~a de nici ingeniosul Ovid, nici Dante cu
mult în cat uraţia "t-a crescut. Cand platonismul lut, mei Petrarca cu con-
'l-am fidanţat, am spus ca între toţi cetti set galanţt n'au scris nimic com-
convivi, serbt şi latini, nu va fi nici parabil cu acesta poema. Chiar Leon
un resbelnic care sa'l întreca prin Ebreul în analisele scolastice ale Fi-
frumuseţe. Inchipuiţi-ve ceea ce am losofiei amorului, n'are nimic de ase-
suferit cand '1 am aflat a~a la intor- manat. Ca sa aflam ceva analog,
cerea mea! Gandiţi-ve la umilirea trebue sa ne ducem pina la C:ăn/Peul
care ne aştepta 'naintea dogelul ~i căutecelor, pîna la stralucirea inspi-
la t6te urmarile unul afront! Ascul- raţiilor orientale. ~umal acolo vom
taţi parerea mea: :\hloş Obrenbego- afla accente demne de comparat cu
vicl este între vot. Cine nu scie ca ale lut Henri Haine, accentele lut
mandrul :\Iiloş întrece în frumuseţe Salomon, cel d'întein scriitor care a
pe toţi erm? Hal, fraţ1lor, sa luam confundat în acelaşi lirism simţimîn­
lut :\Iaxim celenka ŞI panagiul fiu- · tul amorului şi simţimîntul de Dum-
turator, şi sa ornam cu ele pe fru- neQ.en.
mosul :\Iiloş, care sa treca de fidan- Care este sujetul poeme!? O fata
ţat pina la ajungerea veneţianel în pe care o iubesce poetul, şi care '1
ţera nostra." abandona pentru un fidanţat san alt
Uupe ore-cari esitart, convin toţi amant stupid sau avut. Nimic mal
la parerea lut !van, şi :\Iiloş primesce mult, mm1c mal pucin: ceea ce se
a juca rolul de fidanţat cu condtţia vede in tote <;lilele. Fata este fru-
d'a conserva darurile ce va primi ca mosa, cocheta, uşurica, cam reuta-
mire. ciosa saCI din capriciu sau din ne-
sciinţa. Cel vechi representaO. sufle-
Trecem peste amaruntele caleto-
tul sub forma unul flutur . .Acesta fe-
riet, ale primirei lor în Vem:ţia, şi
mee, ca Psiheea, ţine în manl sufle-
ajungem la <;!iua nunţel.
tul delicat al amantului şi '1 tortu-
(Va unna) reaza în t6te modurile, însa nu tot
d'a-una cu intenţie. Dar pulberea
roşie şi albastra remane pe degete,
HENRI HEINE. gazul aripilor se rupe, şi biata in-
secta scapa slutita. Apoi, p6te ca a-
Poema intitulata Intermrzzo este, cesta fata n'are nici un dar particu-
dupe noi, opera cea mal originala a lar, nici frumuseţe supra-umana, nici
lut Henri Heine. Acest titul, Inter- farmec suveran; -- ochi albastri, o-
mrzzo, ore-cum bizar ~i afectat, vrea braji miel şi rumeni, un zimbet vo-
sa asc.un~,la un şir de bucaţt isolate ios, o pele dulce, spirit cat o ros a
şi numerotate, cari, fara sa aiba o şi gust cat un fruct, h'!ca tot. Cine nu '~1
legatura aparinte între ele, se ţin amintesce din tinereţe, o figura cam
însa de aceea~! idee. Autorul a scos tot a~ ia? Acest fapt, care n'ar umplea
firul colierulut, dar nici un margari- doa pagini de roman, a devenit în ma-
tar nu s'a perdut. Tote aceste strofe nele lut Henri Heine o poema admi-
rasipite au o unitate,- amorul. rabila, ale carei peripeţit sunt t6te
Nici Greci, nici Romani, nici :\fim- morale; tot sufletul uman vibreaza
nerm, despre care anticitatea <;licea in bucaţile acestea, cart n'aCI mat
ca este superior lut Omer, nici dul- mult de trei sau patru strofe. Pasi-
14
une, tristeţe, ironie, simţire vie a ca mortea taciturna locuia într'acel
naturel şi a frumuseţei plastice, tcite muri.
se amesteca în proporţie nepreve«;luta ·~aintea porţel era un sfins cu as-

şi fericita; sunt ici ~i colo cugetari pectul tot de o data fioros şi placut,
de moralist condensate în doa ver- cu corpul şi ghiarele de leii, cu ca-
suri, în doâ cuvinte; o idee comica pul şi sinul de femee.
car~ te face sa plangl, o apostrofa O frumosa femee! Dulcea el ochiada
patetica care te face sa ri<;ll ; în tot îndemna la voluptaţt selbatice ; su-
mmutul lacrimile ne vin în ochi ~i risul buzelor el arcate era plin de
zimbetul pe buze, fara sa scim pentru dulci promisi!.
ce, atat de u~ior ne gadila inima. Ci- Filomelul canta aşa de dulce! X u
tind Intermezzo, par'ca n 'e frică.: roşim, am putut resista, şi, indata ce am
ve«;lendu-ne secretul tradat; bâtaile dat o sarutare acelei guri misteriose,
inimel sunt ritmate în strofe, în ver- m'am ve«;lut prins In farmec.
suri de opt silabe cele mal multe. Figura de marmura a înviat. Pe-
Lacrimile cari le-al versat singur, tra a început sa suspine şi a beut
ascuns în camera ta, sunt aci cris- tcita flacarea sarutarel mele cu o
talisate ~i prinse p'o pân«;la neperi- sete mistuit6re.
tore. Pare ca poetul 'ţi-a ascultat 'l\[1 a sorbit pina la cea din urma
plangerile; cu tote acestea, p'ale lui suflare a vieţet mele, şi, în fine, co-
le-a notat. prinsa de voluptate, 'mi a strans şi
Ceea ce surprinde şi mal mult, este sfa~iat bietul corp cu ghiarele el
ca imaginele acestea atat de fugitive, de lell.
impresiile acestea atat de vaporcise, Delicws martirio, desfatare dure-
sunt taiate şi ciselate în cea mal rcisa, suferinţe şi placeri infinite! Pe
pur:. marmura antica, şi fara ostenela, cand sarutarea acelei guri rapitore
fara ca forma sa supere cugetarea. me imbata, ghiarele imi sfaşia carnea.
Geranl ele JYerral. Filomelul canta: "0 tu, frumos
sfins, o amor, pentru ce amesteci
în tote fericirile dureri atat de mor-
1NT E RME Z Z O.
tale!
"O frumos sfins, o amor, desle-
Eram în vechia padure a farmeci-
ga'ml acesta enigma fatala. - Eu
lor. Respiram mirosul florilor de
cuget la acesta d'o mie de ani!
teiO; lumina dulce a lunei îmi um-
plea inima de placere.
1.
Umblam, şi cum umblam, aud un
sgomot în aer: filomelul canta amo- In splendida luna l\bio, atunci
rul şi durerile amorului. cand toţi muguri sparg c6ja, amorul
Canta amorul şi trudele lui, lacri- a înflorit în inima mea.
mile şi surisele lui; se agita aşa de In splendtda luna l\Iaiii, atunci cand
trist, se tanguia c~.şa de vesel, în t6te paserile încep sa cante, am spus
cat visele mele uitate se redescepta! frum6sel mele dorul meii.
Umblai !! anca, şi, cum umblam,
ved 'naintea mea un mare castel cu Il.
acoperişul înalt. Din lacrimile mele nasce o mulţime
Ferestrele erall închise şi peste tot de flori stralucit6re, iar suspinele
era intiparit doliu! şi tristeţea; pilrea mele devin un cor de prh·igatorl.
 15
Şi claca \·rei sa me iubesc!, mitico, ~Consciinţa'mlnepatata
tote aceste fiori sunt ale tele, şi la "Inspirand-o Dumnec;J.ei:\.
f~n;stra ta va resuna cantul pri\"iga-
torilor ":\lunci, insulte, lanţuri grele
III. şi urgii imperatesci

Rose, crini, columbe, sore, le iu- "D'ar veni sa me alunge

beam alta data cu placere; acum nu le in desertele rusesc!,
mal iubesc, nu mal iubesc decat pe "El! ca mielul me voin duce
tine, sorginte de amor, tu care esei ca sa sufer ce-a 'ndurat
pentru mine rosa, crin, columba şi "Crist, mantuitorul lume!,
sore. ce din lanţuri ne·a scapat !
IV. ~Şi cu fruntea 'nseninata,
"Voiu lupta, lupta mereu,
Cand ved ochi tel, uit reu! şi du-
"Consciinţa 'mi nepatata
rerea mea, iar, cand sarut gura ta,
"Inspirand-o Dumnec;J.eO.
sint deplin vindecat.
Daca înclin capul pe sinul teil, o "E credinţa 'n veri tate
bucurie ceresca plutesce d'asupra.'ml; care cugetu'ml ra.pesce,
iar claca tu Q.icl; Te iubesc! în data "E o fiacare divina
plang amar. care sinu'ml mistuiesce,
V. "Şi me 'ncanta, şi me 'ndemna

A pasa obrazul teO pe obrazul mei'!, sa propag neincetat,

pentru ca lacrimile nostra sa se a- "Tot ce pe stramoşi noştri
mestece ; apasa inima ta pe imma prin resboie 'i-a purtat!
mea, pentru ca sa arda de aceeaşi l· ".)i cu fruntea 'nseninata
"Voii:\ lupta, lupta mereu,
ftacare.
"Consciinţa 'mi nepatata
Si cand în acesta flacare va curge
"Inspirand-o Dumnec;J.eu.
torentul lacrimilor nostre, şi braţele
mele te vor strange la sin, atunci "Daca vrei, iubita ţera,
voiil muri de fericire şi rapit de a- S'ajungl iara stralucita,
mor. "In limanul sant al pacei
(V3 urma.)
sa fii iara fericita,
Henri Heine. "La virtutea stramoşeasca
sa întorci pe fii tel!. ..
"Xumal ea pote s'alunge
VOCE! CREDINŢEI
dela sinu'ţt pe cel rei,
"Caci cu fruntea 'nseninata
LA UMBRA LUI N. BALCESCU.
"Fii'ţl vor lupta mereu,
"Sparga-se urna maniei "Toţi cu inima curata,
infernale 'n capul mel!, "Inspiraţi de Dumnec;J.eti !"
"Din a datoriei cale
nu me voiil abate ei'!, Astfel ne striga odata
Florea naţiei romane,
"Caci doresc sa ved în tronu't Aruncata în esiliu
sant amorul înalţat, de ordiile pagane,
r.Iar desfrîu!, mortea lume!, In esilil! unde mortea
jos in iadurl cufundat! Q.ilele '1-a secerat !
"Şi cu fruntea 'nseninata, Ait-fel ne striga Balcescu
"Voi!! lupta, lupta mereu, cu accentu'l inspirat!
!6

Inima lut romanesca eleganţa. ~i gingaşic, precum: Sonf-

A<;ll de ce nu e 'ntre noi, tul, Elegia şi i)făuca Nor- Tatulul de
Ca prin ea sa ne vorbeasca Gr. Andronescu; Pastelul de Al. A.
G !asul vechilor eroi? Macedonschi; Sonetul şi Noptea t:ene-
1. N. Polichroniad. ţiană de G. P. Parvulescu; p,·it•igă­
Rlmnicul·Slrat, torul de Petrino; Contemplă1·i de D.
1. Ionescu, şi aitele.
CRONICA LITERARIE. In privinţa balade! germane, Lorrla,
recomandam traducatorului a respec-
* Ret'ista juniml'f este o publicaţie ta mat mult sobrietatea în cu\·intele
lunara a mal multor juni din nucu- şi conturul în imaginele originalulut
resei. Citind-o, ne a parut ca au<;lim Aşia cum a tradus-o, Henri Heine
în frun<;lişul unul arbor pasarelele, n'ar recunosce-o. Este mat mult o imi-
cari anca nu s'ao. scuturat de puful taţie, dar palida ~i incarcata pe lînga
cuibulul parintesc, deprin<;l~ndu-şl vo- traducţia corecta a acestui mic cap,
cea lor ascuţita a canta. ~u avem d'opera al magiculut din Duseldort.
dreptul a le cere pcrfecţia formei,
maturitatea cugetare!, delicateţea sim-
ţimintulul, - cualitaţl pe cari le a- * Facend corectura numelui Rim-
flam abia la caţt-va batrant Sa fim nic, la versunle d-lul 1. N. P., aflaram
generoşi, pentru ca el nu ne dai\ de ocasia d'a rectifica erorea ce comit
cat preludele inimel şi imaginaţiei dictatori Iim bel Romane, scriind Rom-
lor; sa reservam severitatea pentru oic, sub cuvîntul absurd ca deriva
alţi, ca cantareţi Bahluiulut cari 'şi dela Roma11ic :\lania d'a ne împo-
da!! aer de legiuitori al limbel şi poţona cu faptele stramoşescl, d'a

estetice! romane, pe cand în realitate ne arata mat latini de cat Regulu

nu ne amintesc de cat fabula în care şi Brutu, ne face sa batem campi ,

Asinul învaţa pe Filomela cum sa sa aiuram. Numele propriii Rimnic

cante. esista la Dac!, cu secui! 'nainte de
~i se va observa pote ca de ce învingerea lor şi colonisarea Dacie!.
Era numele unei cetaţi situata, con-
nu mustram pe juni în cestie pentru
jecturam, cam în locul unde e a<;!t
grabirea lor d'a eşi la lumina. Het! Rîmnicul Valcet, cact în locul Rîm-
dar a eul este vina? A lor sali a niculul Sarat se radica cetatea Ra-
nostra? .. Et s'au încuragiat de me- midava.
diocritatea şi presumţia multora din- Credem că Societatea Geografica,
a carei înfiinţare ne bucura, va la-
tre noi, cari ne dam nume de autori,
muri cine are dreptate : Pedantismul
savanţi, filosofi, politici şi genii chiar. din 187 5 sau Plmiu Bătră1zul care
':\It amintesc ca nu m'am supus sta- trăia pe timpul lut Crist, adică mal
ruinţel regretatului Bolintinenu d'a 'nainte c'o jumătate secol de redu-
'mi tipari pecatele copilariei de cat cerea Dacie! în provincie Romană ?
Plini ti Bătranul, în şi rând, în ma-
atuncea cand am ve<;!ut eşind la lu-
rea lui enciclopedie de Istoria na-
mina pecate mult mal mar! de cat turală, productele Daciet, numesce
ale mele. Cine scie! Pote ca vor fi şt eate-va plante cart şi în <;lilele
cugetat şi el tot ca mine. nostre cresc în abundenţă lînga Rim-
t~ic, nume pe care '1 scrie Rltym ·
In fasciculele ce ni s'au tramis, pe
1zic. ~u avem la îndemână acest au-
lînga unele cari ar fi trebuit sa re- tor, ca sa arătăm pagina unde am
mana îmormîntate în lada parintes- făcut acesta descoperire care va su-
ca, am aflat multe bucaţt pline de păra pe naşi cel noi al Rimniculul.