N. Gineco
N. Gineco
N. Gineco
Examinarea pacientelor
Interviul
Examenul clinic general
Examenul abdomenului
Examen genital
Examenul sanului
Asistentul medical participa la examinari, pregateste si ajuta pacienta, pregateste materialele
necesare si culege propriile informatii.
Interviul – cuprinde:
• Nume, prenume
• Varsta, ocupatia, istoric, aparitia unei boli
• Motivul prezentei la medic
• Antecedente personale
• Antecedente heredocolaterale
1
• Antecedente fiziologice (date despre ciclul menstrual: durata, ritm, cantitate, manifestari
insotite,pre si post-menstruale)
• Antecedente obstetricale(numar de nasteri, nr de sarcini, nr avortari – provocate sau
spontane si cauzele producerii lor), numarul de feti – vii sau morti, eventualele sechele
(rupere de perineu);
• Antecedente ginecologice: vulvovaginite, hemoragii, interventii chirurgicale asupra
aparatului genital
• Conditii de viata si munca;
• Eventuale boli cu transmitere sexuala.
Reguli de respectat înainte de examenul ginecologic:
Se evită contactul sexual - de orice fel - cu 24 - 48 de ore înainte de consult
Se evită spălăturile vaginale înainte cu 24 ore de recoltarea probelor
Se încetează administrarea oricăror tratamente vaginale şi a lubrifianţilor
Se recurge doar la igiena exterioară a zonei genitale.
Examenul clinic:
-se observa culoarea tegumentelor (daca pacienta prezinta paloare => anemie, galben ceros ->
cancer)
-conformatia – repartizarea tesutului adipos,
Examenul abdomenului,
La inspectie medicul poate evidentia o crestere anormala de volum si/sau vergeturi.
La palpare se poate simti mobilitatea acetuia, volumul si consistenta
-La percutie medicul apreciaza forma si dimensiunile tumorii (daca exista)
Examenul genital:
-pacienta este rugata sa goleasca vezica si rectul si apoi este ajutata sa se urce pe masa
ginecologica.
Inspectia vulvei.
- se observa conformatia labiilor,
- se pot observa anomalii,
- ruperi de perineu,
- pentru a evidentia eventualele modificari la nivelul peretelui vaginal sau
- vegetatiile acestuia
Examen cu valvele
Se introduce mai intai valva posterioara care este ai mare si care deprima peretele vaginului
posterior apoi cea anterioara cae pune in evidenta colul.
• Se examineaza fundurile de sac Douglas, peretii vaginului , colul uterin.
• Se apreciaza axul colului, orificiul extern, marimea, culoarea mucoasei, aspectul
secretiilor.
• Se apasa colul uterin cu valvele pentru a acerceta prezenta metroragiei provocate (acesta
fiind un semn important in pnerea diagnosticului de cancer endocervical)
• Acest examen nu se face la virgine si nici la femei operate recent cu suturi recente.
2
Tactul vaginal, combinat cu palparea, ofera informatii despre vagin, col uterin si
anrxe.
Tactul se practica in pozitie ginecologica, cu doua degete. Se
indeparteaza labiile mari cu indexul si mediusul mainii opuse, se
introduce initial mediusul pentru a deprima comisura vulvara
posterioara si peretele vaginului posterior.
In acest fel ii permite si indexului sa intre; cu mana cealalta se
palpeaza abdomenul, se examineaza succesiv vaginul (tonicitate,
supletea mucoasei si a peretilor, sensibilitatea si eventuale formatiuni tumorale), colul uterin
(situatie, consistenta, volum, forma, directia orificiului extern, mobilitate), tactul rectal la virgine
si apoi se incheie cu examinarea sanilor.
Examinarea sanului
Examinarea clinica a sanului incepe prin inspectie care incearca sa identifice eventuale
modificari de culoare (roseata) sau de aspect (deformarea tegumentului). Inspectia este urmata de
palpare care consta in evaluarea cu degetele a consistentei si
aspectului glandei precum si a eventualelor zone sensibile sau chiar
dureroase. Palapare se face prin evaluarea sistematica a ambilor sani
precum si a zonei de sub brat (axila). Aceasta evaluare poate fi
realizata, si este chiar indicata, de fiecare femeie prin autopalpare.
Examinarea se face atat in pozitie DD pe spate cat si in pozitie in picioare (sau sezanda) In cazul
auutopalparii mana contralaterala a sanului care va fi examinat este deschisa iar cu varful
degetelor tinute apropiate se apasa sanul incepand dintr-un punct(de exeplu din partea dreapta de
sus a sanului) si prin miscari concentrice (circulare) se parcurge toata suprafata sanului. Prin
forta cu care se apasa se evidentiaza planurile superficiale sau profunde,
precum si a zonelor cu sensibilitate. Dupa examinarea sanului este
important se se palpeze si zona de sub brat (axila). In acelasi fel se
examineaza si celalat san. Prin palpare se va evalua aspectul glandei
mamare si se vor identifica eventuali nuduli(tumori) din san. In mod
normal glanda mamara are un aspect usor denivelat de consistenta mai
mare ca tesutul grasos. Consistenta si denivelarile pot sa fie mai accentuate sau mai putin in
functie de varsta pacientei si unele tratamente. Prezenta oricarei tumori necesita un consult de
specialitate
Procesul de nursing
3
- observatie,
- cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri,
scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.)
- discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii,
- examen fizic general(culoarea tegumentelor, aspectul general, examenul abdomenului) şi
ginecologic(inspectie vulvei, examenul cu valve, tuseul vaginal, tuseul rectal, examenul
sanului(inspectie si palpare).
- măsurarea temperaturii, pulsului, respiraţiei, tensiunii arteriale.
Probleme de dependenta:
- alterarea confortului in legatura cu durerea, scurgerile vaginale
- mobilitate limitată,
- alterarea nutritiei
- postură inadecvată,
- circulaţie inadecvată,
- hipertermie sau hipotermie,
- vulnerabilitate crescută faţă de infecţii,
- teama de operatia mutilanta, de sterilitate , de evolutia grava
- deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia, functia sexuala
- deficit de autoingrijire
- perturbarea conceptului de sine
- alterarea integritatii tegumentelor
- alterarea eliminarilor intestinale si urinare
- eliminari sanguine
Surse de dificutate:
- de ordin fizic (alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea
starii de nutritie),
- de ordin psihologic (anxietate , stres),
- de ordin social (izolare , saracie),
- lipsa cunoasterii.
Manifestari de dependenta in functie de boala:
Colposcopia este o metodă de examinare a colului uterin care se efectuează cu ajutorul unui
dispozitiv optic special, numit colposcop. În urma rezultatelor de la testul Papanicolaou, medicul
ginecolog poate să recomande colposcopia pentru o examinare în detaliu a colului uterin. De
asemenea, aceasta examinare poate fi la randul ei urmata, dupa caz, de o biopsie, rezectie cu ansa
sau interventie chirurgicala, conizatie sau amputatie de col.
Biopsia de col - biopsia de endometru - consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru
examenul histopatologic. Endometrul se recolteaza prin metoda chiuretaiului uterin.
6
Celioscopia este o endoscopie a cavitatii pelviene dupa instituirea pneumoperitoneului. Permite
punctia unor formatiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstructiei tubare,
precizarea cauzelor.unor dureri pelviene.
Colpopunctia - sau punctia fundului de sac - este indicata pentru precizarea diagnosticului in
sarcina extrauterina, piosalpinx, hidrosalpinx.
Histerosalpingografia (HSG) este o procedură imagistică cu raze X de examinare a cavității
uterine și a trompelor uterine.
Ecografia examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu fibrom uterin.
Histerometria – masoara cavitatea uterina si precizeza directia acesteia. Nu se
Curba termica – cu ajut termomentrului care se introduce in vagin in fiecare dimineata. (nu se
mai practica, era pentru femeile care aveau un ciclu neregulat si voiau sa stie perioada fertila)
Investigatii genetice
a) determinarea cromatinei sexuale in disgenezii gonadice si intersexualitate
Disgenezia gonadică – malformaţie a glandelor genitale, cauză a sterilităţii, urmare a unei anomalii
cromozomiale (sindromul lui Turner la femeie, sindromul lui Klinefelter la bărbat), fie unei mutaţii genetice.
(Sindromul Klinefelter este o boală genetică determinată de trisomia XXY, caracterizată prin prezenţa suplimentară
a unuia (mai rar mai multor) cromozomi X la o persoană de sex masculin. Existenţa acestei anomalii cromozomice
determină disgenezie testiculară (formare anormală a gonadelor masculine) ceea ce induce un deficit de secreţie al
hormonilor sexuali masculini cu hipogonadism, respectiv absenţa producerii de spermatozoizi (azoospermie) cu
sterilitate masculină primară şi definitive. Sindromul Turner este o boală genetică a cromozomului X. În mod
normal, femeile au doi cromozomi X. Persoanele cu acest sindrom nu au ambii cromozomi X sau cromozomul X
poate să nu fie complet format. Cromozomul X conține gene responsabile pentru dezvoltarea ovarelor și producția
de hormoni sexuali. La femeile cu sindrom Turner ovarele sunt subdezvoltate și disfuncționale, de aici rezultând
amenoree (lipsa ciclului menstrual) și sterilitate)
10
- valve vaginale sau specul vaginal.
-formulare cerere analize laborator
Pregatirea pacientei
-să nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72 ore înaintea examenului (toaleta vaginală,
aplicații de ovule, creme vaginale);
-se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de recoltare;
-nu se efectuează manevre obstetricale cu 24 ore înainte (tuseu vaginal, colposcopie,
tamponamente vaginale etc.);
-prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în perioada de
mijloc a ciclului (perioada optimă este între ziua 10-14 a ciclului menstrual).
-recoltarea se face la peste 12 săptămâni postpartum
-recoltarea se face în absența infecțiilor cervicale. Acestea trebuie să fie tratate anterior recoltarii
se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii
-se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
Efectuarea procedurii
-se asigura intimitate
-pozitie ginecologica
- se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea valvulelor
sau speculului nelubrifiate
- recoltarea se face de la mai multe niveluri:
- din fundul de sac vaginal;
- de la nivelul exocolului utilizând pentru ambele tehnici spatula Ayre efectuând o mişcare de
raclaj;
- de la nivel endocervical utilizănd peria cilindrică (mai rar tamponul care absoarbe unele celule);
- se fac lame pentru fiecare zonă din care s-a efectuat recoltarea;
- întinderea secreţiei pe lama se face printr-o miscare sinuoasă a spaţiului, de la un capăt la
celălalt fără a apăsa prea tare;
- la extremităţile lamelor se notează numele pacientei precum şi tipul prelevării (V-vaginală,
C-exocol, E-endocol);
- lamele se trimit la laborator.
Clasificarea Papanicolaou împarte frotiurile în 5 clase în funcţie de gradul de deviere
morfologică de la tipul normal:
Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice;
Clasa a II-a – citologie atipică dar fără evidenţă pentru malignitate;
Clasa a III-a – citologie sugestivă dar necloncudentă pentru malignitate;
Clasa a IV-a – citologie puternic sugestivă pentru malignitate;
Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate.
11
spatula Ayre
periuța combinată (Cervex Brush Combi) - are o partea cu peri transversali egali și o
parte cu peri longitudinali inegali
HISTEROSALPINGOGRAFIA
COLPOSCOPIA
Colposcopia reprezinta o investigatie
imagistica a colului uterin, vulvei si vaginului
care permite pe langa vizualizarea acestora,
prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt
identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi
examinate cu ajutorul unui microscop. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul
citovaginal (testul Papanicolaou/testul PAP/examen exfoliativ) indica prezenta unor leziuni ce
necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte. Colposcopul este un
dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lupa care mareste de 2-60 de ori, ce permite
identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. Colposcopul prezinta atasata o
camera cu ajutorul careia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului.
- Colposcopia poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand
rezultatele testului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia indica
unde, cand si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiunea de maxima
suspiciune - biopsie tintita) - permite cercetarea atenta a leziunilor de la nivelul vaginului si
colului - permite monitorizarea evolutiei sub tratament a leziunilor depistate la o colposcopie
anterioara la nivelul vaginului si colului.
Materiale necesare:
- specul vaginal;
- pense posttampon lungi;
- pense pentru col;
- pense pentru biopsie;
- chiurete pentru col;
- tampoane de vată, comprese, mese;
14
- materiale de dezinfectaţie soluţii necesare explorării suplimentare (colposcopie lărgită)
acid acetic 3%, soluţie de lugol;
- lamă, spatule pentru recoltarea secreţiilor;
- flacon cu fixator pentru biopsie;
- aparat de electrocoagulare.
Pregătirea pacientei:
- examenul se execută pe un col netraumatizat motiv pentru care se evită:
- toaleta vaginală, raportul sexual cu 5 zile înainte examinării;
- explorări endouterine (chiuretaje, histroscopie, histerosalpingografie)
- biopsia cervicală;
-examinarea se face la femeile menstruate în zile 8-13 ale ciclului; la femeile în menopauză
medicul recomandă 7 zile administrarea a 25 gr/zi ethinyl estradiol pentru a asigura troficitatea
mucoasei;
- examenul nu e traumatizant;
- se informează pacienta cu privire la derularea procedurii.
Participarea asistentului medical la efectuarea examenului
- pacienta este aşezată pe masa ginecologică;
- se montează speculul (nu se foloseşte lubrifiant);
- se observă şi se recoltează secreţie vaginală;
- se observă colul;
- se şterg secreţiile cu un tampon de vată, eventual cu ser fiziologic, se examinează colul;
- se badionează colul cu acid acetic 3%,
- în continuare se face testul Lahm – Schiller care constă în aplicarea soluţiei Lugol.
Evidenţiază zone care nu fixează iodul şi numesc zone iod negative şi care atestă o leziune;
- mucoasă normală se colorează în castaniu interpretarea imaginilor colposcopice se face de
catre medic;
Asistentul medical
- urmăreşte pacienta în timpul examenului;
- serveşte medicului materialele de care are nevoie;
- preia produsele recoltate (secreţii, fragmente de ţesut);
- pregăteşte probele pentru expedierea la laborator.
Tehnica
Ginecologul va incepe cu examinarea vulvei, va observa aspectul general, daca nu exista vreo
iritatie sau semnele vreunei infectii. Apoi, va folosi o valva speciala (speculum vaginal), care
este un instrument sterilizat, pe care il va introduce in vagin. Acest instrument ajuta la
deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin.
Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara
prelevarea de tesut de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretajul
endocervical. Aceasta procedura este standardizata, de scurtă durata, fara a presupune un
discomfort suplimentar pentru pacienta. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in
15
timpul sarcinii. Examenul colposcopic nu este dureros, dar poate apare disconfort provocat de
folosirea unui speculum (dilatator care largeste peretii vaginului), mai ales daca sunt prezente
iritatii la nivelul acestuia sau vaginul este stramtorat ori hipersensibil. Prelevarea de tesut biopsic
de la nivelul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe.
Îngrijirea pacientei dupa procedură
Nu necesită ingrijire specială, procedura durează 15 minute.
Dacă s-a facut biopsie pot apărea sângerări vaginale.
Se recomandă:
- folosirea absorbantelor igienice şi monitorizarea pierderilor;
- interzicerea contactului sexual până la vindecarea locului de biopsie;
- interzicerea folosirii tampoanelor intravaginale.
SPĂLĂTURA VAGINALĂ
Scop
- curățirea regiunii vaginale de secreții;
- îndepărtarea mirosului;
- prevenirea iritațiilor și escoriaților;
- prevenirea infecțiilor;
- asigurarea igienei și a confortului.
Materiale necesare
- canulă vaginală cu duza perforată(pentru reducerea presiunii lichidului);
- soluție (cantitatea și tipul soluției sunt recomandate de medic);
- irigator curat;
- aleză, mușama;
17
- pled;
- mănuși sterile;
- gel pentru lubrefiere;
- tub de cauciuc sau tub din material plastic cu clemă;
- tampoane de vată;
- stativ pentru suspendarea irigatorului.
Pregătirea pacientei
- se informează pacienta despre necesitatea procedurii;
- se cere pacientei ca pe durata procedurii să fie liniștită, relaxată, și să comunice eventuale
senzații neplăcute;
- se asigură intimitatea;
- se instruiește pacienta să își golească vezica înainte de procedură.
Efectuarea procedurii
- se verifică recomandarea medicală;
- se asamblează echipamentul;
- se verifică temperatura lichidului;
- se explică pacientei modul de derulare a procdurii;
- se așează pacienta pe masa ginecologică;
- se fixează mușamaua și se învelește pacienta cu un pled;
- se spală mâinile;
- se umple tubul și se ajustează temperatura soluției (la temperatura corpului);
- se declampează tubul, se evecuează aerul, și se reclampează;
- se îmbracă mănuși sterile;
- se spală perineul cu tampoane de vată umezite cu apă caldă: sensul de curățire este dinspre
partea anterioară spre cea posterioară, folosind tamponul o singură dată;
- canula se lubrifică cu gel sau vaselină;
- se agață irigatorul pe stativ la o înălțime de 50-70 cm de la simfiza pubiană;
- cu o mână se îndepărtează labiile, iar cu cealaltă mână se introduce canula în vagin,
înclinând-o spre față, apoi spre spatele pacientei. Se introduce aproximativ 8-10 cm;
- se îndepărtează pensa pentru a permite soluției să curgă (prin forța gravitației);
- se rotește încet canula în timpul irigației;
- se clampează tubul înainte de terminarea lichidului și se îndepărtează încet canula;
- pacienta rămâne pe masa câteva minute pentru a se elimina lichidul în totalitate;
- se spală regiunea vulvară cu apă și săpun;
- se usucă regiunea vulvară cu un prosop.
19
se retrage aplicatorul fără a atinge pistonul;
după utilizare aplicatorul se spală cu apă călduță și săpun, se usucă și se păstrează în cutie
până la folosirea următoare.
Supravegherea și instruirea pacientei după administrare pentru continuarea
tratamentului
pacienta poate acuza local, uneori, fenomene de sensibilizare (arsuri, iritaii) ceea ce
impune anunțarea medicului;
tratamentul nu se întrerupe în timpul menstruației;
în cazul vaginitelor se tratează și partenerul;
în timpul tratamentului nu se fac spălături vaginale, decât la indicația medicului;
nu se folosesc tampoane intravaginale.
Sănătatea femeii are importanţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
Cunoştinţele mamei se răsfrâng în viaţa de mai târziu a fetiţe
Menopauza patologică
determinată de intervenţiile
chirurgicale mutilante, care
întrerup brutal activitatea
Autoexaminarea sânului trebuie să stea în atenţia oricărei femei şi orice modificare trebuie
raportată medicului. Femeia va fi instruită cum să examineze sânul sistematic, contribuind, în
acest fel, la depistarea precoce a tumorilor de sân
22