NURSING IN GINECOLOGIE

• Semne şi simptome în afecțiunile ginecologice: tulburările ciclului menstrual, hemoragia,

durerea, leucoreea.
• Principalele afecțiuni ginecologice: vulvovaginite, cervicite, boala inflamatorie pelvină,
prolapsul genital, fibromul uterin, chistul ovarian, cancerul de col uterin, cancerul de corp
uterin, cancerul ovarian, cancerul mamar.
Nursing in afectiuni ginecologice

• Participarea la consultația ginecologică şi la realizarea investigaţiilor ginecologice:

examenul secrețiilor vaginale, examenul citologic Babeş-Papanicolau, colposcopia,
biopsia de col, histerosalpingografia, examenul ecografic pelvin, mamografia

Ginecologia este o specialitate chirugicala care se ocupa cu bolile sistemului reproductiv feminin

(uter, vagin, ovare).
Obstetrica este o ramura a medicinei care se ocupa cu supravegherea femeii in perioada de
sarcina, nastere si postpartum

Participarea AM la examinarea pacientei,

Explorari paraclinice

Examinarea pacientelor
Interviul
Examenul clinic general
Examenul abdomenului
Examen genital
Examenul sanului
Asistentul medical participa la examinari, pregateste si ajuta pacienta, pregateste materialele
necesare si culege propriile informatii.
Interviul – cuprinde:
• Nume, prenume
• Varsta, ocupatia, istoric, aparitia unei boli
• Motivul prezentei la medic
• Antecedente personale
• Antecedente heredocolaterale

1
 • Antecedente fiziologice (date despre ciclul menstrual: durata, ritm, cantitate, manifestari
insotite,pre si post-menstruale)
• Antecedente obstetricale(numar de nasteri, nr de sarcini, nr avortari – provocate sau
spontane si cauzele producerii lor), numarul de feti – vii sau morti, eventualele sechele
(rupere de perineu);
• Antecedente ginecologice: vulvovaginite, hemoragii, interventii chirurgicale asupra
aparatului genital
• Conditii de viata si munca;
• Eventuale boli cu transmitere sexuala.
Reguli de respectat înainte de examenul ginecologic:
Se evită contactul sexual - de orice fel -  cu 24 - 48 de ore înainte de consult
Se evită spălăturile vaginale înainte cu 24 ore de recoltarea probelor
Se încetează administrarea oricăror tratamente vaginale şi a lubrifianţilor
Se recurge doar la igiena exterioară a zonei genitale.
Examenul clinic:
-se observa culoarea tegumentelor (daca pacienta prezinta paloare => anemie, galben ceros ->
cancer)
-conformatia – repartizarea tesutului adipos,
Examenul abdomenului,
La inspectie medicul poate evidentia o crestere anormala de volum si/sau vergeturi.
La palpare se poate simti mobilitatea acetuia, volumul si consistenta
-La percutie medicul apreciaza forma si dimensiunile tumorii (daca exista)
Examenul genital:
-pacienta este rugata sa goleasca vezica si rectul si apoi este ajutata sa se urce pe masa
ginecologica.
Inspectia vulvei.
- se observa conformatia labiilor,
- se pot observa anomalii,
- ruperi de perineu,
- pentru a evidentia eventualele modificari la nivelul peretelui vaginal sau
- vegetatiile acestuia
Examen cu valvele
Se introduce mai intai valva posterioara care este ai mare si care deprima peretele vaginului
posterior apoi cea anterioara cae pune in evidenta colul.
• Se examineaza fundurile de sac Douglas, peretii vaginului , colul uterin.
• Se apreciaza axul colului, orificiul extern, marimea, culoarea mucoasei, aspectul
secretiilor.
• Se apasa colul uterin cu valvele pentru a acerceta prezenta metroragiei provocate (acesta
fiind un semn important in pnerea diagnosticului de cancer endocervical)
• Acest examen nu se face la virgine si nici la femei operate recent cu suturi recente.
2
 Tactul vaginal, combinat cu palparea, ofera informatii despre vagin, col uterin si
anrxe.               
Tactul se practica in pozitie ginecologica, cu doua degete. Se
indeparteaza labiile mari cu indexul si mediusul mainii opuse, se
introduce initial mediusul pentru a deprima comisura vulvara
posterioara si peretele vaginului posterior.
In acest fel ii permite si indexului sa intre; cu mana cealalta se
palpeaza abdomenul, se examineaza succesiv vaginul (tonicitate,
supletea mucoasei si a peretilor, sensibilitatea si eventuale formatiuni tumorale), colul uterin
(situatie, consistenta, volum, forma, directia orificiului extern, mobilitate), tactul rectal la virgine
si apoi se incheie cu examinarea sanilor.
Examinarea sanului
Examinarea clinica a sanului incepe prin inspectie care incearca sa identifice eventuale
modificari de culoare (roseata) sau de aspect (deformarea tegumentului). Inspectia este urmata de
palpare care consta in evaluarea cu degetele a consistentei si
aspectului glandei precum si a eventualelor zone sensibile sau chiar
dureroase. Palapare se face prin evaluarea sistematica a ambilor sani
precum si a zonei de sub brat (axila). Aceasta evaluare poate fi
realizata, si este chiar indicata, de fiecare femeie prin autopalpare.
Examinarea se face atat in pozitie DD pe spate cat si in pozitie in picioare (sau sezanda) In cazul
auutopalparii mana contralaterala a sanului care va fi examinat este deschisa iar cu varful
degetelor tinute apropiate se apasa sanul incepand dintr-un punct(de exeplu din partea dreapta de
sus a sanului) si prin miscari concentrice (circulare) se parcurge toata suprafata sanului. Prin
forta cu care se apasa se evidentiaza planurile superficiale sau profunde,
precum si a zonelor cu sensibilitate. Dupa examinarea sanului este
important se se palpeze si zona de sub brat (axila). In acelasi fel se
examineaza si celalat san. Prin palpare se va evalua aspectul glandei
mamare si se vor identifica eventuali nuduli(tumori) din san. In mod
normal glanda mamara are un aspect usor denivelat de consistenta mai
mare ca tesutul grasos. Consistenta si denivelarile pot sa fie mai accentuate sau mai putin in
functie de varsta pacientei si unele tratamente. Prezenta oricarei tumori necesita un consult de
specialitate
Procesul de nursing

Culegerea datelor, analiza si intepretarea informatiilor

- interviul: se consemneaza in FO varsta si ocupatia pacientei, motivele internarii(dureri,

hemoragie, varsaturi) , AHC (starea de sanatate a familiei) si APF(data primei menstruatii-
menarha, antecedentele obstetricale si ginecologice, antecedente medicale/chirurgicale),
conditiile de viata si de munca, istoricul bolii.

3
- observatie,
- cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri,
scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.)
- discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii,
- examen fizic general(culoarea tegumentelor, aspectul general, examenul abdomenului) şi
ginecologic(inspectie vulvei, examenul cu valve, tuseul vaginal, tuseul rectal, examenul
sanului(inspectie si palpare).
- măsurarea temperaturii, pulsului, respiraţiei, tensiunii arteriale.
Probleme de dependenta:
- alterarea confortului in legatura cu durerea, scurgerile vaginale
- mobilitate limitată,
- alterarea nutritiei
- postură inadecvată,
- circulaţie inadecvată,
- hipertermie sau hipotermie,
- vulnerabilitate crescută faţă de infecţii,
- teama de operatia mutilanta, de sterilitate , de evolutia grava
- deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia, functia sexuala
- deficit de autoingrijire
- perturbarea conceptului de sine
- alterarea integritatii tegumentelor
- alterarea eliminarilor intestinale si urinare
- eliminari sanguine
Surse de dificutate:
- de ordin fizic (alterarea functiilor vitale, tulburari de echilibru, comunicare ineficienta, alterarea
starii de nutritie),
- de ordin psihologic (anxietate , stres),
- de ordin social (izolare , saracie),
- lipsa cunoasterii.
Manifestari de dependenta in functie de boala:

apare în afecţiuni ginecologice

inflamatorii, în sarcina
patologică, dismenoree,
dispareunie.
4
 este localizată în hipogastru şi
fosele iliace, iradiază către
vulvă şi vagin, alteori către
lombe
 poate fi
- durere -localizare: in hipogastru, fosele iliace si iradiaza catre vulva si vagin, alteori catre
lombe, intensitatea fiind proportionala cu leziunile gasite; uneori cuprinde intreg abdomenul
Poate fi:
a)supraacuta de intensitate mare in sarcina ectopica rupta, perforatia piosalpinxului, torsiunea
unei tumori, criza intermenstruala
b) acuta in inflamatii genitale, iminenta de avort, fibrom uterin
c)subacuta in unele tumori
d)cronica in inflamatii conice, tulburari de static uterina
e)periodica manifestata premenstrual sau menstrual
-hemoragia-are numeroase cauze endocrine, dismetabolice, dupa tratamente hormonale, boli de
sange; locale-fibrom, polipi ,chist de ovar, avort, sarcina ectopica, cancer.
-aspectul sangelui difera in functie de cauza -rosu deschis in avort, fibrom; rosu inchis negricios
in sarcina extrauterina;rosu spalacit, fetid in cancer.
Ritmul -hemoragia este discontinua in cancer, fibrom, sarcina extrauterina, inflamatii, tumori de
ovar, in hemoragiile intermenstruale, premenstruale sau postmenstruale ;este insotita de durere
cu caracter colicativ in sarcina extrauterina, polipi, avort ;paroxistica cu lesin in sarcina
ectopica;permanenta in inflamatiile cronice
- menoragie – hemoragii menstruale prelungite
- metroragie – sangerare in afara perioadei menstruale
- modificari ale ciclului menstrual: flux-hipo/hipermenoree, ritm poli/oligomenoree
- nervozitate,
- iritabilitate,
- ameţeli,
- fatigabilitate.
- imobilitate,
- leucoreea:leucoreea patologica este abundenta, suparatoare-vulvovaginite, afectiuni ale
corpului si colului uterin, trompelor sau dupa interventii chirurgicale.Aspectul poate fi un bun
indicator pentru cauza care a produs-o:
-trichomoniaza-leucoree alb-verzuie sau galben verzuie, spumoasa, aerata cu miros de varza
murata, insotita de prurit
5
-gonoree-abundenta, cremoasa,, verzuie insotita de prurit
-candidoza-este grunjoasa, de consistentasi culoarea iaurtului
-cancer genital este rozata, fetida cu aspect de “spalatura de carne”
-vaginita diabetica-este bundenta, cu depozite albe si prurit intens
-vaginita senila este moderata, subtire, uneori mucopurulenta,fetida ,asociata cu prurit
-cervico-vaginita-este nespecifica, moderata, fara prurit
- tulburari sexuale:vaginism(constrictia involuntara a vaginului),dispareunia,frigiditatea(absenta
orgasmului)

EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR IN GINECOLOGIE

Examenul secretiei vaginale - conditii de recoltare: nu se fac irigatii vaginale, nu se

introduc medicamente local, este interzis contactul sexual cu 48 de ore inainte. Se fac examene:
bacteriologice (pentru diagnostic si antibiograma), citologice (pentru studierea tipurilor de
celule descuamate sau desprinse din col , parazitologice (din secretia proaspata pentru
trichomonas), pentru depistarea Candidei. 

Testul Babes-Papanicolau este un examen citologic utilizat pentru depistarea precoce a

cancerului de col si corp uterin. Se recolteaza din fundul de sac posterior, din endocol (daca
orificiul extern este intredeschis) si de la nivelul jonctiunii epiteliului pluristratificat pavimentos
al exocolului cu epiteliul unistratificat cilindric endocervical. Celulele impartite in cinci clase,
pot avea urmatoarele semnificatii: C I sunt celule absolut normale; C II sunt celule cu modificari
minime, benigne, de tip inflamator; C III sunt celule anormale, suspecte, neconcludente pentru
malignitate; C IV sunt celule cu caracter puternic sugestiv neoplazic si C V sunt numeroase
celule neoplazice concludente.

Testul Lahm-Schiller (testul cu Lugol) testeaza starile precanceroase ale colului uterin,

bazandu-se pe proprietatea epiteliului de a se colora in brun-acaju cu o solutie iodo-iodurata.
Poate fi folosit pentru depistarea in masa a cancerului de col uterin. Leziunile nu se coloreaza,
ceea ce permite efectuarea biopsiei dirijate.

Colposcopia este o metodă de examinare a colului uterin care se efectuează cu ajutorul unui
dispozitiv optic special, numit colposcop. În urma rezultatelor de la testul Papanicolaou, medicul
ginecolog poate să recomande colposcopia pentru o examinare în detaliu a colului uterin. De
asemenea, aceasta examinare poate fi la randul ei urmata, dupa caz, de o biopsie, rezectie cu ansa
sau interventie chirurgicala, conizatie sau amputatie de col. 
Biopsia de col - biopsia de endometru - consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru
examenul histopatologic. Endometrul se recolteaza prin metoda chiuretaiului uterin. 

6
Celioscopia este o endoscopie a cavitatii pelviene dupa instituirea pneumoperitoneului. Permite
punctia unor formatiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstructiei tubare,
precizarea cauzelor.unor dureri pelviene.
Colpopunctia - sau punctia fundului de sac - este indicata pentru precizarea diagnosticului in
sarcina extrauterina, piosalpinx, hidrosalpinx.
Histerosalpingografia (HSG) este o procedură imagistică cu raze X de examinare a cavității
uterine și a trompelor uterine.
Ecografia examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu fibrom uterin.
Histerometria – masoara cavitatea uterina si precizeza directia acesteia. Nu se
Curba termica – cu ajut termomentrului care se introduce in vagin in fiecare dimineata. (nu se
mai practica, era pentru femeile care aveau un ciclu neregulat si voiau sa stie perioada fertila)
Investigatii genetice
a) determinarea cromatinei sexuale in disgenezii gonadice si intersexualitate
Disgenezia gonadică – malformaţie a glandelor genitale, cauză a sterilităţii, urmare a unei anomalii
cromozomiale (sindromul lui Turner la femeie, sindromul lui Klinefelter la bărbat), fie unei mutaţii genetice.
(Sindromul Klinefelter este o boală genetică determinată de trisomia XXY, caracterizată prin prezenţa suplimentară
a unuia (mai rar mai multor) cromozomi X la o persoană de sex masculin. Existenţa acestei anomalii cromozomice
determină disgenezie testiculară (formare anormală a gonadelor masculine) ceea ce induce un deficit de secreţie al
hormonilor sexuali masculini cu hipogonadism, respectiv absenţa producerii de spermatozoizi (azoospermie) cu
sterilitate masculină primară şi definitive. Sindromul Turner este o boală genetică a cromozomului X. În mod
normal, femeile au doi cromozomi X. Persoanele cu acest sindrom nu au ambii cromozomi X sau cromozomul X
poate să nu fie complet format. Cromozomul X conține gene responsabile pentru dezvoltarea ovarelor și producția
de hormoni sexuali. La femeile cu sindrom Turner ovarele sunt subdezvoltate și disfuncționale, de aici rezultând
amenoree (lipsa ciclului menstrual) și sterilitate)

b) determinarea cariotipului in aceleasi afectiuni, in plus in sterilitatea primara si amenoreea

primara).

Explorarea functionala a ovarulul

Explorari indirecte
• Frotiul cito-vaginal - se efectueaza prin recoltarea secretiei vaginale in ziua a 7-a, a 14-a, a 21-
a si a 27-a a ciclului ovarian. Mucoasa vaginala, ca si celelalte mucoase ale aparatului genital,
este receptiva la influenta hormonilor ovarului.
Dozarea pregnandiolului (forma de eliminare a progesteronului degradat in organism) in urina
ne da un indiciu asupra secretiei progesteronice.
• Temperatura bazala, masurata dimineata rectal sau bucal, poate decela momentul ovulatiei si
aprecia functia progesteronica a ovarului. Cresterea curbei termice peste 37°C apare in mod
normal la femeia adulta cu 14 zile inaintea menstruatiei, indicand ovulatia. Prelungirea peste 16
zile a acestei temperaturi poate fi un indiciu de graviditate. Absenta acestui platou termic indica
cicluri anovulatorii.
Explorari directe
Dozarea estrogenilor in sange si urina.
Dozarea progesteronului in sange.
dozarea androgenilor; se determina testosteronul in sange.
7
Examinarea paraclinica a sanului
a) termografia se realizeaza cu raze infrarosii si se bazeaza pe proprietatea tesutului malign de a
avea o temperatura crescuta fata de tesuturile vecine sanatoase sau fata de zona
simetrica. Diferenta de temperatura variaza intre 1- 8°C;
b) mamografia este principala metoda de desistare a cancerului de san, fiind propusa ca metoda
de screening;
c) galactografia consta in injectarea unei substante de contrast in unul din canalele galactofore
cu ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezinta scurgerea patologica.
In cancer, in dreptul tumorii, canalul galactofor nu se evidentiaza;
d) examenul citologic al scurgerilor mamelonare poate fi util mai ales atunci cand exista
secretie care poate fi obtinuta din scurgere spontana sau la exprimarea mamelonului;
e) citologia prin punctie are valoare deosebita, rezultatele fiind corecte (edificatoare) in
proportie de peste 90%;
f) rezonanta magnetica nucleara este un examen netraumatizant, simplu si rapid; identifica
recidivele locale ale unui cancer dupa tratamentul conservator si formatiuni tumorale
palpabile care nu pot fi bine definite de mamografie sau ecografie. Evalueaza chimioterapia in
pregatirea preoperatorie pentru tumorile mamare voluminoase/
g) examen fara risc, ecografia usureaza orientarea punctiei citologice, evidentiaza semne
suspecte si specifice de malignitate.

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

a)pentru examen bacteriologic/parazitologic

Scopul
Depistarea de agenţi patogeni care produc infecţii vulvovaginale: Trichomonas vaginalis,
Candida albicans, chlamidia, haemophilus, gardnerella, alti germeni banali
Indicații
Examenul secreției vaginale se efectuează in cazul apariției unei secreții vaginale modificate
(culoare, aspect, miros) sau in caz de apariție a simptomatologiei (senzație de prurit vulvar,
arsură, dispareunie). o nu este un test screening, nu se efectuează la toate pacientele care se
prezintă pentru consult ginecologic Cultura din secreția cervicală se efectuează in cazul
suspiciunii unei boli inflamatorii pelvine. o permite ulterior tratamentul antibiotic conform
antibiogramei Ideal, recolarea secreției cervicale se face inainte de instituirea tratamentului
antibiotic.
Materiale necesare
- valve vaginale sterile sau specul – nelubrifiate;
8
- tampoane de vată montate pe porttampon sterile;
- ser fiziologic steril;
- lame de sticle curate, degresate, uscate;
- mănusi de unică folosinţă;
- absorbante sterile;
-etichete pentru probe
-fișa de insoțire a probei
-container pentru deșeuri medicale
Pregătirea pacientei
- cu 48 de ore inainte de recoltarea probelor, se vor evita contactul sexual sau lavajul vaginal,
folosirea tampoanelor intravaginale, administrarea diverselor geluri, creme si tratamente
intravaginale.
- se recomanda recoltarea in afara perioadei menstruale, in perioada de mijloc a ciclului
menstrual, iar in cazul infectiilor, dupa tratarea acestora.
Efectuare
Se explică pacientei procedura
Se recomandă pacientei să se așeze pe masa ginecologică
Se poziționează lumina
Se evidențiază vaginul și colul uterin cu ajutorul speculului sau a valvelor
In cazul utilizării speculului, acesta se fixează și se recoltează cu ajutorul tamponului steril
secreție vaginală din fundul de sac vaginal posterior sau o
secreție cervicală din colul uterin introducand tamponul
aproximativ 1,5 cm in endocol și imprimandu-i mișcări de
rotație, apoi se extrage tamponul evitand contactul cu regiunile
adiacente.
In cazul utilizării valvelor, pentru a avea o mană liberă pentru a recolta, se roagă asistenta să
preia valva anterioară și să o susțină și apoi se recoltează
Pentru examenul microscopic al secreției vaginale proba
recoltată se aplică pe o lama de microscop care va fi trimisă
la un laborator de specialitate in transportoare speciale. Proba recoltată se intinde pe2 lame
pentru examenul microscopic
Pentru cultura bacteriologică din secreția cervicală tamponul steril cu proba se pune in tubul său
insoțitor cu mediu de transport și se verifică să fie bine inchis.
Se retrage speculul / se retrag valvele
După prelevare, tamponul cu care am recoltat secreție vaginală se pune n containerul pentru
deșeuri medicale, iar speculul / valvele in cel cu soluție pentru instrumentar
Se scot mănușile
Se aplică etichete sau se completează numele pacientei pe lamă (cu creionul, pe marginea
rugoasă a lamei) sau pe recoltor
Se completează fișa de insoțire a probei
Probele se trimit la laborator
9
Pentru examenul secreției cervicale se solicită cultură din secreția cervicală și antibiogramă.
Incidente și accidente
Contaminarea tamponului steril anterior recoltării o se aruncă in containerul pentru deșeuri
medicale și se ia un nou tampon steril
Contaminarea probei după recoltare prin atingerea tamponului steril după recoltarea secreției
cervicale de tegumentele pacientei sau de alte obiecte o se reia recoltarea cu un alt tampon steril
b) Recoltarea secreţiilor vaginale pentru examenul citovaginal hormonal
Este un test calitativ indirect care permite evaluarea funcţiei ovariene pe baza modificarilor
histologice şi citologice suferite de epiteliul vaginal sub influenţa hormonilor ovarieni.
Indicaţii:
Amenoree patologică, tulburări ale ciclului menstrual, menometroragii, sterilitate, infertilitate,
disfuncţii endocrine cu repercursiuni asupra activităţii ovariene, (hipofiza, tiroida, suprarenală)
afecţiuni tumorale benigne sau maligne mamare, controlul eficacităţii tratamentului hormonal.
Contraindicaţii: Infecţii acute şi subacute genitale înalte, inflamatii cervicovaginale prolaps
genital, cancerul genital.
Materiale necesare
- spatula Ayre (de lemn sau de plastic);
- lame curate degresate, uscate;
- valve sau specul vaginal;
- mănuși de unică folosință.
Pregătirea pacientei
- se evită contactele sexuale şi spălăturile vaginale cu 5 zile înainte de începerea prelevarilor
şi pe parcursul acestora;
- este avertizată asupra programului de recoltare:
• la femeile cu ciclul ovarian scurt (21-24 zile) prelevările încep în ziua a 7-a la interval de 2 zile;
• la femeile cu ciclul de 28-32 zile se recoltează începând cu zilele 8-10 la interval de 2 zile;
- nu se recoltează în caz de sângerare vaginală.
Efectuarea procedurii
- se recoltează cu ansa de la nivelul fundurilor de sac vaginale laterale şi posterior;
- se realizează frotiuri care se trimit la laborator.
Testul Papanicolau

Testul citologic Papanicolau (numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului

roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin
examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin perire a celuleor din
cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des
folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor polului vaginal si
endocervicale.
Materiale necesare
- spatula de lemn Ayre
- perie mică cilindrică pentru prelevarea endocervicală;
- tampon de vată montat pe un porttampon pentu recoltare endocervicală;
- lame de sticlă cu extremităţi aspre;
- fixator;

10
- valve vaginale sau specul vaginal.
-formulare cerere analize laborator
Pregatirea pacientei
-să nu efectueze nici o manevră vaginală cu 72 ore înaintea examenului (toaleta vaginală,
aplicații de ovule, creme vaginale);
-se evită raporturile sexuale cu 24 ore înainte de recoltare;
-nu se efectuează manevre obstetricale cu 24 ore înainte (tuseu vaginal, colposcopie,
tamponamente vaginale etc.);
-prelevarea se face în afara menstruatiei, în afara infecţiei locale şi de preferinţă în perioada de
mijloc a ciclului (perioada optimă este între ziua 10-14 a ciclului menstrual).
-recoltarea se face la peste 12 săptămâni postpartum
-recoltarea se face în absența infecțiilor cervicale. Acestea trebuie să fie tratate anterior recoltarii
se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii
-se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
Efectuarea procedurii
-se asigura intimitate
-pozitie ginecologica
- se evidenţiază cavitatea vaginală prin introducerea valvulelor
sau speculului nelubrifiate
- recoltarea se face de la mai multe niveluri:
- din fundul de sac vaginal;
- de la nivelul exocolului utilizând pentru ambele tehnici spatula Ayre efectuând o mişcare de
raclaj;
- de la nivel endocervical utilizănd peria cilindrică (mai rar tamponul care absoarbe unele celule);
- se fac lame pentru fiecare zonă din care s-a efectuat recoltarea;
- întinderea secreţiei pe lama se face printr-o miscare sinuoasă a spaţiului, de la un capăt la
celălalt fără a apăsa prea tare;
- la extremităţile lamelor se notează numele pacientei precum şi tipul prelevării (V-vaginală,
C-exocol, E-endocol);
- lamele se trimit la laborator.
Clasificarea Papanicolaou împarte frotiurile în 5 clase în funcţie de gradul de deviere
morfologică de la tipul normal:
Clasa I – absenţa de celule anormale sau atipice;
Clasa a II-a – citologie atipică dar fără evidenţă pentru malignitate;
Clasa a III-a – citologie sugestivă dar necloncudentă pentru malignitate;
Clasa a IV-a – citologie puternic sugestivă pentru malignitate;
Clasa a V-a – citologie concludenta pentru malignitate.

11
 spatula Ayre

periuța cervicală (Cytobrush) -are peri transversali egali

periuța citologică (Cervex Brush) -are peri longitudinali inegali

periuța combinată (Cervex Brush Combi) - are o partea cu peri transversali egali și o
parte cu peri longitudinali inegali

HISTEROSALPINGOGRAFIA

(HSG)- reprezinta examenul radiologic al uterului si trompelor uterine care pot fi

evidentiate prin introducerea in cavitatile lor a unei substante de contrast
Inainte de efectuare este recomandat ca pacienta să aibă un examen Papanicolau,ex.
bacteriologic, echo trandvaginala,colposcopie
Scop :explorator și diagnostic;
• Depistarea malformațiilor genitale, a tumorilor și a obstrucțiilor tubare;
• Explorarea permeabilității trompelor uterine
• Depistarea unor modificări de contur ale uterului;
• Verificarea procedurii de ligatură a trompelor uterine;
12
 Indicații
• tulburari menstruale;
• sterilitate;
• hemoragii genitale;
• TBC genital.
Contraindicații
• Sarcină;
• Infecții genitale (infecția ar disemina).
• Alergie la iod;
• Sângerare abundentă în timpul
examinării.
Materiale necesare: - trusa de ex. genital
sterila- material moale steril- substanta de
contrast iodata- aparatul SCHULTZE (cu care
se injecteaza intrauterin substanta de contrast).
Este compus din: o canula uterina, o seringa de
20 ml si un manometru pentru citirea presiunii.  
Pregatirea - psihica
• Informare referitoare la scopul și efectuarea
tehnicii și a efectelor negative;
• Obținerea acordului pacientei;
• Se programează internarea deoarece această examinare se face în perioada post-
menstruală, între a 7-a și a 18-a zi a ciclului menstrual.
Pregătirea fizică 
• test de toleranță la iod;
• administrarea de medicație antispastică cu 2-3 zile înainte de examen și în ziua
examenului;
• clisma evacuatoareîn dimineața examenului;
• raderea pilozității pubiene;
• spalatura vaginala cu apă sterilă;
• transportul pacientei în sala de radiografie împreună cu foaia de observație;
• pacienta este rugată să se dezbrace de la jumătate în jos, să se îmbrace într-un halat de
consultație, iar apoi să se așeze în poziție ginecologică pe masa radiologică adaptată în
vederea realizării examenului cu valve (examinare practicată la consultul ginecologic);
valvele ajută la îndepărtarea pereților vaginali și inspectarea colului uterin.
Tehnica: Valvele ajută la îndepărtarea pereților vaginali și inspectarea colului uterin.
Orificiul colului uterin este canulat (se introduce un cateter special, tub sau canulă) pe primii
săi 3 - 4 cm, se retrag valvele, iar ulterior se injectează substanța de contrast iodată. În
momentul injectării substanței de contrast se pot produce crampe ale căror intensitate
dureroasă variază de la pacientă la pacientă, în funcție de permeabilitatea trompelor (pot fi
13
 mai intense în cazul unor blocaje) și a pragului dureros al pacientei; majoritatea pacientelor
descriu durerea ca fiind similară cu cea de la menstruație. Durata perioadei dureroase este în
general sub 1 minut, nedepășind 2 - 3 minute în cazurile dificile. Se realizează câteva imagini
radiografice în momentul când substanța de contrast este prezentă la nivelul cavității uterine
și a trompelor, pacienta putând fi rugată să își schimbe poziția pentru evidențierea mai bună a
eventualelor modificări. Odată ajunsă în interiorul abdomenului substanța de contrast este
absorbită și ulterior eliminată pe cale renală. La finalul examinării cateterul este retras,
moment în care senzațiile dureroase încep să dispară aproape complet, și pacienta este rugată
să se ridice. În acest moment o bună parte
din substanța de contrast este eliminată pe
cale vaginală, putându-se asocia cu prezența
unor pete sângerii, lucru considerat normal.

COLPOSCOPIA
Colposcopia reprezinta o investigatie
imagistica a colului uterin, vulvei si vaginului
care permite pe langa vizualizarea acestora,
prelevarea de tesut biopsic in cazul in care sunt
identificate leziuni ale epiteliului colului uterin sau ale endocolului. Mostrele de tesut vor fi
examinate cu ajutorul unui microscop. Colposcopia este indicata in cazul in care frotiul
citovaginal (testul Papanicolaou/testul PAP/examen exfoliativ) indica prezenta unor leziuni ce
necesita investigatii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte. Colposcopul este un
dispozitiv optic alcatuit dintr-o sursa de lumina si o lupa care mareste de 2-60 de ori, ce permite
identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibille cu ochiul liber. Colposcopul prezinta atasata o
camera cu ajutorul careia sunt inregistrare imagini ale vaginului si colului.
- Colposcopia poate evidentia existenta unor arii de modificari celulare cervicale atunci cand
rezultatele testului PAP sugereaza necesitatea unei investigari suplimentare. Colposcopia indica
unde, cand si cum trebuie efectuata o biopsie (orientarea biopsiei spre regiunea de maxima
suspiciune - biopsie tintita) - permite cercetarea atenta a leziunilor de la nivelul vaginului si
colului - permite monitorizarea evolutiei sub tratament a leziunilor depistate la o colposcopie
anterioara la nivelul vaginului si colului.
Materiale necesare:
- specul vaginal;
- pense posttampon lungi;
- pense pentru col;
- pense pentru biopsie;
- chiurete pentru col;
- tampoane de vată, comprese, mese;
14
- materiale de dezinfectaţie soluţii necesare explorării suplimentare (colposcopie lărgită)
acid acetic 3%, soluţie de lugol;
- lamă, spatule pentru recoltarea secreţiilor;
- flacon cu fixator pentru biopsie;
- aparat de electrocoagulare.
Pregătirea pacientei:
- examenul se execută pe un col netraumatizat motiv pentru care se evită:
- toaleta vaginală, raportul sexual cu 5 zile înainte examinării;
- explorări endouterine (chiuretaje, histroscopie, histerosalpingografie)
- biopsia cervicală;
-examinarea se face la femeile menstruate în zile 8-13 ale ciclului; la femeile în menopauză
medicul recomandă 7 zile administrarea a 25 gr/zi ethinyl estradiol pentru a asigura troficitatea
mucoasei;
- examenul nu e traumatizant;
- se informează pacienta cu privire la derularea procedurii.
Participarea asistentului medical la efectuarea examenului
- pacienta este aşezată pe masa ginecologică;
- se montează speculul (nu se foloseşte lubrifiant);
- se observă şi se recoltează secreţie vaginală;
- se observă colul;
- se şterg secreţiile cu un tampon de vată, eventual cu ser fiziologic, se examinează colul;
- se badionează colul cu acid acetic 3%,
- în continuare se face testul Lahm – Schiller care constă în aplicarea soluţiei Lugol.
Evidenţiază zone care nu fixează iodul şi numesc zone iod negative şi care atestă o leziune;
- mucoasă normală se colorează în castaniu interpretarea imaginilor colposcopice se face de
catre medic;
Asistentul medical
- urmăreşte pacienta în timpul examenului;
- serveşte medicului materialele de care are nevoie;
- preia produsele recoltate (secreţii, fragmente de ţesut);
- pregăteşte probele pentru expedierea la laborator.
Tehnica
Ginecologul va incepe cu examinarea vulvei, va observa aspectul general, daca nu exista vreo
iritatie sau semnele vreunei infectii. Apoi, va folosi o valva speciala (speculum vaginal), care
este un instrument sterilizat, pe care il va introduce in vagin. Acest instrument ajuta la
deschiderea peretilor vaginali si ii permite medicului examinarea colului uterin.
Atunci cand colposcopia nu permite vizualizarea leziunii in totalitate si este necesara
prelevarea de tesut de la nivelul portiunii interioare a colului (endocol) se va efectua chiuretajul
endocervical. Aceasta procedura este standardizata, de scurtă durata, fara a presupune un
discomfort suplimentar pentru pacienta. Este contraindicata efectuarea biopsiei endocervicale in
15
timpul sarcinii. Examenul colposcopic nu este dureros, dar poate apare disconfort provocat de
folosirea unui speculum (dilatator care largeste peretii vaginului), mai ales daca sunt prezente
iritatii la nivelul acestuia sau vaginul este stramtorat ori hipersensibil. Prelevarea de tesut biopsic
de la nivelul colului poate fi resimtita ca o ciupitura sau poate produce crampe.
Îngrijirea pacientei dupa procedură
Nu necesită ingrijire specială, procedura durează 15 minute.
Dacă s-a facut biopsie pot apărea sângerări vaginale.
Se recomandă:
- folosirea absorbantelor igienice şi monitorizarea pierderilor;
- interzicerea contactului sexual până la vindecarea locului de biopsie;
- interzicerea folosirii tampoanelor intravaginale.

PUNCŢIA FUNDULUI DE SAC DOUGLAS

Pătrunderea transvaginală cu ajutorul unui ac în fundul de sac Douglas.
Scop/indicaţii:
- investigarea şi stabilirea diagnosticului de sarcină ectopică;
- stabilirea diagnosticului în chistul de ovar, în piosalpinx.
Materiale necesare:
- specul sau valve vaginale sterile;
- soluţii dezinfectante;
- tampoane, comprese;
- pense pentru col;
- pense porttampon;
- seringă de 10ml;
- ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0.8-1 mm;
- sedativ;
- material pentru anestezie locală;
- eprubete pentru recoltarea lichidului.
Pregătirea pacientei
- se anunţă şi se explică necesitatea;
- se respectă pudoarea pacientei;
- se solicită pacientei să-şi golească vezica;
- se obţine consimţământul;
- cu 30 minute înainte se administrează o fiolă de mialgin;
- se aşează în poziţie ginecologică pe masă;
- dacă se face anestezie, este recomandat să nu mănânce;
- se aplică speculul sau valvele;
- se face dezinfecţia vaginală;
- se fixează colul uterin pentru a evidenţia fundul de sac;
16
- se face anestezia locală prin infiltraţie;
- se face puncţia trecând prin peretele vaginal al fundului de sac vaginal posterior;
- asistenţa urmăreşte permanent starea pacientei deoarece sunt riscuri de declanşare ale unor
reflexe care pot produce lipotimie, sincopă – zona fiind foarte bogat inervată;
- aspiraţia se face lent;
- lichidul extras se pune în eprubete care se etichetează pentru a fi trimis la laborator;
- se observă aspectul lichidului care poate fi seros, purulent, sanghinolent;
- se face dezinfecţie, se retrage acul, se îndepărtează pensa şi valvele (speculul);
- pacienta este ajutată să coboare de pe masă şi condusă la pat.
Ingrijirea dupa punctie
- pacienta ramane in repaus pana dispare efectele anesteziei;
- se supravegheaza tamponul vulvar e posibil ca locul sa sangere;
- se urmareste temperatura.
Incidente/Accidente
- puncția negativă;
- sincopa;
- lezarea anselor intestinale a vezicii urinare.
Interpretarea rezultatelor
- lichidul seros poate fi de origine inflamatorie, neoplazică sau poate proveni dintr-un chist
de ovar;
- lichidul purulent va fi analizat din punct de vedere citologic și bacteriologic – arată o
infecție;
- lichidul serosanghinolent sugerează o endometrioză pelvină, ruperea unui chist de ovar sau
sarcină extrauterină;
- dacă sângele nu coagulează demonstrează existența hemoperitoneului iar dacă are
microcheaguri de sânge sugerează sarcină ectopică;
- puncția albă nu exclude sarcina ectopică.

SPĂLĂTURA VAGINALĂ
Scop
- curățirea regiunii vaginale de secreții;
- îndepărtarea mirosului;
- prevenirea iritațiilor și escoriaților;
- prevenirea infecțiilor;
- asigurarea igienei și a confortului.
Materiale necesare
- canulă vaginală cu duza perforată(pentru reducerea presiunii lichidului);
- soluție (cantitatea și tipul soluției sunt recomandate de medic);
- irigator curat;
- aleză, mușama;
17
- pled;
- mănuși sterile;
- gel pentru lubrefiere;
- tub de cauciuc sau tub din material plastic cu clemă;
- tampoane de vată;
- stativ pentru suspendarea irigatorului.
Pregătirea pacientei
- se informează pacienta despre necesitatea procedurii;
- se cere pacientei ca pe durata procedurii să fie liniștită, relaxată, și să comunice eventuale
senzații neplăcute;
- se asigură intimitatea;
- se instruiește pacienta să își golească vezica înainte de procedură.
Efectuarea procedurii
- se verifică recomandarea medicală;
- se asamblează echipamentul;
- se verifică temperatura lichidului;
- se explică pacientei modul de derulare a procdurii;
- se așează pacienta pe masa ginecologică;
- se fixează mușamaua și se învelește pacienta cu un pled;
- se spală mâinile;
- se umple tubul și se ajustează temperatura soluției (la temperatura corpului);
- se declampează tubul, se evecuează aerul, și se reclampează;
- se îmbracă mănuși sterile;
- se spală perineul cu tampoane de vată umezite cu apă caldă: sensul de curățire este dinspre
partea anterioară spre cea posterioară, folosind tamponul o singură dată;
- canula se lubrifică cu gel sau vaselină;
- se agață irigatorul pe stativ la o înălțime de 50-70 cm de la simfiza pubiană;
- cu o mână se îndepărtează labiile, iar cu cealaltă mână se introduce canula în vagin,
înclinând-o spre față, apoi spre spatele pacientei. Se introduce aproximativ 8-10 cm;
- se îndepărtează pensa pentru a permite soluției să curgă (prin forța gravitației);
- se rotește încet canula în timpul irigației;
- se clampează tubul înainte de terminarea lichidului și se îndepărtează încet canula;
- pacienta rămâne pe masa câteva minute pentru a se elimina lichidul în totalitate;
- se spală regiunea vulvară cu apă și săpun;
- se usucă regiunea vulvară cu un prosop.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINALĂ

Scop
Aplicarea unguentelor, a capsulelor moi și ovulelor, a comprimatelor care conțin substanțe
antiparazitare/antibacteriene/antimicotice/hormonale în interiorul cavității vaginale.
Indicații și Contraindicații
Indicații:
inflamații ale mucoasei vaginale produse de bacterii parazite, trichomonas sau ciuperci
parazite (candida);
atrofie vaginală prin carență estrogenică;
18
întârzierea cicatrizărilor cervico-vaginale.
Contraindicații:
alergie la una din componentele medicamentelor;
cancer estrogenodependent (pentru cele care conțin hormoni);
sarcină, alăptare.
Pregătirea materialelor
unguent/cremă de uz vaginal, ovule, capsule moi, comprimate;
aplicator de cremă;
mănuși de unică folosință;
comprese de tifon;
material pentru spălătură vaginală (dacă este necesar).
Efectuarea procedurii
se verifică prescripția medicală și se confruntă cu medicamentele
eliberate/procurate;
se verifică termenul de valabilitate;
se identifică pacienta;
se evaluează capacitatea acesteia de a-și administra singură medicamentele;
se face instruirea privind administrarea;
se asigură intimitatea;
se așează pacienta în decubit dorsal cu genunchii flectați, coapsele depărtate sau în
decubit lateral;
se spală mâinile și se îmbracă mănuși de unică folosință;
dacă medicul recomandă se face la început o spălătură vaginală.
a) Administrarea ovulelor, capsulelor, tabletelor
se scoate medicamentul din ambalaj;
folosind două comprese se îndepartează labiile mari evidențiând orificiul vaginal;
se introduce medicamentul în canalul vaginal și se împinge ușor până în fundul de sac
posterior;
se instruiește pacienta să rămână în decubit 15 minute pentru a favoriza topirea și
absorbția;
unele tablete (tricomicon) se umezesc ușor aproximativ 30 de secunde înainte de
administrare;
administrarea se face de regulă seara, uneori și dimineața.
b) Administrarea cremelor cu ajutorul aplicatoarelor
se deschide tubul de cremă perforând capacul de aluminiu cu extremitatea opusă a
capacului;
se înșurubează aplicatorul pe filetul tubului;
se presează tubul în partea terminală până la umplerea completă a aplicatorului cu cremă;
 în caz de rezistență a pistonului, acesta se retrage puțin;
se detașează aplicatorul și se închide tubul;
în poziție culcat, cu genunchii flectați, depărtați, se introduce cu atenție aplicatorul
profund în vagin;
 se împinge pistonul până la completa golire a aplicatorului;

19
se retrage aplicatorul fără a atinge pistonul;
după utilizare aplicatorul se spală cu apă călduță și săpun, se usucă și se păstrează în cutie
până la folosirea următoare.
Supravegherea și instruirea pacientei după administrare pentru continuarea
tratamentului
pacienta poate acuza local, uneori, fenomene de sensibilizare (arsuri, iritaii) ceea ce
impune anunțarea medicului;
tratamentul nu se întrerupe în timpul menstruației;
în cazul vaginitelor se tratează și partenerul;
în timpul tratamentului nu se fac spălături vaginale, decât la indicația medicului;
nu se folosesc tampoane intravaginale.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A FEMEII

 Sănătatea femeii are importanţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social.
 Cunoştinţele mamei se răsfrâng în viaţa de mai târziu a fetiţe

 Sănătatea femeii are

importanţă deosebită pentru
îndeplinirea rolului său social.
 Cunoştinţele mamei se
răsfrâng în viaţa de mai târziu a
fetiţei
ănătatea femeii are importanţă
deosebită pentru îndeplinirea
rolului său social.
20
 Cunoştinţele mamei se
răsfrâng în viaţa de mai târziu a
fetiţei.
 In prima copilărie şi la vârsta
preşcolară îmbolnăvirea este
posibilă prin pătrunderea
germenilor
Perioada prepubertară este caracterizată de dezvoltarea, extrem de rapidă, fizică şi psihică,
când pot apărea primele preocupări sexuale.Mama se va interesa indeaproape atat de alimentatia
sanatoasa de care fetita are nevoie , fiind in perioada de crestere,cat si de formarea acesteia ca
om,orientand-o spre activitatiintelectuale si sport.
Pubertatea este o perioadă critică. Apare prima menstruaţie, se dezvoltă caracterele sexuale
secundare. Pentru aceste transformări, fetiţa trebuie pregătită din timp. Va fi informată asupra
eventualei stări disconfort care poate însoţi primele cicluri şi va fi ajutată s-o combată. Va fi
educată să păstreze o igienă riguroasă în timpul menstruaţiei, prin: baie zilnică, schimbarea
tampoanelor, evitarea oboselii.
Perioada de activitate genitală se întinde de la pubertate până la încetarea progresivă a
funcţiei aparatului genital, marcată de menopauză.In această perioadă, tânăra femeie îşi
întemeiază o familie, poate avea una sau mai multe sarcini, viaţa sexuală nefiind lipsită de
riscuri, având în vedere posibilitatea transmiterii unor boli.. Afecţiunile inflamatorii de la nivelul
aparatului genital pot fi cauza sterilităţii sau a sarcinilor ectopice.
Contracepţia şi planificarea familială să fie cunoscute de către femei, astfel încât să evite
sarcinile nedorite şi, mai ales, întreruperea cursului sarcinii prin avort la cerere sau avort
empiric.Si în situaţia în care întreruperea se face într-o unitate spitalicească sau în cabinet de
specialitate de către o persoană autorizată, intervenţia nu este lipsită de riscuri, inflamaţiile şi
sângerările nefiind rare.Când femeia se hotărăşte să devină mamă, ea trebuie să consulte un
specialist. Acest lucru este foarte important când în familie există probleme de ordin genetic sau
alte boli cu transmitere ereditară.
21
 Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii, care va avea un rol in plus,acela de
mama, pentru care trebuie sa fie pregatita sa si-l assume.
.Trebuie ştiut faptul că sarcina înainte de vârsta de 18 ani sau după 35de ani, la femei care suferă
de o boală pe care sarcina o poate agrava, ori la femei care au născut patru copii, creşte riscurile
din punct de vedere al sănătăţii.In multe ţări din lume şi în ţara noastră continuă să moară un
număr mare de femei datorită avortului efectuat empiric. Decesele pot fi evitate prin utilizarea
corectă a metodelor de contracepţie printr-o educaţie corespunzătoare. Tuturor fetelor tinere
trebuie să li seacorde timpul necesar să devină femei înainte de a deveni mame.Toate femeile
care doresc o sarcină trebuie să ştie că fumatul, alcoolul şi drogurile exercită influenţe grave
asupra produsului de concepţie.
Perioada de menopauză este o nouă etapă critică în viaţa femeii dominată de încetarea
progresivă a funcţiei aparatului genital, însoţită de o serie de tulburări cum sunt: anomaliile
menstruale, tulburările vasomotorii, sub forma valurilor de căldură (bufeuri), osteoporoză,
ateroscleroză, modificări la nivelul tractului genito-urinar. Femeia mai poate acuza:
insomnie, iritabilitate, cefalee, instabilitate afectivă, depresie

Menopauza patologică
determinată de intervenţiile
chirurgicale mutilante, care
întrerup brutal activitatea
Autoexaminarea sânului trebuie să stea în atenţia oricărei femei şi orice modificare trebuie
raportată medicului. Femeia va fi instruită cum să examineze sânul sistematic, contribuind, în
acest fel, la depistarea precoce a tumorilor de sân

22