Clasificare proteze fixe unidentare:

A. De acoperire:
1. totala:
a. coroana metalica turnata,
b. coranele mixte(metalo-ceramica, metalo-acrilica, metalo-
compozit),
c. coroanele integral fizionomice (acrilica, ceramica)

2. partiala:
2/3, 4/5 4/5 inversata, 7/8, semicoroana partiala, ecuatoriala
B. De substitutie (coroana de substitutie).

Reguli generale de slefuire:

 instrumentar eficient si adecvat
 racire cu apa-aer
 slefuire cu pauze
 tehnica corecta de manevrare a instrumentarului( directie, priza, punct de sprijin
pozitie de lucru, pozitie pacient),
 aplicarea principiilor generale de slefuire (biologic, mecanic, estetic)

Coroana metalica turnata (de invelis totala) -prepararea unui molar -

Etapele slefuirii:
1. Fata ocluzala
2. Fata vestibulara
3. Fata linguala
4. Separarea proximala
5. Fetele proximale
6. Limita cervicala
7. Finisarea preparatiei
8. Controlul preparatiei

1. Fata ocluzala:
 santuri de ghidaj sau slefuirea in treapta, sau slefuirea din aproape in
aproape.
 Adancimea slefuirii: 1,5mm –cuspizii de sprijin (linguali maxilari
vestibulari mandibulari) inclusiv la nivelul santului meziodistal. 1mm-
cuspizii de ghidaj.
 Se respecta morfologia ocluzala, se desfiinteaza fosele /santurile/crestele
accesorii
 Instrumentar: piatra cilindrica sau cilindroconica cu varf rotunjit de
diametru 1-1,2mm, diamantata, cu granulatie medie, de turbina.
 Se bizoteaza versantul extern al cuspizilor de sprijin pentru rezistenta
restaurarii)
  Controlul slefuirii: hartie de articulatie, amprenta-cheie de silicon-
obtinuta inainte de slefuire, inspectie (directa sau indirecta-cu oglinda
dentara), coroana provizorie (obtinuta prin tehnica Scutan), modelul de
lucru. Se verifica in IM, propulsie si lateralitate.

2. Fata vestibulara:
 Santuri de ghidaj, deretentivizarea in sens cervico-ocluzal, pastrarea
morfologiei meziodistal, se reduce aprox. 1mm, in functie de obiectivele
urmarite( deretentivizare, spatiu pentru grosimea coroanei, alte criterii)
 Instrumentar: acelasi ca mai sus
 Se reduce spre proximal pana in apropierea punctului de contact cu dintele
vecin unde se creeaza un sant ce va usura ulterior separarea
 Control: amprenta cheie de silicon, inspectie, palpare cu sonda dentara,
coroana provizorie, modelul de lucru.

3. Fata linguala la fel ca cea vestibulara

4. Separarea proximala:
 Instrumentar: piatra efilata diamantata de turbina
 Se realizeaza in sens vestibulo-lingual prin tehnica slice-cut- taiere in
felie-, eventual cu protectie de matrice metalica pentru dintele vecin.

5. Fetele proximale (meziala si distala)se slefuiesc cu acelasi instrument ca celelalte

fete axiale(vestibulara si linguala), urmarind aceleasi obiective. Controlul se face
la fel ca pe celelalte fete axiale.

6. Limita cervicala:
 prag tip chamfrein (rotunjit lat de 0,2-0,8mm), pe toate fetele axiale,
uniform,
 neted,
 paralel cu festonul gingival( concav pe vestibular si lingual, convex pe
proximal)
 situat supragingival -ideal – se poate bizota daca se face brunisarea
coroanei (numai la aliaje de aur)
 subgingival cand sunt leziuni cervicale, retractie gingivala, sensibilitate
radiculara, predispozitie la carie, igiena deficitara, retentie defecitara a
preparatiei-dintele scurt sau mic-
 control: inspectie, palpare, amprenta preparatiei, modelul de lucru,
coroana provizorie

7. Finisarea preparatiei:
 instrumentar: piatra diamantata cu granulatie fina, de forma adecvata, de
turbina. Pentru prag instrumentar diamantat la turatie conventionala sau
freze speciale de finisat adecvate ca forma sau instrumentar de mana
pentru bizotare.
  Obiective: netezirea suprafetelor, rotunjirea muchiilor, bizotarea
pragului(facultativ cand aceasta manopera este indicata)

8. Controlul preparatiei:
 forma generala a preparatiei- cilindroconica cu o convergenta ocluzala
a fetelor axiale de 6 -10 grade ideal.
 Inspectie, palpare, etc. Cea mai buna metoda cu coroana provizorie.
 Obiective: spatiu pentru viitoarea restaurare, asigurarea formei de
retentie (deretentivizarea suprafetelor axiale in sens cervico – ocluzal)
asigurarea formei de rezistenta, respectarea morfologiei .

Coroana mixta tip Weiser- preparare premolar maxilar (metalo-

acrilica)

 Este o preparatie neconservatoare, (de multe ori este necesara devitalizarea in

scop protetic),
 forma de retentie si rezistenta inferioare coroanei metalice turnate,
 fizionomie partiala, prin componenta acrilica vestibulara
 Se poate realiza pe orice dinte, dar ca si proteza unidentara pe molari este indicata
in locul coroanei metalice turnate atunci cand sunt cerinte de fizionomie si
conditii materiale minime.
Etapele slefuirii:
1. Fata ocluzala
2. Fata vestibulara
3. Fata linguala
4. Separarea proximala
5. Fetele proximale
6. Limita cervicala
7. Finisarea preparatiei
8. Controlul preparatiei

Deosebiri de slefuire:
1. Fata vestibulara :
 se reduce mai mult, ( pentru a asigura spatiu pentru componenta metalica
si pentru componenta fizionomica –acrilica).
 Pragul cervical este rotunjit, lat de 1,2-1,5mm (0,5mm pentru metal si
1mm pentru acrilat), plasat subgingival ca sa un se vada metalul subiacent.
 La limita cu portiunea din preparatie ce va fi acoperita numai cu metal
pragul se ingusteaza brusc (0,5mm) astfel incat apare o treapta neta intre
cele 2 praguri de latime diferita.
 In raport cu cerintele fizionomice (pozitia dintelui pe arcada ) pragul
vestibular se termina la ½ fetei meziale, respectiv distale.

2. Fetele proximale:
  ½ vestibulare sunt mai accentuat reduse astfel incat se creeaza o treapta
intre portiunea vestibulara si cea linguala a fetelor proximale, in raport cu
extinderea componentei fizionomice.
 Pragul cervical are o portiune vestibulara mai lata si o portiune linguala
mai ingusta.

Particularitati la premolarul mandibular:

 Versantul extern al cuspidului vestibular va fi acoperit de metal(pentru rezistenta)
 1/3 de colet poate fi metalica, atunci cand linia coletului nu se vede spontan (ras,
fonatie).

Coroana partiala 4/5 –preparatie pe premolar maxilar

 Fata vestibulara nu se slefuieste. (restaurarea este partial fizionomica)

 Separarea proximala se realizeaza numai in portiunea linguala, fara a distruge
punctul de contact cu dintele vecin spre vestibular.
 Reducerea ocluzala se face identic ca la coroana metalica pentru cuspidul
lingual. Pe versantul intern al cuspidului vestibular reducerea se face pana in
apropierea crestei sagitale vestibulare (varful cuspidului) unde adancimea
preparatiei este minima(0,5mm). Limita ocluzala vestibulara a preparatiei se
bizoteaza.
 Fata linguala, fetele proximale se reduc astfel incat sa fie paralele pe o portiune
cat mai mare cu axul de insertie al viitoarei restaurari( cel mai frecvent axul lung
al dintelui). Pentru un efect fizionomic optim fetele proximale se reduc astfel
incat sa fie convergente spre lingual
 Pe fetele proximale se prepara santuri aditionale de retentie, cu urmatoarele
caracteristici:
o Latime si adancime de 1mm;
o Directie paralela cu axul de insertie- respectiv fata linguala ;
o Pozitie : cat mai vestibulara , pentru a impiedica bascularea reastaurarii
dinspre lingual,
o Extremitatea ocluzala mai lata prin divergenta spre oclusal a peretelui
vestibular al santului
o Extremitatea cervicala se opreste la 1mm deasupra pragului

 Pe fata ocluzala se prepara facultativ un sant aditional in forma de V paralel cu

creasta cuspidiana vestibulara, sant ce ce se afla la limita vestibulara a preparatiei
ocluzale (dincolo de santul natural oclusal mezio-distal)
 Limita cervicala a preparatiei: prag chamfrein, supragingival (ideal), eventual
bizotat.
La premolarii mandibulari 1/3 externa (vestibulara) a cuspidului de sprijin se acopera cu
metal pentru rezistenta, ceea ce diminua considerabil efectul fizionomic al restaurarii.

Coroana mixta metalo-ceramica total fizionomica-

preparare canin maxilar
 Se reduce marginea libera 1,5-2mm respectand forma de V a
acesteia. Se pot face santuri de ghidaj anterior reducerii. Se
utilizeaza o piatra diamantata cilíndrica de turbina.
 Similar se reduce fata vestibulara, de obicei in 2 planuri unul
cervical, paralel cu axul lung al dintelui si cel de al doilea plan
inclinat spre lingual respectand morfología acestei suprafete. In
sens cervico incizal se deretentivizeaza. In sens mezio-distal se
pastreaza cele 2 pante meziala si distala ale fetei vestibulare.
Reducerea poate fi precedata de santuri de ghidaj si are in vedere
obtinerea atat a deretentivizarii in sens cervico-incizal cat si
obtinerea spatiului necesar pentru metal si ceramica (rezistenta si
fizionomie). Instrumental indicat este piatra diamantata de turbina
cilíndrica. La limita cervicala se realizeaza un prag drept de aprox.
1,2-1,5mm. Ce va fi plasat subgingival pentru a un transpare
metalul.
 Pe fata linguala se prepara in 1/3 cervicala similar cu portiunea
corespunzatoare de pe vestibular, iar de la cingulum la marginea
libera cu piatra roata de turbina se reduce concav respectand cele 2
pante meziala si distala. Pragul cervical poate fi realizat ceva mai
ingust decat pe vestibular.
 Fetele proximale se reduc dupa ce in prealabil s-a efectuat
separarea cu piatra diamantata efilata potrivita. Reducerea trebuie
sa asigure spatiu necesar pentru coroana ca si posibilitatea insertiei
acesteia prin deretentivizarea suprafetelor in sens cervico-incizal.
 Limita cervicala se realizeaza sub forma de prag, plasat
subgingival, continuu pe toate fetele axiale ale dintelui.
 Finisarea bontului urmareste aceleasi obiective ca la celelalte
preparatii (rotunjirea muchiilor, netezirea suprafetelor slefuite
finisarea pragului, rotunjirea unghiurilor).