Gutierele ocluzale

Considerații generale ale terapiei

prin splint
 Gutiera ocluzală – definiție
• Glossary of Prosthodontic Terms [8th ed.]:
“gutiera ocluzală este definită ca fiind un
dispozitiv artificial mobil care se aplică pe
suprafața ocluzală, utilizat pentru diagnosticul
sau tratamentul relațiilor mandibulă-maxilar.
Poate fi utilizată pentru stabilizare ocluzală,
tratamentul disfuncțiilor mandibulare sau
pentru a preveni uzura dentară”
 Definiție splint
• Un aparat ocluzal, intraoral, mobilizabil
(detașabil)
• Din material acrilic dur
• Poziționat la nivelul suprafețelor ocluzale și
incizale ale dinților unei arcade
• Creează puncte de contact precise cu dinții din
arcada antagonistă
• Terminologie: ”bite guard”, ”night guard”,
aparat interocluzal, dispozitiv ortopedic
 Indicații
• Oferă o poziție ocluzală temporară, care permite
condililor să își găsească poziția musculo-
scheletală stabilă ortopedic
• Introduc o condiție ocluzală optimă care
reorganizează activitatea neuromusculară reflexă
• Reduc activitatea musculară anormală
• Încurajează funcția musculară normală
• Protejează dinții și structurile de suport de forțe
nefiziologice
Nivel 1
terapie protectiva pentru bruxismsau clenching =protective
guard
ATM sănătoasă, status ocluzal bun
Nivel 2
tratamentul bruxism = stop anterior
ATM sănătoasă, status ocluzal bun
Nivel 3
Tx DTM = aparat centric/ ehilibrare ocluzală
ATM sănătoasă, status ocluzal patologic
Nivel 4
Tx ATM afectată
Aparat ortopedic
Nivel 5
Tx ATM degenerativă
Aparat ortopedic +/- medicație
 Alegerea tipului de aparat
• Identificarea factorului cauzal al disfuncției
• Se va alege acel tip de aparat care se va adresa
factorului etiologic
• Istoric, examinare, diagnostic
• Un tip de aparat nu se potrivește tuturor DTM
• Există DTM care nu răspund la terapia prin
aparat!
 Fabricarea / adaptarea aparatului
• După alegerea tipului de aparat indicat, trebuie
executat și adaptat astfel încât obiectivele
terapeutice să fie îndeplinite
• Aparatul:
• Să fie compatibil cu țesuturile moi
• Să producă eliminarea cauzei disfuncției prin
modificarea funcției dorite
• !!! Un aparat incorect adaptat nu doar că va
diminua efectele terapeutice, dar va introduce
dubii privind diagnosticul și tratamentul viitor
 Cooperarea pacientului
• Tratamentul este eficient doar dacă pacientul
colaborează prin purtarea aparatului
• Timp de purtare:
– Unele aparate – part time
– Altele – permanent
 Tipuri de aparate ocluzale
• După modul de acoperire al arcadei
– Parțiale
– Totale
• După acțiune
– De stabilizare
– De repoziționare anterioară
 Tipuri de aparate ocluzale
• După Okeson
– Aparat de stabilizare (Stabilisation appliance)
– Aparat de repoziționare anterioară (Anterior
repositioning appliances)
– Alte tipuri:
• Anterior bite plane
• Posterior bite plane
• Pivoting appliance
• Aparat soft/rezilient
 Tipuri de aparate ocluzale
• După Dawson
– Permissive splints / muscle deprogrammer
– Directive splints / non-permissive splints
 Gutiera de stabilizare
• Gutiera de stabilizare
– Purtată pentru a preveni înclestarea / bruxismul
– Plană
– Acoperă toți dintii
– Materiale: rigide / soft
 Gutiera de repoziționare
• Gutiera de repozitionare
– Realiniază condilii, recaptează discul
– Încearca să împingă mandibula spre anterior
– Timp de purtare: 24 h / zi
– Exemple:
• MORA (mandibular repositioning appliance),
• anterior bite planes
• Witzig
• Gelb
• anterior repositioning splint
 Tipuri de gutiere ocluzale
• După Okeson
– Aparat de stabilizare (Stabilisation appliance)
– Aparat de repoziționare anterioară (Anterior repositioning
appliances)
– Alte tipuri:
• Anterior bite plane
• Posterior bite plane
• Pivoting appliance
• Soft/resilient appliance
• După Dawson
– Permissive splints / muscle deprogrammer
– Directive splints / non-permissive splints
 Gutierele permisive
• Design: deblocarea ocluziei / îndepartare
contacte premature; interferențe
• = deprogramator muscular
• Elimină cauza și efectul coordonării musculare
• Condilii se pot întoarce la poziția lor corectă,
centrată dacă condițiile articulare permit
• Tipuri:
– Contact median anterior: Lucia Jig, NTI
– Contact total: centric relation splint
 Gutierele directive
• Poziționează mandibula într-o poziție specifică
cu maxilarul
• Scop: alinierea ansamblului disc-condil
• Tipuri:
– Gutiera de repoziționare anterioară
 Dispozitive neuro-musculare de
relaxare
• lucia jig
• anterior deprogrammer
• anterior bite stop (platou retroincisiv)
• NTI
• Kois
 Gutierele plane
• Gutiera rigida
• Stabilizing splint
 Dispozitive de repozitionare
1. gutiere cu indentatii
2. stop posterior
3. stop anterior
 Considerații generale ale terapiei prin
gutiere
• Datorita complexitatii etiologiei si interrelatiilor
DTM – terapia initiala: reveribila si non-invaziva
• Dispozitivele ocluzale imbunatatesc temporar
relatiile functionale ale sistemului masticator
• Reduc simptomele – eficienta 70-90% (Clark GT)
• Succesul terapeutic depinde de:
– selectarea, fabricarea si ajustarea splint-ului
– cooperarea pacientului
 Cum acționează gutierele?
1. Modifica statusul ocluzal
2. Modifica pozitia condiliana
3. Cresc DVO
4. Constientizare cognitiva
5. Efect placebo
6. Input periferic crescut asupra SNC (sistemului
nervos central)
7. Regresia catre medie (regression to the mean)
 1. Modificarea statusului ocluzal
• dispozitivele ocluzale modifică temporar
statusul ocluzal
• poziție mai stabilă
• descrește activitatea musculară = reducerea
simptomelor
 2. Modificarea poziției condiliene
• Pozitie condiliană mai stabilă MS (musculo-
scheletic)
• Poziție mai compatibilă structural și functional
• Stabilitate condiliană = reducerea
simptomelor
 3. Creșterea DVO
• Dispozitivele ocluzale cresc temporar DVO
• Creșterea DVO poate reduce temporar:
– activitatea musculară
– simptomatologia
 4. Conștientizare cognitivă
• Pacienții care poartă aparate ocluzale devin
mai conștienți despre comportamentul lor
funcțional și parafunctional
• Aparatul = memento constant pentru a
modifica activitățile care ar putea influența
disfuncția
• Creșterea conștientizării cognitive =
descreșterea factorilor cauzatori
• Scăderea simptomatologiei
 5. Efect placebo
• 40% dintre pacienți răspund favorabil
tratamentului
• Efectul placebo poate rezulta și din maniera
competentă și sigură de abordare a
pacientului de către medic
• Relatie favorabilă medic-pacient, însoțită de
explicarea problemei și asigurarea eficienței
terapeutice duce la scăderea stress-ului
emoțional
 6. Input periferic crescut asupra SNC
• Hiperactivitatea musculară nocturnă: origine
SNC
• Modificare input senzorial periferic: efect
inhibitor asupra activității SNC
• Aparat ocluzal: modifică input-ul periferic
senzorial și reduce bruxism-ul indus de SNC /
inhibă tendința de bruxare în timpul purtării
indusă de SNC
7. Regression to the mean / reîntoarcere la medie
• Fluctuația comună a simptomatolgiei asociata cu dureri
cronice
• Intensitatea dureroasă fluctueaza zilnic
• durerea = 7,8/10 alteori 0/10
• Media raportată de pacient: 3/10
• Pacientul se prezintă la medic când durerea e mare
• Reducerea simptomatologiei ân urma aplicării unei
gutiere: efectul se datorează chiar tratamentului sau
reducerea e o raportare a durerii medii?
• ? Studii necontrolate, pe termen scurt care raportează
succes terapeutic trebuie chestionate privind eficiența
terapeutică
 Gutierele ocluzale
Atentie: orice aparat segmentar poate produce modificări
de ocluzie!!!
1. Creează o ocluzie ideală într-o manieră reversibilă
2. Principii de design (maxilar / mandibular)
1. Stopuri uniforme de relatie centrica pe toti dintii
2. Pante de ghidaj anterior (guiding ramps) cat mai
putin inalte
3. Dezocluzie imediata posterioara
3. Scop
1. Permite “full seating” (centrare completa) a condililor
2. Elimina contractia pterigoidianului lateral
3. Armonizeaza ocluzia in relatie centrica
4. Stabilesc ghidaj anterior imediat din relatie centrica
 Înțelegerea rolului terapiei prin splint
• Care sunt cele mai frecvente semne /
simptome?
• uzura dentară
• durere
• oboseală musculară (inclusiv cefalee)
• în absența patologiei articulare – tensiune la
testul de încarcare al ATM datorită contracției
m. pterigoidian lateral
 Consideratii generale terapie prin
gutiere ocluzale
• Datorita complexitatii etiologiei si
interrelatiilor DTM – terapia initiala: reveribila
si non/invaziva
• Dispozitivele ocluzale imbunatatesc temporar
relatiile functionale ale sistemului masticator
• Reduc simptomele – eficienta 70-90% (Clark
GT)
Principiu: modificarea ocluziei pentru a nu
interfera cu asezarea completa a condililor
in RC
 Fabricare Cooperare

Selectie Ajustare

SUCCES
 Selectia
• Identificarea factorului cauzator principal
• Istoric, examinare, diagnostic
• Unele DTM nu raspund la terapia prin splint
 Fabricarea / ajustarea
• Indeplinirea obiectivelor terapeutice
• Identificarea / eliminarea cauzei etiologice
• Compatibilitate cu tesuturile moi
• Splint inadecvat ajustat
– diminueaza efectele terapeutice
– dubiu privind diagnosticul si tratamentul
Intelegerea tratamentului prin gutiere
• splint-ul ocluzal
• tratamentul DTM inca este considerat
“misterios” – dificil de inteles
• scopul terapeutic trebuie inteles foarte bine
• eficienta: design adecvat / executie precisa
 Screening patologie musculară /
articulară
• Testul “cotton roll”
• Plasarea unui rulou în regiunea premolarilor
bilateral – 5 min
• Dispariția simptomatologiei: patologie
musculară
• Am deprogramat mușchiul contractat prin
eliminarea contactului dentar care a produs
stimularea continuă musculară
 Putem influența mușchii să revină la
activitatea normală?
• Eliminarea interferențelor care au determinat
musculatura să deplaseze mandibula într-o
poziție care protejează dinții interferenți
• 1. terapie ocluzală directă
– repoziționare / remodelare dentară
• 2. deprogramare musculară preliminară – terapie
ocluzală directă (deprogramator anterior,
aqualizer, splint RC)
– stabilirea unui sistem armonios înainte de inițierea
terapiei ocluzale definitive (mușchi cooperanți, RC
confortabilă)
 Cât timp durează deprogramarea
musculară?
• deprogramare musculară cu rulouri din bumbac:
5 min
• în caz de oboseală musculară generalizată:
deprogramator anterior (jigul Lucia) 24-36 ore –
reduce simptomatologia și tensiunea
• în caz de disfuncție musculo-ocluzală
semnificativă: cefalee, bruxism nocturn, dinți
sensibili, spasme musculare cu restricționarea
mișcărilor mandibulare: splint de relaxare RC –
scop: ocluzie ideală în mod reversibil
 Principii splint
1. contacte uniforme pe toti dinții pe o
suprafață netedă, plană, când condilii sunt
situați în RC
2. panta (“ramp”) de ghidaj anterior (de la canin
la canin), cu înclinare minimă pentru
asigurarea libertății orizontale a mișcărilor
mandibulare
3. dezocluzia imediată a tuturor dinților
posteriori în timpul excursiilor din RC
 Cât timp se poartă splint-ul?
• Triada Piper:

Durere

Stabilitate Stabilitate structuri

structuri ocluzale articulare
 Cât timp se poartă splint-ul?
• 24 h/zi – cu exceptia periajului si a masticatiei
• pana cand problema e considerata stabila
• stabilitatea e determinata de 3 factori:
– eliminarea simptomatologiei dureroase
– verificare in RC absenta tensiune/ sensibilitate
– stabilitate ocluzala pe splint in decursul catorva zile
• disfunctii musculare / ocluzale: obiectivele sunt
realizate in cateva zile (nu luni sau ani!)
• durata medie a terapiei prin splint: 2-4 saptamani
• uneori: asociere medicatie sau/si terapie fizica
(masaj, TENS, ultrasunete)
Care e urmatoarea etapa dupa terapia
prin splint?

• montare modele de studiu in RC

• analiza
• stabilirea cauzei
• tratament ocluzal definitiv
Gutiera de stabilizare
În caz de lipsă de sprijin dentar, dureri, DDR

Mecanismul?

Maxilară?
Mandibulară?
 Timpul de purtare depinde de:

1.Durata de timp de la apariția patologiei

2.Tipul patologiei
3.Vârsta
4.Starea generală de sănătate a pacientului

Dupa adaptarea gutierei prin șlefuire se poarta minimum 6 luni

Scop: cuparea simptomelor!
 Cum acționează gutierele?
• Permit relaxare musculară și ligamentară
indepartand tensiunea și incordarea cauzate
de bruxism, încleștare sau parafuncții
• Dacă pacientul scrâșnește, gutiera protejează
apariția uzurii dentare, prevenind apariția
durerii, sensibilității sau a marginilor ascuțite
• Dacă ocluzia nu este corectă (centrată),
gutiera poate repoziționa ocluzia într-o poziție
optimă, care permite obținerea relaxării
musculare
 Terapia prin gutieră ocluzală
• “ arta și știința de a stabili armonie neuro-
musculară la nivelul sistemului masticator prin
crearea unui dezavantaj mecanic pentru
forțele parafuncționale prin intermediul
dispozitivelor mobile” (Dylina TJ. A common sense approach to splint
therapu. J Prosth Dent. 2001;86:539-45)
 Ipoteze – eficiența trat. prin gutiere
1. Modificarea statusului ocluzal
2. Modificarea statusului condilian
3. Creșterea DVO
4. Conștientizare
5. Efect placebo
6. Scăderea activității motorii (input crescut SNC)
7. Fluctuarea simptomatologiei (regression to the
mean)

Okeson JP. Occlusal appliance therapy. Management of temporomandibular disorders and

occlusion. 5th ed. St. Louis: Mosby; 2003. p. 532–33.
 Splint-ul / acțiune
curativ:
• îndepartarea blocajului raportului mandibulă /
maxilar indus de contacte dentare nefavorabile
• relaxare musculară
• repoziționarea condililor în fosa glenoidă
• recapturare disc articular
• reducerea presiunii intraarticulare indusă de boli
degenerative
diagnostic:
• validarea / evaluarea contributiei factorilor
etiologici comportamentali, posturali, psiho-
sociali
 Localizare: maxilar / mandibulă?
• este posibilă obținerea acelorași rezultate
• alegerea pozitionării depinde de niște principii de
bază
• edentații: gutiera este poziționată pe maxilarul
care are cele mai multe edentații pentru a crește
efectul de stabilizare prin crearea unor puncte
adiționale ocluzale
• dacă lipsesc PM și M în ambele arcade, se
recomandă efectuarea de gutiere atât la maxilar
cât și la mandibulă sau restaurarea protetică cel
puțin la un maxilar
• alegerea arcadei
unde se va realiza
splint-ul:
– gradul de protruzie
– TS
• în caz de overjet crescut (clasa II Angle severă), se
preferă gutiera maxilară deoarece este dificil de
obținut contacte și ghidaje anterioare
corespunzatoare utilizând o gutiera mandibulară
• în caz de curba Spee adâncă, se preferă gutiera
mandibulară
• gutiera mandibulară are avantaje:
– spatiu crescut pentru limba (zona palatului anterior)
• extensiile pe suprafețele vestibulare ale incisivilor
trebuie evitate
 Durata de purtare
• majoritatea pacienților: noaptea (în somn)
• protecție impotriva activităților motorii
parafuncționale (bruxism, scrâșnit, presiunea limbii)
• pacienții care nu pot controla obiceiurile vicioase:
recomandare de purtare și pe timpul zilei
• nu există reguli fixe privind durata de purtare a gutierei
conservative (= gutiera care nu modifică relațiile
intermaxilare cu excepția unei ușoare creșteri a DVO)
• în general: purtarea nu trebuie să depășească câteva
luni (obisnuință / obicei parafuncțional – dependință
negativă)
• dacă DTM e corelată cu o situație stresantă
(ex. examen, activități sportive), purtarea
episodică pe timpul zilei este recomandată
• la pacienți cu activitati parafunctionale
frecvente care pot abraza dintii sau
pericliteaza reconstructiile protetice, se
recomanda purtarea permanenta nocturna
• gutierele care nu acoperă toți dinții având
contacte balansate cu dintii antagoniști nu
trebuie purtate mai mult de 4-6 săptămâni
• în timpul acestei perioade trebuie purtate
continuu 24 h/zi și îndepartate doar pe perioada
igienizării
• pot apare modificari ireversibile ale ocluziei dacă
sunt purtate mai mult de 6 săptămâni
• anterior bite splint: trebuie purtate o perioadă
limitată – mai mult de 2 săptămâni poate fi
riscant în caz de patologie intracapsulară datorită
riscului de compresie
• se recomandă pentru tratament de urgență, pe o
perioadă foarte scurtă
• gutierele acrilice nu sunt recomandate la copii
decat pe perioade foarte scurte, deoarece există
posibilitatea ca să nu se mai adapteze după o
perioadă scurtă și să interfere cu procesul normal
de creștere
• monitorizarea pacienților: 2,4,8,12 săptămâni /
evaluarea efectelor tratamentului
• Dylina TJ a sugerat un protocol: ajustări la 24h, 3
zile, 7 zile, 14 zile, 21 zile si 1 lună. Dacă nu se
observă bascularea gutierei la sedințele de
ajustare și simptomele se îmbunătățesc,intervalul
dintre ședinte poate fi crescut
• controlul regulat este important
• gutiera nu trebuie niciodată aplicată fără a ne
asigura că pacientul va reveni pentru
controale periodice
• durerea acută poate fi cauzată de inflamația
țesuturilor intracapsulare
• agravarea simptomatologiei necesită
reevaluare imediată = corecții, ajustări,
reevaluarea diagnosticului
 Principii în terapia prin splint
• tratament conservativ
• reversibil
• avantaj: “learning experience” medic / pacient
• verificarea analizei ocluzale / diagnosticului
• ? muschii sunt confortabili dacă sunt eliminate
interferențele ocluzale
• ? s-a îmbunătățit amplitudinea deschiderii gurii
• ? ATM poate tolera încarcatura normală
• ? dinții sunt mai putin sensibili sau mobili
 Evaluare
• în fiecare etapă de tratament se verifică:
• statusul oral
• răspunsul pacientului
– pozitiv: remisia semnelor / simptomelor
– negativ: nu se remite durerea, pacient
necooperant (programari, financiar)
• modificarea terapiei
 Splint-ul:
• durabil în timp
• să ofere protecție dentiției pe termen lung
• = reabilitare orală completă (“full mouth
occlusal rehabilitation”) într-un mod reversibil
• stabil
• confortabil
 Succesul tratamentului
• Atenție:
– ocluzia dentară
– ATM
– anatomia mușchilor masticatori
– biomecanica
– patologia
 Obiective terapeutice splint
• protecția dinților / restaurațiilor
• redistribuirea forțelor ocluzale
– forțe care depășesc nivelul de toleranță fiziologică
afectează dinții, parodonțiul, mușchii masticatori,
ATM
• previzualizarea răspunsului pacientului la
tratamentul definitiv
 Criterii ocluzie optimă pe splint
1. toți dinții trebuie să aibă contact simultan, cu
presiune egală, la închiderea mandibulei cu
condilii în RC [Mahran et al., 1983, Gibbs et al., 1984]
– distribuția egală a forțelor pe mai multi dinți
minimizează forța/dinte și evită trauma ocluzală
care ar putea deplasare mandibulară protectivă
cu hiperactivitate musculară
– în RC m. pterigoidian lateral se relaxează și nu
propulsează mandibula
• intensitate egală a punctelor de contact
• marcaj permanent în aceeași poziție

Schema de contact ocluzal al Schema de contact ocluzal al

gutierei maxilare gutierei mandibulare
2. dinții posteriori:
– au contact doar la forțele verticale
– nu vin în contact cu splint-ul în mișcările
excentrice pentru a evita torque-ul lateral
traumatic [Grant, Stern, Everett, 1972]
– mandibula funcționează ca o pârghie de gradul III:
forțe mai mari pe dinții posteriori decât pe dinții
anteriori
3. dinții anteriori trebuie să ia contact ușor cu
splint-ul în toate excursiile mandibulare
pentru a separa dinții posteriori pentru
distribuția optimă a stress-ului
– inclinarea rădăcinilor dinților anteriori este mai
puțin verticală decât a dinților posteriori
– pârghie de gradul III: forța în zona anterioară este
mai redusă departe de fulcrum (ATM) – dinții
frontali pot veni în contact pentru distribuâia
favorabilă a stress-ului
 Splint segmentar
• anterior (NTI, Hawley cu platou)
– nu are contact in zona posterioara a arcadei
– dintii posteriori nu absorb fortele in momentul
inchiderii [Ito et. al, 1986]
– creste forta transmisa ATM
– poate apare intruzia dintilor anteriori / egresiunea
d. posteriori = plan de ocluzie in trepte
 Splint segmentar
• posterior
– stress-ul in ghidajele laterale este preluat de dintii
posteriori = distributie nefavorabila a fortelor
– dintii anteriori pot supraerupe
– dintii posteriori – intruzie
• indicatie de purtare: doar noaptea, pentru a
evita riscul modificarilor planului de ocluzie
• efectul posibil al sprint-ului ocluzal segmentar
anterior: ocluzie deschisa anterioara
– galben – rasina acrilica
– negru – fortele asupra dintilor si procesului alveolar
– albastru – arcadele maxilara si mandibulara
 ”B splint”
• indicatii:
• bruxism
– 1 gutieră plană pe una
dintre arcade
– 1 gutieră plană cu un
stop la nivel incizal
(ramp)
• permite contact permisiv in toate miscarile de ghidaj intre
stopul anterior si arcada opusa
• permite condililor accesul in RC
• avantaj: ajustare doar o zona a de contact ocluzal
• dezavantaj: necesita acoperirea ambelor arcade
• splint termo-format:
• grosime: 0.7 mm
• depresiunile pot fi umplute cu acrilat foto-
polimerizabil pentru a obține o suprafață
netedă
 Stop-ul anterior
• bazat pe principiul Lucia Jig (dezvoltat pentru inregistrarea
RC)
• obstacol lin pe traseul fiziologic de inchidere
• dezangrenarea dintilor posteriori
• deprogramarea impulsurilor proproiceptive transmise
receptorilor periodontali care initiaza contractii musculare
asincrone
• la contactul incisivilor cu suprafata plana, se produce
relaxarea complexului neuro-muscular
• usurinta de realizare
• util si in situatii de urgenta
• control instant al durerii cauzata de contractia m.
pterigoidian lateral (confirmarea originii musculare a
durerii)
• metode de realizare
– directă
– indirectă
• separare dinți posteriori: 1 mm
indicații:
• tratamentul de scurtă durată a DTM de origine
musculară cu simptomatologie acută
• follow-up: splint cu acoperire completă /
echilibrare ocluzală
contraindicații:
• deplasări discale
– va agrava disfunctia prin cresterea presiunii
intraarticulare in regiunea retro-discala
• la pacienții la care s-a produs ingresiunea /
egresiunea dintilor
• în caz de risc de inghitire (aparat mic, cu
retentie slaba)
• forțe iatrogene transmise dinților frontali
 Gutiera cu indentații
• gutiera de repozitionare (anterior
repositioning splint)
• restabileste stabilitatea complexului condil-
disc
• reduce supraincarcarea structurilor articulare
• ajuta la recapturarea discului articular
• obliga mandibula sa inchida intr-o pozitie
terapeutica
• indicatii:
• deplasari discale reductibile
• au cel mai mare succes cand click-ul de
inchidere / deschidere se produce in
apropierea pozitiei de intercuspidare maxima
• indentatiile: 2 mm – constituie un con de
ghidaj pentru cuspizii dintilor maxilari
posteriori = ghideaza mandibula in pozitia
terapeutica
• dintii frontali nu sunt acoperiti
• indicatii de purtare:
• tot timpul cu exceptia meselor
• este imposibil de masticat cu splint-ul:
indentatiile reprezinta copia negativa a dintilor
antagonisti, nu cuspizi
• nu e conceputa pentru a mastica
• va fi distrusa in timpul masticatiei
• va crea disfunctii ocluzale mai grave decat cele
pentru care a fost conceputa
 Maxilar / mandibulă?
• ambele aparate maxilare / mandibulare au
eficiență comparabilă
• fiecare ofera avantaje specifice
• alegerea depinde de statusul dentar al
pacientului și orarul planificat pentru purtare
• uneori 2 aparate: maxilar pentru purtare pe
timpul noptii si mandibular pentru purtare in
timpul zilei
 Splint mandibular
• creează mai puține interferenâe în vorbire
• mai putin vizibil în timpul fonației
• indicat pentru pacienții care trebuie să poarte
aparatul în timpul zilei
• pentru a se produce dezocluzia imediată a
dinților posteriori, dinții maxilari trebuie să
ghideze de-a lungul unei pante anterioare
• panta anterioară depășește în sens vestibular
dinții anteriori mandibulari
• panta anterioară previne supraerupția dinților
maxilari
• dacă pacientul are un overjet mare, panta este
foarte extinsă și dintii frontali maxilari sunt
ținuti superior de contactul cu buza inferioară
și nu cu dinții frontali mandibulari
• OJ crescut: aparat mandibular nu e indicat
 Splint maxilar
• oferă stabilitate pentru dinții frontali superiori
• indicații:
• în caz de boala parodontală a dinților frontali
superiori, există tendința de vestibularizare a
acestora
• aparatul maxilar previne vestibularizarea dinților
cu suport parodontal slăbit
• atritie severă – intervin forțe parafuncționale care
pot produce vestibularizarea dinților frontali
superiori: aparatul maxilar ajută la stabilizarea lor
• edentatii: aparatul maxilar poate umple
spatiile edentate si sa ofere contact ocluzal cu
arcada antagonistă
• recomandare: se efectuează aparatul la nivelul
arcadei care va oferi stabilitate ocluzală
crescută = arcada cu cele mai multe edentații
 Accidente posibile splint rigid
• fractura
• uzura

– remediu: pentru pacienții care își fracturează

frecvent aparatul sau îl abrazează: gutiera de
stabilizare din material termoplastic, soft / nu din
acrilat dur
 Ce NU face gutiera ocluzala
• gutiera ocluzala NU despovareaza ATM
• o gutiera ocluzala corecta poate reduce forta de
incarcare asupra ATM, dar articulatia este supusa
intotdeauna unui grad de incarcare
• conceptie gresita: cresterea DVO distrage condilii in jos
in directie verticala, eliminand fortele de incarcare de
la nivel articular si transferand incarcatura asupra
dintilor
• muschii ridicatori sunt localizati intre ultimii dinti si
condili, asadar contractia muschilor ridicatori nu face
decat sa ridice condilii in directie superioara