Valoarea Stilistică A Semnelor de Punctuație

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

Pregătire pentru BAC la limba și literatura română

Subiectul nr.1

Efectele stilistice ale semnelor de punctuație:

Virgula – ”,”

 Virgula se folosește la separarea unei apoziții/explicații suplimentare, izolarea unei construcții în vocativ,
separarea a două idei aflate în raport adversativ (dacă întîlnim conjuncția dar, iar, însă,ci) sau disjunctive
(dacă întîlnim conjuncția ”sau”), elipsa predicatului (Mama vine, sora, nu), construcție incidentă (vino, zise).
 Virgula se folosește în situații în care este necesar să se accentueze, să se releve o anumită parte a enunțului.
 Virgula scoate în prim-plan ceea ce este mai important pentru acest context.

Punctele de suspensie – ”...”

 Punctele de suspensie marchează intreruprea șirului gîndirii și o pauză afectivă ce accentuează sentimentele
exprimate în text.
 Punctele de suspensie evidențiază surprinderea, ezitarea, durerea, regretul, îndoiala, vorbirea incoerentă,
disperarea, meditația, nedumerirea, renunțarea haosul în gîndire.
 În textul literar, reprezintă un semn grafic, dar și de tonalitate, care marchează discursul fragmentar, de tip
reflexiv/meditativ, semnificînd interorizarea trăirilor sau a gîndurilor.
 Punctele de suspensie marchează întreruperea comunicării. Motivațiile subiectului vorbitor sunt multiple;
consideră că destinatul subînțelege ceea ce urmează; un moment de surpriză sau șoc emoțional, avînd ca efect
instaurarea tăcerii semnificative; o pauză psihologică, intenționată, a vorbitorului, după care urmează un
cuvînt neașteptat, care poate avea nuanță ironică.
 Punctele de suspensie interiorizează starea de spirit (a autorului, a eului liric). Ele constituie fundalul pe care
se realizează trăiri și sentimente.

Formule de utilizat:
Punctele de suspensie reprezintă declanșarea unei game de emoții (atitudini) ...
Model:
Rar ninge-n noapte fără vindecare,
Cu leru-i ler peste un sfert de veac...
Mi-e dor...
Punctele de suspensie marchează întreruperea enunțului, a discursului liric. Au valoarea de a sugera starea
profundă a eului liric de retrăire a amintirilor legate de frumusețea tradițiilor, de casă părintească și de părinți. Ele
angajează și cititorul într-o stare de reflexivitate.
Punctele de suspensie, folosite în mod repetat în text, sînt pauze afective în fluxul narativ și sugerează reflecțiile
rememorării unor întîmplări din trecut.
Punctele de suspensie îndeamnă la meditație, sugerînd totodată o puternică încărcătură emoțională a eului liric.
Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic și semnifică melancolia eului liric, îndemnul spre meditație.
Punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pentru a da o oarecare continuitate a versului, au rolul
de a atrage atenția asupra spuselor sale și reprezintă o pauză de gîndire a personajului sugerînd astfel și o stare
emoțională.

Linia de pauză – ”-”

 Linia de pauză este marca unei tensiuni lirice deosebite, cînd este plasată după un enunț cu caracter confesiv,
inducînd cititorului conștiința gravității mărturisirii:

”Carbonizat, amorul fumega –


Parfum de pene arse...”

 Linia de pauză are rolul de a atrage atenția cititorului asupra trăirilor afective ale eului liric și conferă o
frumoasă notă de expresivitate.
 Linia de pauză este cea mai adecvată pentru a reda o pauză, care deschide perspectiva unei dezvăluiri, unei
precizări, unei elucidări și a unei insistări.
”Cade
Tot ce-i frumos și unic –
Cade sufletul.”

 Linia de pauză are valoare de semn de egalitate, de echivalenț totală între două realități.

Două puncte – ”:”

 Două puncte au rolul de a atrage atenția asupra a ceea ce urmează.


 Două puncte înseamnă introducere a unei constatări de mare valoare, de o mare revelație.
 Două puncte marchează o pauză, uneori mai mică decît punctul, pauză care pregătește și anunță o vorbire
directă, o enumerare, o exclamație sau o concluzie.
 Semnul dat este un segment de pornire, demarare a unei constatări, derivate din ceea ce a trăit și a conchis
autorul

Semnul exclamării – ”!”

 Semnul exclamării marchează grafic o atitudine a vorbitorului, o stare sufletească. Aceasta poate fi: suferința,
bucuria, deznădejdea, admirația, regretul, dezaprobarea, ciuda etc. Contextul are un rol foarte important
în identificarea corectă a acestei stări.
 Semnul exclamării marchează conturul intonațional al unui enunț exclamativ, dar și participarea afectivă a
autorului, accentuînd sentimentele exprimate; poate marca și adesarea directă și evocarea unei personalități
istorice din trecut.
 Prezența propozițiilor exclamative într-un text narativ (cînd nu aparțin personajelor) indică implicarea afectivă
a naratorului, iar într-unul liric reprezintă o marcă a eului liric. În amîndouă situațiile, propozițiile
exclamative, imprimă textului o notă puternică de subiectivitate.

Formule de utilizat:

 Semnul de exclamare vine să nuanțeze...


 Semnul de exclamare evidențiază...
 Semnul de exclamare scoate în evidență...
 Semnul de exclamare exteriorizează starea de spirit a eului liric...

Semnul interogării – ”?”

 Semnul interogării exprimă o implicare afectivă puternică: indoială, nedumerire, uimire, emoție, surpriză,
furie, dilemă, incertitudine, căutare febrilă, suferință, nehotărîre, indignare etc.
 Semnul interogării marchează conturul intonațional al unui enuț interogativ, evidențiază starea de incertitudine
sau starea meditativă a eului liric(în funcție de situație).

Model:
Florile surîd în taină;
Oare ce-ar surîde ele?
 Semnul interogării relevă starea de revelație, de surprindere, pe care o trăiește eul liric în raport cu personificarea
”Florile surîd”. Semnul mai exprimă și o încercare a eului liric de a găsi un răspuns, de a exprima o nedumerire.

Punctul și virgula – ”;”


Punctul și virgula marchează ezitarea autorului de a trece la alt segment de comunicare, el face o legătură între
cele enunțate anterior și cele ce urmează să fie spuse în comunicare.
Model:
Florile surîd în taină;
 Punctul și virgula marchează finalul unei descrieri a cadrului de natură, realizat printr-o stare calmă.
Semnificația titlului:
Ce sugerează:

 Stări poetice
 Atmosfera
 Locul
 Timpul
 Perspectiva
 Specia
 Sentimentul dominant
 Starea principală/sentimentul dominant
transmis;
 Tema, ideea
 Personajul
 Intenția autorului
Din ce se compune?
§  Constituie/este exprimat(cuvînt, îmbinare de cuvinte, figură de stil)
Ce legătură are cu tema și mesajul textului
§  Este reluat în text
§  Este expicit/incifrat

3.Conține titlul o sinteză a ideilor transpuse în pînza literară?

Model
Titlul ”De cîte ori, iubito...” este reluat în incipitul poeziei pentru a accentua suferința provocată de
remorarea clipelor de fericire pierdută. Vocativul ”iubito” constituie tînjirea disperată a eului liric, iar
punctele de suspensie prelungesc, parcă într-un timp nedefinit, sentimentul de melancolie. Structura
”de cîte ori” exprimă frecvența amintirii, neputința eului liric de a uita fericirea trecută și devenită
acum ”ocean de gheață”. Fără iubită, eul liric se simte ”din ce în ce mai singur”. Iubirea lor este
neîmplinită și se eternizează prin starea de dorință.

Comentarea unor versuri, strofe:


Algoritm

 Ideea centrală/ mesajul globul;


 Sugestia contextuală a imaginilor artistice și a figurilor de stil;
 Coerența textului redactat;

Formule de utilizat:

În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figuri de stil...


Se creează senzația că...
Implicarea afectivă este sugerată prin prezența ( figurilor de stil), sugerînd ...
Tabloul prinde contur prin surprinderea unui detaliu...
Această idee este susținută prin surprinderea unui detaliu ...
Aceast idee este susținută la nivelul textului, atît prin ...
Cuvîntul (expresia) ... generează ideea ...

Model
Ultima strofă a poeziei ”Ce șoptești atît de tainic ... ” de Mihai Eminescu începe cu motivul romantic
al visului, epitetul personificator ”Vis nebun” sugerînd faptul că iubirea este un sentiment efemer,
idee exprimată prin metafora ”florii”: ”Floarea care, rece cîntui-i”. Speranța revigorării iubirii s-a
stins, inversiunea ”deșarte vorbe!” și semnul exclamării ilustrînd disperarea eului liric care suferă
pentru iubirea pierdută. Certitudinea eului liric este singulară, el își dorește să se poată elibera de
chinurile sentimentului, idee exprimată printr-o exclamație retorică: ”Și eu știu numai atâta/C-aș dori
odat*să mântui”. În ceea ce privește prozodia, strofa este un catren măsura versurilor este de 8 silabe,
iar ritmul este trohaic.

Sugestia contextuală a imaginii artistice


Formule de utilizat:

 Imaginea ... produce senzații de ...


 Prin figura de stil se creează imagini artistice(vizuale, auditive, olfactive)
 Imaginile ... întipăresc în minte crîmpeie din ...
 Poetul creează un anumit univers, o lume imaginară, atît prin (conținutul de idei poetice), cît și
prin(imagini vizuale) ...
 Textul abundă în imagini auditive și vizuale care sugerează …
 O melodicitate aparte creează expresia...
 Textul are o dinamică interioară sugerată de verbele de mișcare;
 Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ...
 Imaginea dată se realizează printr-o diversitate de procedee artistice:
 Imaginea din această strofă este vizuală și e realizată prin intermediul personificării ... al
metaforilor ... și al epitetelor ...
 Imaginile surprinzătoare și inedite dau o profundă semnificație strărilor sufletești exprimate de
poet.
 Sunetele și imaginile se îmbină pentru a conferi poetic un anumit fast.
 Imaginile auditive li se alătură celor vizuale, care sugerează o atmosferă( de liniște)

Tema operei literare( aspectul din realitate înfățișat).


Algoritm

 Meditați pe marginea motivelor depistate și încercați să remarcați:

Despre ce este lucrarea;


Ce aspect ia în discuție;
Titlul, textul lucrării nu oferă formularea temei?
Opera se referă o temă general-umană sau la una specific națională?
Care alte probleme în directă relație cu tema principală putem desorinde? Încercați să detectați
punctele lor de tangență.

S-ar putea să vă placă și