Control Si Grija
Control Si Grija
Control Si Grija
1. Deși grija și controlul par a fi uneori mai greu de diferențiat, totuși motivele care stau la baza lor
sunt diametral opuse.
Gesturile de grijă sunt orientate către nevoile celuilalt, celălalt este recunoscut ca personalitate
și individualitate, suficient de matură și autonomă, nevoile, dorințele, aspirațiile și opinii sunt
acceptate și înțelese. Cel care are grijă își oferă suportul atunci când celălalt are nevoie de
sprijin, protecție sau se simte vulnerabil într-o anumită situație.
Gesturile de control sunt orientate către satisfacerea propriilor nevoi, iar celălalt este văzut ca
un obiect care trebuiește controlat în acest sens sau este perceput ca un copil care încă nu
cunoaște viața. Bineînțeles, acest lucru nu arată bine și aceste tendințe sunt mascate sub
umbrela intențiilor de grijă, ca și cum tot controlul ar fi pentru binele celuilalt, făcându-l pe
celălalt să se simtă insuficient de matur, problematic și incapabilă să înțeleagă ce este cel mai
bine pentru propria persoană. Gesturile de control nu corespund cu nevoile celuilalt, dar cu
nevoile personale.
2. Grija se manifestă prin cunoașterea nevoilor celuilalt, grija crează un spațiu securizant și
susținător, persoana se simte acceptată, validată și înțeleasă, este un spațiu în care te simți liber
să-ți comunici propriile nevoi, sentimente și opinii, fără să-ți fie frică că vei fi judecat, este un
spațiu în care simți că te poți dezvolta ca peronalitate autentică și te poți sprijini pe celălalt
atunci când întâmpini dificultăți. Grija este reciprocă, iar în realizarea unui obiectiv, partenerii se
simt ca doi adulți care formează o echipă.
Controlul se manifestă prin încălcarea granițelor celuilalt, fie direct, prin comportamente
autoritare, abuzive, critici sau indirect, prin diverse mijloace de manipulare, de exemplu îl face
pe celălalt să se sentimentă vinovat, prin propria victimizare sau prin așa zise sacrificii sau
compromise, determinându-l pe celălalt să se comporte așa cum dorește manipulatorul. În
asemenea relații ajungi să faci lucruri pe care în mod normal nu le-ai fi făcut niciodată, dar totul
fiind justificat ca fiind pentru binele tău sau al relației. În asemenea relații te simți dominat,
tensionat, ai frica să faci un pas la stânga sau la dreapta, simți că ești sufocat și nu te poți realiza
ca persoană în domenii tale de interes, nevoile tale sunt neglijate și judecate.
3. Dacă grija este una autentică, atunci ea nu se transformă niciodată în manipulare. Acea “grijă”
care este percepută la începutul unei relației, ea de la bun început nu este o grijă, dar metode
“corupte” de a intra în grația celuilalt pentru a-i câștiga încrederea, ca apoi să treacă deja la
metode mai directe de control.
4. Relațiile toxice sunt relații în care te distrugi emoțional. Relațiile toxice sunt acele relații în care
lipsesc respectul și reciprocitatea, în care există un furnizor și un beneficiar. Persoana care
controlează este beneficiarul, iar persoana controlată este furnizorul. Persoana care
controlează este și persoana care nu poartă respect pentru partenerul său. Aceste relații vor
conține mereu surse de tensiunea, frustrare, conflicte, nemulțumiri și insatifacții, în care
oamenii nu se mai pot simți că se dezvoltă și să crească emoțional într-o atmosferă armonioasă.
5. Persoanele care controlează sunt persoane imature emoțional, insuficient de autonome
emoțional, au un șir de complexe și frici, persoane cu stima de sine scăzută, motiv pentru care
celălalt trebuie să joace un rol de paravan al propriilor insecurități. De exemplu, controlul
relațiilor celuilalt prin gelozie și posesivitate este determinată de frica de abandon, controlul
profesional sau al rolurilor familiale și sociale fiind determinate de probleme de imagine de sine
și al unui ego infantil. Cu alte cuvinte, vrei să-ți ajustezi partenerul pentru propriile probleme
emoționale, îl vezi pe celălalt ca unealtă care să-ți “panseze” problemele emoționale.
6. Cel mai eficient mod de a simți dacă ești controlat este să pornești de la propriile sentimente pe
care le ai în relație. Dacă ai frica să te exprimi în mod liber sentimente, nevoii și opinii, dacă simți
că atunci când vrei să iei o decizie personală, care nicidecum nu vizează viața partenerului, dar
te gândești cu teamă ce reacție poate avea celălalt, dacă simți că ai pierdut controlul asupra
propiei vieți, că în urma relației ai renunțat la o mulțime de lucruri doar pentru ai face pe plac
celuilalt, dacă simți că sentimentul propriei libertăți și dezvoltări personale este limitat, dacă te
simți mereu judecat pentru ceea simți, devalorizat pentru idei și opinii pe care le exprimi, dacă
simți că trebuie să te justifici pentru niște acțiuni banale, atunci toate acestea sunt semne
suficiente pentru a conștientiza că ești sub control.
7. Dacă doi oameni sunt suficient de maturi și autonomi emoțional, cu stima de sine sănătoasă,
atunci de la sine va rezulta o relație sănătoasă bazată pe trei principii fundamentale: respect,
reciprocitate și responsabilitate. În mod indiscutabil că doar prin comunicarea deschisă și
respectuoasă se vor găsi soluții la diferențele și problemele care apar în cuplu. Dacă partenerii
sunt imaturi emoțional, atunci nu-i vor ajută nicio carte cu reguli pentru o relație sănătoasă,
poate doar câteva zile, până la primii ciorapi aruncați sau o privire suspectă, decât dacă nu-și vor
lua angajamentul pentru pentru a-și rezolva problemele emoționale interioare. Psihologul Fritz
Pearls avea o axiomă fundamentală pentru relațiile sănătoase.
Eu sunt eu, tu ești tu.
Eu n-am venit pe lume pentru a răspunde așteptărilor tale.
Tu n-ai venit pe lume pentru a răspunde așteptărilor meu.
Eu fac ce-mi place, tu faci ce-ți place.
Dacă avem ceva în comun, atunci e minunat.
Dar dacă nu, atunci nu avem nimic de făcut ceva împreună.