Variante Bac Info 2008-2009

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

Proba scrisă la INFORMATICĂ
PROBA E, limbajul C/C++
Specializarea Matematică-informatică
♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
♦ În rezolvările cerute, identificatorii utilizaţi trebuie să respecte precizările din enunţ
(bold), iar în lipsa unor precizări explicite, notaţiile trebuie să corespundă cu semnificaţiile
asociate acestora (eventual în formă prescurtată).
Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 001
Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Variabila x este de tip real. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi
numai dacă numărul real memorat în variabila x aparţine intervalului (5,8]? (4p.)
a. (x<8) && (x>=5) b. (x<=8) || (x>5)
c. (x>8) || (x<=5) d. (x<=8) && (x>5)
Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte n (număr natural)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la numărul zÅ0
întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului real a. pÅ1
┌cât timp n>0 execută
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citeşte │ cÅn%10
n=103456. (6p.) │ nÅ[n/10]
b) Scrieţi toate numere naturale impare, distincte, fiecare │┌dacă c%3=0 atunci
având exact două cifre, care pot fi citite pentru variabila ││ zÅz+p*(9-c)
n astfel încât să se afişeze valoarea 3. (4p.) ││ pÅp*10
│└■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat, └■
în care să se înlocuiască structura cât timp...execută scrie z
cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. (10p.)
BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I




1. Variabilele x şi y sunt tip int. Care dintre expresiile C/C++ de mai jos are valoarea 1
dacă şi numai dacă valorile întregi nenule memorate în variabilele x şi y sunt egale? (4p.)
a. (x%y==0) && (y%x==0) && (x*y>0) b. (x<=y) && (y<x)
c. (x<=y) || (y<=x) d. x*x==y*y

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x (număr natural nenul)
pseudocod. ┌cât timp x>0 execută
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la │ citeşte y (număr natural)
numărul întreg nenul y. │┌dacă x>y atunci
││ scrie x%10
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc, în această ││altfel
ordine, numerele: 17 22 13 101 2 7 5 0. ││ scrie y%10
(6p.) ( │└■
b) Scrieţi un şir de date de intrare, format doar din │ xÅy
numere naturale cu cel mult două cifre fiecare, └■
care să determine afişarea valorii 9877. (4p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască structura
cât timp...execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul real
memorat în variabila x se află în intervalul (-2,2)? (4p.)
a. x*x-4<=0 b. 4-x*x>0 c. (2<x)&&(x<-2) d. (x-2)*(x+2)>0

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte z,x
pseudocod. (numere naturale nenule)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la ┌cât timp x>0 execută
numărul întreg nenul y. │ citeşte y (număr natural)
│ ┌dacă z<y-x atunci
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc, în această │ │ scrie x%10
ordine, numerele: 2 5 16 9 12 13 5 0? (6p.) │ │altfel
│ │ scrie y%10
b) Scrieţi un şir de date de intrare, format doar din │ └■
numere naturale cu o singură cifră fiecare, care să │ xÅy
determine afişarea valorii 7310. (4p.) └■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască

structura cât timp...execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Care este rezultatul evaluării expresiei C/C++ alăturate? (4p.) 10*2/3*3/2
a. 0 b. 10 c. 1.11 d. 9

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a,b (numere întregi)
pseudocod.
┌dacă a<b atunci
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la │ sÅa; aÅb; bÅs
numărul întreg nenul y. └■
a) Scrieţi ce se afişează pentru a=5 şi b=17. (6p.) ┌pentru xÅa,b,-1 execută
Scrieţi toate perechile de valori care pot fi citite │ ┌dacă x%2=0 atunci
b) │ │ scrie x,’ ’
pentru variabilele a şi b, astfel încât să se afişeze, în
│ └■
acestă ordine, numerele: 0 -2 -4 -6 -8 -10.
└■
(4p.)
pentru...execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Variabila x este de tip real. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi
numai dacă numărul real memorat în variabila x nu aparţine intervalului (2,9]? (4p.)
a. (x>2) && (x<=9) b. (x<=2) && (x>9)
c. (x<=2) || (x>9) d. (x<2) || (x>9)

2. Se consideră programul pseudocod citeşte x,z (numere naturale)
alăturat. yÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului ┌repetă
întreg x la numărul întreg nenul y şi cu [a] │ yÅy*10+x%10
partea întreagă a numărului real a. │ xÅ[x/100]
└până când x=0
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc, ┌cât timp y*z>0 şi y%10=z%10 execută
în această ordine, valorile 729385 şi │ yÅ[y/10]
532. (6p.) │ zÅ[z/10]
b) Dacă pentru z se citeşte valoarea 99, └■
┌dacă y+z=0 atunci
scrieţi câte numere naturale, cu exact
│ scrie 1
3 cifre fiecare, pot fi citite pentru x
│altfel
astfel încât să se afişeze valoarea 0 în │ scrie 0
fiecare dintre aceste cazuri. (4p.) └■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în care să se folosească o singură

structură repetitivă. (6p.)




1.
Care dintre următoarele expresii C/C++, are ca valoare cel mai mic dintre numerele
naturale nenule, cu cel mult 4 cifre fiecare, memorate în variabilele întregi x şi y? (4p.)
a. (x+y-abs(x-y))/2 b. x+y-abs(x-y)/2
c. (x+y+abs(x-y))/2 d. (x+y+abs(x+y))/2

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod: citeşte n (număr natural)
S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului real c, iar cu a%b sÅ-1
restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg nenul b. ┌cât timp n>0 execută
│┌dacă n%10>s atunci
a) Scrieţi valoarea care se afişează, în urma executării ││ sÅn%10
algoritmului, dacă se citeşte numărul 9321. (6p.) ││altfel
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru n astfel încât ││ sÅ11
să se afişeze valoarea 11. (4p.) │└■
│ nÅ[n/10]
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în └■
care să se înlocuiască structura cât timp ... execută scrie s
cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)




1.
Fiecare dintre variabilele întregi x şi y memorează câte un număr natural. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul memorat în x este
strict mai mare decât 0 şi numărul memorat în y este strict mai mare decât 5? (4p.)
a. x*y-5!=0 b. x*(y-5)!=0
c. x*(y-5)>=0 d. !(x*(y-5)<=0)

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeşte n (număr natural nenul)
pseudocod: nrÅ0
S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului ┌pentru aÅ9,0,-1 execută
real c, iar cu a%b restul împărţirii numărului │ mÅn
întreg a la numărul întreg nenul b. │┌cât timp m≠0 şi m%10≠a execută
││ mÅ[m/10]
a) Scrieţi valoarea afişată, în urma │└■
executării algoritmului, dacă se citeşte
│┌dacă m≠0 atunci
pentru n valoarea 232493. (4p.)
││ nrÅnr*10+m%10
b) Scrieţi două valori naturale distincte care │└■
pot fi citite pentru n astfel încât, în urma └■
executării algoritmului să se afişeze scrie nr
numărul 9654. (6p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în care să se înlocuiască structura
pentru...execută cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++, are ca valoare cel mai mare dintre numerele
naturale nenule memorate în variabilele întregi a şi b? (4p.)
a. (a+b+abs(a-b))/2 b. a+b+abs(a-b)/2
c. (a+b-abs(a-b))/2 d. (a+b-abs(a+b))/2

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeşte n,k (numere naturale nenule)
pseudocod: nrÅ0
S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului real pÅ1
c, iar cu a%b restul împărţirii numărului întreg a la ┌cât timp n≠0 şi k≠0 execută
numărul întreg b. │┌dacă n%2=0 atunci
││ nrÅnr+ n%10*p
a) Scrieţi valoarea care se afişează, în urma ││ pÅp*10
executării algoritmului, dacă se citeşte ││altfel
pentru n valoarea 932125 şi pentru k ││ kÅk-1
valoarea 3. (4p.) │└■
b) Scrieţi un set de date de intrare astfel încât, │ nÅ[n/10]
în urma executării algoritmului, să se └■
afişeze valoarea 0. (6p.) scrie nr
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent
cu cel dat în care să se înlocuiască
structura cât timp ... execută cu o
structură repetitivă cu test final. (6p.)




((a>3) && (a<15)) || (a!=b)
1. Care dintre expresiile C/C++ de mai jos este
echivalentă cu expresia alăturată? (4p.)
a. ((a>3) || (a<15)) && (a==b) b. !((a<=3) || (a>=15)) || (a!=b)
c. ((a>3) || (a<15)) && (a!=b) d. !(a<3 || a>15) && (a!=b)

S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului real c, iar cu sÅ10
a%b restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg nenul ┌cât timp n>0 execută
b. │┌dacă n%10<s atunci
││ sÅn%10
a) Scrieţi valoarea care se afişează, în urma executării ││altfel
algoritmului, dacă se citeşte pentru n valoarea 1239. ││ sÅ-1
(6p.) │└■
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru n astfel încât │ nÅ[n/10]
└■
să se afişeze valoarea -1. (4p.)
scrie s
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat
în care să se înlocuiască structura cât timp ...
execută cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului
dat. (10p.)




1. Care este valoarea expresiei C/C++ alăturate? (4p.) 9/2*2-5
a. 3 b. 4
c. -3 d. -3.75

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n,k
pseudocod (numere naturale nenule)
S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului real c, nrÅ0
iar cu a%b restul împărţirii numărului întreg a la pÅ1
numărul întreg nenul b. ┌cât timp n≠0 şi k≠0 execută
│┌dacă n%2≠0 atunci
a) Scrieţi valoarea care se afişează, în urma ││ nrÅnr + [n/10]%10*p
executării algoritmului, dacă se citeşte pentru ││ pÅp*10
n valoarea 23456 şi pentru k valoarea 3. (4p.) ││altfel
b) Scrieţi două seturi distincte de date de intrare, ││ kÅk-1
astfel încât, pentru fiecare dintre ele, în urma │└■
executării algoritmului, să se afişeze valoarea │ nÅ[n/10]
234. (6p.) └■
scrie nr
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu
cel dat în care să se înlocuiască structura cât
timp ... execută cu o structură repetitivă cu
test final. (6p.)



1. Variabilele x şi y sunt de tip întreg, x memorând valoarea 8, iar y valoarea 6. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos are valoarea 0? (4p.)
a. 3*x-4*y==0 b. (x+y)/2 > x%y+1
c. !(x/2+2==y) d. x-y+3!=0

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n,k (numere naturale)
pseudocod. pÅ1
┌cât timp n>0 şi k>0 execută
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x
│ cÅn%10
la numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a
│ ┌dacă c%2=1 atunci
numărului real z.
│ │ pÅp*c
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se │ └■
citeşte pentru n valoarea 296385, iar pentru k │ nÅ[n/10]
valoarea 3. (6p.) │ kÅk-1
└■
b) Dacă se citeşte pentru k valoarea 4, scrieţi o scrie p
valoare nenulă care poate fi citită pentru n
astfel încât numărul afişat în urma executării
algoritmului să fie 1. (4p.)
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu algoritmul dat, în care să se înlocuiască
structura repetitivă cât timp...execută, cu o structură repetitivă
pentru...execută. (6p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă variabilele x şi
y memorează două numere naturale pare consecutive? (4p.)
a. (x-y==2) && (y-x==2) b. (x==2) && (y==4)
c. x-y==2 d. ((x-y==2) || (y-x==2)) && (x%2==0)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris înciteşte x
pseudocod. (număr natural)
yÅ0
S-a notat cu [c] partea întreagă a numărului real c.
┌cât timp x≠0 execută
a) Scrieţi valoarea care va fi afişată dacă se citesc, în │ ┌cât timp x>9 execută
această ordine, numerele 12, 7, 354, 9, 630, 0. │ │ xÅ[x/10]
│ └■
(6p.) │ yÅy*10+x
b) Scrieţi un şir de numere ce pot fi citite astfel încât │ citeşte x
valoarea afişată să fie 321. (4p.) └■
scrie y
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască fiecare
dintre cele două structuri cât timp...execută, cu câte o structură repetitivă cu test
final. (6p.)




1. Care dintre expresiile C/C++ de mai jos este echivalentă cu !((a<5)&&(b>7))
expresia alăturată? (4p.)
a. (a>=5)&&(b<=7) b. !(a<5) || !(b>7)
c. !(a<5) && !(b>7) d. !(a>=5) && !(b<=7)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a,b
pseudocod. (numere naturale, a≤b)
kÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la
┌pentru iÅa,b execută
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a
│ nÅi; cÅ0
numărului real z.
│ ┌cât timp n>0 execută
a) Scrieţi numărul ce se va afişa dacă pentru a se │ │ ┌dacă n%2=1 atunci
citeşte valoarea 404, iar pentru b se citeşte valoarea │ │ │ cÅc+1
413. (6p.) │ │ └■
│ │ nÅ[n/10]
b) Dacă pentru variabila a se citeşte valoarea 58 │ └■
scrieţi toate valorile care, citite pentru variabila b, │ ┌dacă c>0 atunci
determină afişarea numărului 3. (4p.) │ │ kÅk+1
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ └■
└■
dat. (10p.)
scrie k
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu
algoritmul dat în care să se înlocuiască structura
repetitivă pentru...execută cu o structură
repetitivă de un alt tip. (6p.)




1. Pentru care dintre perechile de valori (a%100==b%100) && (a>99) || (b>99)
de mai jos expresia C/C++ alăturată
are valoarea 1? (4p.)
a. a=1003 şi b=3 b. a=35 şi b=35
c. a=1100 şi b=10 d. a=1234 şi b=12

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x
nÅ0
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a │ yÅx; cÅ0
numărului real z. │ ┌cât timp y>0 execută
a) Scrieţi valoarea ce se va afişa dacă se citesc, în │ │ ┌dacă y%10>c atunci
această ordine, numerele 12, 7, 354, 9, 1630, 0. (6p.) │ │ │ cÅy%10
│ │ └■
b) Scrieţi un set de date de intrare care să determine, în │ │ yÅ[y/10]
urma executării algoritmului, afişarea valorii 752. (4p.) │ └■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ nÅn*10+c
dat. (10p.) │ citeşte x
└■
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, scrie n
în care să se înlocuiască fiecare structură cât
timp...execută, cu câte o structură repetitivă cu
test final. (6p.)




1. Variabilele x şi y sunt de tip întreg, x memorând valoarea 4, iar y valoarea 2. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos are valoarea 0? (4p.)
a. x-y!=0 b. x+y>x%y+1 c. x-2*y==0 d. !(x==2*y)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte a,n
(numere naturale)
┌pentru iÅ1,n execută
numărul natural nenul y. │ ┌dacă i%2=0 atunci
a) Scrieţi valoarea care se afişează dacă pentru a se │ │ aÅa-i*i
citeşte valoarea 25, iar pentru n se citeşte valoarea 6. │ │altfel
(6p.) │ │ aÅa+i*i
│ └■
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului └■
dat. (10p.) scrie a
c) Dacă pentru variabila a se citeşte valoarea 18, scrieţi valoarea care trebuie citită pentru
variabila n, astfel încât să se afişeze numărul 8. (6p.)
d) Dacă se citeşte pentru a valoarea 0, cu ce instrucţiune de atribuire trebuie înlocuită
atribuirea aÅa-i*i în algoritmul dat, astfel încât algoritmul obţinut să afişeze valoarea
expresiei n2 dacă numărul citit pentru n este impar şi respectiv 0 dacă numărul citit
pentru n este par. (4p.)




1. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ determină inserarea cifrei 7 în faţa ultimei cifre a
unui număr natural, cu mai mult de 2 cifre, memorat în variabila x? (4p.)
a. x=(x/10*10+7)*10+x%10; b. x=x/10+7+x%10;
c. x=(x%10*10+7)*10+x/10; d. x=(x/10+7)*10+x%10;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n (număr natural nenul)
pseudocod. ┌pentru iÅ1,n-1 execută
S-a notat cu cu x%y restul împărţirii numărului natural x la │┌dacă i%2=0 atunci
numărul natural, nenul, y. ││ scrie ’#’
│└■
a) Scrieţi caracterele care se vor afişa în urma │┌pentru jÅi+1,n execută
executării algoritmului dacă se citeşte valoarea 4. ││ scrie ’*’
(6p.) │└■
└■
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila
n, astfel încât caracterul * să fie afişat de exact 66
de ori. (4p.)
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător
algoritmului dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel
dat, în care să se înlocuiască fiecare structură
repetitivă pentru...execută cu câte o structură
repetitivă cât timp...execută. (6p.)




1. Care este valoarea pe care poate să o aibă y=0;
iniţial variabila întreagă x dacă, la sfârşitul do
executării secvenţei alăturate, variabila { x=x/10;
întreagă y are valoarea 2? (4p.) y=y+1;
} while(x%100==0);
a. 300 b. 5000 c. 120 d. 0

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte x,y
(numere naturale)
a) Scrieţi succesiunea de caractere pe care le va afişa ┌dacă x<y atunci
algoritmul dacă se citesc, în aceasta ordine, valorile 2,
│ xÅx-y
respectiv 9. (6p.) │ yÅx+y
b) Scrieţi numărul de perechi de valori aparţinând │ xÅy-x
intervalului [1,20], care pot fi citite pentru variabilele x └■
şi y, astfel încât rezultatul afişat să fie format din exact ┌cât timp x≥y execută
12 caractere ? (4p.) │ scrie ’A’
│ xÅx-y
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ scrie ’B’
dat. (10p.) └■
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat,
în care să se înlocuiască structura repetitivă cât
timp...execută cu o structură repetitivă de alt tip.
(6p.)




1. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ determină eliminarea cifrei din mijloc a unui
număr natural, cu exact 5 cifre, memorat în variabila x? (4p.)
a. x=x/1000*100+x%100; b. x=x%1000*100+x/100;
c. x=x/100*100+x%100; d. x=x/1000+x%100;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte x,y
S-a notat cu a%b restul împărţirii numărului natural a la (numere naturale)
numărul natural, nenul, b şi cu aÅÆb interschimbarea ┌dacă x>y atunci
│ yÅÆx
valorilor reţinute de variabilele a şi b.
└■
a) Scrieţi succesiunea de caractere care se vor afişa în ┌dacă x%2=0 atunci
urma executării algoritmului dacă se citesc, în acestă │ xÅx+1
ordine, valorile 2 şi 9. (6p.) └■
b) Ştiind că pentru variabila y se citeşte valoarea 79, ┌cât timp x≤y execută
│ xÅx+2
scrieţi 2 valori distincte care pot fi citite pentru variabila
│ scrie ‘*’
x, astfel încât să fie afişat de exact 40 de ori caracterul └■
*. (4p.)
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului
dat. (10p.)
în care să se înlocuiască structura repetitivă cât
(6p.)




1. Câte atribuiri se execută, în total, în p=1; n=279;
secvenţa alăturată, dacă n şi p sunt while (n>=100)
variabile de tip întreg? (4p.) { p=p*10;
n=n-100;
}
a. 4 b. 6 c. 2 d. 8

pseudocod. (numere naturale)
S-a notat cu cu x%y restul împărţirii numărului natural x laaÅ[a/10]%10*10+a%10
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a bÅ[b/10]%10*10+b%10
numărului real z. ┌pentru iÅa,b execută
│┌dacă[i/10]=i%10 atunci
a) Scrieţi numerele care se vor afişa în urma ││ scrie i%10
executării algoritmului dacă se citesc valorile │└■
a=312 şi b=1354. (6p.) └■
b) Scrieţi câte o valoare care poate fi citită pentru
variabila a, respectiv b, astfel încât algoritmul să
afişeze exact 2 valori. (4p.)
dat, în care să se înlocuiască structura
pentru...execută cu o structură repetitivă de
alt tip. (6p.)




1. Care este valoarea tipărită de secvenţa de x=30;
program C/C++ alăturată, ştiind că x şi y y=5;
sunt variabile întregi, iar z este o variabilă z=(x+y)/6.0;
reală? (4p.) z=floor(z*100);
z=z/100;
cout<<z; | printf(“%0.2f”,z);
a. 5 b. 5.833333 c. 5.83 d. 583

S-a notat cu cu x%y restul împărţirii numărului natural x la aÅn%10
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a mÅa
numărului real z. ┌cât timp n>9 execută
│ nÅ[n/10]
a) Scrieţi valoarea pe care o va afişa algoritmul dacă se │ bÅn%10
citeşte numărul 16389. (6p.) │┌dacă a>b atunci
b) Scrieţi cea mai mică valoare de patru cifre distincte ││ mÅm*10+b
care poate fi citită pentru variabila n, astfel încât să se ││ aÅb
afişeze valoarea 0. (4p.) │└■
└■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului scrie m
dat. (10p.)
în care să se înlocuiască structura cât
(6p.)




v1=0; v2=0;
1. Care dintre expresiile C/C++ de mai jos are for(i=1;i<=3;i++)
valoarea 1 după executarea secvenţei de { for (j=1;j<=i;j++)
instrucţiuni C/C++ alăturată, în care toate variabilele v1=v1+1;
sunt întregi? (4p.) for (k=i;k<=3;k++)
v2=v2+1;
}
a. v1>v2 b. v1<v2 c. v1==v2 d. v1+v2==9

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a,b,n (numere naturale)
pseudocod. ┌dacă b=0 atunci
S-a notat cu [z] partea întreagă a numărului real z │ scrie ”greşit”
şi cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la │altfel
│ scrie [a/b]
numărul întreg nenul y.
│ ┌dacă n>0 şi a%b ≠0 atunci
a) Scrieţi valorile care se vor afişa dacă se │ │ scrie ”,”
citesc, în ordine, valorile 17, 6, 4. (6p.) │ │ aÅa%b; iÅ0
b) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent │ │ ┌repetă
cu cel dat în care să se înlocuiască structura │ │ │ scrie [(a*10)/b]
repetă...până când cu o structură │ │ │ aÅ(a*10)%b
repetitivă de tip cât timp...execută. │ │ │ iÅi+1
│ │ └până când i=n sau a=0
(6p.)
│ └■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător └■
d) Scrieţi un set de date de intrare astfel încât,
la finalul executării algoritmului, valorile
variabilelor n şi i, să satisfacă condiţia:
n-i=2. (4p.)




1. (a/b%c<=b)||!(b==a)
Care este valoarea expresiei C/C++ alăturate dacă
variabilele întregi a, b, c au valorile a=20, b=3,
c=5? (4p.)
a. 0 b. 1 c. 2 d. true

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n (număr întreg)
pseudocod. ┌dacă n < 0 atunci
S-a notat cu [a] partea întreagă a numărului real a şi cu │ nÅ-n
y|x faptul că numărul întreg x este divizibil cu numărul └■
întreg nenul y. dÅ1
┌pentru iÅ2,[n/2] execută
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=45. (6p.) │┌dacă i|n atunci
b) Scrieţi toate valorile cu exact două cifre care pot fi ││ dÅi
citite pentru variabila n astfel încât să se afişeze │└■
└■
numărul 5. (6p.)
scrie d
d) Scrieţi o valoare pentru n astfel încât în urma executării algoritmului obţinut prin înlocuirea
structurii pentru iÅ2,[n/2] execută cu pentru iÅ[n/2],2,-1 execută să se
afişeze aceeaşi valoare, ca în algoritmul iniţial. (4p.)




1. Variabilele a, b, c şi d memorează valori reale astfel încât a<b şi c<d. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos are valoarea 1 dacă şi numai dacă intersecţia intervalelor
închise [a,b] şi [c,d] este vidă? (4p.)
a. (d<a) || (b<c) b. !(c<a) && !(b<d)
c. (d>a) || (b>c) d. (a>=c) && (b<=d)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte a,b
(numere întregi)
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citesc, în
pÅ0
ordine, valorile 3 şi 6. (6p.)
┌cât timp a≠b execută
b) Dacă pentru variabila a se citeşte valoarea 10, scrieţi │ pÅp+1
toate valorile care pot fi citite pentru variabila b, astfel │ ┌dacă a<b atunci
încât algoritmul să determine afişarea valorii 2. (6p.) │ │ aÅa+2
│ │altfel
│ │ bÅb+3
dat. (10p.) │ └■
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în └■
care să se înlocuiască structura cât timp...execută scrie p




1. Care din următoarele afirmaţii despre operatorii din C/C++ este falsă? (4p.)
a. > este operator relaţional b. % este operator aritmetic
c. && este operator logic d. <= este operator logic

pÅa; qÅb
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru a=15 şi
┌dacă p=0 sau q=0 atunci
b=25. (6p.) │ pÅp*q; qÅp*q
b) Scrieţi toate valorile care, citite pentru b, determină └■
afişarea valorii 60, dacă pentru a s-a citit valoarea ┌cât timp p≠q execută
10. (6p.) │ ┌dacă p<q atunci
│ │ pÅp+a
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │ │altfel
algoritmului dat. (10p.) │ │ qÅq+b
d) Scrieţi un algoritm echivalent în care să se │ └■
înlocuiască structura cât timp...execută cu o └■
structură repetitivă cu test final. (4p.) scrie p




aÅ...
1. În secvenţa pseudocod alăturată, toate variabilele
bÅ...
memorează numere naturale. Cu ce valori pot fi
înlocuite punctele de suspensie din secvenţă astfel ┌pentru iÅ3,7 execută
încât, la finalul executării secvenţei să se afişeze, în │ cÅa+b; xÅa; aÅb; bÅc
acestă ordine, valorile 16 şi 41? (4p.) └■
scrie x,c
a. 1 şi 1 b. 3 şi 4 c. 5 şi 2 d. 2 şi 7

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte a,b,c
S-a notat cu y|x faptul că x este divizibil cu y. (numere naturale nenule)
a) Scrieţi care sunt valorile ce se vor afişa pentru a=10, ┌dacă a>b atunci
b=20 şi c=6. (6p.) │ tÅa; aÅb; bÅt
└■
b) Scrieţi un algoritm echivalent cu cel dat în care să se ┌cât timp a≤b execută
înlocuiască structura cât timp...execută cu o │ ┌dacă c|a atunci
structură pentru...execută. (6p.) │ │ scrie a
│ └■
│ aÅa+1
dat. (10p.)
└■
d) Scrieţi o formulă care să calculeze câte numere se
afişează dacă a≤b. (4p.)




1. Care este cea mai mică valoare pe care o poate avea expresia C/C++ x/7-x%7
alăturată dacă variabila x, de tip int, memorează un număr natural cu o
singură cifră? (4p.)
a. 0 b. 1.14 c. -6 d. 1

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeste n (număr natural)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la cÅ0
numărul natural nenul y. ┌pentru iÅ1,n execută
│ cÅ(c+1)%10
a) Scrieţi valorile care se afişează pentru n=11. (6p.) │ scrie c
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. └■
(10p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în
care să se înlocuiască structura pentru...execută cu
o structură repetitivă de un alt tip. (6p.)
d) Scrieţi numărul de valori distincte, numere naturale nenule,
cu cel mult două cifre fiecare, care pot fi citite pentru n, astfel
încât cifra 1 să fie afişată de exact 3 ori. (4p.)




1.
În expresia C/C++ alăturată variabila x este de tip întreg. Această x%2+(x+1)%2
expresie: (4p.)
a. are valoarea 1 pentru orice număr natural x.
b. are valoarea 1 dacă şi numai dacă x este un număr par.
c. are valoarea 1 dacă şi numai dacă x este un număr impar.
d. are o valoare strict mai mare decât 1 pentru orice număr natural x.

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeste a,b
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la cÅ0
numărul natural nenul y şi cu [x] partea întreagă a dÅ0
numărului real x. pÅ1
┌cât timp a+b+c>0 execută
a) Scrieţi valoarea care se afişează dacă se citesc │ cÅa%10+b%10+c
numerele a=493 şi b=1836. (6p.) │ dÅd+(c%10)*p
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ pÅp*10
dat. (10p.) │ aÅ[a/10]
│ bÅ[b/10]
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel │ cÅ[c/10]
dat, în care să se înlocuiască structura └■
cât timp...execută cu o structură repetitivă de scrie d
un alt tip. (6p.)
dat, care să NU folosească structuri repetitive sau
recursive. (4p.)




1. Câte valori distincte, numere naturale, poate primi variabila x pentru ca valoarea expresiei
x/2/2 scrisă în C/C++ să fie egală cu 1? (4p.)
a. 1 b. 4 c. 2 d. 0

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeste x
S-a notat cu [x]partea întreagă a numărului real x. (număr real pozitiv)
yÅ[x]
a) Scrieţi valoarea afişată dacă se citeşte numărul xÅx-y
120.12. (6p.) ┌cât timp x≠[x] execută
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. │ xÅx*10
(10p.) └■
┌dacă x=y atunci
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, │ scrie 1
în care să se înlocuiască structura │altfel
cât timp...execută cu o structură repetitivă de un │ scrie 2
alt tip. (6p.) └■
d) Scrieţi un număr real, cu exact două cifre la partea
întreagă, care poate fi citit pentru x, astfel încât
algoritmul să afişeze valoarea 1. (4p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul natural
nenul memorat în variabila x, de tip int, este divizibil cu 100? (4p.)
a. x%10+x/10%10==0 b. x/100==0
c. x%10+x/10==0 d. x%10+x%10/10==0

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeste n,m
(numere naturale)
a) Scrieţi valoarea care se afişează dacă se citesc numerele n=6 ┌cât timp n≤m execută
şi m=12. (6p.) │ nÅn+1
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. │ mÅm-1
(10p.) └■
┌cât timp m<n execută
c) Scrieţi două perechi distincte de numere ce pot fi introduse │ mÅm+1
pentru n şi m astfel încât să se afişeze valoarea 10, în │ nÅn-1
urma executării algoritmului, pentru fiecare dintre perechi. (6 └■
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, care să scrie n
NU folosească structuri repetitive sau recursive. (4p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul natural
memorat de variabila x de tip int are exact două cifre? (4p.)
a. x/100==0 b. x/100==0 && x%10==0
c. x/10!=0 d. x/100==0 && x/10!=0

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeste n (număr natural)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la mÅ0
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a PÅ1
numărului real z. ┌cât timp n>0 execută
│ cÅn%10
a) Scrieţi valoarea care se afişează dacă se citeşte │ ┌dacă c>0 atunci
numărul n=5172. (6p.) │ │cÅc-1
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. │ └■
(10p.) │ mÅm+c*p
│ pÅp*10
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, │ nÅ[n/10]
în care să se înlocuiască structura └■
cât timp...execută cu o structură repetitivă de un scrie m
alt tip. (6p.)
d) Scrieţi două valori distincte, fiecare având exact patru
cifre, care pot fi citite pentru variabila n astfel încât să se
afişeze valoarea 2008 în ambele cazuri. (4p.)




1. Se consideră variabila a care memorează un număr cu exact 6 cifre. Care dintre expresiile
C/C++ de mai jos are ca valoare numărul format din cele două cifre din mijloc ale valorii
memorate în a? (4p.)
a. (a%100)/100 b. a/100%100
c. a/1000+a%1000 d. a/100%10+a/1000%10

citeşte a
2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod:
(număr natural, a>0)
S-a notat cu [x], partea întreagă a numărului real x. kÅ0
a) Scrieţi valorile care se vor afişa pentru a=9. bÅ[(a+1)*(a+2)/2]
(4p.) ┌cât timp b≥a execută
│ bÅb-a
b) Scrieţi numărul valorilor din intervalul [1,5] care, citite │ kÅk+1
pentru variabila a, determină, după executarea └■
algoritmului alăturat, memorarea valorii 1 în variabila b. scrie b,k
(6p.)
dat. (10p.)
în care să nu se utilizeze structuri repetitive sau
subprograme recursive. (6p.)



Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect

1. Stabiliţi care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul
întreg memorat în variabila x nu aparţine intervalului (-35,-20)∪[17,100]. (4p.)
a. (x<=-35) || ((x<=16)|| (x>=-20)) || (x>100)
b. (x<=-35) || ((x<=17) && (x>=-20)) || (x>=100)
c. (x<-35) || ((x<16) && (x>-20)) || (x>100)
d. (x<=-35) || ((x<=16) && (x>=-20)) || (x>100)

citeşte a,b
2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod.
(numere naturale)
┌dacă a>b atunci
a) Scrieţi numerele care sunt afişate dacă pentru a şi b │ cÅb
se citesc valorile a=150 şi b=9. (4p.) │ bÅa
b) Dacă pentru b se citeşte valoarea 150, scrieţi cea mai │ aÅc
mare valoare care se poate citi pentru a, astfel încât └■
algoritmul să afişeze exact 4 valori. (6p.) ┌cât timp a<=b execută
│ scrie a
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ aÅa*2
dat. (10p.) └■
scrie a
în care să se înlocuiască structura cât timp …
execută cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)




1. Variabila a memorează un număr natural care are exact 3 cifre. Care dintre expresiile
C/C++ de mai jos are ca valoare numărul format din prima şi ultima cifră a numărului
memorat de a? (4p.)
a. a/10+a%100 b. a/100+a%10
c. a/100*10+a%10 d. a-a/10%10

citeşte x,y
2. Se consideră algoritmul alăturat descris in pseudocod.
(numere naturale)
S-a notat cu [z], partea întreagă a numărului real z, iar cu pÅ0
x%y restul împărţirii numărului natural x la numărul natural ┌repetă
nenul y. │ ┌dacă y%2≠0 atunci
│ │ pÅp+x
a) Scrieţi care este valoarea afişată dacă pentru x şi y se │ └■
citesc numerele x=5 şi y=27. (4p.) │ yÅ[y/2]
│ xÅx*2
b) Scrieţi un set de valori nenule care pot fi citite pentru └■ până când y<1
variabilele x şi y (x<y) astfel încât valoarea afişată scrie p
după executarea algoritmului alăturat să fie un număr
de cel mult două cifre. (6p.)
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod, un algoritm echivalent cu cel dat,
în care să nu se utilizeze structuri repetitive sau
subprograme recursive. (6p.)




1. În secvenţa alăturată de program, instrucţiunea de for (i=1;i<=3;i++)
afişare se va executa de un număr de ori egal cu: for (j=10;j>=i+1;j--)
(4p.) cout<<j; | printf(”%d”,j);
a. 24 b. 21 c. 3 d. 30

citeşte x,y
(numere naturale)
S-a notat cu x%y, restul împărţirii numărului natural x la xÅx%10
numărul natural nenul y. yÅy%10
┌dacă y<x atunci
a) Scrieţi care sunt numerele afişate dacă se citesc
valorile x=148 şi y=203. (6p.) │ auxÅy
│ yÅx
b) Scrieţi un set de valori care pot fi citite pentru │ xÅaux
variabilele x şi y astfel încât, după executarea └■
algoritmului alăturat, să se afişeze exact 5 valori. (4p.) ┌cât timp x≤y execută
│ scrie x*10+y
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ xÅx+1
dat. (10p.) │ yÅy-1
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, └■
timp...execută cu o structură
pentru...execută. (6p.)




1. Stabiliţi care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă
numărul întreg memorat în variabila x nu aparţine intervalului (-35,-20]. (4p.)
a. (x<-35) || (x>-20) b. (x<=-35) || (x>=-20)
c. (x<=-35) || (x>-20) d. (x<=-35) && (x>20)

citeşte x
2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în
(număr natural)
pseudocod.
sÅ0
S-a notat cu [z] partea întreagă a numărului real z, iar cu fÅ2
x%y restul împărţirii numărului natural x la numărul natural ┌cât timp x>1 execută
nenul y. │ pÅ0
│┌cât timp x%f=0 execută
a) Scrieţi valoarea care va fi afişată dacă se citeşte ││ xÅ[x/f]
numărul x=140. (6p.) ││ pÅp+1
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru x (x≠1) │└■
astfel încât valoarea afişată să fie 6. (4p.) │┌dacă p≠0 atunci
││ sÅs+p
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │└■
dat. (10p.) │ fÅf+1
└■
d) Scrieţi valorile naturale din intervalul [7,28] care
scrie s
pot fi introduse pentru variabila x, astfel încât, după
executarea programului, valoarea afişată să fie 1.
(6p.)




1. În secvenţa de instrucţiuni alăturată, y=x;
variabilele x şi y sunt de tip int. Care este while(x<=3)
valoarea pe care trebuie să o aibă iniţial {
variabila x dacă la finalul executării cout<<"*"; | printf("*");
secvenţei s-a afişat un singur caracter y=y+1; x=x+y;
asterisc (*)? (4p.) }
a. 0 b. 2 c. 1 d. 4

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în sÅ0
pseudocod. citeşte v (valoare naturală)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌cât timp v ≠ 0 execută
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a │ a Å v%10
numărului real z. │ b Å [v/10]%10
│ s Å s + a*10 + b
a) Scrieţi ce valoare se va afişa dacă se citesc, în │ citeşte v
ordine, următoarele valori : 114, 123, 517, 3312, └■
14, 412, 22, 0. (6p.) scrie s
b) Scrieţi ce valoare se va afişa dacă se citesc, în
ordine, primele 99 de numere naturale nenule,
urmate de 0 (adică 1,2,3,4,…,98,99,0). (4p.)

cât timp...execută cu o structură repetitivă de un alt tip. (6p.)




1. Care este valoarea pe care trebuie să o while (x!=3){
aibă iniţial variabila întreagă x pentru ca, în x=x-1;
urma executării secvenţei alăturate, să se cout<<"HH"; | printf(”HH”);
afişeze şirul de mai jos? }
HHHHHH (4p.)
a. 0 b. 4 c. 6 d. 5

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeşte n,k
pseudocod. (numere naturale, k≤9)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la nrÅ0; pÅ1
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a ┌cât timp n≠ 0 execută
numărului real z. │ c Å n%10
│ nr Å nr+c*p
a) Scrieţi numărul afişat dacă se citesc valorile n=1232 şi │ p Å p*10
k=2. (6p.) │ ┌dacă c=k atunci
b) Scrieţi o pereche de valori care pot fi citite pentru │ │ nr Ånr+c*p
variabilele n şi k astfel încât, în urma executării │ │ pÅp*10
│ └■
algoritmului, valoarea finală a variabilei n să fie egală
│ n Å [n/10]
cu valoarea iniţială a acesteia. (4p.)
└■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, nÅnr
în care să se înlocuiască structura cât scrie n
timp...execută cu o structură repetitivă de un alt
tip. (6p.)
dat. (10p.)




1. Care dintre expresiile următoare, scrise în limbajul C/C++, are valoarea 1 dacă şi numai
dacă valorile variabilelor întregi x şi y sunt numere pare? (4p.)
a. x-y==0 b. (x+y)%2==0
c. (x%2==0) || (y%2==0) d. (x%2==0) && (y%2==0)

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte n,k
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la numărul (numere naturale, k≤9)
natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a numărului real z. i Å k
┌cât timp i > 0 execută
a) Scrieţi numărul afişat dacă se citesc valorile n=21405 şi │ n Å [n/10]
k=2. (6p.) │ i Å i-1
└■
b) Scrieţi un set de date de intrare astfel încât, în urma
zÅn%10
executării algoritmului, să se afişeze cea mai mare cifră
scrie z
a valorii citite pentru variabila n. (4p.)
cât timp...execută cu o structură repetitivă de tip pentru...execută. (6p.)




1. Care este numărul total de atribuiri efectuate la executarea x=4; y=6;
secvenţei de instrucţiuni alăturate? (4p.) while (y==6) y=y+1;
if (x==y) x=x+1;
a. 4 b. 3 c. 2 d. 5

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeşte n (număr natural)
pseudocod. nrÅ0; pÅ1
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌cât timp n≠0 execută
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a │ c Å n%10
numărului real z. │┌dacă c < 9 atunci
││ cÅc+1
a) Scrieţi numărul afişat dacă se citeşte valoarea │└■
n=12939. (6p.) │ nr Å nr+c*p
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru │ p Å p*10
variabila n astfel încât, în urma executării │ n Å [n/10]
└■
algoritmului, valoarea afişată să fie egală cu cea
citită. (4p.) nÅnr
scrie n




1. Care este valoarea expresiei C/C++ alăturate? (4p.) 50-(100–300/2/(2+3))
a. -30 b. 70 c. -20 d. 60

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în citeşte x
pseudocod. (număr natural nenul)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la dÅ2; yÅ0; zÅ0
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a ┌cât timp x≠ 1 execută
numărului real z. │ p Å 0
│ ┌cât timp x%d=0 execută
a) Scrieţi numerele afişate dacă se citeşte valoarea │ │ p Åp+1
x=168. (6p.) │ │ x Å [x/d]
│ └■
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru │ ┌dacă p≠0 atunci
variabila x astfel încât, în urma executării │ │ ┌dacă y=0 atunci yÅd
algoritmului, să se afişeze două valori egale. (4p.) │ │ └■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel │ │ zÅd
dat, în care să se înlocuiască fiecare structură │ └■
cât timp...execută cu câte o structură │ d Å d+1
repetitivă cu test final. (6p.) └■
scrie y
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător scrie z




1. Ştiind că variabilele x şi y sunt de tip întreg, care este instrucţiunea prin care variabilei x i
se atribuie ultima cifră a numărului natural memorat în variabila y? (4p.)
a. x=y%10; b. y=x%10; c. y=x/10; d. x=x/10;

pseudocod.
S-a notat cu [x] partea întreagă numărului real x, iar cu citeşte x (număr natural)
x%y restul împărţirii numărului întreg x la numărul întreg dÅ2
nenul y. scrie x
a) Scrieţi numărul care se afişează dacă se citeşte ┌cât timp x≥d execută
valoarea 100. (6p.) │┌cât timp x%d=0 execută
││ xÅ[x/d]
b) Scrieţi cel mai mare număr natural de două cifre care ││ scrie x
trebuie citit pentru variabila x, astfel încât algoritmul │└■
să afişeze exact două valori. (4p.) │ dÅd+1
└■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat,
care să conţină o singură structură repetitivă. (6p.)
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat
(10p.)




1. Ştiind că variabilele x şi y sunt de tip întreg, care este instrucţiunea prin care variabilei x i
se atribuie cifra zecilor numărului natural cu cel puţin două cifre memorat de variabila y?
(4p.)
a. x=y%10/10; b. x=y/10%10; c. x=y%10; d. x=x/100;

citeşte x,y (numere naturale)
pseudocod.
┌cât timp y>0 execută
S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x, iar cu │ zÅx%y
x%y restul împărţirii numărului natural x la numărul natural │ xÅy
nenul y. │ yÅz
└■
a) Scrieţi valoarea care se va afişa la finalul executării
algoritmului dacă se citesc valorile x=15 şi y=25. scrie x
(6p.)
b) Dacă pentru y se citeşte valoarea 100, scrieţi cel
mai mare număr natural de cel mult două cifre care
trebuie citit pentru variabila x astfel încât la finalul
executării algoritmului să se afişeze valoarea 20.
(4p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel
dat în care structura cât timp...execută să fie
înlocuită cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)
dat. (10p.)




1. Care este instrucţiunea prin care variabilei x i se atribuie valoarea sumei cifrelor numărului
natural format din exact trei cifre, memorat de variabila y? (4p.)
a. x=y/100+y/10%10+y%10; b. x=y+y/10+y/100;
c. x=y%10+y%10/10+y/100; d. x=y%10+y%100+y%1000;

pseudocod.
┌cât timp x*y≠0 executã
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la │┌daca x>y atunci
numărul natural nenul y. ││ xÅx%y
││altfel
a) Scrieţi valoarea pe care o va afişa algoritmul dacă se ││ yÅy%x
citesc, în această ordine, numerele 30 şi 25. (6p.) │└■
└■
b) Dacă se citeşte pentru variabila y valoarea 26, scrieţi scrie x+y
toate numerele naturale de cel mult două cifre care pot fi
citite pentru variabila x, astfel încât la finalul executării
algoritmului să se afişeze valoarea 13. (4p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm care sa fie echivalent
cu cel dat în care structura cât timp...execută să
fie înlocuită cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)
dat. (10p.)




1. Care este instructiunea prin care variabilei x i se atribuie valoarea cifrei sutelor numărului
natural cu cel puţin 4 cifre memorat în variabila y? (4p.)
a. x=y%10/10; b. x=y/10/10; c. x=y%100; d. x=y/100%10;

citeşte x (număr natural)
pseudocod.
yÅ0
S-a notat cu x%y restul împarţirii numărului natural x la ┌cât timp x>y executã
numărul natural nenul y. │ yÅy*10+9-x%10;
└■
a) Scrieţi numărul care se afişează dacă se citeşte scrie y
valoarea 274. (6p.)
b) Scrieţi un număr natural de 3 cifre care poate fi citit
pentru variabila x, astfel încât, la finalul executării
algoritmului să se afişeze valoarea 1111. (4p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în
care structura cât timp...execută să fie înlocuită
dat. (10p.)




1. Care este instrucţiunea prin care variabilei x i se atribuie numărul obţinut prin inversarea
ordinii cifrelor numărului natural format din exact 2 cifre, memorat în variabila y? (4p.)
a. x=y/10*10+y%10; b. x=y%10*10+y/10;
c. x=y%10+y/10*10; d. x=y%10+y/10;

pseudocod: zÅ1
tÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌cât timp x≥z execută
numărul natural nenul y. │┌dacă x%z=y atunci
a) Scrieţi valoarea care va fi afişată de algoritm dacă se ││ tÅz
citesc, în această ordine, valorile 12 şi 3. (6p.) │└■
│ zÅz+1
b) Dacă valoarea citită pentru variabila y este 19, scrieţi └■
care este cea mai mare valoare care trebuie citită pentru scrie t
x, astfel încât algoritmul să afişeze numărul 0. (4p.)
dat în care să se înlocuiască structura cât
timp...execută cu o structură repetitivă cu test
final. (6p.)
dat. (10p.)



1. Variabila întreagă n memorează un număr natural impar. Care dintre următoarele expresii
C/C++ are valoarea 1? (4p.)
a. !(n%2) b. n%2==0 c. n%2!=0 d. !((n+1)%2==0)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte n
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la numărul (număr natural)
întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului real a. sÅ0
nrÅ0
a) Scrieţi valoarea afişată dacă se citeşte numărul ┌cât timp n≠0 execută
n=10326. (6p.) │ ┌dacă n%2=0 atunci
b) │ │ sÅs*10+n%10
Scrieţi pentru câte numere de forma , unde a
│ └■
este cifra sutelor, b este cifra unităţilor şi a≠b, valoarea
│ nÅ[n/10]
afişată este 1. (4p.) └■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. ┌dacă s≠0 atunci
(10p.) │ nrÅ1
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în └■
d)
care să se înlocuiască structura cât timp...execută scrie nr




c=2*a-b;
1. Care dintre următoarele variabile nu îşi modifică valoarea în urma
executării secvenţei de instrucţiuni alăturate, oricare ar fi valorile lor a=a-b; a=c-a;
iniţiale? (a,b,c sunt variabile de tip int). (4p.) b=2*a-c;
a. niciuna b. doar c c. doar a şi c d. doar a şi b

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la numărul (număr natural nenul)
întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului real a. maxÅ0
┌repetă
a) Scrieţi valoarea afişată dacă se citeşte numărul 27349. │ nÅ[n/10]
(6p.) │ ┌dacă max<n%10 atunci
b) Scrieţi câte numere naturale de trei cifre pot fi citite │ │ maxÅn%10
pentru variabila n, astfel încât valoarea afişată să fie 3. │ └■
└până când n=0
(4p.)
scrie max
în care să se înlocuiască structura repetă...până
când cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.)
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat.
(10p.)



1. Variabilele a, b şi c, de tip int, pot fi iniţializate cu oricare numere naturale impare

distincte. Ştiind că c este divizor al lui a, iar b nu este multiplu al lui c, care dintre
următoarele expresii scrise în C/C++ are valoare 1? (4p.)
a. !((a % c!=0) || !(b % c!=0)) b. (a % c!=0) && !(b % c!=0)
c. (a % c!=0) || !(b % c!=0) d. !(c % a!=0) && (c % b!=0)

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la numărul (număr natural nenul )
întreg nenul y şi cu [z] partea întreagă a numărului real z. ┌pentru iÅ1,n execută
│ citeşte x
a) Scrieţi valorile afişate dacă pentru n se citeşte valoarea │ (număr. natural)
6, iar pentru x se citesc în ordine următoarele valori: │ nrÅ0
2008, 1965, 2727, 1861, 11021, 165. (6p.) │┌cât timp x>0 execută
││ nrÅnr*100+x%10
b) Ştiind că valoarea citită pentru n este 4, scrieţi un set
││ xÅ[x/100]
de valori distincte, numere naturale cu exact 3 cifre,
│└■
care trebuie citite pentru variabila x, astfel încât setul │┌cât timp nr>0 execută
de valori afişate în urma executării algoritmului să fie ││ xÅx*10+nr%10
identic cu setul de valori citite pentru x . (4p.) ││ nrÅ[nr/10]
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în │└■
care să se înlocuiască structura pentru...execută cu │scrie x
o structură repetitivă cu test final. (6p.) └■
dat. (10p.)




1. Variabila a, de tip int, memorează un număr natural impar, iar variabila b, de tip int,
memorează un număr natural par. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1? (4p.)
a. a%2 && b%2; b. !(!(a%2) || b%2);
c. (a+b+1)%2; d. !(a%2) || b%2;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte x
întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului real a. kÅ0
a) Scrieţi valoarea afişată dacă pentru x se citeşte │ kÅk*10+x%10
numărul 21034. (6p.) │ xÅ[x/10]
b) Scrieţi o valoare cu exact 5 cifre distincte care trebuie └■
citită astfel încât numărul afişat să fie 987. (4p.) ┌cât timp k≠0 execută
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, │ xÅx*10+k%10
în care să se înlocuiască fiecare structură cât │ kÅ[k/100]
timp...execută cu câte o structură repetitivă cu test └■
scrie x
final. (6p.)
dat. (10p.)



1. Variabilele a şi b sunt de tip int, iar variabilele c şi d sunt de tip double. Care dintre
următoarele instrucţiuni de atribuire nu este corectă din punct de vedere sintactic? (4p.)
a. c=d+2*c; b. c=2-d%2*a; c. c=sqrt(b*b); d. b=(d<=c);

întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului real a. kÅ9
a) Scrieţi numărul care va fi afişat dacă pentru n se citeşte │ citeşte x
valoarea 3, iar pentru x se citesc în ordine următoarele │ (număr. natural)
valori: 90, 965, 727. (6p.) │ cÅ[x/10]%10
│ ┌dacă c<k atunci
b) Ştiind că valoarea citită pentru n este 4, scrieţi un set de
│ │ kÅc
valori care pot fi citite pentru variabila x astfel încât la finalul
│ └■
executării algoritmului să se afişeze numărul 9. (4p.) └■
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în scrie k
care să se înlocuiască structura pentru...execută cu
o structură repetitivă cu test final. (6p.)
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat.
(10p.)




1. Fie x un număr natural cu exact 4 cifre. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++
determină, în urma executării, eliminarea cifrei sutelor numărului memorat de variabila x?
(4p.)
a. x=x%10+x/10+x/1000; b. x=x%1000*100+x/100;
c. x=x%1000+x%100+x%10; d. x=x/1000*100+x%100;

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte x
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la (număr natural nenul)
z Å 0
numărul întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului
┌repetă
real a.
│ c Å x%10
a) Scrieţi ce valoare se va afişa dacă pentru x se citeşte │ ┌dacă c%2≠0 atunci
numărul 1234. (6p.) │ │ zÅz*10+c-1
b) Scrieţi o valoare formată din exact 4 cifre, care poate │ │altfel
fi citită pentru variabila x, astfel încât algoritmul să │ │ zÅz*10+c
afişeze un număr format din toate cifrele lui x, dar în │ └■
ordine inversă. (4p.) │ x Å [x/10]
└până când x = 0
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, scrie z
în care să se înlocuiască structura repetitivă cu test
final cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.)
dat. (10p.)




1. Cărui interval îi aparţine valoarea memorată de variabila reală x astfel încât expresia
următoare, scrisă în limbajul C/C++, să aibă valoarea 1?
(x<=-2) || (x>-1) && !(x>=1) || (x>50) (4p.)
a. (-∞,-2] ∪ (-1,1) ∪ (50, ∞) b. (-∞,-2) ∪ (-1,50)
c. (-∞,-2) ∪ (-1,1] ∪ (50, ∞) d. (-∞,-2) ∪ (-1,1) ∪ (50, ∞)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la d Å 0
numărul întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a c Å 0
numărului real a. ┌pentru iÅ1,n execută
│ citeşte x
a) Scrieţi care este valoarea afişată dacă se citesc, │ (număr natural nenul)
în această ordine, numerele 5, 12, 4, 13, 25, 17. │ ┌cât timp x%2=0 execută
(6p.) │ │ x Å [x/2]; d Å d+1
b) Scrieţi un şir de date de intrare ce pot fi citite │ └■
astfel încât valoarea afişată să fie 4. (4p.) │ ┌cât timp x%5=0 execută
│ │ x Å [x/5]; c Å c+1
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel │ └■
dat, în care să se înlocuiască structura repetitivă └■
pentru... execută cu o structură repetitivă ┌dacă c<d atunci
cu test final. (6p.) │ scrie c
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │altfel
algoritmului dat. (10p.) │ scrie d
└■




1. Fie x o variabilă care memorează un număr natural. Care dintre următoarele expresii
C/C++ are valoarea 0 dacă şi numai dacă numărul memorat de x nu este divizibil cu 3?
(4p.)
a. x%3 b. (1-x%3)+(2-x%3)
c. (1-x%3)*(2-x%3) d. 3-x%3

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte x
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la (număr natural nenul)
numărul întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă a numărului zÅ0
real a. PÅ1
┌repetă
a) Scrieţi care este valoarea ce se va afişa dacă pentru │ cÅx%10
x se citeşte numărul 1234. (6p.) │ ┌dacă c%2≠0 atunci
│ │ zÅz+c*p
b) Scrieţi o valoare formată din exact 4 cifre, care poate
│ │ pÅp*10
fi citită pentru variabila x, astfel încât algoritmul să
│ └■
afişeze valoarea 0. (4p.)
│ xÅ[x/10]
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, └până când x = 0
în care să se înlocuiască structura repetitivă cu test scrie z
final cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.)
dat. (10p.)




1. Cărui interval îi aparţine valoarea memorată de variabila reală x astfel încât expresia
următoare, scrisă în limbajul C/C++, să aibă valoarea 1?
!((x<=1) || (x>50)) (4p.)
a. (1,50) b. (-∞,1] ∪ (50, ∞)
c. [1,50) d. (1,50]

citeşte n (număr natural nenul)
pseudocod.
sÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x ┌cât timp n>0 execută
la numărul întreg nenul y şi cu [a] partea întreagă │ cÅn%10
a numărului real a. │ ┌dacă c%2=0 atunci
a) Scrieţi care este valoarea afişată dacă se │ │ pÅ1
citeşte numărul 1234. (6p.) │ │ ┌pentru iÅ2,c execută
│ │ │ pÅp*i
b) Scrieţi un număr natural, de exact 4 cifre, │ │ └■
care poate fi citit pentru variabila n, astfel │ │ sÅs+p
încât valoarea afişată să fie 0. (4p.) │ └■
│ nÅ[n/10]
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent
└■
cu cel dat, în care să se înlocuiască structura
repetitivă pentru...execută cu o
scrie s
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ este !((x>=5)&&(x<10))
echivalentă cu cea scrisă alăturat? (4p.)
a. (x<5) || (x>=10) b. (x<5) || (x>10)
c. (!(x>=5)) && (!(x>10)) d. (x>=5) || (x<10)

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x la citeşte a
numărul întreg nenul y. (număr natural)
kÅ0
a) Scrieţi care este valoarea afişată dacă se citesc, în
această ordine, valorile: 5, 12, 22, 1232, 3, 563. ┌pentru iÅ2,n execută
│ citeşte b
(6p.)
│ (număr natural)
b) Scrieţi un set de valori ce trebuie citite astfel încât │┌dacă a%10=b%10 atunci
valoarea afişată să fie 4. (4p.) ││ kÅk+1
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu │└■
c)
algoritmul dat, în care să se înlocuiască structura │ aÅb
repetitivă pentru...execută cu o structură └■
repetitivă cu test final. (6p.) scrie k

dat. (10p.)




1. Variabilele întregi x şi y memorează câte un număr natural nenul. Cel mai mic multiplu
comun al valorilor lor este egal cu numărul memorat în y dacă şi numai dacă următoarea
expresie C/C++ are o valoare nenulă: (4p.)
a. y%x b. y%x==0 c. x%y d. x%y==0

rÅ0
S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x şi cu a%b
┌repetă
restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg nenul b. │ rÅ(r*10+n%10)*10
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=8291. (6p.) │ nÅ[n/100]
└până când n<10
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila n astfel scrie r
încât numărul afişat să fie 7080. (4p.)
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat.
(10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască structura
repetă...până când cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Variabilele întregi x şi y memorează numere naturale nenule. Care dintre următoarele
expresii C/C++ este nenulă dacă şi numai dacă numărul obţinut prin însumarea valorilor
variabilelor x şi y are ultima cifră 0? (4p.)
a. x%10+y%10==0 b. y%10==x%10
c. x+y%10==0 d. (x%10+y%10)%10==0

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n (număr natural)
pseudocod: qÅ1
S-a notat cu a%b restul împărţirii numărului întreg a la iÅ1
numărul întreg nenul b şi cu [x] partea întreagă a ┌cât timp i<[n/i] execută
│┌dacă n%i=0 atunci
numărului real x.
││ qÅq+i
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=20. (6p.) │└■
│ iÅi+3
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila └■
n astfel încât numărul afişat să fie 9. (4p.) scrie q
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască structura




1. Ştiind că variabila întreagă n memorează un număr natural cu cel puţin 3 cifre, care dintre
următoarele expresii C/C++ are ca valoare numărul obţinut după eliminarea ultimelor 2
cifre ale lui n? (4p.)
a. n%10/10 b. n%10 c. n/100 d. n/10%10

S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x şi cu a%b qÅ1
restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg nenul b. ┌cât timp n>0 execută
│┌dacă n%5=0 atunci
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=53. (6p.) ││ qÅq*10
││altfel
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila n ││ qÅq*10+1
astfel încât numărul afişat să fie 1001. (4p.) │└■
│ nÅ[n/5]
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului └■
dat. (10p.) scrie q
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat,
(6p.)




1. Fiecare dintre variabilele întregi x, y şi t memorează câte un număr natural de cel mult 4
cifre. Ştiind că x<y, care dintre următoarele expresii C/C++ este egală cu 1 dacă şi numai
dacă numărul memorat de variabila t aparţine intervalului închis [x,y]? (4p.)
a. (t<x) && (t>y) b. (t>=x) && (t<=y)
c. (t>=x) || (t<=y) d. (t<x) || (t>y)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n (număr natural)
pseudocod: ┌repetă
S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x şi cu │ nÅ[(n%100)/10]+[n/10]
a%b restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg └până când n<10
nenul b. scrie n
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=76261. (6p.)

b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila n
astfel încât numărul afişat să fie 6. (4p.)
repetă...până când cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Fiecare dintre variabilele întregi x, y şi t memorează câte un număr natural de cel mult 4
cifre. Ştiind că x<y, care dintre următoarele expresii C/C++ este egală cu 1 dacă şi numai
dacă numărul memorat de variabila t nu aparţine intervalului deschis (x,y)? (4p.)
a. (t<=x) || (t>=y) b. (t>x) || (t<y)
c. (t<=x) && (t>=y) d. (t>x) && (t<y)

S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x şi cu a%b cÅ10
restul împărţirii numărului întreg a la numărul întreg nenul b. ┌cât timp n%2=1 execută
│ cÅn%10
a) Scrieţi valoarea care se va afişa pentru n=32751. (6p.) │ nÅ[n/10]
b) └■
Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila n
scrie c
astfel încât numărul afişat să fie 5. (4p.)
dat. (10p.)




1. Variabilele întregi x şi y memorează două numere naturale cu cel mult 4 cifre fiecare. Care
dintre expresiile de mai jos are valoarea 1, dacă şi numai dacă valoarea memorată de x
aparţine intervalului [10,100] şi valoarea memorată de y aparţine intervalului [5,30]?
(4p.)
a. (x<=100 && x>10) && (y>=5 || y<30) b. (x<=100 && x>=10) && (y<5 && y<=30)
c. (x<=100 && x>=10)|| (y>=5 && y<=30) d. !((x>100 || x<10) || (y<5 || y>30))

citeşte a,b
(numere naturale care au
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la acelaşi număr de cifre )
numărul natural nenul y şi cu [z], partea întreagă a nÅ 0
numărului real z. ┌cât timp a≠b execută
│ xÅa%10
a) Scrieţi ce valoare se va afişa dacă se citesc numerele │ yÅb%10
a=8231 şi b=3074. (6p.) │┌dacă x<y atunci
b) Scrieţi câte perechi de numere formate din câte o ││ nÅn*10+x
singură cifră pot fi citite pentru a şi b (a>b), astfel ││altfel
încât, de fiecare dată, valoarea afişată să fie nenulă? ││ nÅn*10+y
(4p.) │└■
│ aÅ[a/10]
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │ bÅ[b/10]
dat. (10p.) └■
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat scrie n
d)
în care structura cât timp...execută să fie
înlocuită cu o structură repetitivă cu test final.
(6p.)




1. Toate variabilele din secvenţa de instrucţiuni if (a>b)
C/C++ alăturată sunt întregi. Care dintre { aux=a;a=b; b=aux;}
următoarele afirmaţii este adevarată? (4p.) for(i=a;i<=b;i++)
printf(“%d”,i); | cout<<i;
a. Secvenţa conţine o instrucţiune repetitivă b. Secvenţa conţine o instrucţiune

inclusă într-o instrucţiune alternativă. alternativă urmată de o instrucţiune
repetitivă.
c. Secvenţa conţine o instrucţiune d. Secvenţa conţine o instrucţiune
alternativă, urmată de o instrucţiune alternativă inclusă într-o instrucţiune
repetitivă, urmată de o instrucţiune de repetitivă.
afişare.

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x
auxÅx
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌repetă
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a │ cÅx%10
numărului real z. │ xÅ[x/10]
│ tÅ x
a) Scrieţi valorile care se afişează dacă se citeşte │┌dacă c=0 atunci
numărul x=1628. (6p.) ││ auxÅx
│└■
b) Scrieţi o valoare cu minimum 4 cifre ce poate fi
│┌cât timp t≠0 execută
citită, astfel încât toate numerele afişate au o ││ cÅc*10
singură cifră nenulă, celelalte fiind nule. (4p.) ││ tÅ[t/10]
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului │└■
dat. (10p.) │ xÅc+x
│ scrie x
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel
d) └până când x=aux şi c≠0
dat în care structura cât timp...execută să fie
înlocuită cu o structură repetitivă cu test final. (6p.)




1. Considerăm variabilele întregi i şi j. Care dintre următoarele secvenţe de instrucţiuni
C/C++ determină afişarea pe ecran , în urma executării, a succesiunii de cifre 55? (4p.)
a. i=5; j=6; b. i=5; j=6;
while(j>4){ while(j>4)
printf(”%d”,i); | cout<<i; printf(”%d”,j); | cout<<j;
j--; j--;
}
c. j=5; d. j=5;
for(i=5;i<=5;i++) for(i=1;i<2;i++)
printf(”%d”,i); | cout<<i; printf(”%d”,j); | cout<<j;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte n, d
bÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural vÅ0
x la numărul natural nenul y şi cu [z] partea ┌pentru iÅ1,n execută
întreagă a numărului real z. │ citeşte x (număr natural nenul)
│ aÅ0
a) Scrieţi ce se afişează dacă n=3, d=2, iar │ auxÅx
valorile citite pentru x sunt, în ordine, 40, 19, │┌cât timp x % d = 0 execută
56. (6p.) ││ aÅa+1
││ xÅ[x/d]
b) Pentru n=3 şi d=2, scrieţi 3 valori distincte │└■
care pot fi citite în ordine pentru x, astfel │┌dacă a>b atunci
încât valorile afişate să fie 0 0. (4p.) ││ bÅ a
││ vÅaux
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │└■
algoritmului dat. (10p.) └■
scrie v,’ ’,b
d) Scrieţi un algoritm pseudocod echivalent cu
cel dat în care structura cât
timp...execută să fie înlocuită cu o




1. Variabila întreagă a memorează un număr natural format din exact trei cifre, toate cifrele
fiind nenule şi distincte. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ atribuie variabilei e
suma cifrelor lui a? (4p.)
a. e=a%10/10+a/100%10+a%10; b. e=a/10+a/100+a/1000;
c. e=a*10/1000+a/10%10+a%10; d. e=a*10/1000+a%100%10+a%10;

citeşte n
(număr natural nenul)
pseudocod. kÅ0
a) Scrieţi ce se afişează pentru n=4. (6p.) │┌pentru jÅ1,i execută
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru ││ scrie i+j
variabila n astfel încât, în urma executării ││ kÅk+1
algoritmului, valoarea 20 să fie afişată de │└■
└■
exact 6 ori. (4p.)
scrie k
d) Scrieţi un algoritm pseudocod echivalent cu
cel dat în care fiecare structură de tip
pentru...execută să fie înlocuite cu câte
o structură repetitivă de tip cât
timp...execută. (6p.)




1. Variabilele a,b şi z sunt reale, iar a≤b. Care dintre expresiile C/C++ următoare are
valoarea 1 dacă şi numai dacă valoarea variabilei z nu aparţine intervalului închis
determinat de valorile variabilelor a şi b ? (4p.)
a. (z>a||(z>b) b. (z<a)||(z>b) c. z<a && z>b d. z>=a && z<=b

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la (număr natural nenul)
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a mÅ 0 vÅ n
uÅn%10
numărului real z.
┌repetă
a) Scrieţi valorile care se vor afişa dacă se citeşte │ cÅn%10
numărul n=1327. (6p.) │ vÅv*10+c
│ ┌dacă c=u atunci
b) Scrieţi două valori diferite care pot fi citite pentru │ │ mÅm+1
variabila n astfel încât, în urma executării algoritmului, │ └■
valoarea afişată pentru m să fie 4. (4p.) │ nÅ[n/10]
└până când n=0
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului scrie v, m
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat
în care structura repetă... până când să fie
înlocuită cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.)




1. Variabilele x, y şi z sunt întregi, x memorează valoarea 7, y memorează
valoarea 20, iar z memorează valoarea 5. Care este rezultatul evaluării x+y+x*z/y
expresiei aritmetice C/C++ alăturate? (4p.)
a. 28.75 b. 28 c. 29 d. 27

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în nÅ0
pseudocod. ┌repetă
S-a notat cu a%b restul împărţirii numărului întreg a la │ citeşte x (număr natural)
numărul întreg nenul b. │┌dacă x≠0 atunci
││┌dacă x%5=0 atunci
a) Scrieţi ce se afişează în urma executării │││ nÅn+1
algoritmului dacă se citesc, în această ordine, │││altfel
valorile 10, 13, 46, 70, 35, 0. (6p.)
│││ nÅn-1
b) Scrieţi un şir de valori care pot fi citite pentru ││└■
variabila x astfel încât programul să afişeze, în │└■
urma executării, mesajul DA. (4p.) └până când x=0
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului ┌dacă n=0 atunci
dat. (10p.) │ scrie „DA”
│altfel
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel │ scrie „NU”
dat în care să se înlocuiască structura └■
repetă...până când cu o structură repetitivă cu
test iniţial. (6p.)




1. Variabilele x, y, z şi w sunt întregi, x memorează valoarea 2, y memorează valoarea 3, z
memorează valoarea 5, iar w memorează valoarea 7. Care dintre următoarele expresii,
scrise în limbajul C/C++, are valoarea 1? (4p.)
a. (y>z) || (x>3) b. (x==z) && ((y==3)||(w==7))
c. (z<=w) && (x>0) || (y>=x) d. (y>=3) && (w<7)

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la zÅ0
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a numărului ┌cât timp n>0 execută
real z. │ cÅn%10
│ nÅ[n/10]
a) Scrieţi valoarea afişată dacă pentru n se citeşte │┌dacă c<5 atunci
valoarea 52381. (6p.) ││ zÅz*10+2*c
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila n │└■
astfel încât să se afişeze numărul 0. (4p.) └■
scrie z
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în
care să se înlocuiască structura cât timp...execută




1. Variabilele x, y şi z memorează valori reale, iar x<y. Care dintre expresiile de mai jos,
scrise în limbajul C/C++, are valoarea 1 dacă valoarea variabilei z este situată în intervalul
închis determinat de valorile memorate în variabilele x şi y? (4p.)
a. (z>=x) && (z<=y) b. (z<=x) && (z<=y)
c. (y<x) || (z<=x) d. (z<x) || (z>y)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte x (număr natural)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la nr Å0
numărul natural nenul y. ┌pentru iÅ1,5 execută
│ citeşte n (număr întreg)
a) Scrieţi valoarea afişată în urma executării algoritmului dacă
│┌dacă n%x=0 atunci
se citesc, în ordine, valorile: 3, 14, 6, 11, 16, 9. (6p.)
││ nrÅnr+1
b) Ştiind că valoarea citită pentru x este 7, scrieţi un şir │└■
de numere distincte care pot fi citite în continuare astfel └■
încât valoarea afişată să fie 0. (4p.) scrie nr
(10p.)
care să se înlocuiască structura pentru...execută
cu o structură repetitivă cât timp...execută. (6p.)




x=20; y=5;
1. În secvenţa de instrucţiuni C/C++ alăturată, variabilele x şi y x=x+y;
sunt întregi. Ce valoare va reţine variabila x după executarea y=x-2*y;
acesteia? (4p.) x=y+x;
a. -10 b. 25 c. 15 d. 40

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x,y
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la tÅ0
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a uÅ1
numărului real z. ┌repetă
│┌dacă x%10 > y%10
a) Scrieţi valoarea afişată dacă pentru x se citeşte ││atunci
valoarea 4589 şi pentru y se citeşte valoarea ││ z Å x%10
723. (6p.) ││altfel
b) Scrieţi ce valori pot fi citite pentru x şi y astfel încât ││ z Å y%10
valoarea afişată să fie 200. (4p.) │└■
│tÅt+z*u
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │uÅu*10
algoritmului dat. (10p.) │xÅ[x/10]
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent │yÅ[y/10]
cu cel dat în care să se înlocuiască structura └până când x=0 şi y=0
repetă...până când cu o structură scrie t
repetitivă cu test iniţial. (6p.)




1. Care dintre expresiile C/C++ de mai jos, are valoarea 1 dacă valoarea variabilei întregi x este
un număr întreg par şi strict pozitiv ? (4p.)
a. !((x%2!=0)||(x<=0)) b. (x%2!=0)||(x<0)
c. !((x%2==0)||(x>0)) d. ((x+1)%2==0)&&(x>=2)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x,y
pseudocod. (x, y numere naturale nenule, x>y)
nÅ0
a) Scrieţi ce valori se vor afişa dacă pentru x se ┌cât timp x>=y execută
citeşte valoarea 19, iar pentru y se citeşte │ xÅx-y
valoarea 4. (6p.) │ nÅn+1
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila └■
x şi o valoare care poate fi citită pentru variabila y scrie n, x
astfel încât valorile afişate în urma executării
algoritmului să fie 2 1, în această ordine. (4p.)
timp...execută cu o structură repetitivă cu test
final. (6p.)




1.
Variabila întreagă x reţine un număr natural cu cel puţin două cifre. Care dintre următoarele
expresii C/C++ are valoarea egală cu cifra zecilor numărului natural memorat în variabila
x? (4p.)
a. x % 10 / 10 b. x – (x / 10) * 10
c. x / 10 % 10 d. x – (x / 10) % 10

s Å 0
pseudocod. citeşte n (număr natural)
S-a notat cu a%b restul împărţirii numărului natural a la
│ citeşte x (număr natural)
numărul natural nenul b, iar cu [a/b] câtul împărţirii │ ┌cât timp x>9 execută
întregi a numărului natural a la numărul natural nenul b. │ │ x Å [x/10]
a) Scrieţi valoarea ce se va afişa dacă se citesc │ └■
pentru n valoarea 5 şi pentru x, în această ordine, │ ┌pentru jÅ1,i-1 execută
valorile: 523, 4256, 324, 4, 86935. (6p.) │ │ x Å x*10
│ └■
b) Dacă n = 4, scrieţi un şir de valori care pot fi citite │ s Å s + x
pentru x astfel încât să se afişeze 1234. (6p.) └■
scrie s
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat care să utilizeze în locul structurii
cât timp...execută o structură repetitivă condiţionată posterior. (4p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă numărul natural memorat de
variabila n este strict mai mare decât 100 şi divizibil cu 12? (4p.)
a. (n%4 == 1) || (n%3 == 1) b. (n%100/4 == 0) && !(n%3)
c. (n%100%4 == 0) && n%3 d. (n%100%4 == 0) && (n%3 == 0)

pseudocod. ┌pentru iÅ1,2*n-1 execută
a) Scrieţi ce se va afişa dacă pentru n se │ b Å 0
│ ┌dacă n-i < 0 atunci
citeşte valoarea 5. (6p.)
│ │ jÅi-n
b) Se înlocuieşte prima structură │ │ altfel
dacă...atunci cu atribuirea jÅ4. │ │ jÅn-i
Modificaţi condiţia logică din cadrul │ └■
│ ┌cât timp j ≥ 0 execută
structurii cât timp...execută astfel │ │ scrie „*”
încât, pentru n=4, algoritmul să afişeze: │ │ jÅj-1
**** │ │ bÅ1
*** │ └■
** │ ┌dacă b ≠ 0 atunci
* (4p.) │ │ salt la rând nou (sfârşit de rând)
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │ └■
└■
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în care să se înlocuiască prima
structură dacă...atunci cu o operaţie de atribuire. (6p.)




1. Variabila reală x memorează numărul 2.682. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++
va atribui variabilei întregi y valoarea 10? (4p.)
a. y = (x*100)/100 + (x*1000%100/10);
b. y = floor(x*100)/100 + floor(x*100%100/10);
c. y = floor(x*100) – floor(x*10)*10+floor(x);
d. y = floor(x*1000)/100 + floor(x*100%100/10);

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a, b, p
pseudocod. (numere naturale nenule, a < b)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului nrÅ0
natural x la numărul natural nenul y, iar prin ┌ pentru iÅa,b execută
[x/y] câtul împărţirii întregi a numărului natural │ x Å i
x la numărul natural nenul y. │┌cât timp x≠0 şi x%p≠0 execută
││ xÅ[x/10]
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc │└■
pentru a valoarea 260, pentru b valoarea │┌dacă x ≠ 0 atunci
288 şi pentru p valoarea 9. (6p.) ││ nrÅnr+1
│└■
b) Dacă a=110, iar p=18, scrieţi cel mai
└■
mare număr care poate fi citit pentru b, scrie nr
astfel încât să se afişeze valoarea 0. (4p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă variabila x memorează un
număr natural pătrat perfect? (4p.)
a. sqrt(x) == floor(sqrt(x)) b. sqrt(x) != floor(sqrt(x))
c. floor(sqrt(x))!=ceil(sqrt(x)) d. x-floor(x)==ceil(x)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a,b (numere naturale)
pseudocod. c Å0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural p Å 0
x la numărul natural nenul y, iar cu [x/y] câtul ┌cât timp a + b > 10 execută
împărţirii întregi a numărului natural x la numărul │┌dacă (a%10 = b%10)şi(a%10%2=1)
natural nenul y. ││ atunci c Å c*10 + b%10
││ altfel p Å p*10 + a%10
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc pentru │└■
a valorea 625231, iar pentru b valoarea │ a Å [a/10]
425271. (6p.) │ b Å [b/10]
└■
b) Dacă a=12345 scrieţi o valoare de cinci scrie c, p
cifre care poate fi citită pentru b, astfel încât
să se afişeze pentru p valoarea 42. (6p.)
d) Efectuaţi un număr minim de modificări asupra algoritmului dat astfel încât prin
executarea algoritmul obţinut să se calculeze în variabila c numărul de cifre impare,
comune şi aflate pe poziţii identice, pe care le au cele două valori citite. (4p.)




1.
Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ sunt corecte sintactic dacă x şi y sunt două
variabile de tip întreg? (4p.)
a. if (x < 2) && (x > - 5) b. if -5 < x < 2
{x=x+1; y=y-1;} { x=x+1; y=y-1;}
c. if x < 2 && x >-5 d. if (x < 2 && x > -5)
{ x=x+1; y=y-1;} {x=x+1; y=y-1;}

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în aÅ0
pseudocod. kÅ0
S-a notat cu [a/b] câtul împărţirii întregi a ┌repetă
numărului natural a la numărul natural nenul b. │citeşte x (număr natural)
│ ┌cât timp x > 99 execută
a) Scrieţi ce se va afişa dacă se citesc, în │ │ x Å [x/10]
această ordine, valorile: 62521, 2571, 2, │ └■
56, 614. (6p.) │ ┌dacă x > 9 atunci
│ │ aÅa*100 + x
b) Scrieţi un set de date de intrare pentru care │ │ kÅk+1
algoritmul să afişeze valoarea 12345678. │ └■
(6p.) └pană când k = 4
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător scrie a
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în care structura repetă...până
când să fie înlocuită cu o structură repetitivă de alt tip. (4p.)




1. Care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă valoarea reală
memorată de variabila y nu aparţine intervalului deschis determinat de valorile reale distincte
memorate de variabilele x şi z (x<z)? (4p.)
a. !((z<x) || (z>y)) b. (z>x) && (z<y)
c. !((y>x) && (y<z)) d. (z<x) && (z>y)

2. Se consideră algoritmul alăturat, reprezentat în citeşte a (număr natural)
pseudocod. xÅ2
S-a notat cu x|y relaţia „x divide pe y” sau „y este divizibil cu pÅ1
x” şi cu [z] partea întreagă a numărului real z. ┌cât timp a>1 execută
│ cÅ0
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citeşte │ ┌cât timp x|a execută
numărul a=245. (6p.) │ │ cÅx
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila a │ │ aÅ[a/x]
astfel încât să se afişeze o valoare egală cu valoarea │ └■
citită. (4p.) │ ┌dacă c≠0 atunci
│ │ pÅp*c
dat. (10p.) │ xÅx+1
în care să se înlocuiască fiecare structură cât scrie p
timp…execută cu câte o structură repetitivă de alt
tip. (6p.)




1. Variabila întreagă n memorează un număr natural de exact 5 cifre. Instrucţiunea care
determină eliminarea din numărul n a primei şi ultimei cifre este: (4p.)
a. n=n%100/10; b. n=n/10%1000;
c. n=n/10%10000; d. n=n%10/1000;

2. Se consideră algoritmul alăturat, reprezentat în citeşte a (număr întreg)
pseudocod: kÅ0
┌cât timp a≠0 execută
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citesc, în │ citeşte b
acestă ordine, valorile: 2, 4, 6, 5, 7, 3, 9, 8, 0. (6p.) │ ┌dacă a < b atunci
│ │ kÅk+1
b) Scrieţi un şir de date de intrare format din cel puţin 3
│ └■
valori care să determine afişarea valorii 0. (4p.)
│ aÅb
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului └■
dat. (10p.) scrie k
algoritm în care să se înlocuiască structura cât
timp…execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Variabila întreagă n memorează un număr natural de exact 7 cifre. Instrucţiunea care
determină eliminarea din numărul n a celor 3 cifre din mijlocul lui este: (4p.)
a. n=n/100000*100+n%100;
b. n=n%10000/100+n/100;
c. n=n/10%10000;
d. n=n/1000;

2. Se consideră algoritmul alăturat, reprezentat în
citeşte a (număr întreg)
pseudocod.
kÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌cât timp a≠0 execută
numărul natural nenul y . │ citeşte b
│┌dacă a%10 = b%10 atunci
Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citesc, în ││ kÅk+1
a) acestă ordine, valorile: 23, 423, 673, 55, 77, 3, 93, │└■
38, 0. (6p.) │ aÅb
└■
b) Scrieţi un şir de date de intrare format din cel puţin 3 scrie k
valori care să determine afişarea valorii 0. (4p.)

d) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască
structura cât timp…execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Stabiliţi ce se afişează în urma executării secvenţei y=10.1234;
de instrucţiuni C/C++ alăturate, dacă y este o x=(int)(y*100)/100;
variabilă reală, iar x o variabilă întreagă. (4p.) printf(”%d”,x); | cout<<x;
a. 1012.34 b. 10.12 c. 0.12 d. 10

2. Se consideră algoritmul alăturat, reprezentat în citeşte a (număr natural)
pseudocod. xÅ2
kÅ0
S-a notat cu x|y relaţia „x divide pe y” sau „y este divizibil cu ┌cât timp a>1 execută
x” şi cu [z] partea întreagă a numărului real z. │ cÅ0
│┌cât timp x|a execută
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citeşte ││ cÅx
numărul 245. (6p.) ││ aÅ[a/x]
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila a │└■
astfel încât să se afişeze o valoare egală cu cea citită. │┌dacă c≠0 atunci
(4p.) ││ kÅk+x
│└■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. │ xÅx+1
(10p.) └■
scrie k
algoritm în care să se înlocuiască ambele structuri cât
(6p.)




1. Variabilele n, z şi u sunt întregi, iar n memorează un număr natural cu cel puţin 2 cifre.
Secvenţa C/C++ care determină interschimbarea ultimelor două cifre din scrierea numărului
memorat de n este: (4p.)
a. n=(n/100*10+n%10)*10+n%100/10; b. u=n%10;
z=n/100%10;
n=n/100+u*10+z;
c. n=(n/100*10+n%10)*10+n/100%10; d. u=n%10;
z=n/100%10;
n=n/100*100+z*10+u;

2. Se consideră algoritmul alăturat, reprezentat în citeşte a
bÅ0
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la numărul pÅ1
natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a numărului real z. ┌cât timp a>0 execută
│ cÅa%10
a) Scrieţi valoarea care se va afişa dacă se citeşte numărul │ ┌dacă c%2≠0 atunci
a=245903. (6p.) │ │ bÅb+p*c
b) Scrieţi o valoare care poate fi citită pentru variabila a │ │ pÅp*10
astfel încât să se afişeze o valoare egală cu cea citită. │ └■
│ aÅ[a/10]
(4p.)
└■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. scrie b
(10p.)
algoritm în care să se înlocuiască structura cât
timp…execută cu o structură repetitivă de alt tip. (6p.)




1. Care dintre expresiile de mai jos are valoarea 1 după a=11;b=1;
executarea secvenţei de instrucţiuni C/C++, scrise for(i=1;i<=5;i++)
alăturat, în care toate variabilele sunt întregi? { b=b+1;
(4p.) a=a-1;
}
a. a<b b. a==b c. a>b d. a+b==6

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la (număr natural nenul)
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a okÅ1
numărului real z. auxÅ0
┌cât timp n>0 execută
a) Scrieţi valorile care se vor afişa dacă se citeşte numărul │┌dacă aux≤n%10 atunci
n=2545. (4p.) ││┌dacă aux=n%10 atunci
│││ okÅ0
b) Scrieti o valoare de 5 cifre care poate fi citită pentru n │││altfel
astfel încât să se afişeze valorile 8 1. (6p.) │││ auxÅn%10
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului ││└■
│└■
dat. (10p.)
│ nÅ[n/10]
în care să se înlocuiască structura cât scrie aux,’ ’,ok
timp...execută cu o structură repetitivă de un alt tip.
(6p.)




1. Variabilele întregi a şi b memorează numere naturale. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos este echivalentă cu expresia alăturată? (a+b)%2==0
(4p.)
a. (a%2==0) && (b%2==0)&& (a%2==1) && (b%2==1)
b. (a%2!=0) && (b%2!=0) && (a%2==1) && (b%2==1)
c. (a%2==1) || (b%2==1) || (a%2==0) && (b%2==0)
d. (a%2==0) && (b%2==0) || (a%2==1) && (b%2==1)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte m
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la (număr natural, m<10)
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a citeşte n
numărului real z. (număr natural, n>1)
┌ pentru iÅ1,n execută
a) Scrieţi valorile care se vor afişa dacă numerele citite │ citeşte x
sunt m=5, n=5, apoi, în această ordine: 25, 40, 8, 15, │ (număr natural)
133. (6p.) │ auxÅx
b) Scrieţi care este cea mai mare valoare care poate fi │ okÅ0
citită pentru m dacă n=4, iar pentru x se citesc, în │ ┌cât timp x>0 execută
│ │ ┌dacă x%10=m atunci
ordine, valorile 121, 761, 961, 4481 astfel încât, la
│ │ │ okÅ1
finalul executării algoritmului, să se afişeze valoarea
│ │ └■
761. (6p.)
│ │ xÅ[x/10]
dat. (10p.) │ ┌dacă ok=1 atunci
│ │ scrie aux
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, │ └■
în care să se înlocuiască structura cât └■
timp...execută cu o structură repetitivă de un alt tip.
(4p.)




1. Variabilele întregi a şi b memorează numere naturale. Care dintre (a+b)%2==1
expresiile C/C++ de mai jos este echivalentă cu expresia alăturată? (4p.)
a. (a%2==0) && (b%2==1)|| (a%2==1) && (b%2==0)
b. (a%2!=0) && (b%2!=0) && (a%2==1) && (b%2==1)
c. (a%2==1) || (b%2==1) || (a%2==0) && (b%2==0)
d. (a%2==0) && (b%2==0) && (a%2==1) && (b%2==1)

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte x (număr natural, x>1)
pseudocod. auxÅx
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ok1Å1
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a ┌cât timp x≥10 execută
numărului real z. │┌dacă x%10>[x/10]%10 atunci
││ ok1Å0
a) Scrieţi ce se afişează la executarea algoritmului │└■
dacă se citeşte valoarea x=125. (6p.) │ xÅ[x/10]
b) Scrieţi cea mai mare valoare cu exact 3 cifre care └■
┌dacă ok1=1 atunci
poate fi citită pentru x astfel încât să se afişeze
│ scrie aux
mesajul nu. (6p.) │ altfel
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │ scrie ”nu”
algoritmului dat. (10p.) └■
timp...execută cu o structură repetitivă de alt
tip. (4p.)




1. Variabila întreagă n memorează un număr natural cu exact 4 cifre.
Care dintre expresiile C/C++ de mai jos este echivalentă cu cea n/100%10%2==0
alăturată? (4p.)
a. n%100/10%2!=1 b. n%1000%2==0
c. n/100%2==0 d. n/10%10!=1

pseudocod. (număr natural, n>1)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la okÅ0
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a ┌cât timp n>0 execută
numărului real z. │ cÅn%10
a) │┌dacă c>5 şi c%2=0 atunci
Scrieţi ce se afişează dacă numărul citit este ││ ok1Å1
n=4576. (6p.) ││altfel
b) ││ ok1Å0
Scrieţi cea mai mare valoare cu exact 3 cifre,
│└■
care poate fi citită pentru n astfel încât să se
│┌dacă ok1=1 atunci
afişeze, în această ordine, numerele 8 6. (4p.) ││ scrie c,’ ’
c) ││ okÅ1
Scrieţi programul C/C++ corespunzător
algoritmului dat. (10p.) │└■
d) │ nÅ[n/10]
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel └■
dat care să utilizeze o structură repetitivă de alt ┌dacă ok=0 atunci
tip în locul structurii cât timp...execută. (6p.) │ scrie ”nu”
└■




1. Variabilele întregi n şi m memorează numere naturale nenule pare, iar n<m. Care dintre
expresiile C/C++ de mai jos are valoarea egală cu numărul de valori impare din intervalul
închis [n,m] ? (4p.)
a. (m-n)/2+1 b. m/2-n/2 c. (m-n)/2-1 d. m%2-n%2

pseudocod. (număr natural, n>1)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la okÅ0
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a ┌cât timp n>0 execută
numărului real z. │ cÅn%10
│┌dacă c%2=1 atunci
a) Scrieţi ce se afişează dacă numărul citit este ││ ok1Å1
n=9458. (6p.) ││altfel
b) Scrieţi cea mai mare valoare cu exact 3 cifre, ││ ok1Å0
│└■
care poate fi citită pentru n astfel încât să se
│┌dacă ok1=1 atunci
afişeze, în această ordine, numerele 9 7. (4p.) ││ scrie c,’ ’
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător ││ okÅ1
algoritmului dat. (10p.) │└■
│ nÅ[n/10]
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent celui └■
dat în care să se înlocuiască structura cât ┌dacă ok=0 atunci
timp...execută cu o structură repetitivă de alt │ scrie ”nu”
tip. (6p.) └■




1. Care dintre instrucţiunile C/C++ de mai jos determină înlocuirea cu 0 a ultimei cifre a
numărului natural, cu cel puţin două cifre, memorat în variabila întreagă n? (4p.)
a. n=n*(n%10); b. n=n/10; c. n=n-n%10; d. n=n-n/10;
2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte n, k

S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la (numere naturale nenule)
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a
numărului real z.
│ ┌dacă [i/k]=0 atunci
a) Scrieţi valorile care se vor afişa dacă se citesc, în │ │ scrie i
ordine, numerele 7 şi 5. (6p.) │ │altfel
│ │ scrie i%k
b) Dacă n=20, scrieţi o valoare care poate fi citită pentru k │ └■
astfel încât în urma executării algoritmului să se └■
afişeze, în ordine, toate numerele naturale din intervalul
închis [1,n]. (4p.)
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat
în care să se înlocuiască structura
pentru...execută cu o structură repetitivă cu test
final. (6p.)




1. Care dintre variantele de mai jos declară constanta x astfel încât aceasta să memoreze
corect numărul real 3,14? (4p.)
a. const int x=314/100; b. const char x=3.14;
c. const unsigned int x=3.14; d. const float x=3.14;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a,b,c
a) Scrieţi numărul care se va afişa dacă se citesc,
în ordine, valorile 6, 4 şi 10. (6p.) ┌cât timp a≠b sau a≠c execută
│ xÅa
b) Scrieţi cele mai mari trei numere naturale │ ┌dacă x>b atunci
nenule, distincte, cu cel mult două cifre fiecare, │ │ xÅb
care pot fi citite pentru a, b respectiv c, astfel │ └■
încât să se afişeze valoarea 7 la finalul │ ┌dacă x>c atunci
executării algoritmului. (4p.) │ │ xÅc
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător │ └■
│ ┌dacă x≠a atunci
│ │ aÅa-x
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu │ └■
cel dat în care să se înlocuiască structura │ ┌dacă x≠b atunci
repetitivă cât timp...execută cu o │ │ bÅb-x
structură repetitivă cu test final. (6p.) │ └■
│ ┌dacă x≠c atunci
│ │ cÅc-x
│ └■
└■
scrie a




1. In secvenţele C/C++ următoare toate variabilele sunt de tip întreg şi memorează numere
cu cel mult 3 cifre. Care dintre variantele de mai jos determină interschimbarea valorilor
memorate de variabilele a şi b? (4p.)
a. aux=b; a=b; b=aux; b. a=a+b; b=a-b; a=a-b;
c. a=b; b=a; d. a=a+b; b=a-b; a=b-a;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în citeşte a
pÅ1
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a bÅ0
numărului real z. ┌cât timp a≠0 execută
a) Scrieţi numărul care se va afişa dacă se citeşte │ cÅa%10
valoarea 123456. (6p.) │ ┌dacă a%2=0 atunci
│ │ bÅb+c*p
b) Scrieţi o valoare cu exact 5 cifre care poate fi citită │ │altfel
pentru variabila a astfel încât numărul afişat să fie │ │ bÅb*10+c
format din toate cifrele lui a, scrise în ordine inversă. │ └■
(4p.) │ aÅ[a/10]
│ pÅp*10
└■
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel scrie b
dat în care să se înlocuiască structura cât timp
... execută cu o structură repetitivă cu test final.
(6p.)




1. Variabila întregă n memorează un număr natural format din exact două cifre nenule. Care
dintre următoarele instrucţiuni C/C++ determină memorarea în variabila întreagă t a
numărului care are aceleaşi cifre ca şi n, dar în ordine inversă? (4p.)
a. t=n%10*10+n/10; b. t=n/10*10+n%10;
c. t=n%10+n/10; d. t=n%10*10+t/10;

tÅn; rÅ0
numărul natural nenul y, iar cu [z] partea întreagă a ┌cât timp t>0 execută
numărului real z. │┌dacă (t%10)%2=1 atunci
a) Scrieţi numărul care se va afişa dacă se citeşte numărul ││ rÅr*10+1
n=3072941. (6p.) ││altfel
││ rÅr*10+t%10
b) Scrieţi un număr format din exact 5 cifre, ele fiind în │└■
ordine strict crescătoare, care poate fi citit astfel încât │ tÅ[t/10]
executarea algoritmului să determine afişarea unui └■
număr egal cu cel citit. (4p.) nÅ0
┌cât timp r>0 execută
│ nÅn*10+r%10
(10p.)
│ rÅ[r/10]
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat în └■
care să se înlocuiască fiecare structură cât timp…
execută cu câte o structură repetitivă cu test final.(6p.) scrie n




1. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ atribuie variabilei întregi t valoarea -1 dacă şi
numai dacă variabilele întregi a şi b sunt nenule şi au semne diferite? (4p.)
a. if ((a>0)||(b<0)) t=-1; b. if ((a>0)&&(b<0)) t=-1;
c. if (a*b<0) t=-1; d. if (a*b>0) t=-1;

2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. citeşte a, b, k
(numere naturale)
numărul natural nenul y. t Å a
p Å 0
a) Scrieţi valorile care se vor afişa în urma executării ┌cât timp t≤b execută
algoritmului dacă se citesc numerele a=105, b=118 şi │┌dacă k=t%10 atunci
k=7. (6p.) ││ scrie t
b) Scrieţi două seturi distincte de valori care se pot citi pentru ││ pÅ1
variabilele a, b şi k, cu a<b, astfel încât numărul afişat să │└■
fie -1 în fiecare dintre cele două cazuri. (4p.) │ tÅt+1
└■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. ┌dacă p=0 atunci
(10p.) │ scrie -1
└■
care să se înlocuiască structura cât timp...execută




1. Ştiind că variabila întreagă nr memorează valoarea 5, stabiliţi ce mesaj se va afişa în urma
executării secvenţei de instrucţiuni C/C++ următoare. (4p.)
//C++ //C
if (nr<7) if (nr>3) if (nr<7) if (nr>3)
cout<<”Bine”; printf(”Bine”);
else cout<<”Foarte bine”; else printf(”Foarte bine”);
else cout<<”Rau”; else printf(”Rau”);
a. BineRau b. Foarte bine c. Rau d. Bine

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte z
S-a notat cu [a] partea întreagă a numărului real a şi cu |b| (număr întreg nenul)
valoarea absolută a numărului întreg b. zÅ|z|
a)
Scrieţi valoarea care se va afişa pentru z=50. (6p.) xÅ1
┌repetă
b)
Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, │ yÅx
în care să se înlocuiască structura repetă...până │ xÅ[(x+z/x)/2]
când cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.) └până când x=y
c) scrie x
Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului
dat. (10p.)
d)
Scrieţi de câte ori se execută atribuirea yÅx în timpul
executării algoritmului obţinut din cel dat prin înlocuirea
iniţializării cu . (4p.)




1.
Stabiliţi care dintre următoarele expresii C/C++ are valoarea 1 dacă şi numai dacă numărul
întreg x, nu aparţine intervalului A=(-10,-2)∪[50,100]? (4p.)
a. (x<=-10) || (x<50 && x>=-2) || (x>100)
b. (x<=-10) || (x<=50 && x>=-2) || (x>=100)
c. (x<-10) || (x<50 && x>-2) || (x>100)
d. (x<=-10) || (x<=50 || x>=-2) || (x>100)

nrÅ0
S-a notat cu [x] partea întreagă a numărului real x. yÅ0
a) Scrieţi ce se afişează dacă se citesc, în această │┌repetă
ordine, valorile: 5, 8, 12, 15, 10, 25, 9, 8, 30, 10. ││ citeşte x (număr real)
(6p.) ││ nrÅnr+1
│└până când x>=1 şi x<=10
b) Dacă pentru n se citeşte valoarea 3 scrieţi un şir de │ yÅy+x
date de intrare astfel încât ultima valoare care se └■
afişează să fie 3. (4p.) scrie [y/n]
scrie nr
dat. (10p.)
d) Scrieţi un algoritm pseudocod echivalent cu cel dat
în care structura repetă...până când să fie
înlocuită cu o structură repetitivă cu test iniţial. (6p.)




1. Variabile întregi x şi y memorează câte un număr natural, cu x/10==y%10
exact două cifre. Care este valoarea expresiei x-y ştiind că y/10==x%10
fiecare dintre expresiile C/C++ alăturate are valoarea 1? (4p.) x/10==x%10+1
a. 0 b. 9 c. 1 d. 11

2. Se consideră algoritmul alăturat descris în pseudocod. citeşte n,m
a) Scrieţi valoarea care se afişează dacă se citesc (numere naturale, n≤m)
numerele n=2 şi m=11. (6p.) sÅ0
┌cât timp n<m execută
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului dat. │ sÅs+n
(10p.) │ nÅn+3
c) Dacă pentru n se citeşte valoarea 1 scrieţi numărul de └■
┌dacă n=m atunci
valori naturale nenule de exact o cifră, care pot fi citite
│ scrie s+n
pentru variabila m, astfel încât să se afişeze valoarea 0. │altfel
(6p.) │ scrie 0
care să NU folosească structuri repetitive sau recursive.
(4p.)




y=1;
1. În secvenţa alăturată de instrucţiuni, variabilele i,j,k şi if (k>0)
y sunt de tip întreg. Pentru care dintre următoarele if (i!=j)
seturi de valori ale variabilelor i,j şi k variabila y va y=0;
avea valoarea 1 în urma executării secvenţei? (4p.) else y=2;
a. k=0; i=5; j=5 b. k=10; i=5; j=6
c. k=10; i=5; j=5 d. y nu va avea valoarea 1 indiferent de
valorile variabilelor i,j şi k

citeşte n
(număr natural nenul)
pseudocod.
n1 Å 0
n2 Å 0
numărul natural nenul y, iar cu [x/y] câtul împărţirii întregi
k1 Å 0
a numărului natural x la numărul natural nenul y. ┌cât timp n ≠ 0 execută
a) Scrieţi ce va afişa algoritmul dacă pentru n se │ ┌dacă (n%10)%2=0 atunci
citeşte valoarea 123611. (6p.) │ │ n2 Å n2 * 10 + n%10
│ │altfel
b) Scrieţi câte valori naturale distincte, formate din │ │ n1 Å n1 * 10 + n%10
patru cifre fiecare, pot fi citite pentru variabila n, │ │ k1 Å k1+1
astfel încât, pentru fiecare dintre acestea, valoarea │ └■
afişată de algoritm să fie divizibilă cu 10. (6p.) │ n Å [n/10]
└■
p Å 1
dat care să utilizeze o singură structură repetitivă.
┌pentru iÅ1,k1 execută
(4p.)
│ p Å p * 10
d) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului └■
dat. (10p.) x Å n2*p + n1
scrie x




1. În secvenţa alăturată de instrucţiuni, variabilele i, j, k, x şi if (k>0)
y sunt de tip întreg. Pentru care dintre următoarele seturi if (i!=j) x=0;
de valori ale variabilelor i, j şi k variabilele x şi y vor primi else x=1;
valori diferite între ele în urma executării acestei secvenţe? else x=2;
(4p.) if (i!=j)
if (k>0) y=0;
else y=2;
else y=1;
a. x şi y primesc aceeaşi valoare indiferent b. k=0; i=5; j=6
de valorile variabilelor i,j şi k
c. k=10; i=5; j=5 d. k=0; i=5; j=5

x Å 0
citeşte n,k
pseudocod.
(numere naturale nenule)
S-a notat cu a%b restul împărţirii numărului natural a la
numărul natural nenul b, iar cu [a/b] câtul împărţirii ┌cât timp n≠0 execută
întregi a numărului natural a la numărul natural nenul b. │ ┌dacă n%10<k atunci
a) Scrieţi numărul care se va afişa dacă se citesc │ │ x Å x*10 + n%10
pentru n valoarea 528791 şi pentru k valoarea 6. │ └■
(6p.) │ n Å [n/10]
└■
b) Dacă pentru k se citeşte valoarea 9 scrieţi toate scrie x
valorile formate din exact 5 cifre care se pot citi
pentru variabila n, astfel încât rezultatul afişat să
fie, de fiecare dată, 2008. (6p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat care să utilizeze în locul structurii
cât timp...execută o structură repetitivă condiţionată posterior. (4p.)




1. În secvenţa alăturată de instrucţiuni, variabilele i, j, k şi y sunt if (k>0)
de tip întreg. Pentru care dintre următoarele seturi de valori ale if (i!=j) y=0;
variabilelor i, j şi k variabila y va avea valoarea 1 în urma else y=1;
executării secvenţei? (4p.) else y=2;
a. k=0; i=5; j=5 b. k=10; i=5; j=6 c. k=10; i=5; j=5 d. k=0; i=5; j=6

pseudocod. ┌pentru iÅ1,n execută
│┌pentru jÅ1,n execută
a) Dacă se citeşte pentru n valoarea 10, scrieţi ││┌pentru kÅ1,n execută
valorile care se afişează, în forma rezultată în │││┌dacă i<j<k atunci
urma executării algoritmului, (6p.) ││││┌dacă i+j+k=n atunci
│││││ scrie i,' ',j,' ',k
b) Scrieţi o valoare formată din exact două cifre care, │││││ salt la rând nou
dacă se citeşte pentru n, determină ca printre ││││└■
tripletele de valori afişate să existe unul alcătuit │││└■
din trei numere consecutive. (6p.) ││└■
│└■
c) Scrieţi programul C/C++ corespunzător └■
dat care să utilizeze numai două structuri
repetitive. (4p.)




x = y + z;
1. Care dintre variabilele întregi x, y şi z vor avea la finalul z = x – z;
executării secvenţei alăturate de instrucţiuni, aceeaşi valoare y = z;
ca înainte de executare? (4p.) z = x - y;
a. numai x şi z b. numai y şi z c. numai x şi y d. x, y şi z

2. Se consideră algoritmul alăturat reprezentat ┌pentru iÅ 1,3 execută
în pseudocod. │ citeşte x (număr natural)
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului întreg x │ s Å 0
la numărul întreg nenul y. │ ┌pentru jÅ 1,i execută
│ │ s Å s + x % 10
a) Scrieţi ce valori se vor afişa dacă se citesc, în │ └■
ordine, valorile 123, 25, 218. (6p.) │ scrie s
b) Scrieţi un de set de date de intrare pentru care └■
se vor afişa trei valori consecutive. (6p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, care să nu utilizeze nicio structură
repetitivă. (4p.)




1. Variabila întreagă x memorează o valoare mai mare ca 1000, formată doar din cifre
distincte. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ afişează o singură cifră? (4p.)
a. cout<<x/1; | printf("%d",x/1); b. cout<<x/100; | printf("%d",x/100);
c. cout<<x%100; | printf("%d",x%100); d. cout<<x%10/1;| printf("%d",x%10/1);

2. Se consideră algoritmul alăturat reprezentat citeşte n (număr natural)
în pseudocod. i Å 1
a) Scrieţi ce valoare se va afişa pentru n=10. ┌cât timp i*i ≤ n execută
(6p.) │ i Å i+1
└■
b) Scrieţi toate valorile care pot fi citite pentru n scrie i-1
astfel încât să se afişeze 4. (6p.)
c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat care să nu utilizeze nicio structură
repetitivă. (4p.)




1. Care dintre următoarele instrucţiuni C/C++ este echivalentă cu x =(x+y+z)/2;
cea alăturată, ştiind că variabilele x, y şi z sunt reale? (4p.)
a. x = x/4/2+ y/4/2 + z/4/2; b. x = x + y/2 + z/2;
c. x = x + y + z/2; d. x = x/1/2+ y/1/2 + z/1/2;

citeşte x (număr natural)
p Å 1
S-a notat cu x%y restul împărţirii numărului natural x la ┌pentru iÅ1,x execută
numărul natural nenul y. │ p Å (p*4)%10
└■
scrie p
a) Scrieţi ce se va afişa pentru x=8. (6p.)
b) Scrieţi toate numerele naturale, de câte o singură cifră,
care, citite pentru x, determină afişarea valorii 4. (6p.)
care să nu utilizeze nicio structură repetitivă. (4p.)
dat. (10p.)




1. Ştiind că iniţial variabilele întregi x, y şi z au valorile x=1, y=2 respectiv z=3, în ce ordine
trebuie scrise atribuirile următoare astfel încât, în final, expresia x+y+z să aibă valoarea
maximă? (4p.)
I) x=x+y-z; II) y=x-y+z; III) z=z-x+y;
a. III II I b. I II III c. III I II d. I III II

citeşte a
2. Se consideră algoritmul alăturat, descris în pseudocod. (număr natural, a<109)
┌repetă
numărul natural nenul y şi cu [z] partea întreagă a numărului
│ b←0
real z. │┌cât timp a≠0 execută
││ b←b+a%10
a) Scrieţi care este valoarea afişată în urma executării
algoritmului dacă se citeşte numărul 199. (6p.) ││ a←[a/10]
│└■
b) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr, fiecare │ a←b
având exact 3 cifre, care pot fi citite astfel încât, în └până când a<10
ambele cazuri, să se afişeze valoarea 7. (6p.)
scrie b
dat. (10p.)
d) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat,
care să utilizeze o singură structură repetitivă. (4p.)

Subiectul II (30 de puncte) - Varianta 001
Pentru fiecare dintre itemii 1 şi 2 scrieţi pe foaia de examen litera care corespunde
răspunsului corect.
1. Se consideră o coadă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele cu
1 2
valorile 1 şi 2: . Se notează cu AD(x) operaţia prin care se adaugă elementul cu
valoarea x în coadă şi cu EL operaţia prin care se elimină un element din coadă. Câte
elemente va conţine coada în urma executării secvenţei de operaţii:
AD(4);EL;EL;AD(5);EL;AD(3)? (4p.)
a. 3 b. 1 c. 2 d. 5
2. Care este numărul maxim de componente conexe pe care le poate avea un graf neorientat
cu 20 noduri şi 12 muchii? (4p.)
a. 6 b. 12 c. 10 d. 15

3. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot struct punct
memora coordonatele carteziene ale unui punct din planul xOy. {
Scrieţi o secvenţă de instrucţiuni prin executarea căreia se float x,y;
calculează şi se afişează pe ecran distanţa dintre două puncte ale } A,B;
căror coordonate sunt memorate de variabilele A şi B. (6p.) float d;
4. Pentru arborele reprezentat prin vectorul “de taţi” T=(6,6,5,0,6,4,4,7), scrieţi care este
nodul cu cei mai mulţi fii şi care sunt frunzele arborelui. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale nenule n şi m
(2≤m≤10, 2≤n≤10) şi care construieşte în memorie şi apoi afişează o matrice A cu n linii
(numerotate de la 1 la n) şi m coloane (numerotate de la 1 la m) cu proprietatea că fiecare
element Aij memorează cea mai mică dintre valorile indicilor i şi j (1≤i≤n, 1≤j≤m).
Matricea se va afişa pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a ecranului, elementele
fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 şi m=5 se va afişa matricea alăturată. 1 1 1 1 1
1 2 2 2 2
1 2 3 3 3
(10p.) 1 2 3 4 4
BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul II

1. Câte grafuri neorientate, distincte, cu 3 vârfuri se pot construi? Două grafuri se consideră
distincte dacă matricele lor de adiacenţă sunt diferite. (4p.)
a. 23 b. 6 c. 32 d. 16
2. Variabila d, declarată alăturat, memorează în câmpurile
struct dreptunghi
a şi b lăţimea şi, respectiv, lungimea unui dreptunghi.
{
Care dintre următoarele instrucţiuni atribuie câmpului p float a,b,p;
al variabilei d valoarea perimetrului dreptunghiului }d;
respectiv? (4p.)
a. p.d=2*(d.a+d.b); b. p.d=2*a.d+2*b.d;
c. d.p=2*d.a+2*d.b; d. d.p==2*d.a+2*d.b;

3. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, vârf
elementele cu valorile 1, 2 şi 3, ca în figura alăturată. Se notează cu 3
AD(x) operaţia prin care se adaugă elementul cu valoarea x în vârful 2
stivei şi cu EL operaţia prin care se elimină elementul din vârful stivei.
Care sunt valorile ultimelor două elemente eliminate din stivă în urma 1 baza
executării secvenţei de operaţii: AD(4);EL;EL;AD(5);EL;EL? (6p.)
4. În secvenţa alăturată, variabila a memorează o matrice
cu n linii şi n coloane (numerotate de la 0 la n-1) cu s = 0;
elemente numere întregi, iar toate celelalte variabile sunt for(j = 0; j < n; j++)
întregi. Ştiind că n este un număr natural nenul, scrieţi .............
instrucţiunile ce pot înlocui punctele de suspensie din printf("%d",s);|cout<<s;
secvenţa de program alăturată astfel încât, în urma
executării acesteia, să se afişeze suma elementelor
numere întregi impare de pe linia k a matricei a. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt format din cel mult 20 de
caractere, doar litere ale alfabetului englez. Programul determină transformarea cuvântului
citit prin înlocuirea fiecărei litere mici a cuvântului cu litera mare corespunzătoare, restul
literelor nemodificându-se, ca în exemplu. Programul afişează pe ecran cuvântul obţinut.
Exemplu: pentru cuvântul: bACAlaUrEaT se va afişa pe ecran: BACALAUREAT
(10p.)

1. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi cu mulţimea arcelor
formată doar din arcele:
- de la fiecare nod numerotat cu un număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate cu
numere ce aparţin mulţimii divizorilor proprii ai lui i (divizori diferiţi de 1 şi de i)
- de la nodul numerotat cu 1 la nodul numerotat cu 6
- de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i-1
Pentru graful dat, câte dintre nodurile grafului au gradul exterior strict mai mare decât gradul
interior? (4p.)
a. 1 b. 2 c. 4 d. 3
2. Câte frunze are arborele cu rădăcină descris prin următorul vector ”de taţi”:
(6,5,5,2,0,3,3,3,8,7,7)? (4p.)
a. 1 b. 2 c. 5 d. 4

3. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot struct fractie
memora numărătorul, respectiv numitorul unei fracţii. Scrieţi {
secvenţa de instrucţiuni prin executarea căreia se construieşte int x,y;
în variabila f o fracţie obţinută prin însumarea fracţiilor }f,f1,f2;
memorate în variabilele f1 şi f2. (6p.)
4. În secvenţa de instrucţiuni de mai jos, variabila s memorează un şir de caractere format
doar din litere ale alfabetului englez, iar variabilele i şi n sunt de tip int. Ştiind că în urma
executării secvenţei s-a afişat succesiunea de caractere eeleeeneee scrieţi care este
şirul de caractere memorat de variabila s. (6p.)
n=strlen(s);
for(i=0;i<n;i++)
printf("%c%c",s[i],’e’); | cout<<s[i]<<'e';
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2≤n≤24) şi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane ale cărei elemente vor primi valori
după cum urmează:
- elementele aflate pe diagonala principală a matricei vor primi valoarea 0
- elementele de pe prima coloană, cu excepţia celui aflat pe diagonala principală vor primi
valoarea n
- elementele de pe a doua coloană, cu excepţia celui aflat pe diagonala principală vor primi
valoarea n-1
...
- elementele de pe ultima coloană, cu excepţia celui aflat pe diagonala principală vor primi
valoarea 1
Programul va afişa matricea astfel construită pe ecran, câte o linie a matricei 0 3 2 1
pe câte o linie a ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii (ca în 4 0 2 1
exemplu). 4 3 0 1
Exemplu: pentru n=4 se va afişa matricea alăturată. (10p.) 4 3 2 0

1. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi cu mulţimea arcelor
formată doar din arcele:
- de la fiecare nod numerotat cu un număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate cu
numere ce aparţin mulţimii divizorilor proprii ai lui i (divizori diferiţi de 1 şi de i)
- de la nodul numerotat cu 1 la nodul numerotat cu 6
- de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i-1
Pentru graful dat, câte dintre nodurile grafului au gradul exterior egal cu gradul interior? (4p.)
a. 2 b. 3 c. 1 d. 4
2. Câte frunze are arborele cu rădăcină, cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, descris prin
următorul vector ”de taţi”: (6,5,5,2,0,3,3,3)? (4p.)
a. 4 b. 6 c. 5 d. 3

3. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, vârf
elementele cu valorile 1, 2 şi 3, ca în figura alăturată. Se notează cu 3
AD(x) operaţia prin care se adaugă elementul cu valoarea x în vârful 2
stivei şi cu EL operaţia prin care se elimină elementul din vârful stivei.
Reprezentaţi, după modelul alăturat, conţinutul stivei rezultat în urma 1 baza
executării secvenţei de operaţii: AD(4);EL;EL;AD(5);EL? (6p.)
4. Fie s o variabilă ce memorează un şir de caractere, i=0;
format doar din litere ale alfabetului englez, şi i o while (i<strlen(s))
variabilă de tip int. Scrieţi instrucţiunile ce pot {
înlocui punctele de suspensie din secvenţa de ...............
program alăturată astfel încât executarea ei să }
determine înlocuirea tuturor literelor mici din şirul s printf("%s",s);| cout<<s;
cu litera W şi apoi afişarea şirului obţinut. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2≤n≤24) şi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane ale cărei elemente vor primi valori
după cum urmează:
- elementele aflate pe diagonala secundară a matricei vor primi valoarea 0
- elementele de pe prima linie, cu excepţia celui aflat pe diagonala secundară vor primi
valoarea n
- elementele de pe a doua linie, cu excepţia celui aflat pe diagonala secundară vor primi
valoarea n-1
...
- elementele de pe ultima linie, cu excepţia celui aflat pe diagonala secundară vor primi
valoarea 1
Programul va afişa matricea astfel construită pe ecran, câte o linie a matricei 4 4 4 0
pe câte o linie a ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii (ca 3 3 0 3
în exemplu). 2 0 2 2

1. Într-un graf neorientat cu 10 muchii, fiecare nod are gradul un număr nenul. Doar trei dintre
noduri au gradul un număr par, restul nodurilor având gradele numere impare. Care este
numărul maxim de noduri pe care poate să le aibă graful? (4p.)
a. 14 b. 17 c. 10 d. 16
2. Variabila d, declarată alăturat, memorează în câmpurile a şi
b lăţimea şi, respectiv, lungimea unui dreptunghi. Care dintre struct dreptunghi
următoarele instrucţiuni atribuie câmpului aria al variabilei d {
valoarea ariei dreptunghiului respectiv? (4p.) float a,b,aria;
}d;
a. d.aria==d.a*d.b; b. aria.d=a.d*b.d;
c. aria.d=d.a*d.b; d. d.aria=d.a*d.b;

3. Se consideră un arbore cu rădăcină în care doar 13 dintre nodurile arborelui au exact 2
descendenţi direcţi (fii), restul nodurilor având cel mult un descendent direct (fiu). Care este
numărul frunzelor arborelui? (6p.)
4. Fie s o variabilă ce memorează un şir de caractere, c şi d două variabile ce memorează
câte un caracter, iar n şi i variabile întregi. Scrieţi instrucţiunile ce pot înlocui punctele de
suspensie din secvenţa de program de mai jos astfel încât executarea ei să determine
înlocuirea tuturor apariţiilor caracterului memorat n=strlen(s);
de variabila c în şirul s cu caracterul memorat de for(i=0;i<n;i++)
variabila d şi apoi afişarea şirului obţinut. (6p.) ...............
printf("%s",s);| cout<<s;
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi m
(2≤m≤10, 2≤n≤10) şi care construieşte în memorie şi apoi afişează o matrice A cu n linii
(numerotate de la 1 la n) şi m coloane (numerotate de la 1 la m) cu proprietatea că fiecare
element Aij memorează cea mai mare dintre valorile indicilor i şi j (1≤i≤n, 1≤j≤m).
Matricea se va afişa pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a ecranului, elementele
fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: pentru n=4 şi m=5 se va afişa matricea alăturată. 1 2 3 4 5
. (10p.) 2 2 3 4 5
3 3 3 4 5
4 4 4 4 5

1. În declararea alăturată, câmpul a al structurii memorează struct p{
număratorul, iar câmpul b memorează numitorul unei fracţii. int a,b;} x,y;
Care dintre următoarele secvenţe de instrucţiuni determină, int t;
în urma executării, interschimbarea numitorului fracţiei x cu
numitorul fracţiei y? (4p.)
a. t=x.b; x.b=y.b; y.b=t; b. t=b.x; b.x=b.y; b.y=t;
c. x.b=y.b; d. b.x=b.y;
2. Se consideră un graf neorientat cu 10 noduri şi 7 muchii. Care este numărul maxim de
componente conexe din care poate fi format graful? (4p.)
a. 8 b. 7 c. 6 d. 10

3. Care este numărul de muchii ale unui arbore cu 15 noduri? (6p.)
4. În secvenţa alăturată se consideră că variabila a p=0; u=n-1; s=0;
memorează un tablou bidimensional cu n linii şi n while (p<=u)
coloane, numerotate de la 0 la n-1, iar toate { s=s+a[p][p]+a[u][u];
celelalte variabile sunt întregi. Ce valoare se va afişa p=p+1; u=u-1;
în urma executării secvenţei, dacă n=4, iar tabloul }
are conţinutul de mai jos? cout<<s; | printf(“%d”,s);
1 2 3 4
5 6 7 8
9 1 2 3
4 5 6 7 (6p.)
5. Se consideră un text cu maximum 255 de caractere în care cuvintele sunt separate prin
unul sau mai multe spaţii. Primul caracter din textul citit este o literă, iar cuvintele sunt
formate numai din litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi un program C/C++ care citeşte
de la tastatură textul şi îl transformă înlocuind prima literă a fiecărui cuvânt cu litera mare
corespunzătoare, restul caracterelor rămânând nemodificate. Textul astfel transformat va fi
afişat pe ecran.
Exemplu: dacă de la tastatură se introduce textul: mare frig rosu
se va afişa pe ecran: Mare Frig Rosu (10p.)

1. Se consideră tabloul bidimensional a cu n linii p=0;
numerotate de la 0 la n-1 şi m coloane for (i=1;i<m;i++)
numerotate de la 0 la m-1. Ce reprezintă if (a[n-1][p]<a[n-1][i])
elementul a[n-1][p] după executarea p=i;
secvenţei de program alăturate? (4p.)
a. cel mai mare element de pe linia n-1 b. cel mai mic element de pe linia n-1
c. cel mai mare element de pe coloana n-1 d. cel mai mic element de pe coloana n-1
2. Care dintre următoarele valori pot reprezenta gradele nodurilor unui graf neorientat cu 6
noduri? (4p.)
a. 3 2 2 2 3 3 b. 4 2 2 2 3 2 c. 5 2 2 2 0 3 d. 5 2 2 2 1 2

3. Considerându-se declararea alăturată, scrieţi o secvenţă de struct elev
instrucţiuni prin executarea căreia să se afişeze, pe o singură { char nume[50];
linie a ecranului, conţinutul variabilei x. (6p.) int clasa;
float medie;
}x;
4. Se consideră graful neorientat cu mulţimea vârfurilor {1,2,3,4,5,6} şi mulţimea muchiilor
{[1,2],[2,3],[3,4],[3,5],[4,5],[1,3],[2,6],[2,4],[4,6]}.
Care este numărul minim de muchii ce trebuie eliminate astfel încât graful parţial obţinut să
nu mai fie conex? (6p.)
5. Se consideră un text cu maximum 255 de caractere, format din litere mici ale alfabetului
englez şi spaţii. Textul conţine cel puţin o consoană. Scrieţi un program C/C++ care citeşte
de la tastatură textul şi afişează pe ecran numai ultima consoană care apare în text.
Exemplu: dacă de la tastatură se introduce textul mare frig saci
pe ecran se va afişa: c (10p.)

1. Câte frunze are arborele cu 8 noduri şi rădăcina 1, 0 1 0 0 1 0 0 0
reprezentat prin matricea de adiacenţă alăturată? (4p.) 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 0 1
0 0 0 0 1 0 1 0
0 0 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0
a. 5 b. 4 c. 3 d. 2
2. Care este numărul maxim de vârfuri de grad 0 pe care le poate avea un graf neorientat cu
10 noduri şi 7 muchii? (4p.)
a. 5 b. 6 c. 4 d. 7

3. Ce se afişează în urma executării secvenţei de program următoare, dacă variabila s
memorează şirul de caractere abcdefgh?
strcpy(s+2,s+4);
cout<<s<<” “<<strlen(s); | printf(”%s %d” ,s,strlen(s)); (6p.)
4. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri care are următoarele proprietăti:
- suma gradelor externe ale tuturor vârfurilor grafului este egală cu 6
- sunt doar 3 vârfuri care au gradul intern egal cu 1
Care este valoarea maximă pe care o poate avea gradul extern al unui vârf din graful dat?
(6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi p
(2≤n≤20, 1≤p≤20) şi construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi p
coloane. Tabloul va fi construit astfel încât, parcurgând tabloul linie cu linie de sus în jos şi
fiecare linie de la stânga la dreapta, să se obţină şirul primelor n*p pătrate perfecte
impare, ordonat strict crescător, ca în exemplu. Tabloul astfel construit va fi afişat pe ecran,
fiecare linie a tabloului pe câte o linie a ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei
linii.
Exemplu: pentru n=2, p=3 programul va afişa 1 9 25
tabloul alăturat: (10p.) 49 81 121

1. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe de struct {
instrucţiuni realizează în mod corect citirea de la tastatură a valorilor int a, b;
celor două câmpuri ale variabilei x? (4p.) } x;
a. cin>>x; | scanf(”%d”, &x);
b. cin>>a.x>>b.x; | scanf(”%d %d”, &a.x,&b.x);
c. cin>>x.a>>x.b; | scanf(”%d %d”, &x.a,&x.b);
d. cin>>a->x>>b->x; | scanf(”%d %d”, &a->x,&b->x);
2. Se consideră graful neorientat G cu 8 noduri, care are următoarele proprietăţi:
- suma gradelor tuturor nodurilor este 12
- graful are exact 3 noduri cu gradul 1
Care este numărul maxim de noduri de grad 0 ale grafului G? (4p.)
a. 1 b. 4 c. 2 d. 0

3. Ce se afişează în urma executării secvenţei de n=strlen(s);
program alăturate, dacă variabila s memorează şirul s[n-1]=s[0];
de caractere abcdef iar variabila n este de tip cout<<s; | printf(“%s “,s);
întreg? (6p.)
4. Se consideră graful orientat G reprezentat prin listele de
adiacenţă alăturate. Care este numărul maxim de arce ale
unui drum în graf format din noduri distincte? (6p.)
5. Se consideră tabloul bidimensional cu n linii şi n coloane ce conţine numere naturale cu cel

mult patru cifre fiecare. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură numărul natural
n (2≤n≤23) şi cele n*n elemente ale tabloului şi apoi afişează pe ecran elementele
primului pătrat concentric, separate prin câte un spaţiu. Pătratul este parcurs în sensul
acelor de ceasornic începând din colţul său stânga-sus, ca în exemplu. Primul pătrat
concentric este format din prima şi ultima linie, prima şi ultima coloană a tabloului.
Exemplu: pentru n=5 şi tabloul alăturat, se va 1 2 3 4 5
afişa: 6 7 8 9 1
1 2 3 4 5 1 6 2 7 6 5 4 3 7 2 6 2 3 4 5 6
(10p.) 7 8 9 1 2
3 4 5 6 7

1. Considerând declararea alăturată, care dintre următoarele secvenţe de struct {
instrucţiuni afişează valorile memorate în cele două câmpuri ale int a, b;
variabilei x, separate printr-un spaţiu? (4p.) } x;
a. cout <<x.a<<” ”<<x.b; | printf(”%d %d”, x.a,x.b);
b. cout<<a.x<<” ”<<b.x; | printf(”%d %d”, a.x,b.x);
c. cout<<x; | printf(”%d”, x);
d. cout<<a->x<<” ”<<b->x; | printf(”%d %d”, a->x,b->x);
2. Se consideră declarările de mai jos: i=0;
while (i<strlen(s)-1)
char s[]=”abbacdde”;
if (s[i]==s[i+1])
int i;
{ strcpy(s+i,s+i+2);
Ce şir reţine variabila s după executarea secvenţei de if (i>0) i=i-1;
instrucţiuni alăturate? (4p.) }
else i=i+1;
a. aace b. ace c. ce d. acde

3. Care este gradul maxim pe care îl poate avea un nod al unui graf neorientat cu 6 muchii şi
6 noduri dintre care exact două au gradul 0? (6p.)
4. Se consideră graful neorientat cu 80 de noduri şi 3160 muchii. Care este numărul de muchii
ce pot fi eliminate astfel încât graful parţial obţinut să devină arbore? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi p
(1<n≤20, 1≤p≤20) şi construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi p
coloane. Tabloul va fi construit astfel încât parcurgând matricea de la prima linie către ultima
şi fiecare linie de la stânga la dreapta să se obţină şirul primelor n*p pătrate perfecte pare
ordonat strict crescător. Tabloul astfel construit va fi afişat pe ecran, fiecare linie a tabloului
pe câte o linie a ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii.
Exemplu: pentru n=2, p=3 programul va afişa 0 4 16
tabloul alăturat: (10p.) 36 64 100

1. Se consideră graful orientat reprezentat prin matricea de 0 1 1 0 0 0
adiacenţă alăturată. Care este lungimea maximă a unui drum de 0 0 0 0 1 1
la vârful 4 până la vârful 6 format din vârfuri distincte două câte 0 0 0 0 0 0
două (lungimea unui drum este egală cu numărul de arce care 0 0 1 0 1 0
compun acel drum)? (6p.) 1 1 0 0 0 1
1 0 1 0 0 0
a. 4 b. 3 c. 1 d. 5
2. Pentru a memora simultan numele şi media la informatică a unui elev în variabila e, se
poate utiliza declararea: (4p.)
a. struct e{ b. char e.nume[40];
string nume; float media;} float e.media;
c. float e; d. struct {char a[40]; float b;} e;

strcpy(s,”abracadabra”);
3. Ce se afişează pe ecran în
i=0;
urma executării secvenţei de
cout<<strlen(s); | printf("%d",strlen(s));
program alăturate, în care
while (i<strlen(s))
variabila s memorează un şir cu
if (s[i]=='a')
cel mult 12 caractere, iar i este strcpy(s+i,s+i+1);
de tip întreg? else
(6p.) i++;
cout<<" "<<s; | printf(" %s",s);
4. Câte grafuri neorientate distincte, fără bucle, cu 4 vârfuri, se pot construi? Două grafuri sunt
distincte dacă matricele lor de adiacenţă diferă. (4p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două valori naturale nenule m şi n
(m≤10, n≤10) şi apoi m*n numere naturale nenule cu cel mult 4 cifre fiecare, reprezentând
elementele unei matrice cu m linii şi n coloane. Programul determină apoi valorile minime de
pe fiecare linie a matricei şi le afişează pe o linie a ecranului separate prin câte un spaţiu.
3 6 5 4 7 
 
Exemplu: pentru m=3, n=5 şi matricea  9 6 12 9 10  , se afişează pe ecran valorile
 5 13 7 2 3 
 
3 6 2 (cea mai mică valoare de pe prima linie a matricei este 3, cea mai mică valoare de pe
linia a doua este 6, cea mai mică valoare de pe linia a treia este 2). (10p.)

1. Un graf neorientat este reprezentat prin matricea de 0 1 1 0 0 0
adiacenţă alăturată. Care sunt vârfurile care au gradul 1 0 1 1 0 1
maxim? (4p.) 1 1 0 1 0 0
0 1 1 0 1 1
0 0 0 1 0 1
0 1 0 1 1 0
a. 2 b. 2, 4 c. 4 d. 1, 3, 6
2. Pentru care dintre următorii arbori cu rădăcină, memoraţi cu ajutorul vectorilor de taţi,
nodurile 4, 6 şi 9 sunt singurii descendenţi direcţi (fii) ai nodului 3? (6p.)
a. tata=(2,0,2,3,2,3,4,4,3) b. tata=(3,3,4,0,2,3,4,4,4)
c. tata=(6,4,9,0,3,3,3,3,3) d. tata=(0,3,1,3,2,3,4,4,3)

3. O variabilă e este folosită pentru a memora simultan numele unui elev precum şi cele 3 note
obţinute de acesta la un concurs de atletism. Ştiind că notele sunt numere întregi cu
maximum două cifre, numele este un şir cu maximum 30 de caractere, iar punctajul total al
elevului se calculează folosind atribuirea:
total=e.nota1+e.nota2+e.nota3;
scrieţi declararea variabilei e. (6p.)
4. Scrieţi ce se afişează pe ecran în urma char s[13]="abcdefghoid";
executării secvenţei de program alăturate, cout<<strlen(s);
în care variabila s memorează un şir cu cel | printf("%d",strlen(s));
mult 12 caractere, iar i este de tip întreg. for (int i=0;i<strlen(s);i++)
if (s[i]=='a' || s[i]=='e' ||
(4p.) s[i]=='i' || s[i]=='o' ||
s[i]=='u')
s[i]= s[i]-'a'+'A';
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2<n<50) şi apoi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane, numerotate de la 1 la n, ale cărei
elemente primesc valori după cum urmează:
- elementele aflate pe diagonala secundară sunt toate nule;
- elementele de pe linia i (1≤i≤n), aflate deasupra diagonalei secundare, au valoarea egală
cu i;
- elementele de pe coloana n-i+1 (1≤i≤n), aflate sub diagonala secundară, au valoarea
egală cu i.
Programul va afişa matricea astfel construită pe ecran, câte o linie a 1 1 1 0
matricei pe câte o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind separate 2 2 0 1
prin câte un spaţiu. 3 0 2 1

1. Care este vectorul "de taţi" pentru arborele cu rădăcină
din figura alăturată? (6p.)
a. 0 0 5 7 6 5 1 b. 1 0 0 7 6 5 0
c. 7 4 5 0 4 5 4 d. 7 4 5 0 4 5 7
2. Câte grafuri neorientate distincte, cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, se pot construi,
astfel încât nodul 1 să aibă gradul 1? Două grafuri sunt distincte dacă matricele lor de
adiacenţă sunt diferite. (4p.)
a. 32 b. 256 c. 15 d. 24

3. Pentru a memora denumirea unui medicament şi preţul acestuia se foloseşte variabila m.
Scrieţi declararea variabilei m ştiind că denumirea medicamentului este un şir cu maximum
30 de caractere, preţul acestuia este un număr real, iar majorarea cu 10% a preţului se face
folosind următoarea atribuire:
m.pret=m.pret*1.1; (4p.)
4. Scrieţi ce se afişează pe ecran în urma char s[13]="abcdefghoid";
executării secvenţei de program alăturate, i=0;
în care variabila s memorează un şir de cel cout<<strlen(s);
mult 12 caractere, iar variabila i este de tip | printf("%d",strlen(s));
întreg. while (i<strlen(s))
if (s[i]=='a' || s[i]=='e' ||
(6p.) s[i]=='i' || s[i]=='o' ||
s[i]=='u')
strcpy(s+i,s+i+1);
else i++;
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2<n<50) şi apoi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane, numerotare de la 1 la n, ale cărei
elemente primesc valori după cum urmează:
- elementele aflate pe diagonala secundară sunt toate nule;
- elementele aflate deasupra diagonalei secundare sunt toate 1;
- elementele aflate sub diagonala secundară sunt toate 2.
Programul afişează pe ecran matricea construită, câte o linie a matricei pe 1 1 1 0
câte o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un 1 1 0 2
spaţiu. 1 0 2 2

1. Se consideră un graf neorientat cu 5 noduri, etichetate cu literele a, b, c, d, e, în care orice
nod etichetat cu o vocală este adiacent cu toate nodurile etichetate cu consoane şi numai
cu acestea, iar orice nod etichetat cu o consoană este adiacent numai cu nodurile
etichetate cu vocale. Câte muchii are acest graf? (4p.)
a. 12 b. 6 c. 4 d. 3
2. Într-o stivă au fost introduse, în această ordine, valorile 10, 5, 4, ca în
figura alăturată. Dacă se notează cu PUSH(x) operaţia prin care se
adaugă valoarea x în vârful stivei, şi cu POP operaţia prin care se
extrage elementul din vârful stivei, care este conţinutul stivei după
executarea următoarelor operaţii?
POP; PUSH(7); POP; POP; PUSH(9); (6p.)
a. b. c. d.

3. Ce se afişează pe ecran în char s[11]="abcduecda";
urma executării secvenţei de cout<<strlen(s); | printf(“%d”, strlen(s));
program alăturate, în care i=0; j=strlen(s)-1;
variabila s memorează un şir k=0;
cu cel mult 10 caractere, iar while (i<j)
variabilele i, j şi k sunt de { if (s[i]==s[j])
tip întreg? (4p.) k=k+1;
i=i+1; j=j-1;
}
cout<<" "<<k; | printf(" %d",k);
4. Care sunt etichetele nodurilor de tip frunză ale arborelui cu rădăcină, având 7 noduri,
numerotate de la 1 la 7, şi următorul vector “de taţi”: (5,1,5,1,0,7,5)? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul cu exact 4
cifre, construieşte în memorie şi afişează apoi pe ecran o matrice având 4 linii şi 4 coloane,
completată astfel: elementele de pe prima coloană a matricei vor fi toate egale cu cifra
unităţilor numărului dat, elementele de pe a doua coloană a matricei vor fi toate egale cu
cifra zecilor numărului dat, elementele de pe a treia coloană a matricei vor fi toate egale cu
cifra sutelor numărului dat, iar elementele de pe a patra coloană a matricei vor fi toate egale
cu cifra miilor numărului dat.
Matricea va fi afişată pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a
ecranului, iar elementele fiecărei linii vor fi separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă se citeşte numărul 1359, matricea construită va fi cea
alăturată. (10p.)

1. Câţi fraţi are nodul 1 din arborele cu rădăcină cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7, având
următorul vector ”de taţi”: (5,1,5,1,0,7,5)? (6p.)
a. 0 b. 1 c. 2 d. 3
2. Stiva este o structură de date care poate fi descrisă astfel: (4p.)
a. oricare element poate fi extras b. ultimul element introdus în stivă este
ultimul care poate fi extras
c. primul element introdus în stivă este d. primul element introdus în stivă este
primul care poate fi extras ultimul care poate fi extras

3. Ce se afişează pe ecran în urma i=0; char s[11]="abaemeiut";
executării secvenţei de program cout<<strlen(s); | printf("%d",strlen(s));
alăturate, în care variabila s while (i<strlen(s))
memorează un şir cu cel mult 10 if (s[i]=='a' || s[i]=='e' ||
caractere, iar variabila i este de s[i]=='i' || s[i]=='o' ||
tip întreg? (4p.) s[i]=='u’)
{ strcpy(s+i,s+i+1); i=i+1; }
else
i=i+2;
4. Se consideră graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, şi muchiile [1,2],
[1,6], [1,7], [2,3], [2,6], [3,6], [3,4], [4,5], [4,8], [5,6], [7,8]. Care este
gradul minim al unui nod din acest graf? Care sunt nodurile care au acest grad minim? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural cu exact 5 cifre şi
construieşte în memorie o matrice cu 5 linii şi 5 coloane, numerotate de la 1 la 5, formată
astfel:
- elementele de pe linia 1, au toate valoarea egală cu cifra unităţilor numărului citit;
- elementele de pe linia 2, au toate valoarea egală cu cifra zecilor numărului citit;
- elementele de pe linia 3, au toate valoarea egală cu cifra sutelor;
- elementele de pe linia 4, au toate valoarea egală cu cifra miilor;
- elementele de pe linia 5, au toate valoarea egală cu cifra zecilor de mii.
Programul afişează pe ecran matricea astfel construită, câte o linie a 1 1 1 1 1
matricei pe câte o linie a ecranului, elementele de pe aceeaşi linie fiind 3 3 3 3 3
separate prin câte un spaţiu. 7 7 7 7 7
Exemplu: dacă se citeşte numărul 28731 matricea construită va fi cea 8 8 8 8 8
alăturată. (10p.) 2 2 2 2 2

1. Numărul de muchii ale unui graf neorientat cu 12 noduri, în care fiecare nod este adiacent
cu exact 11 noduri, este : (4p.)
a. 144 b. 66 c. 78 d. 11
2. Care dintre următoarele variante reprezintă o declarare corectă pentru o variabilă x care
memorează simultan vârsta în ani împliniţi şi media la bacalaureat a unui elev? (4p.)
a. struct {float media; b. struct x {float media;
int varsta;} x; int varsta;};
c. float x.media; d. struct elev {float x.media;
int x.varsta; int x.varsta};

3. Într-o stivă au fost introduse în această ordine, numerele
5, 7, 3, 8, ca în figura alăturată. Precizaţi numărul minim
de elemente care trebuie extrase din stivă pentru a fi
siguri că s-a extras inclusiv elementul cu valoarea 3 şi
care este elementul aflat în vârful stivei după extragerea
acestui element? (6p.)
4. Ce va afişa secvenţa strcpy(a,”clasa a-XII-a A”);

alăturată, ştiind că variabila a cout<<a<<endl; | printf(“%s\n”,a);
memorează un şir cu cel mult for(i=0;i<strlen(a);i++)
100 de caractere, iar if(a[i]>=’a’&&a[i]<=’z’)
variabila i este de tip întreg? cout<<a[i]; | printf(“%s”,a[i]);
(6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2<n<16),
construieşte în memorie şi afişează pe ecran o matrice cu n linii şi n coloane, în care
elementele de pe cele două diagonale sunt egale cu 4, iar restul elementelor sunt egale cu
3. Elementele matricei vor fi afişate pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a
ecranului cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii.
Exemplu: pentru n=5 se va afişa matricea alăturată. (10p.) 4 3 3 3 4
3 4 3 4 3
3 3 4 3 3
3 4 3 4 3
4 3 3 3 4

1. Care este gradul maxim posibil şi care este gradul minim posibil pentru un nod dintr-un graf
cu n noduri, care este arbore? (4p.)
a. n-1 şi 1 b. n şi 1
c. n şi 0 d. n-1 şi 0
memorează simultan codul de identificare al unui candidat la un examen, exprimat ca un
număr natural de cel mult 4 cifre şi media obţinută de acesta la examen, exprimată ca un
număr real? (4p.)
a. struct x { int cod; b. struct { int cod;
float media;}; float media;} x;
c. int x.cod ; d. struct candidat { int x.cod;
float x.media; float x.media;};

3. Într-o stivă au fost introduse, în această ordine,
numerele 5, 7, 3, 8, ca în figura alăturată. Scrieţi
care este numărul minim de elemente care trebuie
extrase din stivă pentru a fi siguri că s-a extras
inclusiv elementul cu valoarea 7 şi care este
numărul de elemente rămase în stivă după
extragerea acestui element. (6p.)
4. Ce va afişa secvenţa alăturată de strcpy(a,”bacalaureat”);

program, ştiind că variabila a n=strlen(a);
memorează un şir cu cel mult 100 de cout<<n<<endl;| printf(”%d\n”,n);
caractere, iar variabila i este de tip cout<<a[0]<<’*’<<a[n-1];|
întreg? (6p.) printf(’%c*%c’,a[0],a[n-1]);

construieşte în memorie şi afişează pe ecran o matrice cu n linii şi n coloane, în care
fiecare element de pe diagonala secundară are valoarea n, fiecare element aflat deasupra
diagonalei secundare este mai mic cu o unitate decât vecinul aflat pe aceeaşi linie în
dreapta lui şi fiecare element aflat sub diagonala secundară este mai mare cu o unitate
decât vecinul aflat pe aceeaşi linie în stânga lui.
Elementele matricei vor fi afişate pe ecran, câte o linie a matricei pe 1 2 3 4 5
câte o linie a ecranului cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii. 2 3 4 5 6
4 5 6 7 8
5 6 7 8 9

1. Un arbore binar este un arbore cu rădăcină în care fiecare nod are cel mult 2 descendenţi
direcţi (fii), iar înălţimea arborelui este reprezentată de numărul maxim de muchii ale unui
lanţ elementar ce uneşte rădăcina cu un vârf terminal (frunză). Pentru un arbore binar cu
exact 8 noduri, precizaţi care este înălţimea minimă posibilă? (4p.)
a. 4 b. 7 c. 3 d. 2
memorează simultan coordonatele reale (abscisa şi ordonata) ale unui punct în planul
xOy? (4p.)
a. struct punct {float ox,oy;} x; b. char x[2];
c. struct x {float ox,oy;}; d. float x;

3. Care va fi valoarea elementului aflat în vârful unei stive iniţial vidă şi care este numărul de
elemente rămase în stivă, după efectuarea, în această ordine, a următoarelor operaţii:
se introduce valoarea 3; se introduce valoarea 7; se introduce valoarea 5; se extrage un
element; se introduce valoarea 2; se introduce valoarea 4; se extrage un element. (6p.)
4. În secvenţa alăturată, variabila a strcpy(a,”informatica”);
memorează un şir cu cel mult 100 de for(i=0;i<strlen(a);i++)
caractere, iar variabila i este de tip if(...)
întreg. cout<<...; | printf(...);
Completaţi punctele de suspensie din else
secvenţă astfel încât aceasta să afişeze cout<<...; | printf(...);
şirul de caractere *nf*rm*t*c*. (6p.)
construieşte în memorie şi afişează pe ecran o matrice cu n linii şi n coloane, numerotate
de la 1 la n. Fiecare element din matrice aflat pe o linie impară va fi egal cu numărul liniei pe
care se află şi fiecare element aflat pe o linie pară va fi egal cu numărul coloanei pe care se
află.
1 2 3 4 5
5 5 5 5 5

1. Un graf neorientat este complet dacă oricare două noduri distincte ale sale sunt adiacente.
Care este numărul de muchii care trebuie eliminate dintr-un graf neorientat, complet, cu 7
noduri, astfel încât graful parţial obţinut să fie arbore? (4p.)
a. 15 b. 1 c. 6 d. 21
memorează simultan partea reală şi partea imaginară a unui număr complex? (4p.)
a. struct x {float im,re;}; b. char x[2];
c. struct complex{ d. float x;
float im, re;} x;

3. Ce va afişa secvenţa alăturată de strcpy(x,“bac2008”);
program, ştiind că variabila x for(i=3;i<strlen(x);i++)
memorează un şir cu cel mult 100 de cout<<x[i]; | printf(“%c”,x[i]);
caractere, iar variabila i este de tip cout<<x<<endl; | printf(“%s\n”,x);
întreg? (6p.)
4. Care vor fi valorile primului şi ultimului element extras dintr-o coadă iniţial vidă, dacă se
efectuează următoarele operaţii, în această ordine: se introduce valoarea 5; se introduce
valoarea 4; se extrage un element; se introduce valoarea 2; se introduce valoarea 7; se
extrage un element. (6p.)
de la 1 la n, în care fiecare element aflat pe o coloana impară este egal cu suma dintre
numărul liniei şi numărul coloanei pe care se află şi fiecare element aflat pe o coloană pară
este egal cu numărul liniei pe care se află.
5 4 7 4 9
6 5 8 5 10

1. Suma gradelor interne ale tuturor vârfurilor unui graf orientat este întotdeauna egală cu:
(4p.)
a. numărul valorilor de 1 aflate sub b. produsul gradelor externe ale tuturor
diagonala principală în matricea sa de vârfurilor grafului
adiacenţă
c. suma tuturor valorilor aflate deasupra d. suma gradelor externe ale tuturor
diagonalei principale în matricea sa de vârfurilor grafului
adiacenţă
memorează simultan numărătorul şi numitorul unei fracţii ireductibile: (4p.)
a. struct fractie{int n1,n2;} x; b. char x[2];
c. struct x{int n1,n2;}; d. float x;

3. Care vor fi valorile primului şi ultimului element ale unei cozi iniţial vide, dacă se
efectuează următoarele operaţii, în această ordine: se introduce valoarea 2; se introduce
valoarea 5; se extrage un element; se introduce valoarea 9; se introduce valoarea 7; se
extrage un element. (6p.)
4. În secvenţa alăturată, variabila a memorează strcpy(a,”Bac 2008 iulie”);
un şir cu cel mult 100 de caractere, iar variabila for(...)
i este de tip întreg. Completaţi punctele de cout<<a[i];
suspensie, astfel încât aceasta să afişeze | printf(“%c”,a[i]);
caracterele şirului memorat în variabila a, în
ordine inversă celei în care se găsesc în şir.
(6p.)
de la 1 la n, în care fiecare element aflat pe prima linie sau pe prima coloană din matrice
este egal cu suma dintre numărul liniei şi numărul coloanei pe care se află, iar fiecare dintre
celelalte elemente este egal cu suma dintre elementul vecin aflat pe aceeaşi linie cu el, dar
pe coloana din stânga sa şi elementul vecin aflat pe aceeaşi coloană cu el, dar pe linia de
deasupra sa.
Elementele matricei vor fi afişate pe ecran, câte o linie a 2 3 4 5 6
matricei pe câte o linie a ecranului cu câte un spaţiu între 3 6 10 15 21
elementele fiecărei linii. 4 10 20 35 56
Exemplu: pentru n=5 se va obţine matricea alăturată. 5 15 35 70 126
(10p.) 6 21 56 126 252

1. În secvenţa de mai jos, variabila a memorează un tablou bidimensional cu 4 linii şi 4 coloane,
numerotate de la 1 la 4, cu elementele reale. Variabila p este reală, iar i este de tip întreg.
Care dintre instrucţiunile de mai jos poate înlocui p=1;
punctele de suspensie astfel încât secvenţa să for(i=1;i<=4;i++)
determine memorarea în variabila p a valorii produsului ....
celor 8 elemente aflate pe diagonalele matricei.
a. p=p*a[5-i][i]*a[i][5-i]; b. p=p*a[i][i]*a[i][4-i];
c. p=p*a[i][i]*a[5-i][5-i]; d. p=p*a[5-i][5-i]*a[i][5-i];
2. Într-un graf orientat cu 7 noduri suma gradelor interioare ale tuturor nodurilor este egală cu
10. Care este valoarea sumei gradelor exterioare ale tuturor nodurilor? (4p.)
a. 5 b. 20 c. 10 d. 17

3. Se consideră declarările de mai jos, în care variabila ev memorează date despre un anumit
elev. Scrieţi instrucţiunea C/C++ prin care se iniţializează anul naşterii acestui elev cu
valoarea 1990. (6p.)
struct data{ struct elev {
int zi; char nume[30];
int luna; struct data data_nasterii;
int an; float media;
}; }ev;
4. Stiva S şi coada C memorează numere întregi.În ambele se introduc, în ordine, numerele 1,
2, 3, 4. Se notează cu SÆC operaţia de extragere a unui element din stiva S şi adăugarea
acestuia în coada C, iar cu CÆS operaţia de eliminare a unui element din coada C şi
introducerea acestuia în stiva S.
Care este ultima valoare introdusă în stiva S la executarea următoarei secvenţe de operaţii:
CÆS; CÆS; SÆC; CÆS; CÆS; (6p.)
5. Se consideră un text alcătuit din cel mult 250 de caractere, în care cuvintele sunt formate doar
din litere mici ale alfabetului englez şi sunt separate prin unul sau mai multe caractere *.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură textul şi afişează pe ecran, pe câte o
linie, toate secvenţele formate din câte două litere identice, ca în exemplu.
Exemplu: dacă textul citit este: se afişează ii

perechile alăturate. ii
(10p.) oo

1. Într-o stivă ce memorează numere întregi se introduc, în ordine, următoarele numere:
1,2,3,4,5,6,7. Câte numere trebuie să eliminăm din stivă astfel ca în vârful stivei să se
găsească numărul 5? (4p.)
a. 5 b. 2 c. 3 d. 4
2. Pentru declararea alăturată precizaţi care struct elev
dintre instrucţiunile de atribuire este greşită:(6p.) {char nume[20];
int nota;} e1,e2;
a. e1=e2+1; b. e1.nume[2]=’x’;
c. e1=e2; d. e1.nota=e2.nota+1;

3. Ce valoare are expresia de mai jos dacă variabila s memorează şirul de caractere
alfabet, format numai din litere?
strlen(strcpy(s,s+2)) (6p.)
4. Într-un graf neorientat cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6, există câte o muchie între
oricare două noduri numerotate cu numere consecutive şi câte o muchie între nodul
numerotat cu 6 şi fiecare dintre celelalte noduri. Câte subgrafuri cu exact 3 noduri, toate
adiacente două câte două, are graful dat? (4p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură numerele naturale m şi n din
intervalul [1,100], apoi construieşte în memorie şi afişează pe ecran un tablou
bidimensional cu m linii şi n coloane astfel încât prin parcurgerea acestuia linie cu linie de
sus în jos şi fiecare linie de la stânga la dreapta, se obţin în ordine descrescătoare toate
numerele naturale de la 1 la m*n, ca în exemplu.
Fiecare linie a tabloului este afişată pe câte o linie a ecranului, elementele 12 11 10
aceleiaşi linii fiind separate prin câte un spaţiu. 9 8 7
Exemplu: pentru m=4 şi n=3 se va construi şi afişa tabloul alăturat. (10p.) 6 5 4
3 2 1

1. Care din următoarele expresii are valoarea 1 dacă şi numai dacă şirul de caractere s, de
lungime 10, este obţinut prin concatenarea a două şiruri identice? (6p.)
a. strcmp(s,s+5)==0 b. s==strstr(s,s+5)
c. s==s+5 d. strcmp(s,strcat(s,s+5))==0
2. Funcţia predefinită care returnează modulul unui număr întreg este: (4p.)
a. sgn b. fabs c. mod d. abs

3. Care este lungimea maximă a unui lanţ pentru un arbore cu rădăcină, cu 7 noduri,
numerotate de la 1 la 7, dat de vectorul de ”taţi”: (3,3,0,1,2,2,4)? (4p.)
4. Pentru declaraţiile alăturate care este struct punct2D {
numărul maxim de numere întregi ce pot fi int x; int y;};
memorate în variabila a? (6p.) struct punct2D a[10][10];
5. Un tablou bidimensional A cu m linii şi n coloane (1≤m≤100, 1≤n≤100) conţine pe prima
linie numerele 1,2,...,n, iar pe prima coloană numerele 1,2,...,m. Celelalte elemente
ale tabloului sunt date de relaţia: Ai,j=Ai-1,j+Ai,j-1. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte de la tastatură numerele m şi n şi afişează pe ecran elementul de pe ultima linie şi
ultima coloană a tabloului. (10p.)
Exemplu: pentru m=3 şi n=4 se va afişa 25 1 2 3 4
deoarece elementele tabloului A sunt: 2 4 7 11
3 7 14 25

1. Care este structura de date adecvată memorării unui număr neprecizat de şiruri de
caractere reprezentând cuvintele dintr-un text? (4p.)
a. o listă înlănţuită în care fiecare nod b. un tablou bidimensional de caractere
memorează un cuvânt
c. un şir de caractere de lungime egală cu d. o structură cu atâtea câmpuri câte cuvinte
lungimea textului există
2. Care din următoarele proprietăţi este adevărată pentru un graf orientat cu n vârfuri şi n arce
(n>3) care are un circuit de lungime n: (6p.)
a. există un vârf cu gradul intern n-1 b. pentru orice vârf gradul intern şi gradul
extern sunt egale
c. graful nu are drumuri de lungime strict d. gradul intern al oricărui vârf este egal cu
mai mare decât 2 2

3. Considerăm că variabila s memorează un şir de minimum trei caractere. Scrieţi o
instrucţiune sau o secvenţă de instrucţiuni care să elimine primele două caratere din şirul
reţinut de s. (4p.)
4. Scrieţi o secvenţă de instrucţiuni care să iniţializeze elementele unui tablou bidimensional A,
cu n linii şi n coloane, n≤5, cu numerele naturale 1,2,...,n, astfel încât pe fiecare linie
sau coloană să existe toate numerele din mulţimea {1,2,...,n}. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două şiruri de caractere formate din
maximum 100 litere mici ale alfabetului englez şi afişează pe ecran cel mai lung sufix
comun al celor două şiruri de caractere.
Exemplu: pentru şirurile marina şi elena se va afişa na (10p.)

1. Structura de date la care se aplică principiul „primul venit, primul ieşit”: (first in, first out)
este: (4p.)
a. lista înlănţuită b. stiva

c. coada d. graf orientat
2. Un graf neorientat cu 5 noduri are gradele nodurilor egale cu 1,2,2,1,x. Pentru ce
valoare a lui x graful este arbore? (6p.)
a. x=2 b. x<2 c. x>2 d. nicio valoare

3. Scrieţi în C/C++ o instrucţiune de atribuire în urma căreia o variabilă reală y va memora
valoarea expresiei de mai jos pentru variabila întreagă nenulă x.
(6p.)
4. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni care permite afişarea pe ecran a mesajului Corect dacă un
şir de maximum 100 caractere, reţinut de variabila s, conţine caractere de tip cifră, sau
mesajul Incorect în caz contrar. (4p.)
5. Se consideră un tablou bidimensional cu m linii şi n coloane (1≤m≤100,1≤n≤100), ale cărui
elemente aparţin mulţimii {0,1,2}. Scrieţi un program C/C++ citeşte de la tastatură valorile
m, n şi elementele tabloului şi care afişează pe ecran numerele de ordine ale coloanelor
pentru care produsul elementelor situate pe ele, este maxim. Liniile şi coloanele tabloului
se numerotează de la 1 la m respectiv de la 1 la n. Numerele se vor afişa separate prin
câte un spaţiu.
Exemplu: pentru m=4 şi n=4 şi tabloul alăturat se va afişa, nu neapărat în 2 1 1 0
această ordine: 1 1 1 1
2 2 2 1
1 2 (10p.) 1 2 1 1

1. Pentru graful neorientat din figura alăturată, care este numărul de
muchii ale celui mai lung lanţ, format din noduri distincte, ce are
ca extremităţi nodurile 1 şi 3 ? (4p.)
a. 2 b. 3 c. 1 d. 4
2. Care este nodul ce poate fi ales ca rădăcină a arborelui din figura
alăturată, astfel încât rădăcina să aibă 3 descendenţi direcţi (fii) ?
(4p.)
a. 3 b. 4 c. 6 d. 1

3. Care va fi şirul de caractere afişat după executarea char s[]=”raton”;
secvenţei alăturate , în care variabila s memorează un s[1]=s[3];
şir cu cel mult 5 caractere? (6p.) cout<<s; | printf(“%s”,s);
4. Într-o stivă care memorează numere, o valoare x poate fi adăugată
numai dacă în vârful stivei se află un element cu o valoare strict mai mare
decât x; în caz contrar sunt eliminate toate elementele care nu
îndeplinesc această condiţie şi apoi se adaugă valoarea x.
Exemplu: pentru stiva din fig.1, adăugarea elementului 11 este
precedată de eliminarea elementelor ce conţin valorile 2 şi 10. După
adăugare, stiva va avea conţinutul din fig.2.
Câte elemente se elimină din stiva din fig.2 dacă se doreşte adăugarea
elementului cu valoarea 30, respectând condiţiile de mai sus ? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural

n (1<=n<=6) şi elementele unui tablou bidimensional A cu n linii şi n
coloane, care memorează numere naturale mai mici decât 100, şi
afişează pe ecran (dacă există), separate prin câte un spaţiu,
elementele din matrice care au proprietatea că sunt egale cu produsul
celorlalte elemente aflate pe aceeaşi coloană.
Exemplu: pentru matricea din figura alăturată se afişează, nu neapărat în
această ordine, valorile 10 22(10=1*5*2*1 ; 22=1*11*2*1). (10p.)

1. Care este numărul arcelor ce au ca extremitate iniţială vârful 4, în
graful orientat din figura alăturată ? (4p.)
a. 3 b. 2 c. 1 d. 0
2. Care este numărul nodurilor de tip frunză din arborele cu rădăcină, cu 8 noduri, numerotate
de la 1 la 8, reprezentat prin vectorul ”de taţi” (2,0,6,2,4,4,5,5)? (6p.)
a. 3 b. 4 c. 5 d. 2

3. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării reprezintă struct fractie
{
numărătorul, respectiv numitorul unei fracţii de forma . int x,y;
Scrieţi instrucţiunile prin executarea cărora se memorează în variabila } F,G,H;
H fracţia obţinută prin adunarea fracţiilor reţinute în F şi G. (6p.)
4. Se consideră o coadă în care iniţial au fost introduse, în această ordine,elementele
1,2,3,4,5,6. . Dacă se notează cu AD(x) operaţia prin care se
adaugă un element cu informaţia x în coadă şi cu EL() operaţia prin care se elimină un
element din coadă, care este elementul aflat în mijlocul cozii după executarea secvenţei de
operaţii: EL();AD(7); AD(8); EL();EL(); (4p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural
n (2<n<=10) şi construieşte în memorie o matrice A cu n linii şi n
coloane în care toate elementele de pe prima linie, prima şi ultima
coloană au valoarea 1 şi oricare alt element Aij din matrice este egal
cu suma a 3 elemente situate pe linia i-1: primul aflat pe coloana j-1,
al doilea pe coloana j, iar al treilea pe coloana j+1, ca în exemplu.
Matricea va fi afişată pe ecran, linie cu linie, numerele de pe aceeaşi
linie fiind separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=5 , se afişează matricea alăturată. (10p.)

1. Care este numărul minim de muchii ce pot fi eliminate din graful
alăturat astfel încât în graful parţial rezultat să existe exact un vârf de
grad 0? (6p.)
a. 1 b. 3 c. 2 d. 5
2. Într-un arbore cu rădăcină fiecare nod neterminal are exact 2 descendenţi direcţi (fii).
Care este numărul de noduri din arbore dacă acesta are 8 frunze? (4p.)
a. 8 b. 7 c. 15 d. 10

3. Într-un tablou bidimensional A cu n linii şi n coloane, numerotate de la 1 la n, notăm cu Aij
elementul aflat pe linia i şi coloana j (1≤i≤n, 1≤j≤n). Care este valoarea expresiei j-i
dacă elementul Aij este situat pe diagonala principală a tabloului A? (4p.)
4. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele
1,2,3,4,5,6 (ca în imaginea alăturată).
Dacă se notează cu PUSH x operaţia prin care se adaugă un element cu informaţia x
în stivă şi cu POP operaţia prin care se elimină un element din stivă, care este
elementul aflat în mijlocul stivei după executarea secvenţei de operaţii: POP; PUSH 7;
PUSH 8; POP; POP; ? (6p.)
5. Şirul de caractere s2 este “clona” şirului de caractere s1 dacă se poate obţine din s1 prin
eliminarea tuturor apariţiilor unei singure vocale. Se consideră vocală orice literă din mulţimea
{a,e,i,o,u}.
Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt format din cel mult 20 litere
mici ale alfabetului englez şi afişează pe ecran, toate “clonele” acestui cuvânt, fiecare pe câte
o linie a ecranului.
Exemplu: pentru cuvântul informatica se afişează, nu neapărat în această nformatca
ordine, “clonele” scrise alăturat. (10p.) infrmatica
informtic

1. Care este numărul maxim de noduri de grad 3 într-un graf neorientat cu 5 noduri? (4p.)
a. 4 b. 5 c. 3 d. 2
2. Care dintre noduri trebuie ales ca rădăcină în arborele din figura alăturată
astfel încât să existe un nod cu 3 descendenţi direcţi (fii)? (6p.)
a. 2 b. 3 c. 6 d. 4

3. Care va fi şirul de caractere afişat pe ecran după char s[]=”arac”;
executarea secvenţei alăturate, în care variabila s s[1]=’t’;
memorează un şir cu cel mult 4 caractere? (4p.) cout<<s; | printf(“%s”,s);
4. Se consideră o coadă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10: . Dacă se notează cu AD(x)
operaţia prin care se adaugă un element cu informaţia x în coadă şi cu EL() operaţia prin care
se elimină un element din coadă, care este valoarea memorată în primul element al cozii după
executarea secvenţei de operaţii: EL();EL();AD(1); AD(2); EL();EL(); ? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr
natural n (1≤n≤6) şi elementele unui tablou bidimensional A cu n linii
şi n coloane, care memorează numere naturale nenule mai mici
decât 100, şi afişează pe ecran produsul numerelor “pivot” pentru
matricea A.
Un număr natural x este “pivot” pentru matricea A dacă înmulţind
fiecare element de pe prima coloană cu numărul x, se obţin, în
aceeaşi ordine, elementele unei coloane din matrice.
Exemplu: pentru matricea din figura alăturată se afişează 8. (10p.)

1. Care este numărul nodurilor de grad 1 în graful din figura alăturată ?(6p.)
a. 0 b. 1 c. 2 d. 3
2. Care este valoarea expresiei strlen(s) pentru variabila s de tip şir de caractere, declarată
şi iniţializată astfel: char s[15]=”Proba_E”; (4p.)
a. 7 b. 15 c. 6 d. 5

3. Care sunt nodurile de tip frunză din arborele alăturat dacă se alege
ca rădăcină nodul 6? (6p.)
4. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele

1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 (ca în imaginea alăturată).
Dacă se notează cu AD(x) operaţia prin care se adaugă un element cu informaţia
x în stivă şi cu EL() operaţia prin care se elimină un element din stivă, care este
elementul aflat în vârful stivei după executarea secvenţei de operaţii:
EL();EL();AD(11); AD(12); EL();EL(); ? (4p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr

natural n (2<n<=15) şi construieşte în memorie o matrice A cu n linii şi
n coloane în care orice element aflat pe prima linie sau pe prima
coloană are valoarea 1 şi oricare alt element Aij din matrice este egal
cu suma a două elemente din matrice, primul aflat pe linia i şi pe
coloana j-1 iar cel de-al doilea pe coloana j şi pe linia i-1. Matricea
va fi afişată pe ecran, linie cu linie, numerele de pe aceeaşi linie
fiind separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 , se obţine matricea alăturată. (10p.)

1. Se consideră graful neorientat cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7, şi muchiile[1,3],
[2,3], [3,4], [3,5], [5,4], [1,2], [2,5], [2,4], [6,7], [3,6]. Gradul nodului 5
este : (4p.)
a. 0 b. 1 c. 3 d. 4
2. Un arbore cu 11 noduri, numerotate de la 1 la 11, este memorat cu ajutorul vectorului de
taţi t=(2,5,5,3,0,2,4,6,6,2,3). Mulţimea tuturor ascendenţilor nodului 8 este: (4p.)
a. {1, 2, 5, 6, 10} b. {6, 2, 5}
c. {6} d. {5, 2}

3. Scrieţi definiţia corectă a unui tip de date necesar pentru a memora simultan, într-o singură
variabilă de acest tip, următoarele caracteristici ale unui autoturism: marca (cuvânt de
maximum 20 caractere) şi anul fabricaţiei (număr natural), astfel încât expresia C/C++ de
mai jos să aibă ca valoare vechimea maşinii ale cărei caracteristici sunt memorate în
variabila x.
2008-x.anul_fabricatiei (6p.)
4. Într-o structură statică de date de tip stivă au fost introduse, în aceasţă
ordine, numerele întregi, 11, 6, 2, 28, 67, ca în desenul alăturat.
Reprezentaţi conţinutul stivei prin câte un desen similar cu cel alăturat,
după fiecare dintre următoarele operaţii, realizate în exact această ordine:
- extragerea a 3 elemente din stivă
- adăugarea valorii 100, apoi a valorii 200. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care construieşte în memorie o matrice cu 10 linii şi 7 coloane ale
cărei elemente sunt numere întregi (cu maximum 3 cifre fiecare), citite de la tastatură, şi
afişează pe ecran, suma tuturor elementelor situate pe conturul matricei determinat de prima
şi ultima linie respectiv prima şi ultima coloană a acestei matrice. (10p.)

1. Un graf orientat este memorat cu ajutorul listelor alăturate de 1:(5,6); 4:(1,2);
adiacenţă. Suma elementelor de pe ultima linie a matricei de 2:(1,5); 5:(2);
adiacenţă asociată grafului este egală cu: 3:(1,5); 6:(2, 4, 5);
(4p.)
a. 3 b. 0 c. 1 d. 5
2. Graful neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este
reprezentat cu ajutorul matricei de adiacenţă alăturate. Numărul
minim de muchii ce trebuie adăugate pentru ca graful să devină conex
este egal cu: (4p.)
a. 2 b. 1 c. 0 d. 3

3. Într-o structură de date de tip coadă au fost adăugate în ordine următoarele valori: 3, 10,
2, 8 şi 6. Care este ultima valoare care s-a extras din coadă dacă s-au efectuat, în ordine,
următoarele operaţii: extragerea unui element, adăugarea valorii 100, extragerea a trei
elemente. (6p.)
4. În secvenţa alăturată, variabilele i, j sunt de tip întreg, iar for (j=1;j<=5;j++)
variabila a memorează o matrice în care prima linie şi prima for (i=1;i<=3;i++)
coloană sunt numerotate cu 1. Toate elementele matricei a[i][j]=10-j;
primesc valori în urma executării secvenţei.
Scrieţi în ordine, începând cu prima coloană, elementele
situate pe fiecare linie a matricei care se va construi în urma
executării secvenţei alăturate de program (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două caractere c1 şi c2 şi un text
având cel mult 250 caractere (spaţii şi litere ale alfabetului englez), pe care îl modifică
înlocuind toate apariţiile caracterului memorat în c1 cu cel memorat în c2 şi toate apariţiile
caracterului memorat în c2 cu cel memorat în c1. Programul afişează pe linii separate ale
ecranului atât textul iniţial cât şi textul obţinut după efectuarea înlocuirilor. (10p.)
Exemplu: dacă pentru c1 se citeşte a, pentru c2 se citeşte o iar textul citit este:
hocus pocus preparatus
se va afişa :
hocus pocus preparatus
hacus pacus preporotus

1. Se consideră graful neorientat cu 6 noduri, definit cu ajutorul 1: 4,5,6 4: 1,2,3
listelor de adiacenţă alăturate. În acest graf, suma gradelor 2: 3,4 5: 1,6
tuturor nodurilor este: (4p.)
3: 2,4 6: 1,5
a. 14 b. 6 c. 28 d. 10
2. Un arbore cu rădăcină are nodurile numerotate de la 1 la 18 şi este reprezentat prin
vectorul de taţi t:(8,8,0,3,4,3,4,7,1,2,3,3,7,8,3,5,6,8). Numărul tuturor
descendenţilor nodului 3 este egal cu: (4p.)
a. 3 b. 6 c. 17 d. 18

3. Scrieţi definiţia corectă a unui tip de date necesar pentru a memora simultan într-o singură
variabilă de acest tip, următoarele caracteristici ale unui cerc: abscisa şi ordonata centrului
cercului (numere întregi) şi raza acestuia (număr real), astfel încât expresia C/C++ de mai
jos să calculeze diametrul cercului ale cărui caracteristici sunt memorate în variabila x.
2*x.raza (6p.)
4. În secvenţa alăturată, variabilele i, j şi x sunt de tip întreg, iar x=2;
variabila a memorează o matrice în care prima linie şi prima for(j=1;j<=5;j++)
coloană sunt numerotate cu 1. Toate elementele matricei for(i=1;i<=3;i++)
primesc valori în urma executării secvenţei. {a[j][i]=x;
Scrieţi în ordine, începând cu prima coloană, elementele x=x+1;
situate pe fiecare linie a matricei care se va construi în urma }
executării secvenţei alăturate. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o frază de maximum 255 de caractere
(litere mari ale alfabetului englez şi spaţii), ale cărei cuvinte sunt despărţite prin câte un
spaţiu şi afişează pe primul rând al ecranului numărul total al cuvintelor din frază, iar pe
rândul următor de ecran, în ordine alfabetică, scrise o singură dată, consoanele care au
apărut în frază (consoane sunt toate literele alfabetului englez, mai puţin A, E, I, O, U).
Literele afişate sunt separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă se citeşte fraza LA BACALAUREAT SUBIECTELE AU FOST USOARE
se va afişa:
6
B C F L R S T (10p.)

Graful neorientat cu 60 de noduri, numerotate de la 1 la 60, are numai muchiile [1,60],
1.
[60,20], [2,30] şi [4,30]. Numărul componentelor conexe ale grafului este egal cu:
(4p.)
a. 3 b. 56 c. 54 d. 0
2. Care dintre vectorii următori poate fi vectorul de taţi ai unui arbore cu rădăcină având 10
noduri, numerotate de la 1 la 10? (4p.)
a. (0,1,2,3,4,5,0,7,8,9) b. (1,2,3,4,5,7,6,8,9,0)
c. (10,10,10,10,10,10,10,10,10,0) d. (9,8,7,6,5,4,3,2,1,0)

3. Într-o listă alocată static, de tip coadă, sunt memorate în ordine, următoarele valori: 2, 3,
4:
Reprezentaţi coada ca în modelul de mai sus, după fiecare dintre următoarele operaţii,
care se realizează în această ordine:
- extragerea a două elemente
- adăugarea valorii 100
- adăugarea valorii 200. (6p.)
4. Ce se va afişa în urma executării secvenţei char c[21]="tastatura";
alăturate, în care variabila c memorează un şir for(i=0;i<strlen(c)/2;i=i+1)
cu cel mult 20 de caractere, iar i este o cout<<c[i+1]; | printf(”%c”,c[i+1]);
variabilă de tip întreg? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤20),
construieşte în memorie şi afişează pe ecran, matricea cu n linii şi n coloane, în care se vor
memora în ordinea strict crescătoare a valorii, pe linii şi coloane, primele n2 numere naturale
nenule, pare, care nu sunt divizibile cu 3.
Fiecare linie a matricei se va afişa pe câte o linie a ecranului, cu 2 4 8 10
elementele de pe aceeaşi linie separate prin câte un spaţiu. 14 16 20 22
Exemplu: pentru n=4 se va construi şi afişa matricea alăturată. 26 28 32 34
(10p.) 38 40 44 46

1. Se consideră graful neorientat G=(X,U) X={1,2,3,4,5,6,7,8} U={[1,2], [2,3],
[2,4], [2,6], [4,7], [1,5], [5,6], [6,8], [7,8]}. Pentru a trasforma graful într-un
arbore, putem elimina: (4p.)
a. muchiile [1,5] şi [1,2] b. muchia [5,6]
c. nodul 3 d. muchiile [2,6] şi [4,7]
2. Pentru declararea unei variabile care memorează un cuvânt având maximum 25 caractere,
putem utiliza sintaxa: (4p.)
a. char c; b. char c[]; c. char c[26]; d. char[26] c;

3. Ce se va afişa în urma executării secvenţei char c[]="tamara";
alăturate, în care variabila c memorează un cout<<strlen(c)<<endl;
şir cu cel mult 20 de caractere, iar variabila i | printf("\n%d",strlen(c)))
este de tip întreg? (6p.) for(i=3;i>=0;i--)
cout<<c[i]; | printf("%c",c[i])
4. Un graf neorientat cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10, este 1:3,5 6:-

reprezentat cu ajutorul listelor de adiacenţă alăturate. Câte 2:4 7:10
componente conexe are graful şi care este numărul minim de 3:1,5 8:4
muchii ce trebuie adăugate pentru ca graful să fie conex? 4:2,8 9:-
5:1,3 10:7
(6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤50) şi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane, ale cărei elemente sunt numere
întregi citite de la tastatură. Pentru fiecare coloană a matricei, în ordine, programul afişează
pe ecran cel mai mic număr de pe respectiva coloană. Numerele afişate vor fi separate prin
câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 şi matricea alăturată, se vor afişa pe ecran 122 103 5 10
valorile: -7 18 -10 2. (10p.) -7 18 -10 2
107 999 59 4
1 200 100 7

Pentru fiecare dintre itemii 1 şi 2 scrieţi pe foaia de examen litera care corespunde răspunsului
corect.
1. Ştiind că în urma executării secvenţei x=strlen(s);
alăturate s-a afişat succesiunea de caractere for (i=0;i<x/2;i++)
EXAMEN, care este şirul de caractere cout<<s[i]<<s[x-i-1];
memorat de variabila s? (6p.) |printf(“%c%c”,s[i],s[x-i-1]);
a. EAENMX b. ENXAME c. NEEXMA d. NEMAXE
2. Se consideră o coadă, în care au fost introduse iniţial, în această ordine, două
numere 2 şi 1. Conţinutul cozii este reprezentat în figura alăturată. Notăm cu
AD X operaţia prin care se adaugă informaţia X în coadă şi cu EL operaţia
prin care se elimină un element din coadă. Asupra cozii se efectuează, exact
în această ordine, operaţiile AD 5; EL; AD 4; EL; AD 7. Care este conţinutul
cozii după executarea operaţiilor de mai sus? (4p.)
a. 1 5 4 b. 5 4 7 c. 7 4 5 d. 2 1 5

Se consideră un graf neorientat cu 7 noduri numerotate de la 1 la 7 şi muchiile
3.
[1,2],[1,3],[2,3],[2,4],[2,5],[2,6],[4,6],[5,7],[6,7]. Care este numărul
minim de muchii care trebuie eliminate pentru ca acest graf să conţină 3 componente conexe?
(4p.)
4. Câte muchii trebuie eliminate dintr-un graf neorientat complet cu 20 de noduri, pentru ca acesta
să devină arbore? Un graf este complet dacă oricare două noduri distincte sunt adiacente. (6p.)
5. Se consideră o matrice cu n linii şi m coloane (1≤n≤30, 1≤m≤30), ce

memorează numere întregi de cel mult 4 cifre fiecare. Scrieţi un program
C/C++ care citeşte de la tastatură valorile n, m şi elementele matricei şi
care afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, valorile minime de pe
fiecare coloană, în ordine de la prima la ultima coloană.
Exemplu: pentru n=4, m=4 şi matricea alăturată se vor afişa pe ecran
valorile 3 2 7 3. (10p.)

1. Fie declarările alăturate. Dacă variabila x struct elev{
reţine informaţii despre un elev, precizaţi char nume[30];
care este varianta corectă ce afişează prima float nota;};
literă din numele acestuia? (6p.) elev x;
a. cout<<x; | printf(“%c“,x);
b. cout<<x.nume[0]; | printf(“%c“,x.nume[0]);
c. cout<<x.nume; | printf(“%c“,x.nume);
d. cout<<nume; | printf(“%c“,nume);
2. Se consideră o coadă, în care au fost introduse iniţial, în această ordine, două
numere 2 şi 1. Conţinutul cozii este reprezentat în figura alăturată. Notăm cu
AD X operaţia prin care se adaugă informaţia X în coadă şi cu EL operaţia prin
care se elimină un element din coadă. Asupra cozii se efectuează, exact în
această ordine, operaţiile AD 5; EL; AD 4; EL; AD 7; EL; EL. Care este
conţinutul cozii după executarea operaţiilor de mai sus? (4p.)
a. 7 b. 4 7 c. 4 d. 5

Următorii doi itemi se referă la graful orientat din figura următoare:
3. Se consideră un graf orientat cu 5 vârfuri reprezentat în
figura alăturată. Care este matricea de adiacenţă
corespunzătoare grafului? (6p.)
4. Scrieţi care este gradul intern al vârfului 5 şi gradul extern al vârfului 1. (4p.)
5. Un şir cu maximum 255 de caractere conţine cuvinte separate prin unul sau mai multe spaţii.
Cuvintele sunt formate numai din litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi un program C/C++
care citeşte un astfel de şir şi îl afişează modificat, prima şi ultima literă a fiecărui cuvânt fiind
afişată ca literă mare.
Exemplu: pentru şirul: maine este proba la informatica se va afişa:
MainE EstE ProbA LA InformaticA (10p.)

1. Se consideră o coadă, în care au fost introduse iniţial, în această ordine,
două numere 2 şi 1. Conţinutul cozii este reprezentat în figura alăturată.
Notăm cu AD X operaţia prin care se adaugă informaţia X în coadă şi cu EL
operaţia prin care se elimină un element din coadă. Asupra cozii se
efectuează, exact în această ordine, operaţiile AD 5; EL; AD 4; EL; EL; AD
8; AD 9; EL. Care este conţinutul cozii după executarea operaţiilor de mai
sus? (6p.)
a. 8 9 b. 8 c. 9 d. 4 8 9
2. Considerăm că variabila s memorează şirul de caractere examen. Care va fi valoarea lui s
după executarea instrucţiunilor?
s[0]= ‘E’;s[strlen(s)-1]= ‘N’;s[strlen(s)/2-1]= ‘A’;s[strlen(s)/2]= ‘M’.
(4p.)
a. EXAMEN b. exAMen c. ExAMeN d. ExameN

Următorii doi itemi se referă la un graf neorientat cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7 şi muchiile
[1,5], [2,3], [2,4], [2,5], [3,4], [4,5], [4,7], [5,6], [5,7].
3. Care este numărul minim de muchii care trebuie eliminate astfel încât graful să aibă 3
componente conexe? (6p.)
4. Câte cicluri elementare distincte există în graf? Două cicluri sunt distincte dacă diferă prin
cel puţin o muchie. (4p.)
5. Se consideră o matrice pătratică cu n linii şi n coloane (1≤n≤30), ce
memorează numere întregi de cel mult 2 cifre fiecare. Scrieţi un
program C/C++ care citeşte de la tastatură valoarea n şi elementele
matricei şi care afişează pe ecran, produsul acelor elemente de pe
diagonala secundară care au proprietatea că sunt valori minime pe
coloanele lor. Dacă nu există astfel de elemente în matrice, se va afişa
mesajul NU EXISTA.
Exemplu: pentru n=4 şi matricea alăturată se va afişa pe ecran
valoarea 21 (3*7=21). (10p.)

1. Stabiliţi care dintre următorii vectori este vector de ”taţi” pentru 0 1 0 0 1 0 0
arborele cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7, cu rădăcina 1, 1 0 1 1 0 0 0
reprezentat prin matricea de adiacenţă alăturată: (4p.) 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1
0 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 1 0 0
a. (3, 1, 0, 2, 1, 5, 6) b. (1, 0, 2, 2, 1, 5, 5)
c. (0, 1, 2, 2, 1, 5, 5) d. (2, 1, 0, 2, 1, 5, 2)
2. Considerăm că variabila s memorează şirul de caractere mama. Care va fi valoarea lui s
după executarea instrucţiunilor de mai jos?
s[0]=′M′; s[strlen(s)-3]= ′A′; (4p.)
a. MAma b. MamA c. MaAa d. MAMA

3. Se consideră un graf neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile [1,5],
[1,6], [2,6], [3,4], [3,6], [4,6]. Dacă se elimină nodul 6 şi toate muchiile incidente
cu acesta câte componente conexe va avea subgraful rezultat ? (6p.)
4. Considerăm declaraţiile: for(i=1;i<=3;i++)
int i,j,a[10][10]; for(j=1;j<=3;j++) a[i][j]=i+j;
Ce se va afişa după executarea for(i=1;i<=3;i++){
secvenţei de instrucţiuni alăturate? for(j=1;j<=3;j++)
(6p.) cout<<a[i][j]; | printf(“%d“,a[i][j]);
cout<<endl; | printf(“\n“);}
5. Un şir cu maximum 255 de caractere conţine cuvinte separate prin câte un spaţiu. Cuvintele
sunt formate numai din litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte de la tastatură un astfel de şir şi îl afişează pe ecran modificat, inversând prin
oglindire doar cuvintele care încep cu vocală, ca în exemplu.
Exemplu: pentru şirul: maine este proba la informatica se va afişa:
maine etse proba la acitamrofni (10p.)

1. Se consideră vectorul de ”taţi" al unui arbore cu rădăcină t=(3,4,0,3,3,5) ale cărui
noduri sunt numerotate de la 1 la 6. Alegeţi afirmatia corectă: (4p.)
a. nodurile 1, 2, 6 sunt noduri de tip frunză b. nodul 3 are un singur descendent direct
(fiu)
c. nodul 6 este tatăl nodului 5 d. nodurile 4 şi 6 sunt noduri de tip frunză
două numere: 2 şi 1. Conţinutul cozii este reprezentat în figura alăturată.
efectuează, exact în această ordine, operaţiile AD 10; AD 15; EL; AD 4;
EL; AD 20; EL. Care este conţinutul cozii după executarea operaţiilor de
mai sus? (4p.)
a. 20 b. 15 4 c. 4 20 d. 15 4 20

3. Se consideră un graf neorientat cu 8 noduri numerotate de la 1 la 8 şi muchiile [1,5],
[1,6], [2,6], [3,4], [3,6], [3,7], [4,6], [6,8], [7,8]. Dacă se elimină nodul 6 şi
toate muchiile incidente cu acesta câte componente conexe va avea subgraful rezultat?(6p.)
4. Considerăm declarările: for(i=1;i<=3;i++)
for(j=1;j<=3;j++)
int i,j,a[10][10];
if(i<j)a[i][j]=i;
Ce se va afişa după executarea else a[i][j]=j;
secvenţei de instrucţiuni alăturate? for(i=1;i<=3;i++){
for(j=1;j<=3;j++)
(6p.)
cout<<a[i][j];|printf(“%d“,a[i][j]);
cout<<endl;|printf(“\n“);}
5. Un şir cu maximum 255 de caractere conţine cuvinte separate prin caracterul *. Cuvintele
sunt formate numai din litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte un astfel de şir şi afişează pe ecran şirul obţinut prin eliminarea tuturor apariţiilor
primului cuvânt, ca în exemplu.
Exemplu: pentru şirul: bine*bine*e*foarte*bine* se va afişa:
**e*foarte** (10p.)

1. Câte dintre vârfurile grafului neorientat G, reprezentat prin matricea de 0 1 0 0 1
adiacenţă alăturată, au gradul un număr par? (4p.) 1 0 1 1 0
0 1 0 1 1
0 1 1 0 1
1 0 1 1 0
a. 3 b. 1 c. 2 d. 5
2. Într-o stivă iniţial vidă au fost executate următoarele operaţii:
push 3; push 7; pop; push 5; push 1;
unde push a reprezintă operaţia prin care a se adaugă în stivă, iar pop reprezintă operaţia
prin care se extrage un element din stivă.
Care este elementul situat în vârful stivei? (4p.)
a. 1 b. 5 c. 7 d. 3

3. Pentru reprezentarea unui arbore cu radacină cu 10 noduri, etichetate cu numere naturale
de la 1 la 10, se utilizează vectorul de taţi: TATA=(4, 8, 8, 0, 10, 4, 8, 6, 2, 6).
Care sunt frunzele arborelui? (6p.)
4. Ce se afişează pe ecran în urma executării for (i='a';i<='z';i++)
secvenţei de program alăturate ştiind că if (i<'d')
variabila i este de tip char? (6p.) cout<<i; | printf("%c",i);
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n 2 3 4 5
(1≤n≤23) şi apoi construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane, 3 4 5 6
numerotate de la 1 la n, astfel încât fiecare element situat pe o linie i 4 5 6 7
(1≤i≤n) şi pe o coloană j (1≤j≤n) va fi egal cu suma dintre i şi j. 5 6 7 8
Programul va afişa matricea pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a
ecranului, elementele de pe aceeaşi linie fiind separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă n=4, se va afişa matricea alăturată. (10p.)

1. Câte dintre vârfurile grafului neorientat G, reprezentat prin matricea de 0 0 0 1 1
adiacenţă alăturată, au gradul 0? (4p.) 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
1 0 0 0 0
1 0 0 0 0
a. 2 b. 1 c. 3 d. 0
2. Într-o coadă iniţial vidă au fost executate următoarele operaţii:
add 1; add 2; out; add 3; add 4;
unde add x reprezintă operaţia prin care x se adaugă în coadă, iar out reprezintă
operaţia prin care se extrage un element din coadă.
Ce valoare are elementul care a fost extras din coadă? (4p.)
a. 3 b. 2 c. 1 d. 4

3. Pentru reprezentarea unui arbore cu radacină cu 9 noduri, etichetate cu numere naturale de
la 1 la 9, se utilizează vectorul de “taţi”: T=(5,0,2,7,3,3,2,4,7). Din câte muchii este
format un lanţ de lungime maximă, format din noduri distincte, în arborele dat? (6p.)
4. Variabila a memorează un tablou bidimensional cu 5 for(i=1;i<=5;i++)
linii si 5 coloane, numerotate de la 1 la 5, ale cărui for(j=1;j<=5;j++)
elemente sunt numere întregi. Care este cel mai a[i][j]=j;
mare element situat pe diagonala principală a
tabloului construit în urma executării secvenţei de
program alăturate ? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un şir de cel mult 40 de caractere,
format doar din litere mici ale alfabetului englez, şi care afişează pe ecran, pe o singură
linie, toate vocalele ce apar în şirul citit. Vocalele vor fi afişate în ordinea apariţiei lor în şir,
separate prin câte un spaţiu, ca în exemplu. Şirul citit conţine cel puţin o vocală şi se
consideră ca fiind vocale următoarele litere: a, e, i, o, u.
Exemplu: dacă se citeşte şirul calculator atunci pe ecran se va afişa: a u a o (10p.)

1. Un graf neorientat este reprezentat prin matricea de adiacenţă 0 1 0 0 1
alăturată. Câte grafuri parţiale distincte, formate doar din noduri cu 1 0 1 1 0
gradul egal cu 2, se pot obţine din graful dat? Două grafuri sunt 0 1 0 1 1
distincte dacă matricele lor de adiacenţă diferă. (4p.) 0 1 1 0 1
1 0 1 1 0
a. 3 b. 1 c. 2 d. 0
2. Într-o coadă iniţial vidă au fost executate următoarele operaţii:
add 1; add 2; out; add 3; add 4; out;
unde add x reprezintă operaţia prin care valoarea x se adaugă în coadă, iar out
reprezintă operaţia prin care se extrage un element din coadă.
Câte elemente conţine coada după efectuarea operaţiilor de mai sus? (4p.)
a. 1 b. 2 c. 0 d. 3

3. Pentru reprezentarea unui arbore cu radacină cu 10 noduri, etichetate cu numere naturale
de la 1 la 10, se utilizează vectorul de taţi: TATA=(4, 8, 8, 0, 10, 4, 8, 6, 2, 6).
Care este radăcina arborelui şi câte frunze are acesta? (6p.)
4. Ce se afişează în urma executării secvenţei de strcpy(a,"informatica");
program alăturate, ştiind că variabilele a şi b strcpy(b,a);
pot memora câte un şir de caractere? (6p.) cout<<strlen(b);
| printf("%d",strlen(b));
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n≤23) şi apoi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane astfel încât elementele situate pe
diagonala principală sa fie egale cu 2, cele situate deasupra diagonalei principale să fie
egale cu 1, iar cele situate sub diagonala principală să fie egale cu 3.
Programul va afişa matricea pe ecran, câte o linie a matricei pe o linie a 2 1 1 1
ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei linii. 3 2 1 1
Exemplu: dacă n este 4 atunci programul va construi şi va afişa 3 3 2 1
matricea alăturată: (10p.) 3 3 3 2

1. Graful orientat G este reprezentat prin matricea de adiacenţă alăturată. 0 1 0 0 1
Câte vârfuri din graful dat au gradul interior egal cu gradul exterior? 1 0 1 0 0
0 0 0 1 1
(4p.) 0 1 0 0 1
1 0 0 0 0
a. 0 b. 1 c. 3 d. 2
push 1; pop; push 2; pop; push 3; push 4; pop; push 5;
unde push x reprezintă operaţia prin care x se introduce în stivă, iar pop reprezintă
operaţia prin care se extrage un element din stivă.
Câte elemente conţine stiva dupa efectuarea operaţiilor de mai sus? (4p.)
a. 3 b. 8 c. 3 d. 2

3. Pentru reprezentarea unui arbore cu radacină cu 9 noduri, etichetate cu numere naturale de
la 1 la 9, se utilizează vectorul de „taţi”: T=(7,0,2,7,6,2,3,6,5). Care sunt nodurile
arborelui ce au exact 2 descendenţi direcţi (fii)? (6p.)
4. Ce valoare se va afişa pe ecran în urma strcpy(a,"info");
executării secvenţei de program alăturate, for(i=2;i<strlen(a);i++)
ştiind că a este o variabilă care cout<<a[i]; | printf("%c",a[i]);
memorează un şir de caractere, iar i este
o variabilă de tip întreg? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n≤23) şi apoi
construieşte în memorie o matrice cu n linii si n coloane, formată din numere naturale
nenule mai mici sau egale cu n, astfel încât să nu existe două linii cu aceeaşi sumă a
elementelor şi nici două coloane cu aceeaşi sumă a elementelor.
Programul va afişa matricea pe ecran, câte o linie a matricei pe o linie a ecranului, cu un
spaţiu între elementele fiecărei linii.
Exemplu: dacă n=3 atunci o soluţie posibilă este următoarea matrice:
1 1 1
1 1 2
1 2 3 (10p.)

1. Graful neorientat G este dat prin matricea de adiacenţă alăturată. 0 0 0 0 1
Câte vârfuri ale grafului G au gradul 1? (4p.) 0 0 1 1 0
0 1 0 1 1
0 1 1 0 1
1 0 1 1 0
a. 1 b. 2 c. 3 d. 0
push 1; pop; push 2; push 4; pop; push 5;
unde push x reprezintă operaţia ce introduce valoarea x în stivă, iar pop reprezintă
operaţia prin care se extrage un element din stivă.
Câte elemente va conţine stiva după efectuarea operaţiilor de mai sus? (4p.)
a. 4 b. 1 c. 3 d. 2

3. Pentru reprezentarea unui arbore cu rădăcină cu 9 noduri, etichetate cu numere naturale de
la 1 la 9, se utilizează vectorul de „taţi”: T=(2,0,1,7,3,1,2,4,1). Care sunt
descendenţii direcţi (fiii) ai rădăcinii şi câte frunze are arborele dat? (6 p.)
4. Variabila a memorează elementele numere întregi ale unui for(i=1;i<=3;i++)
tablou bidimensional cu 3 linii şi 3 coloane. Care este cel for(j=1;j<=3;j++)
mai mic element situat pe a doua linie a tabloului construit în a[i][j]=j;
urma executării secvenţei de program alăturate ? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un şir de cel mult 40 de caractere,
format doar din litere ale alfabetului englez, şi care afişează pe ecran toate şirurile obţinute
prin eliminarea succesivă a câte unei singure litere din şirul citit, ca în exemplu. Şirurile
obţinute se vor afişa câte unul pe câte o linie a ecranului.
Exemplu: dacă se citeşte şirul abbc atunci pe ecran se va afişa:
bbc
abc
abc
abb (10p.)

1. Care dintre următoarele propoziţii este falsă pentru graful orientat G dat 0 1 1 0 0
prin matricea de adiacenţă alăturată? (4p.) 0 0 1 1 0
0 0 0 1 1
1 1 0 0 0
0 0 0 1 0
a. există cel puţin un nod în graful G care b. graful G nu are circuite
are gradul intern egal cu cel extern
c. există cel puţin un drum între oricare d. graful G are 9 arce
două noduri ale grafului G
2. În secvenţa alăturată, variabila v memorează for ( i=k+1; i<=n; i++)
elementele unei matrice cu liniile şi coloanele for (j=1; j<=n; j++)
numerotate de la 1 la n, iar toate celelalte v[i-1][j] = v[i][j];
variabile sunt întregi. Dacă 1≤k<n, atunci n=n-1;
executarea secvenţei determină: (4p.)
a. eliminarea liniei k din matrice b. adăugarea liniei k în matrice
c. eliminarea coloanei k din matrice d. adăugarea coloanei k în matrice

3. Câte frunze are arborele cu rădăcină, cu 9 noduri, numerotate de la 1 la 9, al cărui vector „de
taţi” este (6, 6, 8, 8, 7, 7, 0, 7, 7)? (6p.)
4. Notăm cu Push(x) operaţia prin care se introduce într-o stivă valoarea x, iar cu Pop
operaţia prin care se extrage un element din stivă. Câte elemente are stiva, iniţial vidă, după
executarea secvenţei următoare de instrucţiuni?
Push(8); Push(2); Push(4); Pop; Push(3); Pop; Pop; (6p.)
Se consideră un text format doar din spaţii şi litere mici ale alfabetului englez, care începe
5.
cu o literă şi care conţine cel puţin o vocală din multimea {a,e,i,o,u}. Scrieţi programul
C/C++ care citeşte de la tastatură un şir cu cel mult 100 de caractere, ca cel descris mai
sus şi care determină transformarea acestuia prin înlocuirea fiecărei vocale din text cu litera
imediat următoare din alfabet (a se înlocuieşte cu b, e se înlocuieşte cu f ş.a.m.d.).
Programul va afişa pe ecran şirul obţinut.
Exemplu: dacă şirul citit este examen de bacalaureat, după modificare se afişează:
fxbmfn df bbcblbvrfbt (10p.)

1. Care dintre următorii vectori NU poate reprezenta vectorul „de taţi” al unui arbore cu
rădăcină, cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5? (4p.)
a. 3 1 0 1 2 b. 2 0 1 1 2 c. 3 4 0 2 3 d. 4 1 1 0 2
2. Cele 5 vagoane, din figura alăturată, numerotate de la
1 la 5, trebuie mutate de pe linia A pe linia B.
Vagoanele sunt manevrate unul câte unul. Orice
vagon poate fi mutat doar de pe linia A pe linia C sau
de pe linia C pe linia B. Oricare altă manevră nu este
posibilă. Care dintre şirurile de vagoane de mai jos,
citite de la stânga la dreapta, nu poate fi obţinut pe
linia B? (4p.)
a. 5 3 4 2 1 b. 4 2 5 3 1 c. 3 2 4 1 5 d. 1 2 3 4 5

3. Variabila s reţine şirul de caractere bacalaureat. Ce se afişează la executarea
instrucţiunii de mai jos?
cout<<strchr(s,’a’); | printf(“%s”,strchr(s,’a’)); (6p.)
4. În declararea alăturată, câmpurile a şi b ale înregistrării reprezintă struct rap
numărătorul, respectiv numitorul unei fracţii. Care este expresia cu { int a, b; } f;
care se pot înlocui punctele de suspensie în secvenţa de mai jos int k;
astfel încât dacă fracţia memorată în variabila f se simplifică prin
numărul natural nenul k se afişează mesajul DA?
if ( … ) cout<<” DA”; | printf(”DA”); (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale nenule m şi n
(m≤10, n≤10) şi cele m*n elemente (numere naturale mai mici decât 100) ale unui tablou
bidimensional cu m linii, numerotate de la 1 la m, şi n coloane, numerotate de la 1 la n;
programul construieşte în memorie şi afişează pe ecran tabloul după eliminarea liniilor de
rang impar.
Exemplu: pentru m=4 şi n=3 şi tabloul: 21 22 23 se va afişa: 24 25 26
24 25 26 30 31 32
27 28 29
30 31 32 (10p.)

1. Pe tija 1 sunt aşezate 5 bile, numerotate de la 1 la 5, ca în figură. Bilele trebuie mutate pe
tija 3 putându-se folosi ca manevră
tija 2. Variantele de mai jos Tija 2
reprezintă aşezarea bilelor de la Tija 1
stânga la dreapta, pe tija 3. Ştiind 1 3 2 5 4
că o bilă nu poate trece de pe tija 2
pe tija 3 decât prin tija 1, pentru
care dintre ele s-au folosit cele mai Tija 3
puţine mutări? (o mutare reprezintă
trecerea de pe o tijă pe alta.) (4p.)
a. 1 2 4 5 3 b. 4 2 5 3 1 c. 2 1 4 3 5 d. 1 2 3 4 5
2. In secvenţa alăturată, variabilele s1, if(!(strcmp(s1,s2) || strcmp(s1,s3)))
s2 şi s3 reţin şiruri de caractere. val=1;
După executarea acesteia, variabila else
întreagă val primeşte valoarea 1 val=2;
dacă (4p.)
a. s1, s2, s3 reţin şiruri identice de b. s1, s2, s3 reţin şiruri de caractere
caractere ordonate lexicografic
c. s1, s2, s3 reţin şiruri de caractere de d. s1 este obţinut prin concatenarea şirurilor
lungimi diferite reţinute în s2 şi s3

3. Care este lungimea celui mai scurt drum de la nodul 1 la nodul 5
pentru graful orientat din figura alăturată? (6p.)
4. În declararea alăturată variabila a reţine în câmpurile x şi y struct punct

coordonatele unui punct în planul xOy. Care este expresia a cărei {
valoare reprezintă distanţa punctului respectiv faţă de originea axelor float x,y;
de coordonate? (6p.) }a;
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2<n<10) şi

care construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane astfel încât
parcurgându-l linie cu linie de sus în jos şi fiecare linie de la stânga la dreapta se obţin
primele n2 numere pare nenule în ordine strict crescătoare, ca în exemplu.
Exemplu: pentru n=4, se construieşte şi se afişează tabloul 2 4 6 8
alăturat. (10p.) 10 12 14 16
18 20 22 24
26 28 30 32

1. Se consideră stiva din desenul alăturat. Primul element introdus în stivă
este 5. Dacă se notează cu pop operaţia prin care se extrage un element
din stivă şi cu push(k) operaţia prin care se introduce valoarea k în stivă,
care va fi conţinutul ei după efectuarea următoarelor operaţii: pop; pop;
push(1); push(4); (4p.)
a. 4 1 1 4 b. 1 4 4 1 c. 1 4 1 4 d. 5 2 1 4
2. Fiind dat un tablou bidimensional cu 20 linii şi 20 coloane, câte elemente se găsesc strict
deasupra diagonalei secundare a tabloului? (4p.)
a. 180 b. 200 c. 190 d. 210

3. Variabila x declarată alăturat memorează în câmpurile med1 şi struct elev {
med2 mediile semestriale ale unui elev. Scrieţi expresia a cărei int matricol;
valoare va fi media anuală a acestui elev. (6p.) float med1,med2;
}x;
4. Care este numărul de circuite ale unui graf orientat cu 6 vârfuri numerotate de la 1 la 6, şi
ale cărui arce sunt: (2,1),(3,6),(4,1),(4,3),(4,5),(5,2), (6,4). Două circuite sunt
distincte dacă diferă prin cel puţin un arc. (6p.)
5. Un cuvânt s, de cel mult 20 caractere, format doar din litere mici ale alfabetului englez,
conţine cel puţin o consoană. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură cuvântul
s, construieşte în memorie şi afişează pe ecran cuvântul obţinut prin eliminarea tuturor
consoanelor din cuvântul s. Se consideră consoană oricare literă care nu se află în
mulţimea {a, e, i, o, u}.
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul bacalaureat, pe ecran se afişează: aaauea (10p.)

1. Fie graful orientat din figura alăturată. Care este numărul de
circuite elementare distincte? Un circuit este elementar dacă
acesta conţine doar vârfuri distincte, excepţie făcând primul care
coincide cu ultimul. Două circuite elementare sunt distincte dacă
diferă prin cel puţin un arc. (4p.)
a. 0 b. 1 c. 2 d. 3
2. Elementele tabloului bidimensional din figura alăturată, cu 4 linii 1 2 3 4
şi 4 coloane, sunt toate numerele naturale cuprinse între 1 şi 16 12 13 14 5
aşezate în spirală, începând cu primul element al primei linii şi 11 16 15 6
continuând în sens invers trigonometric ca în figură. Care este cel 10 9 8 7
mai mare număr situat în zona triunghiulară de sub diagonala
secundară (exclusiv diagonala secundară), în cazul unui tablou
bidimensional cu 5 linii şi 5 coloane generat după aceeaşi
regulă? (4p.)
a. 16 b. 15 c. 25 d. 22

3. Câte dintre nodurile arborelui din figura alăturată pot fi considerate
ca fiind rădăcină astfel încât fiecare nod să aibă cel mult doi
descendenţi direcţi (fii)? (6p.)
4. Se consideră declararea alăturată şi următoarea struct carte

secvenţă de instrucţiuni: {char nume_autor[15],titlu[20];
int nr_pag;
strcpy(x.titlu,”Ion”);
}x,y;
strcpy(y.titlu,”Mara”);
char n,m,a;
m=x.titlu[1]; n = y.titlu[2];
if(m > n) a=m;
else a=n;
Ce valoare va memora variabila a la finalul executării secvenţei? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt s de cel mult 20 litere mici ale
alfabetului englez, construieşte în memorie şi afişează pe ecran cuvântul s după eliminarea
primei şi a ultimei vocale. Cuvântul s conţine cel puţin două vocale. Se consideră vocale literele:
a, e, i, o, u.
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul bacalaureat, pe ecran se afişează: bcalauret (10p.)

1. Considerăm declararea alăturată struct elev{
folosită pentru a memora numele, char nume[10],prenume[20];
prenumele şi media unui elev. float medie;
Care dintre expresiile de mai jos are ca }p;
valoare prima literă a numelui unui elev
ale cărui informaţii sunt memorate în
variabila p? (4p.)
a. p.nume[1] b. p.nume[0]
c. p.nume d. nume[1]
2. Se consideră un graf neorientat cu 5 noduri şi 9 muchii. Care dintre următoarele şiruri de
numere pot fi gradele nodurilor grafului? (4p.)
a. 4, 2, 6, 4, 2 b. 2, 2, 1, 2, 2
c. 1, 1, 1, 1, 1 d. 4, 3, 3, 4, 4

3. În secvenţa alăturată, variabila a memorează elementele x=5;
unui tablou bidimensional cu 4 linii (numerotate de la 0 la for (i=0;i<=3;i++)
3) şi 4 coloane (numerotate de la 0 la 3), iar toate for (j=0;j<=3;j++)
celelalte variabile sunt de tip întreg. {a[i][j]=x;
Ce valoare va avea elementul a[1][3] după executarea x=x+1;}
secvenţei de instrucţiuni scrisă alăturat? (6p.)
4. Se consideră arborele cu rădăcină având 10 noduri, numerotate de la 1 la 10 dat prin
vectorul Tata=(6, 0, 2, 2, 3, 3, 2, 7, 7, 9). Afişaţi rădăcina şi nodurile terminale ale
arborelui. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un şir având maximum 30 de
caractere şi afişează pe ecran mesajul DA în cazul în care şirul conţine numai litere şi spaţii,
iar în caz contrar afişeză mesajul NU.
Exemplu: dacă se citeşte de la tastatură şirul:
Ana, Bogdan au 18 ani.
atunci programul va afişa mesajul Nu. (10p.)

1. Considerăm declararea alăturată folosită struct elev{
pentru a memora numele, prenumele şi cele char nume[10],prenume[20];
2 note ale unui elev. float nota1,nota2;
} x;
Care dintre instrucţiunile de mai jos
calculează în variabila reală m media
aritmetică a notelor elevului ale cărui
informaţii sunt memorate în variabila x? (4p.)
a. m=(x.nota1+x.nota2)/2; b. m=(nota1+nota2)/2;
c. x.m=(x.nota1+x.nota2)/2; d. m=(x,nota1+x,nota2)/2;
2. Se consideră graful neorientat din figura alăturată. Care
este numărul minim de muchii ce se pot elimina astfel
încât graful parţial obţinut să aibă exact 3 componente
conexe? (4p.)
a. 2 b. 4 c. 1 d. 3

3. În secvenţa alăturată, variabila a memorează elementele x=5;
unui tablou bidimensional cu 4 linii (numerotate de la 0 la for (i=0;i<=3;i++)
3) şi 4 coloane (numerotate de la 0 la 3), iar toate for (j=0;j<=3;j++)
celelalte variabile sunt de tip întreg. if(i==j)
Ce valoare va avea elementul a[3][3] după executarea {a[i][j]=x;
x++;}
secvenţei de instrucţiuni scrise alăturat? (6p.)
4. Se consideră o stivă în care inţial au fost introduse, în această ordine, valorile

1, 2, 3 ca în desenul alăturat. Operaţia prin care se adaugă elementul a în
stivă s-a notat cu Push a iar operatia prin care se extrage un element din
stivă s-a notat cu Pop. Reprezentaţi, după modelul din figura alăturată,
conţinutul stivei după fiecare dintre operaţiile care urmează: Push 4, Pop,
Pop, Push 5. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o frază având maximum 100 de
caractere, în care cuvintele sunt separate prin câte un spaţiu; programul construieşte în
memorie şi afişează pe ecran un şir ce conţine doar primul caracter al fiecăruia dintre
cuvintele frazei, în ordinea în care acestea apar în frază, ca în exemplu.
Exemplu: dacă se citeşte fraza
Ana sustine bacalaureatul la informatica
atunci se va afişa Asbli (10p.)

1. În secvenţa alăturată, variabila x for(i=0;i<=strlen(x)-1;i=i+3)
memorează un şir cu cel mult 100 de cout<<x[i]; | printf(“%c”,x[i]);
caractere, iar variabila i este de tip întreg.
Care este numărul maxim de caractere pe care îl poate avea şirul x astfel încât secvenţa
alăturată să afişeze exact 3 caractere ale acestuia? (4p.)
a. 7 b. 3 c. 9 d. 8
2. Se consideră un graf orientat cu 5 vârfuri şi 8 arce. Care dintre următoarele şiruri de
numere pot fi gradele exterioare ale vârfurilor acestui graf? (4p.)
a. 2, 3, 1, 1, 1 b. 2, 2, 6, 5, 1
c. 1, 0, 1, 1, 1, 1 d. 1, 1, 0, 2, 1

3. In secvenţa de mai jos, variabila a memorează elementele unui tablou bidimensional cu 5
linii (numerotate de la 1 la 5) şi 5 coloane (numerotate de la 1 la 5), iar celelalte variabile
sunt de tip întreg.
Ce valoare se va afişa în urma executării secvenţei dacă se prelucrează următoarea
matrice?
x=0; 1 2 3 4 2
for (i=1;i<=5;i++) 6 7 8 9 4
if(a[i][i]%2!=0) 1 2 0 4 3
x=x+a[i][6-i]; 7 2 1 4 5
cout<<x; | printf(“%d”,x); 1 2 3 4 5
(6p.)
4. Se consideră arborele din figura alăturată.
Care este vectorul Tata pentru acest
arbore? Care sunt descendenţii nodului 3?
(6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură 4 numere naturale nenule m, n, x şi y

(2<m≤10, 2<n≤20, 1≤x≤10, 1≤y≤10) şi elementele unui tablou bidimensional a cu m linii,
numerotate de la 1 la m, si n coloane, numerotate de la 1 la n; programul interschimbă
elementele tabloului bidimensional de pe linia x cu cele de pe linia y. Tabloul bidimensional
astfel obţinut se va afişa pe ecran, câte o linie a tabloului pe câte o linie a ecranului, cu un
spaţiu între elementele fiecărei linii.
Exemplu: pentru m=4, n=3, x=1, y=3 şi matricea se va afişa matricea
(10p.)

1. Se consideră un graf neorientat cu 10 vârfuri astfel încât între oricare două vârfuri distincte
există muchie. Câte lanţuri elementare distincte de lungime 3 există între vârful 2 şi vârful
4? Lungimea unui lanţ este egală cu numărul de muchii din care este compus. Două lanţuri
sunt distincte dacă diferă prin cel puţin o muchie. Dacă vârfurile unui lanţ sunt distincte
două câte două atunci lanţul se numeşte elementar. (4p.)
a. 90 b. 28 c. 45 d. 56
2. Se consideră graful orientat din figura
alăturată. Câte dintre vârfurile grafului au
gradul intern egal cu gradul extern?
(4p.)
a. 3 b. 2 c. 1 d. 4

3. În secvenţa alăturată, variabila x strcpy(x,”bac2008”);
memorează un şir de caractere, iar toate k1=strlen(x);
celelalte variabile sunt de tip întreg. k2=0;
Ce valori au variabilele k1 şi k2 după for (i=0;i<strlen(x);i++)
executarea secvenţei de instrucţiuni if( x[i]>=’0’ && x[i]<=’9’)
alăturate? (6p.) k2=k2+1;
4. Consideram următoarele declarări:

int a[10][10],i,k;
Ce valoare are variabila k după executarea k=0;
secvenţei de instrucţiuni alăturate, dacă a for(i=0;i<=9;i++)
memorează elementele unui tablou if((1-a[i][i]%3)*(2-a[i][i]%3)==0))
bidimensional cu 10 linii (numerotate de la k++;
0 la 9) şi 10 coloane (numerotate de la 0
la 9), ce are pe fiecare linie în ordine
crescătoare numerele 1, 2, ..., 10 ?
(6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (3≤n≤10) şi un
număr natural x, cu exact 2 cifre, şi care construieşte în memorie un tablou bidimensional
cu n linii (numerotate cu numere de la 1 la n) şi n coloane (numerotate cu numere de la 1 la
n), ce are elementele de pe liniile de rang impar egale cu prima cifră a numărului x şi
elementele de pe liniile de rang par egale cu ultima cifră a numărului x. Tabloul
bidimensional se va afişa pe ecran, câte o linie a tabloului pe câte o linie a ecranului,
elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă se citesc de la tastatură n=4 şi x=13 atunci se 1 1 1 1
afişează tabloul bidimensional alăturat. (10p.) 3 3 3 3
1 1 1 1
3 3 3 3

1. Considerăm declararea alăturată. Care dintre următoarele struct punct{
instrucţiuni este corectă din punct de vedere sintactic? int x,y;
(4p.) } p;
a. p->y=p->y+1; b. p=9;
c. p.x=7; d. p=p+1;
2. Variabila n memorează un număr natural nenul. Care este numărul total de grafuri orientate
distincte care se pot forma cu aceste noduri? Două grafuri orientate sunt distincte dacă
matricele lor de adiacenţă sunt diferite. (4p.)
a. 4n*(n-1)/2 b. 3n*(n-1)/2
c. 4n*(n-1) d. 2n*(n-1)/2

3. Considerăm următoarele declarări: for (i=0;i<=8;i++)
if( a[i][9-i]<a[i+1][8-i])
int i,aux,a[10][10];
{aux=a[i][9-i];
Ce valori se afişează în urma executării a[i][9-i]=a[i+1][8-i];
secvenţei alăturate dacă liniile şi coloanele a[i+1][8-i]=aux;}
tabloului bidimensional sunt numerotate de la cout<<a[0][9]<<” ”<<a[9][0];
0 la 9 şi iniţial fiecare linie a tabloului conţine, |printf(”%d %d”,a[0][9],a[9][0]);
de la stânga la dreapta, în ordine
descrescătoare, toate numerele naturale, de
la 10 la 1? (6p.)
4. Se consideră o coadă în care inţial au fost introduse, în această ordine, valorile
1, 2, 3 ca în desenul alăturat. Operaţia prin care se adaugă valoarea a în
1 2 3
coadă s-a notat cu ADD a, iar operatia prin care se extrage un element din
coadă s-a notat cu EL. Reprezentaţi coada, ca în modelul alăturat, după fiecare
dintre operaţiile: ADD 4, EL, ADD 5. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un şir format din maximum 100
caractere, construieşte în memorie şi afişează un nou şir de caractere obţinut din şirul iniţial
prin eliminarea tuturor caracterelor care nu sunt caractere cifră. În cazul în care noul şir are
lungimea 0 se va afişa mesajul Şir vid.
Exemplu: dacă se citeşte de la tastatură şirul de caractere.
Ana are 17 ani .
atunci şirul cerut este:
17 (10p.)

1. Variabila x este utilizată pentru a memora numele, prenumele şi salariul unei persoane.
Numele şi prenumele pot avea cel mult 20 de litere fiecare, iar salariul este un număr
natural nenul mai mic decât 30000 . Care dintre următoarele declarări este corectă? (4p.)
a. float x[3][21]; b. int x[3][21];
c. struct persoana{ d. struct persoana[
char nume[21],prenume[21]; char nume[21],prenume[21];
int sal;} x; int sal;] x;
2. Dacă G este un graf neorientat cu 4 noduri, atunci numărul maxim de muchii pe care le
poate avea graful este: (4p.)
a. 5 b. 4 c. 3 d. 6

3. Fie T un arbore cu rădăcină. Arborele are 8 noduri numerotate de la 1 la 8 şi este descris
prin următorul vector „de taţi”: (4,1,6,0,1,1,4,7). Care sunt frunzele arborelui? (6p.)
4. Scrieţi o expresie C/C++ care să fie nenulă dacă şi numai dacă variabila c de tip char este
o literă mică a alfabetului englez. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi k
(2<n<25, 0<k<n) şi construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane formată
numai din valori 1 şi 2 astfel încât: elementele aflate pe primele k coloane sunt egale cu 1,
iar elementele aflate pe ultimele n-k coloane sunt egale cu 2 ca în exemplul de mai jos.
Programul afişează pe ecran matricea construită, fiecare 1 1 1 2 2
linie a matricei pe o linie a ecranului şi elementele de pe 1 1 1 2 2
aceeaşi linie separate prin câte un singur spaţiu. 1 1 1 2 2
Exemplu: pentru n=5, k=3 se construieşte în memorie şi se 1 1 1 2 2
afişează matricea alăturată. (10p.) 1 1 1 2 2

1. Variabila t este utilizată pentru a memora valoarea şi numele autorului unei cărţi. Valoarea
cărţii este un număr natural de cel mult 3 cifre, iar numele autorului nu poate avea mai mult
de 20 de litere. Care dintre următoarele declarări este corectă? (4p.)
a. struct carte{ int val;char nume;} t;
b. struct carte{int val,nume;} t;
c. struct carte{ int val;char nume[21];} t;
d. struct carte{ int val[21][21];char nume;} t;
2. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru orice graf neorientat G cu 3 noduri
şi 3 muchii? (4p.)
a. este conex b. are două noduri izolate
c. nu poate avea cicluri d. are un nod izolat

prin următorul vector „de taţi”:(3,5,0,3,3,5,5,5). Care este nodul cu cei mai mulţi
descendenţi direcţi (fii)? (6p.)
4. Se consideră mulţimea vocalelor {a,e,i,o,u}. Scrieţi o expresie C/C++ care să fie
nenulă dacă şi numai dacă variabila c de tip char este o vocală. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi a
(2<n<25, 0<a<n) şi construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane numerotate
de la 1 la n, formată numai din valori 0,1 şi 2 astfel încât: elementele aflate pe linia a sunt
egale cu 0, cele de deasupra liniei a sunt egale cu 1, iar elementele aflate sub linia a sunt
egale cu 2 ca în exemplul de mai jos.
Programul afişează pe ecran matricea construită, fiecare linie a 1 1 1 1 1
matricei pe o linie a ecranului şi elementele de pe aceeaşi linie 1 1 1 1 1
separate prin câte un singur spaţiu. 1 1 1 1 1
Exemplu: pentru n=5, a=4 se construieşte în memorie şi se afişează 0 0 0 0 0
matricea alăturată. (10p.) 2 2 2 2 2

1. Variabila t este utilizată pentru a memora numărul de exemplare disponibile într-o
bibliotecă şi titlul unei cărţi. Numărul de exemplare este un număr natural de cel mult 2
cifre, iar titlul nu poate avea mai mult de 20 de litere. Care dintre următoarele declarări este
corectă? (4p.)
a. struct carte { b. struct carte{
float nr,titlu; int nr;
} t; char titlu[21];
} t;
c. struct carte{ d. struct carte{
char nr; int titlu; long nr,titlu;
} t; } t;
2. Dacă G este un graf neorientat cu 4 noduri şi 2 muchii, atunci numărul maxim de
componente conexe pe care le poate avea graful este: (4p.)
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4

3. Se consideră o stivă iniţial vidă în care se introduc, în această ordine, numerele
1,2,3,4,5, apoi se fac două extrageri, se introduc, în această ordine, numerele 6,7 şi 8 şi
apoi se mai fac 4 extrageri. Ce număr se va afla în vârful stivei după finalizarea acestor
operaţii? (6p.)
4. Variabila a memorează o matrice cu 10 linii şi 10 coloane, numerotate de la 1 la 10, iar i şi
j sunt variabile întregi cu valori cuprinse între 1 şi 10. Scrieţi o expresie C/C++ care să fie
nenulă dacă şi numai dacă elementul a[i][j] nu se află pe diagonala principală a
matricei. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un şir de cel mult 50 de caractere
(litere mici şi mari ale alfabetului englez, cifre şi spaţii), determină şi afişează pe ecran
numărul de caractere din şirul citit care sunt litere mici ale alfabetului englez.
Exemplu: dacă se citeşte şirul: Voi lua 9 la matematica si 10 la informatica,
atunci se va afişa: 32. (10p.)

1. Variabila s memorează un şir de caractere. Care dintre următoarele expresii C/C++ este
nenulă dacă şi numai dacă lungimea şirului este strict mai mică decât 10? (4p.)
a. strlen(s)<10 b. strlen(s,10)<0
c. leng(s)<10 d. s-’0’<10
2. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? Orice graf neorientat cu 4 noduri şi 4
muchii : (4p.)
a. are gradele tuturor nodurilor numere pare b. nu are cicluri
c. este conex d. este arbore

prin următorul vector „de taţi”: (4,5,0,3,4,5,4,5). Care sunt frunzele arborelui? (6p.)
4. Fie a o variabilă care memorează o matrice cu 10 linii şi 10 coloane numerotate de la 1 la
10, iar i şi j două variabile de tip int ale căror valori sunt cuprinse între 1 şi 10. Scrieţi o
expresie în limbajul C/C++ care să fie nenulă dacă şi numai dacă a[i][j] se află pe
penultima linie a matricei a. (6p.)
(litere mici şi mari ale alfabetului englez, cifre, puncte, virgule şi spaţii) şi afişează pe ecran
cifra care apare de cele mai multe ori în şirul citit. Dacă şirul conţine mai multe cifre cu
număr maxim de apariţii, atunci se va afişa cea mai mică dintre acestea. Dacă şirul nu
conţine cifre, se va afişa pe ecran mesajul NU.
Exemplu: dacă se citeşte şirul:
Voi lua 9,5 la matematica 10 la informatica si 10 la romana
atunci se va afişa cifra 0 (pentru că cifrele 0 şi 1 apar de cele mai multe ori în şir şi 0 este
cea mai mică dintre ele) (10p.)

1. Variabila s memorează un şir de caractere. Care dintre următoarele expresii C/C++ este
nenulă dacă şi numai dacă lungimea şirului este un număr par? (4p.)
a. s-2==0 b. strlen(s,2)=0
c. leng(s)%2 d. strlen(s)%2==0
2. Dacă G este un graf neorientat cu 4 noduri şi 2 componente conexe, atunci graful are cel
mult: (4p.)
a. 4 muchii b. 2 muchii c. 3 muchii d. o muchie

3. Dacă T este un arbore cu rădăcină cu 100 de noduri, care este numărul minim de frunze pe
care le poate avea T? (6p.)
4. Fie a o matrice cu 5 linii şi 5 coloane numerotate de la 1 la 5. Fiecare element a[i][j]
(1≤i≤5, 1≤j≤5) din matrice memorează valoarea expresiei (i-1)*5+j. Care este
valoarea sumei elementelor de pe ultima coloană a matricei? (6p.)
(litere mici şi mari ale alfabetului englez, cifre şi spaţii) şi afişează pe ecran litera mică cel
mai des întâlnită în şirul citit. Dacă există mai multe litere mici cu număr maxim de apariţii,
programul o va afişa pe prima dintre ele în ordine alfabetică. Dacă şirul nu conţine litere
mici, atunci pe ecran se va afişa mesajul nu.
mergem la munte
atunci se va afişa: e (pentru că literele e şi m apar de cele mai multe ori în şir şi e este prima
dintre ele în ordine alfabetică). (10p.)

1. Care este numărul de componente conexe ale grafului
neorientat G, din desenul alăturat?
(4p.)
a. 6 b. 1 c. 3 d. 2
2. Care vor fi valorile afişate char s1[20]=”variabila”, s2[20]=”varianta”;
după executarea secvenţei if(strcmp(s1,s2)<0 && strlen(s1)<strlen(s2))
alăturate, dacă variabilele s1 printf(”%s %s”,s1,s2); | cout<<s1<<’ ’<<s2;
şi s2 sunt de tip şir de else
caractere? (4p.) printf(”%s %s”,s2,s1); | cout<<s2<<’ ’<<s1;
a. variabila varianta b. Variantavariabila

c. varianta variabila d. variabila variabila

3. Se consideră un arbore cu rădăcină, cu 100 noduri, numerotate de la 1 la 100. Care este
numărul de muchii din arbore? (6p.)
4. Se consideră o stivă, iniţial vidă, în care s-au introdus în ordine valorile x,z,y şi o
coadă, iniţial vidă, în care au fost introduse, în ordine, valorile a,b,c,d,e,f. Care va fi
elementul din vârful stivei dacă se extrag toate elementele din coadă şi se adaugă în
ordinea extragerii în stivă? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (2<n≤15) şi
construieşte în memorie o matrice pătrată cu n linii şi n coloane în care:
- ultima linie conţine, în ordine, numerele 1,2,3,..,n
- elementele situate deasupra diagonalei principale sunt nule
- oricare alt element este obţinut prin însumarea elementelor vecine cu el, aflate pe linia
imediat următoare, pe aceeaşi coloană cu el sau pe una din coloanele alăturate.
Programul va afişa pe ecran matricea obţinută pe n linii, elementele fiecărei linii fiind
separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 pe ecran se va afişa: 27 0 0 0
9 18 0 0
(10p.) 3 6 9 0
1 2 3 4

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la graful
neorientat G, reprezentat în figura alăturată, este
adevărată? (4p.)
a. Graful parţial al lui G obţinut prin b. Graful nu conţine cicluri

eliminarea muchiei [5,2] este un arbore
c. Cel mai lung lanţ, care conţine numai d. Numărul nodurilor de grad par este egal
noduri distincte, are lungimea 2 cu numărul nodurilor de grad impar
2. Considerând declarările alăturate, care dintre struct cerc
următoarele referiri este corectă din punct de vedere {float raza;
sintactic ? (4p.) int x,y;};
cerc c;
a. cerc.x b. c.x c. c.cerc.x d. raza.x
Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare:

3. Se consideră graful orientat G cu 6 vârfuri definit cu ajutorul listelor de 1: 2 6
adiacenţă alăturate. Care este numărul de circuite distincte din graful G? 2: 3
Două circuite sunt distincte dacă diferă prin cel puţin un arc. 3:
4: 3
(6p.) 5: 4 6
6: 3
4. Se consideră o stivă S1, iniţial vidă, în care s-au introdus în ordine valorile a,b,c,d şi o
altă stivă S2, iniţial vidă, în care au fost introduse, în ordine, valorile e,f,g,h. Care va fi
elementul din vârful stivei S1 dacă se extrag toate elementele din stiva S2 şi se adaugă, în
ordinea extragerii, în stiva S1? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un text de cel mult 255 de caractere,
dintre care cel puţin unul este o literă mică a alfabetului englez, şi afişează pe ecran pe o
singură linie, despărţite prin câte un spaţiu, toate literele mici ale alfabetului englez care
apar în text. Fiecare literă va fi afişată o singură dată, în ordinea primei ei apariţii în text.
(10p.)
Exemplu: pentru textul: Pe ecran se va afişa:
Calculati valoarea expresiei a l c u t i v o r e x p s

1. Se consideră un arbore G, cu rădăcină, memorat cu ajutorul vectorului de taţi următor:
T=(2,0,4,2,4,7,2). Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? (4p.)
a. Nodurile 1,4 şi 6 sunt fraţi. b. G este conex şi prin eliminarea unei
muchii oarecare din G, graful obţinut nu
este conex.
c. Prin eliminarea muchiei [6,7] se obţine d. Arborele G are 5 frunze.
un graf parţial, conex.
2. Se consideră un tablou bidimensional a, format din numere x=a[n][1];
naturale, cu n linii şi n coloane, numerotate de la 1 la n. Ce for(i=n;i>=1;i--)
reprezinta valoarea variabilei x, după executarea secvenţei if (x<a[i][n-i+1])
de program alăturate? (4p.) x=a[i][n-i+1];
a. cel mai mare număr de pe diagonalele b. cel mai mare număr de pe diagonala
tabloului a secundară a tabloului a
c. cel mai mare număr de pe diagonala d. cel mai mare număr din tabloul a
principală a tabloului a

3. Care dintre vârfurile grafului orientat din
figura alăturată, au gradul interior un număr
par? (6p.)
4. Se consideră variabilele s1 şi s2 care memorează fiecare câte un şir de maximum 50 de

caractere. Scrieţi secvenţa de instrucţiuni care afişează cele două şiruri de caractere în
ordinea crescătoare a lungimilor lor. (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură două valori naturale n şi
m(1≤n≤50, 1≤m≤50) şi costruieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi m coloane
format din toate numerele naturale de la 1 la n*m, ca în exemplu. Programul va afişa pe
ecran, pe n linii, tabloul obţinut, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu.
1 6 11 16
Exemplu: pentru n=5 şi m=4 se va afişa: 2 7 12 17
3 8 13 18
4 9 14 19
5 10 15 20
(10p.)

1. Considerând declarările alăturate, care dintre struct punct{float x,y;};
următoarele referiri este corectă din punct de vedere struct fig
sintactic ? (4p.) { char tip;
punct a,b,c;}
fig e;
a. e.fig.tip b. a.e c. e.punct.x d. e.a.x
2. Se consideră un tablou bidimensional a cu n linii şi n x=0;
coloane, numerotate de la 1 la n, cu elemente for(i=1;i<=n;i++)
numere întregi. Ce reprezinta valoarea variabilei x=x+a[i][i];
întregi x, după executarea secvenţei de program
alăturate? (4p.)
a. Suma elementelor de pe diagonala b. Suma elementelor de pe diagonala
principală a tabloului a secundară a tabloului a
c. Suma elementelor tabloului a d. Cel mai mare element de pe diagonala
principală a tabloului a

3. Se consideră un graf neorientat reprezentat prin listele de adiacenţă 1: 2 3
alăturate. Construiţi matricea de adiacenţă corespunzătoare grafului 2: 1 3 4
dat. (6p.) 3: 1 2 4 5
4: 2 3 5
5: 3 4
4. Într-un graf orientat G cu 6 vârfuri, numerotate cu numere distincte de la 1 la 6, există arc
de la i la j dacă şi numai dacă i<j şi j-i>1. Câte vârfuri din graf au gradul interior mai
mare decât gradul exterior? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un text format din cel mult 200 de
litere ale alfabetului englez, în care cuvintele sunt separate printr-un singur spaţiu şi
afişează pe ecran numărul de cuvinte din textul citit, care au prima, respectiv ultima literă,
vocală. În cazul în care în text nu există un astfel de cuvânt, se va afişa pe ecran mesajul
NU EXISTA. Se consideră vocală orice literă din mulţimea {a,A,e,E,i,I,o,O,u,U}.
Exemplu: dacă textul introdus este:
Eratostene a sugerat ca anii bisecti se repeta la fiecare patru ani
pe ecran se va afişa :
4 (10p.)

1. Se consideră un graf G neorientat, conex, cu 54 de noduri şi 53 de muchii.
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată? (4p.)
a. G nu este arbore b. Prin eliminarea unei muchii din G se
menţine proprietatea de conexitate
c. G nu are cicluri d. Gradul maxim al unui nod din G poate fi
52
2. Dacă variabila s de tip şir de caractere memorează şirul INFORMATICA atunci strlen(s)
are valoarea? (4p.)
a. 10 b. 12 c. TRUE d. 11

3. Un arbore cu rădăcină, cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este memorat cu ajutorul
vectorului “de taţi” T=(0,1,1,1,3,5,3,3).
Care sunt fraţii nodului 7? (6p.)
4. Se consideră o stivă S1, iniţial vidă, în care s-au introdus în ordine valorile a,b,c,d,e şi o
altă stivă S2, iniţial vidă, în care au fost introduse, în ordine, valorile f,g,h. Care va fi
elementul din vârful stivei S1 dacă se extrag toate elementele din stiva S2 şi se adaugă în
ordinea extragerii în stiva S1? (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură două valori naturale n şi m
(1≤n≤50, 1≤m≤50) şi construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi m coloane
format din toate numerele naturale de la 1 la n*m, ca în exemplu. Programul va afişa pe
ecran, pe n linii, tabloul obţinut, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu.
1 2 3 4 5
Exemplu: pentru n=4 şi m=5 se va afişa: 10 9 8 7 6 (10p.)
11 12 13 14 15
20 19 18 17 16

1. Cum se poate accesa prima literă a denumirii unui struct produs{
produs ale cărui caracteristici sunt memorate în char denumire[15];
variabila p, declarată alăturat? (4p.) int pret;}p;
a. produs.denumire[0] b. denumire.p[0]
c. p.denumire[0] d. P->denumire[0]
2. Se consideră graful neorientat din figura alăturată.
Care este numărul minim de muchii care trebuie
eliminate astfel încât graful să aibă două componente
conexe? (4p.)
a. 1 b. 2 c. 0 d. 3

3. Un arbore cu rădăcină având 9 noduri, numerotate de la 1 la 9, este memorat cu ajutorul
vectorului de ”taţi” t=(2,5,5,3,0,2,4,1,1). Scrieţi toţi ascendenţii nodului 4. (6p.)
4. Se consideră secvenţa alăturată în care mat este un for(j=1;j<=5;j++)
tablou bidimensional cu 5 linii şi 5 coloane, numerotate {aux=mat[x][j];
de la 1 la 5, iar aux, j, x, y sunt variabile de tip întreg. mat[x][j]=mat[y][j];
Ştiind că orice element al tabloului este iniţial egal cu mat[y][j]=aux;}
numărul de ordine al liniei pe care se află, precizaţi care
sunt elementele tabloului mat după executarea secvenţei
alăturate dacă x memorează valoarea 2 şi y memorează
valoarea 4? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt format din cel mult 50 de
caractere, litere mari ale alfabetului englez, şi afişează pe ecran, fiecare pe câte o linie,
toate prefixele acestuia, în ordine crescătoare a lungimilor. Un prefix de lungime k al unui
cuvânt este un subşir format din primele k caractere ale acestuia. (10p.)
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul BACALAUREAT se vor afişa prefixele:
B
BA
BAC
BACA
BACAL
BACALA
BACALAU
BACALAUR
BACALAURE
BACALAUREA
BACALAUREAT

1. Cum se poate accesa prima literă a numelui unei struct persoana{
persoane ale cărei date de identificare sunt char nume[20],prenume[20];
memorate în variabila p, declarată alăturat? (4p.) int varsta;} p;
a. p.nume[0] b. persoana.nume[0]
c. p->nume[0] d. nume.p[0]
Care este numărul minim de muchii care trebuie eliminate astfel
încât graful să aibă două componente conexe? (4p.)
a. 1 b. 0 c. 2 d. 3

3. Un arbore cu rădăcină având 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, este memorat cu ajutorul vectorului
de ”taţi” t=(8,8,0,3,4,3,4,6). Scrieţi care este numărul total de descendenţi ai nodului 4? (6p.)
4. Se consideră secvenţa alăturată în care a este o matrice for(i=1;i<=4;i++)
pătratică cu 4 linii şi 4 coloane, numerotate de la 1 la 4, iar for(j=1;j<=4;j++)
i şi j sunt variabile de tip întreg. Care este matricea a if (i<=j) a[i][j]=i;
obţinută după executarea secvenţei? (6p.) else a[i][j]=j;
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt format din cel mult 50
caractere, litere mari ale alfabetului englez, şi afişează pe ecran, fiecare pe câte o linie,
toate sufixele acestuia, în ordine crescătoare a lungimilor. Un sufix de lungime k al unui
cuvânt este un subşir format din ultimele k caractere ale acestuia. (10p.)
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul EXAMEN se vor afişa sufixele :
N
EN
MEN
AMEN
XAMEN
EXAMEN

1. Cum se poate accesa prima literă a denumirii unui material ale struct material{
cărui caracteristici sunt memorate în variabila m, declarată char denumire[20];
alăturat? (4p.) int pret;} m;
a. denumire.m[0] b. m->denumire[0]
c. material.denumire[0] d. m.denumire[0]
a. 3 b. 1 c. 2 d. 0

3. Care este vectorul de ”taţi” asociat arborelui cu
rădăcină din figura alăturată? (6p.)
4. Care este funcţia predefinită, în limbajul C/C++, care returnează lungimea efectivă a unui şir
de caractere transmis ca parametru? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale m şi n
(1≤m≤50, 1≤n≤50) şi m* n numere naturale de cel mult 5 cifre ce reprezintă elementele
unui tablou bidimensional, şi afişează pe ecran produsul elementelor pozitive aflate pe linii
cu numere de ordine pare şi coloane cu numere de ordine impare. Numerotarea liniilor,
respectiv a coloanelor se va face începând cu valoarea 1. (10p.)
Exemplu: pentru m=4, n=4 şi matricea alăturată se va afişa 355 11 -21 31 41
(355=5*71). 5 -61 71 -81
91 11 21 31
-11 31 -41 0

1. Cum se poate accesa prima literă a numelui unui struct elev{
elev ale cărui date de identificare sunt memorate char nume[20],prenume[20];
în variabila e, declarată alăturat? (4p.) int varsta;}e;
a. e->nume[0] b. e.nume[0]
c. elev.nume[0] d. nume.e[0]
a. 0 b. 3 c. 2 d. 1

3. Care este vectorul de ”taţi” asociat arborelui cu
rădăcină din figura alăturată? (6p.)
4. Fie s şi t două variabile de tipul şir de caractere. Scrieţi o instrucţiune C/C++ prin care variabilei
t i se atribuie şirul format din primele n caractere ale lui s. (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤50) şi n* n
numere naturale de cel mult 5 cifre ce reprezintă elementele unui tablou bidimensional a, cu
n linii şi n coloane, şi verifică dacă matricea este triunghiulară superior. Programul va afişa
pe ecran mesajul corespunzător: „Este triunghiulară superior” respectiv „Nu
este triunghiulară superior”. O matrice se numeşte triunghiulară superior dacă
toate elementele aflate sub diagonala principală a ei sunt nule. (10p.)
Exemplu: pentru n=3 şi matricea alăturată se va afişa mesajul: 1 2 3
Este triunghiulară superior 0 5 6
0 0 9

1. Ştiind că fiecare dintre variabilele var1, var2 memorează numele struct elev
şi nota unui elev în forma dată de declararea alăturată, indicaţi { char nume[30];
care dintre următoarele expresii atribuie variabilei reale m media float nota;
aritmetică a notelor celor doi elevi. (4p.) }var1,var2;
a. m=(var1.nota+var2.nota)/2; b. m=var1.nota+var2.nota/2;
c. m=(var1+var2).nota/2; d. m=nota(var1+var2)/2;
a. 0 b. 1 c. 3 d. 2

3. Care este vectorul de ”taţi” asociat arborelui cu rădăcină din
figura alăturată? (6p.)
4. Considerăm s o variabilă de tip şir de caractere declarată astfel: char s[100];

Scrieţi o instrucţiune în limbajul C/C++, care permite afişarea pe ecran a ultimului caracter
memorat în s? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale m şi n
(1≤m≤100, 1≤n≤100), un număr x (1≤x≤m) şi apoi m*n numere naturale de cel mult 5
cifre ce reprezintă elementele unui tablou bidimensional a, cu m linii, numerotate de la 1 la
m, şi n coloane, numerotate de la 1 la n. Programul afişează pe ecran elementele tabloului
după ştergerea din memorie a liniei x, fără a folosi un tablou bidimensional suplimentar.
Afişarea matricei obţinută după eliminare, se va face pe m-1 linii, elementele fiecărei linii
fiind despărţite prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu : pentru m=3, n=4, x=2 şi 11 21 31 41 se va afişa matricea
matricea alăturată 51 61 71 81 11 21 31 41
91 11 21 31 91 11 21 31

1. Care este numărul maxim de noduri frunză pe care le poate avea un arbore cu rădăcină cu
15 noduri? (4p.)
a. 1 b. 15 c. 14 d. 0
2. Se dă graful orientat definit prin matricea de 0 1 0 1 0 0
adiacenţă alăturată. Precizaţi câte noduri ale 1 0 1 0 0 0
grafului au gradul interior egal cu gradul 1 1 0 0 0 1
exterior. (4p.) 0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 1
0 0 0 0 1 0
a. 5 b. 6 c. 3 d. 4

3. Variabila i este de tip întreg, iar variabila a memorează o s1 = 0; s2 = 0;
matrice cu n linii şi n coloane, numerotate de la 0 la n-1, ale for(i=0; i<n; i++)
cărei elemente sunt numere întregi. { ... }
Înlocuiţi cu exact două instrucţiuni de atribuire punctele de suspensie din secvenţa de
program alăturată, astfel încât în urma executării ei, variabila întreagă s1 să memoreze
suma elementelor de pe diagonala principală din matricea a, iar variabila întreagă s2 suma
elementelor de pe diagonala secundară din matricea a. (6p.)
4. Fiecare dintre variabilele declarate alăturat memorează numele struct elev{
şi nota câte unui elev. char nume[20];
Scrieţi secvenţa de instrucţiuni prin care se citesc de la tastatură float nota;
numele şi nota pentru fiecare dintre variabilele e1 şi e2 şi apoi };
se afişează numele elevului cu nota cea mai mare. Dacă cele elev e1,e2;
două medii sunt egale, se va afişa numele elevului reprezentat
în variabila e1. (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală n (2≤n≤100),
construieşte în memorie şi apoi afişează pe ecran o matrice a cu n linii şi n coloane,
numerotate de la 1 la n, care conţine numerele naturale, în ordine crescătoare, de la 1 la n2,
dispuse pe coloane, în ordine crescătoare. Astfel coloana 1 va conţine numerele de la 1 la
n, coloana 2 numerele de la n+1 la 2*n, coloana 3 de la 2*n+1 la 3*n şi aşa mai departe,
ca în exemplu.
Matricea se va afişa pe ecran, câte o linie a matricei pe câte o linie a 1 5 9 13
ecranului, elementele fiecărei linii fiind separate între ele prin câte un 2 6 10 14
spaţiu. 3 7 11 15
Exemplu: pentru n = 4 se va afişa matricea alăturată. (10p.) 4 8 12 16

1. Fie arborele cu rădăcina definit prin următoarele muchii: [2,4] [2,6] [5,7] [6,3]
[6,8] [7,1] [7,2] [7,9]. Câte lanţuri formate din noduri distincte, de lungime 4
există în acest arbore? (4p.)
a. 4 b. 3 c. 6 d. 5
2. Variabilele x şi s memorează şiruri cu cel mult 20 de caractere: x memorează şirul
primavara, iar variabila s memorază şirul anotimp. Ce se va memora în variabila s în
urma executării instrucţiunii de mai jos?
strncat(s, x, 5); (4p.)
a. anotimpprima b. anotimpprimavara
c. primavara d. prima

3. Se consideră un graf neorientat cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8 şi muchiile: [1,4],
[1,8], [2,1], [2,3], [3,1], [4,5], [4,7], [5,7], [6,5]. Precizaţi câte
componente conexe va avea subgraful obţinut prin eliminarea nodului 1. (6p.)
4. Se consideră graful orientat cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, definit 0 1 0 0 0
prin matricea de adiacenţă alăturată. Indicaţi numărul minim de arce 0 0 1 1 1
care trebuie adăugate grafului astfel încât, pentru orice două noduri x şi 0 1 0 1 0
y ale sale, să existe cel puţin un drum de la x la y. (6p) 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală n (2≤n≤100) şi
construieşte în memorie, apoi afişează pe ecran o matrice a cu n linii şi n coloane, simetrică
faţă de diagonala secundară. Elementele matricei sunt numerele naturale de la 1 la
n(n + 1)
. Elementele situate deasupra şi pe diagonala secundară sunt dispuse în ordine
2
crescătoare pe linii astfel: prima linie conţine numerele de la 1 la n, a doua linie conţine
numerele de la n + 1 la 2*n – 1 şi aşa mai departe. Matricea se va afişa pe ecran, câte o
linie a matricei pe o linie a ecranului, elementele unei linii fiind separate între ele printr-un
spaţiu.
Exemplu: pentru n = 4 se va obţine matricea alăturată. 1 2 3 4
(10p.) 5 6 7 3
8 9 6 2
10 8 5 1

1. Se consideră arborele cu 12 noduri, numerotate de la 1 la 12, definit prin următorul vectori
„de taţi”: (4, 8, 0, 3, 10, 1, 8, 3, 2, 4, 7, 10). Care dintre nodurile arborelui au exact un
descendent direct (fiu)? (4p.)
a. 6, 9, 11 b. 1, 2, 7 c. 5, 12, 6, 9, 11 d. 10, 1, 2, 7
struct A { struct B {
2. Se consideră declarările alăturate. Care este int x; struct A x;
tipul expresiei de mai jos? char y; long y;};
x.x.y (4p.) float z;}; B x, y;.
a. float b. int c. long d. char

3. Se consideră graful orientat cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6, şi arcele (1,2), (1,5),
(1,6), (2,3), (4,3), (4,5), (6,5). Care este numărul minim de arce care trebuie
adăugate grafului astfel încât acesta să conţină cel puţin un circuit elementar de lungime 4?
Pentru graful rezultat, daţi un exemplu de astfel de circuit. (6p.)
4. Variabilele n, i, p şi q sunt de tip întreg, iar variabila a memorează un tablou bidimensional
cu n linii şi n coloane numerotate de la 1 la n (0<n<50), cu elemente numere reale.
Cu ce instrucţiuni se poate înlocui zona punctată din for(i = 0; i < n; i++)
secvenţa alăturată, astfel încât, în urma executării {........}
acesteia, să se interschimbe elementele liniei q cu
elementele liniei p ale tabloului a (1≤q≤n, 1≤p≤n). Dacă
sunt necesare şi alte variabile, scrieţi declarările
acestora. (6p.)
5. Se consideră un text având maximum 255 de caractere, format numai din litere mici ale
alfabetului englez şi spaţii, în care oricare două cuvinte alăturate în text sunt despărţite
printr-un singur spaţiu. Ultimul caracter din text este diferit de spaţiu.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un text ca cel descris mai sus şi
afişează pe ecran, despărţite printr-un spaţiu, numărul de cuvinte din text şi câte dintre
acestea au prima literă vocală (a, e, i, o sau u).
Exemplu: pentru următoarul text ele sunt eleve in clasa a opta
se va afişa: 7 5 (10p.)
INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul II

1. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele 5, 6 şi
10. Dacă se notează cu PUSH x operaţia prin care se adaugă elementul cu informaţia
x în stivă, şi cu POP operaţia prin care se elimină un nod din stivă, care este rezultatul
executării secvenţei PUSH 1; POP; POP; PUSH 8; PUSH 6; PUSH 5; POP; POP;
(4p.)
a. b. c. d.
2. Ce se va afişa în urma if(strcmp(x, y) > 0)

executării secvenţei de cout << x; | printf(“%s”,x);
program alăturate dacă else
variabila x memorează if(strcmp(x,y) < 0)
cuvântul bacalaureat, iar cout << y; | printf(“%s”,y);
variabila y memorează else
cuvântul banal? (4p.) cout << “imposibil”; | printf(“imposibil”);
a. imposibil b. bacalaureat
c. banal d. bacalaureatimposibil

3. Se consideră un arbore cu 9 noduri, numerotate de la 1 la 9, şi cu vectorul “de taţi” următor:
(8, 8, 8, 2, 6, 2, 9, 0, 2).
a) Enumeraţi descendenţii nodului 2. (3p.)
b) Câte noduri de tip frunză are acest arbore? (3p.)
4. Se consideră graful neorientat cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6 şi următoarele muchii:
[1,3] [1,5] [2,3] [2,4] [2,6] [5,3] [6,4].
a) Care este numărul minim de muchii ce trebuie eliminate din acest graf, astfel încât graful
parţial obţinut să nu conţină niciun ciclu? (3p.)
b) Care este numărul minim de muchii ce trebuie eliminate din graful iniţial dat, astfel încât
graful parţial obţinut să aibă exact două componente conexe? (3p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală n (2≤n≤100),
construieşte în memorie şi apoi afişează pe ecran o matrice a, cu n linii şi n coloane,
numerotate de la 1 la n, în care fiecare linie conţine toate numerele naturale, de la 1 la n ,
dispuse după cum urmează: pe liniile de indice impar numerele sunt în ordine crescătoare,
iar pe cele de indice par sunt în ordine descrescătoare, ca în exemplu.
Matricea se va afişa pe ecran, câte o linie a matricei pe o linie a ecranului, 1 2 3 4
elementele unei linii fiind separate între ele prin câte un spaţiu. 4 3 2 1
Exemplu: pentru n = 4 se va afişa matricea alăturată. (10p.) 1 2 3 4
4 3 2 1

1. Ce se va afişa în urma executării secvenţei for(i = 0; i < strlen(x); i++)
de program alăturate ştiind că i este o if(x[i] >= ‘A’ && x[i] <=’N’)
variabilă de tip întreg, iar variabila x x[i] = x[i] + ‘a’-‘A’;
memorează iniţial şirul de caractere cout << x;
ExAMeNe? (4p.)
a. exAmeNe b. ExAmene c. EXAMENE d. examene
2. Se numeşte graf complet un graf în care oricare două noduri 1: 3 5
sunt adiacente. Se consideră graful neorientat cu 6 noduri, 2: 3 4 6
numerotate de la 1 la 6 definit prin listele de adiacentă 3: 1 2 5
alăturate. Câte muchii trebuie adăugate în acest graf astfel încât 4: 2 6
el să devină graf complet? (4p.) 5: 1 3
6: 2 4.
a. 16 b. 14 c. 6 d. 8

3. Se consideră o coadă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, elementele 1, 2 şi
3. Se notează cu ADD x operaţia prin care se adaugă informaţia x în coadă şi cu ELIM
operaţia prin care se elimină un nod din coadă. Completaţi punctele de suspensie din
secvenţa următoare cu operaţiile necesare astfel încât în urma executării secvenţei: ADD 4;
ELIM; ELIM; ... ADD 6; ... ADD 7; coada să conţină, în această ordine,
elementele: 4, 5, 6, 7. (6p.)
4. Se consideră graful orientat cu 7 vârfuri, numerotate de la 1 la 7, şi arcele (1,2), (2,5),
(3,2), (3,4), (3,6), (5,6), (5,7), (6,1). Care este numărul minim de arce care trebuie
adăugate acestui graf astfel încât, pentru orice două noduri x şi y, din mulţimea {1,2,3,4}
să existe cel puţin un drum de la x la y? Enumeraţi arcele care trebuie adăugate. (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură două valori naturale m şi n (1<m, n<51)
şi construieşte în memorie şi apoi afişează o matrice cu m linii, numerotate de la 1 la m, şi n
coloane, numerotate de la 1 la n; liniile matricei, două câte două, sunt completate alternativ
numai cu 0 sau numai cu 1, ca în exemplu. Astfel,
- elementele liniei 1 şi 2 sunt egale cu 0;
- elementele liniei 3 şi 4 sunt egale cu 1;
- elementele liniei 5 şi 6 sunt egale cu 0; şi aşa mai departe.
Matricea astfel obţinută se va afişa pe ecran, câte o linie a matricei 0 0 0 0 0
pe o linie a ecranului, cu câte un spaţiu între elementele fiecărei 0 0 0 0 0
linii. 1 1 1 1 1
Exemplu: pentru m = 7 şi n = 5 se va afişa matricea alăturată. 1 1 1 1 1
(10p.) 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
1 1 1 1 1

răspunsului corect. foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.
1. Variabila t memorează o matrice cu 5 linii şi x=0;
5 coloane, numerotate de la 0 la 4, cu for(i=0;i<5;i++)
elemente numere întregi, iar celelalte for(j=i+1;j<5;j++)
variabile sunt întregi. Secvenţa de program x=x+t[i][j];
alăturată determină memorarea în variabila
x a sumei elementelor situate: (4p.)
a. deasupra diagonalei principale, inclusiv b. strict deasupra diagonalei principale
diagonala principală
c. strict sub diagonala principală d. strict deasupra diagonalei secundare
2. Fie graful orientat cu 8 vârfuri, numerotate de la 1 la 8, şi arcele (1,2), (2,3), (3,1),
(4,5), (6,5), (5,7), (7,6), (7,4), (8,7). Numărul minim de arce care trebuie
adăugate astfel încât, pentru oricare două vârfuri x şi y din graf să existe cel puţin un drum
de la nodul x la nodul y este: (4p.)
a. 2 b. 4 c. 0 d. 1

3. Într-o stivă ale cărei elemente reţin informaţii numere întregi, au fost introduse, în această
ordine, numerele 1,2,3,4. Asupra stivei se efectuează, în această ordine, următoarele
operaţii: se elimină un element, se adaugă două elemente cu valorile 5 şi respectiv 6 şi apoi
se elimină 3 elemente. Care este valoarea memorată în elementul din vârful stivei după
efectuarea acestor operaţii? (6p.)
4. Care este vectorul de taţi pentru arborele cu 8 noduri, numerotate de la 1 la 8, şi muchiile
[1,5], [2,3], [3,6], [3,8], [4,6], [5,7], [6,7], dacă se alege ca rădăcină nodul
numerotat cu 6? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt de maximum 20 de litere şi
minimum o literă şi afişează pe ecran toate cuvintele obţinute din cuvântul citit prin
eliminarea primei şi a ultimei litere. Prima prelucrare se referă la cuvântul citit, iar
următoarele la cuvântul rezultat din prelucrarea anterioară. Procedeul de eliminare şi afişare
se va repeta până când se obţine cuvântul vid, ca în exemplu. Fiecare cuvânt obţinut se va
afişa pe câte o linie a ecranului.
Exemplu : dacă se citeşte cuvântul bacalaureat, se va afişa:
bacalaureat
acalaurea
calaure
alaur
lau
a (10p.)

1. Variabila t memorează o matrice cu 8 linii şi 8 z=0;
coloane, numerotate de la 0 la 7, cu elemente for(i=0;i<8;i++)
numere întregi, iar variabilele i şi j sunt întregi. for(j=0;j<i;j++)
Secvenţa de program alăturată determină z=z+t[i][j];
memorarea în variabila întreagă z a sumei
tuturor elementelor situate: (4p.)
a. strict sub diagonala principală b. deasupra diagonalei principale, inclusiv
c. strict deasupra diagonalei principale d. strict deasupra diagonalei secundare
2. Numărul minim de noduri cu gradul 1 pentru un graf neorientat conex cu 21 noduri şi 20
muchii este: (4p.)
a. 11 b. 3 c. 2 d. 1

3. Câte noduri de grad 1 are arborele cu rădăcină, cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7,
descris prin următorul vector ”de taţi”: (5,1,4,5,0,4,3) (6p.)
4. Într-o stivă ale cărei elemente reţin informaţii numere întregi, au fost introduse, în această
ordine, numerele 5,4,3,2,1. Asupra stivei se efectuează următoarele operaţii: se elimină
2 elemente, se adaugă un element cu valoarea 6 şi apoi se elimină 3 elemente. Care este
valoarea memorată în elementul din vârful stivei după efectuarea operaţiilor în ordinea
precizată? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un text de cel mult 50 de caractere,
(litere mici ale alfabetului englez şi spaţii), text format din mai multe cuvinte, separate prin
câte un spaţiu, şi afişează pe ecran textul obţinut din cel iniţial prin transformarea primei
litere a fiecărui cuvânt în majusculă.
Exemplu: dacă se citeşte textul
azi este examen de bacalaureat
se va afişa
Azi Este Examen De Bacalaureat (10p.)

numere întregi, iar celelalte variabile sunt for(j=0;j<8-i;j++)
întregi. Secvenţa de program alăturată z=z+t[i][j];
determină memorarea în variabila întreagă z a
sumei tuturor elementelor situate: (4p.)
a. strict sub diagonala secundară b. deasupra diagonalei principale, inclusiv
c. deasupra diagonalei secundare, inclusiv d. strict deasupra diagonalei secundare
diagonala secundară
2. Un graf neorientat are 40 de noduri si 40 de muchii. Numărul minim şi numărul maxim de
componente conexe ale grafului este (4p.)
a. 1, respectiv 30 b. 1, respectiv 31 c. 1, respectiv 40 d. 2, respectiv 30

3. Fie graful orientat cu 7 vârfuri numerotate de la 1 la 7 şi arcele (1,2) (2,3) (3,1)
(4,5) (5,6) (5,7) (6,7) (7,4). Care este numărul minim de arce care ar trebui
eliminate pentru ca graful să nu mai conţină circuite? (6p.)
4. Într-o coadă ale cărei elemente reţin informaţii numere întregi, au fost introduse, în această
ordine, numerele 1,2,3,4,5. Asupra cozii se efectuează, în această ordine, următoarele
operaţii: se elimină un element, se adaugă două elemente cu valorile 6 şi respectiv 7 şi apoi
se elimină 2 elemente, se adaugă elementul cu valoarea 8 şi se elimină un element. Care
este valoarea ultimului element eliminat? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un text cu cel mult 100 de caractere, şi
un cuvânt cu cel mult 15 litere. Pe ecran se va afişa şirul obţinut prin inserarea în textul
iniţial a caracterului ? după fiecare apariţie a cuvântului citit. Literele textului şi ale cuvântului
sunt litere mici ale alfabetului englez.
Exemplu: dacă se citeşte de la tastatură textul
examenul de bacalaureat si examenul de atestat
şi cuvântul examen
se va afişa:
examenul? de bacalaureat si examenul? de atestat. (10p.)

răspunsului corect. foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.
numere întregi, iar celelalte variabile sunt for(j=7-i;j<8;j++)
întregi. Secvenţa de program alăturată z=z+t[i][j];
determină memorarea în variabila întreagă z a
a. sub diagonala secundară, inclusiv b. deasupra diagonalei principale, inclusiv
diagonala secundară diagonala principală
c. strict sub diagonala principală d. strict deasupra diagonalei secundare
2. Se consideră un graf orientat cu 6 vârfuri, numerotate de la 1 la 6, cu proprietatea că există
o muchie cu extremitea iniţială în vârful i şi extremitea finală în vârful j dacă i este divizor
al lui j. Gradul interior (intern) maxim al vârfurilor din acest graf este: (4p.)
a. 3 b. 5 c. 4 d. 2

3. Se consideră arborele cu 13 noduri numerotate de la 1 la 13 şi mulţimea muchiilor
{[1,4],[2,5],[3,8],[4,7],[4,9],[4,11],[6,3], [6,10], [6,12], [5,6],
[13,2], [2,9]}. Dacă se alege nodul numerotat cu 2 drept rădăcină, care este
vectorul ”de taţi” pentru acest arbore? (6p.)
4. Fie graful neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi muchiile [1,2], [1,3], [1,4],
[2,3], [2,4], [3,4], [3,5], [4,5], [4,6], [5,6]. Care este numărul maxim de muchii
care pot fi eliminate astfel încât graful parţial obţinut să îşi păstreze proprietatea de graf
conex? (6p.)
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un text cu cel mult 100 de caractere
(litere ale alfabetului englez şi spaţii), construieşte în memorie şi apoi afişează pe ecran
şirul de caractere obţinut din şirul iniţial în care se inserează după fiecare vocală caracterul
*. Se consideră vocale literele a, e, i, o, u, A, E, I, O, U.
Exemplu: dacă se citeşte de la tastatură textul Examenul de bacalaureat se va afişa:
E*xa*me*nu*l de* ba*ca*la*u*re*a*t. (10p.)

1. Pentru o matrice t cu 8 linii şi 8 coloane, z=0;
numerotate de la 0 la 7, cu elemente numere for(i=0;i<8;i++)
întregi, secvenţa de program alăturată for(j=8-i;j<8;j++)
determină memorarea în variabila întreagă z a z=z+t[i][j];
a. strict deasupra diagonalei principale b. deasupra diagonalei principale, inclusiv
c. deasupra diagonalei secundare, inclusiv d. strict sub diagonala secundară
diagonala secundară
2. Se consideră un graf neorientat cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7, cu proprietatea că
există muchie cu extremităţile în nodurile i şi respectiv j dacă numerele i şi j sunt de
aceeaşi paritate sau dacă i este divizor al lui j. Gradul maxim al unui nod din acest graf
este: (4p.)
a. 1 b. 7 c. 4 d. 6

3. Fie graful orientat cu 9 vârfuri numerotate de la 1 la 9 şi arcele (1,2) (2,3) (3,1)
(4,5) (5,6) (5,7) (6,7) (7,4) (8,7) (8,9) (9,8). Care este numărul de
vârfuri cu proprietatea că gradul interior este egal cu gradul exterior ? (6p.)
4. Într-o coadă ale cărei elemente reţin informaţii numere întregi, au fost introduse, în această
ordine, numerele 6,5,4,3,2,1. Asupra cozii se efectuează, în această ordine,
următoarele operaţii: se elimină un element, se adaugă două elemente cu valorile 6 şi
respectiv 7 şi apoi se elimină 3 elemente. Care sunt ultimele 3 valori eliminate? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un cuvânt cu maximum 20 de litere şi
minimum o literă, construieşte şi afişează pe ecran cuvântul obţinut din inversarea literelor
din prima jumătate a cuvântului cu cele din jumătatea a doua. Literele din fiecare jumătate
îşi păstrează ordinea din cuvântul iniţial, ca în exemplu. În cazul în care cuvântul are un
număr impar de litere, atunci litera din mijloc va rămâne pe loc.
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul caiet se va obţine cuvântul etica, iar dacă se citeşte
cuvântul cada se va obţine daca. (10p.)

1. Un şir de caractere se numeşte palindrom dacă şirul citit de la stânga la dreapta este
identic cu şirul citit de la dreapta spre stânga. Care dintre următoarele expresii C/C++ are
valoarea 1 dacă şi numai dacă şirul de caractere memorat în variabila s, având exact 3
caractere, este palindrom? (4p.)
a. s[0]==s[1] b. s[1]==s[2] c. s[0]==s[2] d. s[1]==s[3]
2. Graful neorientat cu 5 noduri numerotate de la 1 la 5, este 0 1 1 1 1
reprezentat cu ajutorul matricei de adiacenţă alăturate. Numărul 1 0 1 1 0
maxim de muchii ce pot fi eliminate astfel încât graful parţial rezultat 1 1 0 1 0
să aibă 2 componente conexe este: (4p.) 1 1 1 0 1
1 0 0 1 0
a. 5 b. 4 c. 6 d. 3

3. Scrieţi în C/C++ secvenţa de instrucţiuni care determină interschimbarea valorilor a două
variabile întregi, a şi b, fără a folosi alte variabile.
Exemplu: dacă iniţial a=5 şi b=7 atunci în urma executării secvenţei valorile variabilelor
devin a=7 şi b=5. (6p.)
4. Variabila cuv reţine un cuvânt format din cel mult 25 litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi
o secvenţă de program C/C++ care afişează pe ecran litera din mijloc a cuvântului, dacă
acesta are un număr impar de caractere, sau cele două litere din mijloc ale cuvântului, dacă
acesta are un număr par de caractere.
Exemplu: dacă se citeşte cuvântul mihai se afişează litera h. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale n şi m (n≤10,
m≤10), apoi elementele unui tablou bidimensional cu n linii şi m coloane, numere întregi
distincte, de maximum 4 cifre fiecare, şi care determină cel mai mic şi cel mai mare număr
din tablou şi le interschimbă. Matricea modificată va fi afişată pe ecran, câte o linie a
matricei pe o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu.
(10p.)
Exemplu: pentru n=5, 2 24 -5 8 se va afişa tabloul 2 24 70 8
m=4 şi tabloul 3 25 17 9 3 25 17 9
4 -2 13 10 4 -2 13 10
5 14 12 70 5 14 12 -5
6 57 36 43 6 57 36 43

1. Se consideră graful orientat cu nodurile numerotate de la 1 la 5 şi arcele (1,2),
(1,5),(2,1), (2,3), (2,5), (3,4), (5,2), (5,4). Care este lungimea maximă a unui
drum format din noduri distincte, de la nodul 1 la nodul 4? (4p.)
a. 5 b. 6 c. 4 d. 7
2. Se consideră o stivă în care au fost introduse, în această ordine, numerele 1, 2 şi 3. Care
dintre valorile din stivă va fi eliminată prima? (4p.)
a. 1 2 3
b. c. d. oricare dintre ele

3. Ştiind că variabila s reţine un şir de caractere, strcpy(s,”barba”);
scrieţi ce se va afişa la executarea secvenţei for(i=0;i<strlen(s);i++)
alăturate. (6p.) if(s[i]==’b’)
s[i]=’t’;
cout<<s; | printf(“%s”,s);
4. Un graf neorientat cu nodurile numerotate de la 1 la 4 este reprezentat 0 1 1 0
prin matricea de adiacenţă alăturată. Scrieţi numărul de noduri care au 1 0 0 0
grad par şi numărul de noduri care au grad impar. (6p.) 1 0 0 1
0 0 1 0
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală nenulă n (n≤10) şi
apoi n*n numere întregi distincte, fiecare având cel mult 4 cifre, reprezentând elementele
unui tablou bidimensional cu n linii şi n coloane. Programul determină cel mai mic şi cel mai
mare număr de pe diagonala principală, le interschimbă, apoi afişează pe ecran matricea
obţinută după modificare. Fiecare linie a matricei se afişează pe câte o linie a ecranului, iar
elementele unei linii sunt separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: pentru n=4 şi tabloul: 2 24 15 -8 se va afişa 73 24 15 -8
3 25 17 9 3 25 17 9
4 -2 73 10 4 -2 2 10
5 14 12 10 5 14 12 10

1. Se consideră graful orientat cu nodurile numerotate de la 1 la 5 şi arcele (1,2), (1,4),
(2,1), (2,5), (3,2), (4,3), (5,1), (5,4). Care este numărul minim de arce care
poate fi adăugat pentru ca toate nodurile să aibă şi gradul extern şi gradul intern numere
par? (4p.)
a. 2 b. 1 c. 0 d. 3
2. Se consideră o coadă în care au fost introduse, în această ordine, numerele 1, 2 şi 3. Care
dintre valorile din coadă va fi eliminată prima? (4p.)
a. 1 b. 2 c. 3 d. oricare dintre ele

3. Se consideră un graf neorientat cu 5 noduri, în care nodurile au următoarele grade:
2,2,2,1,1. Ştiind că graful are două componente conexe, scrieţi matricea de adiacenţă a
acestuia. (6p.)
4. Variabila cuv reţine un cuvânt format din cel mult 25 litere mici ale alfabetului englez. Scrieţi
o secvenţă de program C/C++ care afişează pe ecran vocalele cuvântului, în ordinea
apariţiei lor în cuvânt.
Exemplu: dacă cuv reţine cuvântul examen se afişează eae (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală nenulă n (n≤10) şi
apoi n*n numere întregi distincte, fiecare având cel mult 4 cifre, reprezentând elementele
unui tablou bidimensional cu n linii şi n coloane. Programul determină cel mai mic şi cel mai
mare număr de pe diagonala secundară, le interschimbă, apoi afişează pe ecran matricea
obţinută după modificare. Fiecare linie a matricei se afişează pe câte o linie a ecranului, iar
elementele unei linii sunt separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: pentru n=4 şi tabloul: 2 24 15 -8 se va afişa 2 24 15 17
3 25 17 9 3 25 -8 9
4 -2 73 10 4 -2 73 10
5 14 12 10 5 14 12 10

1. Se consideră graful neorientat cu nodurile numerotate de la 1 la 6 şi având muchiile
[1,2], [1,4], [2,3], [3,5], [3,6], [4,5], [5,6]. Câte lanţuri, distincte, formate doar
din noduri distincte, există de la nodul 1 la nodul 6 în graful dat? Două lanţuri sunt distincte
dacă diferă prin cel puţin o muchie. (4p.)
a. 4 b. 2 c. 6 d. 0
2. Un arbore cu 9 noduri, numerotate de la 1 la 9, este memorat cu ajutorul vectorului de taţi”
t=(9,3,4,7,3,9,0,7,2). Numărul tuturor descendenţilor nodului 2 este: (4p.)
a. 3 b. 1 c. 0 d. 2

3. Se consideră variabila c, de tip char, care memorează o literă a alfabetului englez, diferită
de z sau Z. Scrieţi secvenţa de program C/C++ care afişează pe ecran litera care îi
urmează în alfabet.
Exemplu: dacă litera memorată este g se va afişa h. (6p.)
4. Scrieţi secvenţa de program C/C++ care struct elev {
afişează pe ecran numele, prenumele şi char nume[40];
media unui elev, reţinute de variabila el, char prenume[40];
declarată alăturat. (6p.) float mediabac;
}el;
5. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤10), apoi n*n
numere întregi, mai mici decât 32000, reprezentând elementele unui tablou bidimensional
cu n linii şi n coloane, şi care determină şi afişează pe ecran produsul numerelor pare de pe
diagonala principală a tabloului sau mesajul imposibil dacă nu există numere pare. (10p.)

1. Se consideră graful orientat cu vârfurile numerotate de la 1 la 7 şi arcele (1,2),
(1,7), (2,3), (3,2), (3,4), (4,3), (5,4), (5,6), (6,4), (7,6). Câte
noduri cu gradul extern par există în graful dat? (4p.)
a. 3 b. 2 c. 4 d. 0
2. Un arbore cu 9 noduri, numerotate de la 1 la 9, este memorat cu ajutorul vectorului „de taţi”
t=(9,3,4,7,3,9,0,7,2). Lungimea celui mai lung lanţ format din noduri distincte, care
porneşte din rădăcină este: (4p.)
a. 1 b. 5 c. 3 d. 4

3. Scrieţi secvenţa de program C/C++ care struct persoana
citeşte de la tastatură numele, prenumele şi { char nume[40];
salariul unei persoane, memorate de variabila char prenume[40];
p, declarată alăturat. (6p.) int salariu;
}p;
4. Variabila a memorează un tablou bidimensional, cu 4 linii şi 4 coloane, numerotate de la 1
la 4, cu elemente numere naturale de cel mult 2 cifre fiecare. Scrieţi secvenţa de program
C/C++ care afişează pe ecran produsul numerelor de pe diagonala principală a tabloului.
(6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤10) şi n2
numere întregi mai mici decât 32000, reprezentând elementele unui tablou bidimensional A
cu n linii şi n coloane şi în final n2 numere întregi mai mici decât 32000 reprezentând
elementele unui tablou bidimensional B cu n linii şi n coloane. Programul construieşte în
memorie şi afişează pe ecran tabloul C, cu n linii şi n coloane, construit după regulile de mai
jos, ca în exemplu:
- elementele de deasupra diagonalei principale sunt comune cu ale matricei A, situate pe
acealeaşi poziţii
- elementele de pe diagonala principală sunt egale cu cel mai mic dintre elementele situate
pe aceleaşi poziţii în matricele A şi respectiv B
- elementele situate sub diagonala principală sunt egale cu ale matricei B, situate pe
aceleaşi poziţii
Fiecare linie a matricei se afişează pe câte o linie a ecranului, iar elementele de pe aceeaşi
linie sunt separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: 1 2 3 4 şi matricea B: 9 12 3 6 se obţine 1 2 3 4
pentru n=4 5 6 7 8 8 2 6 5 matricea C: 8 2 7 8
şi matricea A: 9 15 11 12 4 10 60 12 4 10 11 12
1 8 7 5 0 9 5 3 0 9 5 3

1. Care este suma gradelor grafului neorientat cu 4 noduri 0 1 1 1
numerotate de la 1 la 4, reprezentat prin matricea de 1 0 1 0
adiacenţă alăturată? 1 1 0 0
1 0 0 0
(4p.)
a. 4 b. 10 c. 6 d. 8
2. Ce valoare are variabila s de tip şir de caractere după executarea instrucţiunilor de mai jos?
strncpy(s,strstr(″examen″,″am″),4); s[4]='\0'; (4p.)
a. amen b. exam c. menn d. men

3. Scrieţi matricea de adiacenţă a arborelui cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6, definit prin
următorul vector "de taţi": (0, 1, 1, 1, 3, 3). (6p.)
4. În secvenţa alăturată, i, j, m şi n sunt variabile for(i=1; i<=m; i++)
întregi iar T este o matrice formată din m linii şi n for(j=1; j<=n; j++)
coloane numerotate de la 1 la m, respectiv de la 1 la if ((i+j)%2==0)
n. Ce valoare are elementul maxim al acestei T[i][j]=(-1)*(i+j);
else T[i][j]=i+j;
matrice, în urma executării secvenţei, dacă m=3 şi
n=5? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤10) apoi
construieşte în memorie o matrice cu 2*n linii şi 2*n coloane, numerotate de la 1 la 2*n,
astfel încât parcurgând doar liniile impare ale matricei de sus în jos şi fiecare linie impară de
la stânga la dreapta se obţin în ordine strict crescătoare toate numerele impare cuprinse în
intervalul [1,4*n2], iar parcurgând doar liniile pare ale matricei de sus în jos şi fiecare linie
pară de la dreapta la stânga se obţin în ordine strict crescătoare toate numerele pare
cuprinse în intervalul [1,4*n2], ca în exemplu.
Programul afişează pe ecran matricea obţinută, câte o linie a matricei pe 1 3 5 7
câte o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un 8 6 4 2
spaţiu. 9 11 13 15
Exemplu: pentru n=2 se obţine matricea alăturată. (10p.) 16 14 12 10

1. Câte muchii are graful neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1: 2 6
1 la 6, reprezentat prin lista de adiacenţe alăturată? 2: 1 3 4 5
3: 2
(4p.) 4: 2
5: 2 6
6: 1 5
a. 5 b. 4 c. 12 d. 6
2. Ce valoare are variabila s de tip şir de caractere după executarea instrucţiunilor de mai
jos?
strncpy(s,strstr("Informatica","form"),strlen("BAC08")); s[5]='\0';
(4p.)
a. form b. forma
c. InfoBAC d. Infor

0 1 0 0 0 1
3. Se consideră un arbore cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6, 1 0 1 1 1 0
reprezentat prin matricea de adiacenţă dată alăturat. Scrieţi toate 0 1 0 0 0 0
nodurile care pot fi alese ca rădăcină a arborelui astfel încât acesta 0 1 0 0 0 0
să aibă un număr maxim de frunze. (6p.) 0 1 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0
4. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile întregi, iar for(i=1; i<=n; i++)
T este o matrice pătratică formată din n linii şi n coloane for(j=1; j<=n; j++)
numerotate de la 1 la n. Care este suma elementelor de if ((i*j)%2==0)
sub diagonala principală (excluzând elementele care se T[i][j]=(i*j)-n;
află pe diagonala principală), în urma executării else T[i][j]=i+j;
secvenţei, dacă n=5? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤20),
elementele unei matrice cu n linii şi n coloane, numere întregi din intervalul [-100,100] şi
afişează pe ecran media aritmetică a elementelor strict pozitive ale matricei, care sunt
situate sub diagonala principală, ca în exemplu.
Exemplu: pentru n=4 şi matricea alăturată se afişează valoarea 2.5 -1 2 4 5
(sunt luate în considerare doar elementele marcate) 0 6 3 1
(10p.) 2 4 2 0
3 -5 1 -3

1: 2 6 8
1. Care este numărul de noduri de grad 1 ale grafului neorientat 2: 1 3
cu 8 noduri numerotate de la 1 la 8, reprezentat prin listele de 3: 2 4 7
adiacenţă alăturate? 4: 3 5
(4p.) 5: 4
6: 1
7: 3
8: 1
a. 4 b. 8 c. 3 d. 6
2. Ce valoare are variabila s de tip şir de caractere după executarea instrucţiunii de mai jos?
s=strstr(strnset("Bacalaureat",' ',strlen("2008")),"la"); (4p.)
a. BAC2008 b. laureat c. Bacal2008 d. aur2008

0 1 0 0 0 1
să aibă un număr minim de frunze. (6p.) 0 1 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0
4. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile întregi, iar for(i=1; i<=n; i++)
T este o matrice pătratică formată din n linii şi n for(j=1; j<=n; j++)
coloane, numerotate de la 1 la n. Care va fi suma if ((i*j)%2==0)
elementelor de pe diagonala secundară a matricei în T[i][j]=(i*j)-n;
urma executării secvenţei, dacă n=5? (6p.) else T[i][j]=i+j;

elementele unei matrice cu n linii şi n coloane, numere întregi din intervalul [-100,100] şi
afişează pe ecran media aritmetică a elementelor strict pozitive ale matricei, care sunt
situate deasupra diagonalei principale, ca în exemplu.
Exemplu: pentru n=4 şi matricea alăturată se afişează valoarea -1 2 -4 5
2.75 (sunt luate în considerare doar elementele marcate) 0 6 3 1
(10p.) 2 4 2 0
3 -5 1 -3

1. Enumeraţi nodurile de grad 1 din graful neorientat cu 8 noduri 1: 3 4 5 6
numerotate de la 1 la 8, reprezentat prin listele de adiacenţă 2: 3
alăturate. 3: 1 2 7
4: 1
(4p.) 5: 1 8
6: 1
7: 3
8: 5
a. 2 3 4 5 6 b. 2 4 7 8 c. 2 4 6 d. 2 4 6 7 8
2. Ce valoare are variabila s de tip şir de caractere după executarea instrucţiunilor de mai
jos?
s=strncpy(s,strstr("informatica","form"),strlen("BAC008"));
s[6]='\0'; (4p.)
a. format b. informat c. inform d. informBAC

3. Determinaţi ultima valoare (notată cu „?”) din vectorului „de taţi” (0, 1, 1, 2, 3, 3, ?) astfel
încât arborele cu 7 noduri, numerotate de la 1 la 7, descris de acest vector, să aibă pe
fiecare nivel n exact 2n noduri, nodul rădăcină fiind pe nivelul n=0, şi fiecare nod să aibă cel
mult doi descendenţi. Scrieţi matricea de adiacenţă a unui arbore astfel definit. (6p.)
4. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt for(i=1; i<=n; i++)
variabile întregi iar T este o matrice for(j=1; j<=n; j++)
pătratică formată din n linii şi n coloane if ((i*j)%2==0)
numerotate de la 1 la n. Care va fi suma T[i][j]=(i*j)/2;
else T[i][j]=i+j;
elementelor de pe diagonala principală în
urma executării secvenţei, dacă n=5? (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤6) apoi
construieşte în memorie o matrice cu n linii şi n coloane, astfel încât parcurgând liniile
matricei de sus în jos şi de la stânga la dreapta se obţin, în prima linie primele n numere ale
şirului Fibonacci în ordine crescătoare, în linia a doua următoarele n numere ale şirului
Fibonacci în ordine descrescătoare, în linia a treia următoarele n numere ale acestui şir în
ordine crescătoare, şi aşa mai departe, ca în exemplu. Elementele şirului Fibonacci se obţin
astfel: primul element este 0, al doilea este 1, iar elementele următoare se obţin însumând
cele două elemente care preced elementul curent. Astfel, primele 16 elemente ale acestui şir
sunt: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610.
Programul afişează pe ecran matricea obţinută, câte o linie a 0 1 1 2
matricei pe câte o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind 13 8 5 3
separate prin câte un spaţiu. 21 34 55 89
Exemplu: pentru n=4 se obţine matricea alăturată. (10p.) 610 377 233 144

1. Enumeraţi nodurile cu grad impar ale grafului neorientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la
6 şi muchiile [1,6], [2,1], [2,6], [3,2], [3,4], [3,6], [4,5], [4,6], [6,5].
(4p.)
a. 2 3 4 6 b. 1 3 5 c. 2 4 6 d. 1 3 5 6
2. Ce memorează variabila s, de tip şir de caractere, după executarea instrucţiunilor de mai
jos?
strncpy(s,"informatica",strlen("2008"));
s[strlen("2008")]='\0';
strcat(s,"BAC"); (4p.)
a. info b. infoBAC c. BACinfo d. InformaticaBAC

0 1 0 0 0 1
să aibă un număr par de frunze. 0 1 0 0 0 0
(6p.) 1 0 0 0 0 0
4. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile for(i=1; i<=n; i++)
întregi iar T este o matrice pătratică formată for(j=1; j<=n; j++)
din n linii şi n coloane numerotate de la 1 la if ((i+j)%3==0)
n. Care va fi suma valorilor de pe diagonala T[i][j]=(i+j)/3;
else T[i][j]=i-j;
secundară a matricei în urma executării
secvenţei, dacă n=5? (6p.)
elementele unei matrice cu n linii şi n coloane, numere întregi din intervalul [-100, 100] şi
afişează pe ecran diferenţa m1-m2, unde m1 este media aritmetică a elementelor strict
pozitive ale matricei, situate deasupra diagonalei principale, iar m2 este media aritmetică a
elementelor strict pozitive ale matricei, situate sub diagonala principală, ca în exemplu. Cele
două medii se consideră egale cu 0 dacă nu există valori strict pozitive în zonele
corespunzătoare.
Exemplu: pentru n=4 şi matricea alăturată se afişează valoarea 0.25 -1 2 -4 5
(m1=2.75, calculată din elementele aflate deasupra diagonalei 0 6 3 1
principale, marcate cu chenar, şi m2=2.5, calculată din elementele 2 4 2 0
subliniate). (10p.) 3 -5 1 -3

1. Se consideră graful neorientat: cu 60 de noduri şi 40 de muchii. Suma gradelor tuturor
nodurilor este egală cu : (4p.)
a. 120 b. 80 c. 100 d. 20
2. Un arbore cu rădăcină are 11 noduri, numerotate de la 1 la 11, şi este memorat cu ajutorul
vectorului de taţi t=(2,5,5,3,0,2,4,6,6,2,3). Descendenţii direcţi (fiii) ai nodului 2
sunt: (4p.)
a. 1, 6 şi 10 b. 5 c. 6, 8 şi 9 d. 3

3. Se consideră o stivă în care iniţial au fost introduse, în această ordine, valorile 1,2,3,4.
Dacă se notează cu PUSH(x) operaţia prin care se adaugă valoarea x în vârful stivei, şi
POP operaţia prin care se extrage elementul din vârful stivei, care este elementul din vârful
stivei în urma operaţiilor POP; POP; PUSH(4); PUSH(3); PUSH(5); POP; (6p.)
4. Ce se va afişa în urma executării char c[]="abracadabra";
secvenţei alăturate de program, în care c[4]='i';
variabila c memorează un şir cu cel for(i=4;i>=0;i--)
mult 20 de caractere, iar variabila i cout<<c[i]; | printf(”%c”,c[i]);
este de tip întreg? (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură două valori naturale n şi m
(1≤n≤50, 1≤m≤50) şi apoi n*m valori 0 şi 1 reprezentând elementele unui tablou
bidimensional cu n linii, numerotate de la 1 la n, şi m coloane, numerotate de la 1 la m;
programul determină şi afişează pe ecran numărul de ordine al primei coloane care are un
număr maxim de valori 1. (10p.)
Exemplu: pentru pentru n=5 şi m=4 şi tabloul alăturat, se va afişa 2.

1. Care dintre următoarele arce aparţine grafului
orientat cu 4 vârfuri, având gradele din tabelul
alăturat (x,y∈N)? (4p.)
a. (2,3) b. (1,2) c. (1,4) d. (4,1)
2. Variabila s este de tip şir de caractere, iar variabilele c1 şi c2 sunt de tip char. Care
expresie are valoarea 1 dacă şi numai dacă şirul de caractere s conţine caracterele
memorate de variabilele c1 şi c2? (6p.)
a. strstr(s,c1+c2)!=0 b. strchr(s,c1)!=0 || strchr(s,c2)!=0
c. strchr(strchr(s,c1),c2)!=0 d. strchr(s,c1)*strchr(s,c2)!=0

3. Scrieţi vectorul de ”taţi” corespunzător arborelui cu 6 noduri, 1: 4,6
numerotate de la 1 la 6, dat prin lista alăturată a 2: -
descendenţilor direcţi (fiilor). (6p.) 3: 1,5
4: -
5: -
6: 2
4. Scrieţi o expresie logică C/C++ care să struct punct {

codifice condiţia ca variabila v din float x; float y;
declaraţiile alăturate să reprezinte };
segmentul nul (segmentul care are struct segment {
originea identică cu extremitatea). (4p.) struct punct origine;
struct punct extremitate;
} v;
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură numerele întregi m şi n (1≤m≤50,

1≤n≤50) şi elementele unui tablou bidimensional cu m linii şi n coloane, numere întregi
distincte de cel mult 4 cifre fiecare, şi elimină din tablou, la nivelul memoriei, linia şi coloana
corespunzătoare elementului de valoare minimă. Programul va afişa tabloul obţinut pe
ecran pe m-1 linii, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: pentru m=3 şi n=4 şi tabloul de mai jos Pe ecran se va afişa:
2 7 1 4 14 6 3
14 6 12 3 9 22 5
9 22 8 5

1. Care este numărul minim de noduri ce trebuie eliminate din graful
alăturat astfel încât subgraful obţinut să nu fie conex? (4p.)
a. 3 b. 0 c. 2 d. 1
2. În declararea alăturată, câmpurile x şi y ale înregistrării pot struct punct
memora coordonatele carteziene ale unui punct din planul xOy. {
Care dintre următoarele expresii are valoarea 1 dacă şi numai float x,y;
dacă punctul P este situat pe axa Ox ? (6p.) }P;
a. P.x==0 b. P.y==0 c. P.x+P.y==0 d. P.x==P.y

3. Se consideră arborele din figura alăturată. Care este nodul care trebuie
ales ca rădăcină astfel încât aceasta să aibă 4 descendenţi direcţi (fii)?
(6p.)
4. Se consideră o listă liniară simplu înlănţuită asupra căreia se execută următoarea prelucrare:
între oricare două elemente ce memorează valorile x şi y,aflate pe poziţii consecutive, se
inserează cel mai mare divizor comun al numerelor x şi y. Dacă lista conţine iniţial, în
ordine, doar numerele 10,4,2,6 precizaţi care este numărul maxim de elemente aflate pe
poziţii consecutive ce vor memora aceeaşi valoare, după realizarea prelucrării menţionate.
(4p.)
5. Un şir de caractere s se numeşte “şablon” pentru un alt şir de caractere x, dacă este format
din caractere din mulţimea {*,?,#}, are aceeaşi lungime cu x şi pe fiecare poziţie din s în
care apare * în x se găseşte o vocală, pe fiecare poziţie din s în care apare # în x se
găseşte o consoană şi pe fiecare poziţie din s în care apare ? putem avea orice caracter
în x. Se consideră vocală orice literă din mulţimea {a,e,i,o,u}.
Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură două şiruri de caractere, de aceeaşi
lungime, formate din cel mult 200 de litere mici ale alfabetului englez, şi afişează pe ecran
un şablon comun celor două şiruri citite, care conţine un număr minim de caractere ?.
Exemplu: pentru şirurile diamant şi pierdut se afişează #**#??# (10p.)

1. Care dintre nodurile grafului neorientat cu 5 noduri 0 1 1 0 0
numerotate de la 1 la 5, dat prin matricea de adiacenţă 1 0 1 0 1
alăturată, are gradul cel mai mare? (4p.) 1 1 0 1 1
0 0 1 0 1
0 1 1 1 0
a. 4 b. 3 c. 5 d. 2
2. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile întregi, iar a for(i=0; i<8; i++)
este o matrice formată din 8 linii şi 8 coloane, numerotate for(j=0; j<8; j++)
de la 0 la 7. Care este suma elementelor de pe ultima a[i][j] = (i+j)%8;
linie a matricei, în urma executării acestei secvenţe? (4p.)
a. 28 b. 84 c. 36 d. 21

3. Un graf neorientat cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, conţine următoarele muchii: [1,2],
[1,3], [2,3], [2,5], [3,4], [3,5], [4,5]. Eliminaţi din acest graf numărul necesar de
muchii astfel încât graful parţial rezultat să fie arbore. Considerând că acest arbore are ca
rădăcină vârful 5, care este vectorul cu legături „de tip tată” corespunzător ? (6p.)
4. Un graf neorientat cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, este 1: 2, 3
reprezentat prin listele de adiacenţă alăturate. Transformaţi acest 2: 1, 3, 5
graf într-un graf orientat prin înlocuirea fiecărei muchii cu exact un 3: 1, 2, 4, 5
arc, astfel încât în graful orientat care rezultă să existe cel puţin un 4: 3, 5
drum de la orice nod x până la orice nod y, (x≠y). Scrieţi 5: 2, 3, 4
reprezentarea grafului orientat pe care l-aţi construit, prin liste de
adiacenţă. (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură un singur şir format din cel
mult 20 de caractere care reprezintă numele şi prenumele unei persoane. Între nume şi
prenume se află un număr oarecare de caractere spaţiu (cel puţin unul). Atât numele cât şi
prenumele sunt formate numai din litere ale alfabetului englez. Programul construieşte în
memorie şi afişează pe ecran un al doilea şir de caractere, care să conţină prenumele,
urmat de exact un spaţiu şi apoi numele din şirul citit iniţial.
Popescu Vasile
se va construi şi apoi se va afişa pe ecran şirul
Vasile Popescu (10p.)

1. Câte valori nule pot să apară într-un vector cu legături „de tip tată” asociat unui arbore cu
rădăcină care conţine 10 noduri? (4p.)
a. niciuna b. exact una
c. depinde de configuraţia arborelui d. exact două
2. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile întregi, iar a for(i=0; i<n; i++)
este o matrice pătratică formată din n linii şi n coloane for(j=0; j<n; j++)
numerotate de la 0 la n-1. Care este suma elementelor a[i][j] = (i+j)%n;
de pe diagonala secundară din matricea a, în urma
executării acestei secvenţe, dacă n=8? (4p.)
a. 8 b. 64 c. 24 d. 56

3. Se dă graful orientat cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, definit 0 1 0 0 0
prin matricea de adiacenţă alăturată. Determinaţi un drum de 0 0 1 1 1
lungime maximă de la nodul 1 la nodul 5 , care să fie alcătuit din 0 1 0 1 0
arce distincte două câte două. Scrieţi lungimea drumului 0 0 1 0 0
determinat precum şi arcele care îl compun (lungimea unui drum 0 0 0 0 0
este egală cu numărul de arce care îl compun). (6p.)
4. Scrieţi listele de adiacenţă pentru un graf neorientat care are 8 noduri, numerotate de la 1 la
8, şi care are următoarele proprietăţi:
- are trei componente conexe;
- nu are noduri izolate;
- are un număr maxim de muchii. (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură un singur şir, format din cel
mult 20 de caractere, care reprezintă numele şi prenumele unei persoane. Între nume şi
prenume se află un număr oarecare de caractere spaţiu (cel puţin unul). Atât numele, cât şi
prenumele, sunt formate numai din litere mici ale alfabetului englez. Programul construieşte
în memorie şi afişează pe ecran un alt şir de caractere, care să conţină iniţiala prenumelui
(prima literă a prenumelui), urmată de un caracter punct, de exact un spaţiu şi de numele
din şirul citit iniţial. Toate literele din şirul afişat vor fi de asemenea litere mici.
popescu vasile
v. popescu (10p.)

1. Care este numărul maxim de valori egale care pot să apară într-un vector cu legături „de tip
tată” asociat unui arbore cu rădăcină care conţine 10 noduri? (4p.)
a. cel mult 2 b. 10
c. nu pot să apară valori egale într-un vector d. 9
cu legături de tip tată
2. În secvenţa alăturată, i, j şi n sunt variabile întregi, iar a for(i=0; i<n; i++)
este o matrice pătratică formată din n linii şi n coloane, for(j=0; j<n; j++)
numerotate de la 0 la n-1. Care este suma elementelor a[i][j] = (i+j)%n;
de pe diagonala principală din matricea a, în urma
executării acestei secvenţe, dacă n=8? (4p.)
a. 24 b. 64 c. 56 d. 8

3. Se dă graful orientat cu 5 noduri, numerotate de la 1 la 5, 0 1 0 0 0
definit prin matricea de adiacenţă alăturată. Scrieţi arcele 0 0 1 1 1
din care este alcătuit un drum de la nodul 1 la nodul 5, care 0 1 0 1 0
trece prin toate nodurile grafului. (6p.) 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0
4. Scrieţi listele de adiacenţă pentru un graf neorientat, care are 8 noduri, numerotate de la 1
la 8, şi care are următoarele proprietăţi:
- nu este conex;
- nu are noduri izolate;
- are un număr minim de muchii. (6p.)
5. Scrieţi un program în limbajul C/C++ care citeşte de la tastatură două şiruri, formate fiecare
din cel mult 20 de caractere. Primul şir reprezintă numele unei persoane, iar al doilea şir
reprezintă prenumele aceleiaşi persoane. Atât numele cât şi prenumele sunt formate numai
din litere ale alfabetului englez şi fiecare conţine cel puţin o consoană. Programul
construieşte în memorie şi afişează pe ecran un al treilea şir de caractere, care conţine
consoanele din prenumele citit dispuse în ordinea în care apar în prenume urmate de exact
un spaţiu şi de numele citit.
Exemplu: dacă primul şir citit este Popescu, iar al doilea este Vasile
Vsl Popescu (10p.)

1. Se consideră un graf neorientat 5 noduri şi 3 muchii. Care este numărul maxim de noduri
cu grad 1 care pot exista în graf? (6p.)
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5
2. Se consideră un arbore cu rădăcină memorat cu ajutorul vectorului de ”taţi”
T=(2,0,1,1,1,2). Stabiliţi care dintre nodurile arborelui sunt situate pe nivelul 3, dacă
rădăcina este situată pe nivelul 1? (4p.)
a. 3 4 5 b. 1 c. 2 6 d. 1 2 6

3. Se consideră variabila s care memorează şirul de caractere CARACATITA. Ce valoare va
avea s după executarea instrucţiunii de mai jos?
strcpy(s,strstr(s,"TI")); (6p.)
4. Se consideră o stivă, în care au fost introduse iniţial, în această ordine, primele
trei numere impare 1, 3 şi 5. Conţinutul stivei este reprezentat în figura
alăturată. Notăm cu PUSH x operaţia prin care se adaugă informaţia x în vârful
stivei şi cu POP operaţia prin care se extrage elementul din vârful stivei. Asupra
stivei se efectuează, exact în această ordine, următoarele patru operaţii:
POP; PUSH 4; PUSH 6; POP. Reprezentaţi, după modelul din figura alăturată,
conţinutul stivei după fiecare operaţie. (4p.)
5. Se consideră un tablou bidimensional cu n linii şi m coloane (1≤n≤50, 1≤m≤50) ce
memorează numere întregi cu cel mult două cifre fiecare. Scrieţi un program în limbajul
C/C++ care citeşte de la tastatură valorile n, m şi elementele tabloului, şi care inversează
ordinea elementelor în cadrul fiecărei coloane, ca în exemplu. Programul va afişa pe ecran,
pe n linii, matricea obţinută după inversare, elementele fiecărei linii fiind separate prin câte
un spaţiu. (10p.)
Exemplu: pentru n=4, m=3 şi matricea: Pe ecran se va afişa:
1 7 3 3 4 5
4 5 6 7 8 9
7 8 9 4 5 6
3 4 5 1 7 3

1. Fie graful orientat G cu 5 vârfuri, numerotate cu 1,2,3,4,5, şi arcele (1,2), (1,3), (1,4),
(2,3), (4,2), (4,5), (5,2), (2,4). Care dintre următoarele vârfuri au gradul extern
egal cu gradul intern? (4p.)
a. 2 şi 4 b. 4 şi 5 c. 1 şi 2 d. 3 şi 4
2. Ce se va afişa în urma executării secvenţe char a[10]="Examen";
de instrucţiuni alăturate, considerând că s n=strlen(a);
este o variabilă şir de caractere, iar n o strcpy(a+1,a+n-1);
variabilă de tip întreg? (4p.) cout<<a;| printf("%s",a);
a. En b. Een c. Exam d. Exn

3. Scrieţi vectorul “de taţi” al unui arbore cu rădăcină, ştiind că:
– nodurile arborelui sunt numerotate cu numerele naturale distincte 1,2,3,...;
– numărul nodurilor este 4 sau 6;
– nodul 1 este desemnat ca rădăcină;
– numărul nodurilor de tip frunză este egal cu jumătate din numărul total de noduri din
arbore;
– numărul de nivele pe care sunt dispuse nodurile arborelui este egal cu numărul nodurilor
de tip frunză. (6p.)
4. Structura de date COLET permite reţinerea a două numere reale, reprezentând valoarea
exprimată în euro a unui colet poştal, respectiv greutatea exprimată în kilograme, şi un şir
de caractere reprezentând numele oraşului expeditorului, format din cel mult 30 de
caractere. Scrieţi în limbajul C/C++ declararea structurii COLET şi o secvenţă de instrucţiuni
care permite citirea valorilor componentelor variabilei x de tipul COLET. Denumiţi sugestiv
componentele structurii. (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n≤50) şi
construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane care să conţină
primele n2 numere naturale pare. Prima linie a tabloului va conţine, în ordine crescătoare,
valorile 0, 2,.., 2n-2; a doua linie va conţine, în ordine, valorile 2n, 2n+2,.., 4n-2; a treia
linie va conţine, în ordine, valorile 4n, 4n+2,.., 6n-2, iar ultima linie va conţine, în ordine,
valorile 2n2-2n, 2n2-2n+2,.., 2n2-2.
Programul afişează pe ecran matricea construită, câte o linie a matricei 0 2 4
pe câte o linie a ecranului, elementele de pe aceeaşi linie fiind despărţite 6 8 10
prin câte un spaţiu. 12 14 16
Exemplu: pentru n=3 se va afişa matricea alăturată. (10p.)

1. Considerăm un arbore cu rădăcină, în care fiecare nod are cel mult doi descendenţi şi x un
număr natural (x>2). Ştiind că rădăcina se află pe nivelul 1, atunci numărul maxim de
noduri de pe nivelul x este: (6p.)
a. 2x b. 2x-1 c. 2x+1 d. 2x/2
2. Considerăm variabila x care memorează şirul de caractere ABAC. Care dintre următoarele
instrucţiuni conduc la afişarea caracterului B? (4p.)
a. cout<<x[strlen(x)-3]; b. cout<<x[strlen(x)-1];
| printf("%c",x[strlen(x)-3]); | printf("%c",x[strlen(x)-1]);
c. cout<<x[2]; d. cout<<x[strlen(x)];
| printf("%c",x[2]); | printf("%c",x[strlen(x)]);

3. Considerăm un graf neorientat cu 5 noduri şi 3 muchii format din două componente conexe.
Ştiind că doar patru dintre noduri au gradul 1, scrieţi matricea de adiacenţă a grafului. (6p.)
primele trei numere impare 1, 3 şi 5. Conţinutul cozii este reprezentat în
figura alăturată.
efectuează, exact în această ordine, operaţiile EL; AD 4; AD 6. Reprezentaţi,
după modelul din figura alăturată, conţinutul cozii după fiecare operaţie.(4p.)
construieşte în memorie un tablou bidimensional cu n linii şi n coloane care să conţină
primele n numere naturale nenule. Prima linie a tabloului va conţine, în această ordine,
valorile 1,2,...,n; a doua linie va conţine, în ordine, valorile 2,2,3,...,n; a treia linie
va conţine, în ordine, valorile 3,3,3,4,...,n, iar ultima linie va conţine valorile n,
n,..., n.
Programul afişează pe ecran matricea construită, câte o linie a matricei 1 2 3 4 5
pe câte o linie a ecranului, elementele fiecărei linii fiind despărţite prin 2 2 3 4 5
câte un spaţiu. 3 3 3 4 5
5 5 5 5 5

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în
Învăţământul Preuniversitar
1. Se consideră graful neorientat cu 5 noduri a cărui matrice de adiacenţă are toate
elementele 1, cu excepţia celor de pe diagonala principală, care sunt nule. Care este
numărul minim de muchii care pot fi eliminate astfel încât graful parţial obţinut să fie format
din 3 componente conexe? (4p.)
a. 4 b. 8 c. 6 d. 7
2. Se consideră lista simplu înlănţuită memorată static, în tabloul de mai jos, în care fiecărui
nod al listei îi corespunde câte o coloană a tabloului: pe prima linie se memorează
informaţia din nodul respectiv, iar pe a doua linie se memorează indicele coloanei din
tablou la care se află nodul următor din listă, sau -1 dacă nu există un nod următor.
Ce informaţii se afişează la parcurgerea nodurilor în ordinea
în care apar în listă, dacă primul nod este memorat în
coloana 1? (4p.)
a. 1,3,5,7 b. 1,5,7,3,2 c. 1,5,7 d. 1,4,5,3,7

3. Se consideră arborele cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6, cu muchiile [2,1], [2,4],
[4,5], [6,2], [6,3]. Scrieţi toate nodurile desemnate ca rădăcină astfel încât fiecare
arbore cu rădacină obţinut să aibă exact 3 frunze. (6p.)
4. Se consideră declararea char e[20]=”51+73”; Care este şirul memorat de variabila e
după executarea instrucţiunii de mai jos?
strcpy(e,e+strlen(e)-1); (6p.)
5. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤100)şi apoi
elementele unui tablou bidimensional cu n linii şi n coloane, care memorează numere
naturale cu cel mult 9 cifre fiecare; programul afişează pe ecran acele valori din tablou care
sunt strict mai mici decât toate elementele cu care se învecinează direct (aflate pe aceeaşi
linie dar pe o coloană alăturată sau pe aceeaşi coloană dar pe o linie alăturată), ca în
exemplu. Numerele afişate vor fi separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 şi tabloul alăturat se afişează numerele: 2 0 (2 se 5 4 7 9
învecinează direct cu 4, 3, 6 şi 9, şi este mai mic decât acestea, iar 0 se 6 2 3 4
0 9 8 5
învecinează direct cu 6, 9 şi 1 şi este mai mic decât acestea). (10p.)
1 3 8 6

Subiectul III (30 de puncte) - Varianta 001

1. Utilizând metoda backtracking se generează în ordine lexicografică cuvintele de câte patru
litere din mulţimea A={a,b,c,d}, cuvinte care nu conţin două vocale alăturate. Primele
trei cuvinte generate sunt, în ordine: abab, abac, abad. Care este cel de-al şaselea
cuvânt generat? (4p.)
a. abbb b. abbc c. abba d. abbd

2. Pentru definiţia de mai jos a subprogramului f, ce se afişează ca urmare a apelului
f(121,1);? (6p.)
//C //C++
void f(long n, int i) void f(long n, int i)
{ if(n==0) printf("%d",i); { if(n==0) cout<<i;
if(n%3>0) f(n/3,i+1); if(n%3>0) f(n/3,i+1);
} }
3. Fişierul text bac.txt conţine, pe o singură linie, cel mult 1000 de numere naturale nenule
cu cel mult 4 cifre fiecare, numerele fiind separate prin câte un spaţiu. Scrieţi un program
C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n≤999) şi numerele din fişierul
bac.txt şi care afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, toate numerele din fişier
care sunt divizibile cu n. Dacă fişierul nu conţine niciun astfel de număr, atunci se va afişa
pe ecran mesajul NU EXISTA.
Exemplu: dacă fişierul bac.txt conţine numerele: 3 100 40 70 25 5 80 6 3798,
pentru n=10 atunci pe ecran se va afişa: 100 40 70 80 (10p.)
4. Subprogramul sub, cu trei parametri, primeşte prin intermediul parametrului:
– v un tablou unidimensional cu cel mult 100 de componente ce memorează numere
întregi cu cel mult 4 cifre;
– n un număr natural nenul mai mic sau egal cu 100 ce reprezintă numărul efectiv de
componente ale tabloului primit prin intermediul parametrului v;
– a un număr întreg cu cel mult 4 cifre.
Subprogramul sub returnează numărul componentelor tabloului primit prin intermediul
parametrului v ale căror valori sunt egale cu valoarea parametrului a.
Exemplu: pentru valorile n=5, v=(1,21,9,21,403), a=21 ale parametrilor, în urma
apelului, subprogramului sub va returna valoarea 2.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului sub. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care să citească de la tastatură un număr natural nenul n
(n≤100) şi n numere întregi, fiecare având cel mult 4 cifre, şi care, folosind apeluri utile ale
subprogramului sub, să afişeze pe ecran mesajul DA dacă oricare două dintre cele n
numere citite sunt distincte două câte două, sau mesajul NU în caz contrar.
Exemplu: pentru n=6 şi cele n numere citite de la tastatură: 47 183 69 8 134 -56
se va afişa pe ecran mesajul DA (6p.)
BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul III


cinci cuvinte generate sunt, în ordine: abab, abac, abad, abba, abbb. Care este ultimul
a. ddcd b. dcba c. abcd d. dddd

2. Pentru definiţia alăturată a void f(int n)
subprogramului f, ce se afişează ca { cout<<n%10; | printf(”%d”,n%10);
if(n!=0)
urmare a apelului f(125);? (6p.)
{ cout<<n%10; | printf(”%d”,n%10);
f(n/100);
}
}
3. Fişierul text NR.TXT conţine pe o singură linie, separate prin câte un singur spaţiu, cel mult
100 de numere întregi, fiecare număr având cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte numerele din fişierul NR.TXT şi afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, în
ordine crescătoare, toate numerele naturale nenule din fişier. Dacă nu există astfel de
numere se va afişa pe ecran mesajul NU EXISTA.
Exemplu: dacă fişierul NR.TXT conţine numerele: -3 -10 0 7 -5 7 51 -800 6 3798,
atunci pe ecran se va afişa: 6 7 7 51 3798 (10p.)
4. Un număr n se numeşte extraprim dacă atât el, cât şi orice număr obţinut prin permutarea
cifrelor lui n, sunt numere prime. De exemplu, numărul 113 este un număr extraprim
deoarece 113, 311, 131 sunt numere prime.
a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram f, cu un parametru, subprogram care:
- primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural cu cel mult 2 cifre (a>1)
- returnează suma exponenţilor divizorilor primi din descompunerea în factori primi a valorii
parametrului a.
Exemplu: pentru a=90 subprogramul va returna valoarea 4, deoarece a=2*32*5 şi
1+2+1=4. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n, 2≤n≤99, şi
care determină şi afişează pe ecran, folosind apeluri utile ale subprogramului f, mesajul DA
dacă n este un număr extraprim, iar altfel afişează mesajul NU. (6p.)


patru cuvinte generate sunt, în ordine: abab, abac, abad, abba. Care este antepenultimul
a. dddb b. ddcd c. ddba d. dcdd

2. Pentru definiţia alăturată a void f (int x)
subprogramului f, ce se afişează ca { if(x>0)
{ cout<<'x'; | printf("%c",'x');
urmare a apelului f(26);? (6p.)
f(x/3);
cout<<'y'; | printf("%c",'y');
}
}
3. Fişierului text NR.TXT conţine pe o singură linie, separate prin câte un singur spaţiu, cel
mult 100 de numere naturale, fiecare număr având cel mult 4 cifre. Să se scrie un program
C/C++ care citeşte toate numerele din fişier şi scrie pe ecran, pe o singură linie, separate
prin câte un spaţiu, în ordine crescătoare, toate numerele din fişier care au cel puţin 3 cifre.
Dacă fişierul nu conţine astfel de numere se va afişa pe ecran mesajul NU EXISTA. (10p.)
4. Subprogramul cif, cu doi parametri, primeşte prin intermediul parametrului a un număr
natural cu cel mult 8 cifre şi prin intermediul parametrului b o cifră; subprogramul returnează
numărul de apariţii ale cifrei b în scrierea numărului a.
Exemplu: pentru a=125854 şi b=5, subprogramul va returna valoarea 2.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului cif. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n cu cel mult 8
cifre, dintre care cel puţin una impară, şi care determină şi afişează pe ecran, folosind
apeluri utile ale subprogramului cif, cel mai mare număr natural care poate fi obţinut
utilizând toate cifrele impare ale numărului n.
Exemplu: dacă n=2152331 atunci se va afişa pe ecran numărul 53311. (6p.)


trei cuvinte generate sunt, în ordine: abab, abac, abad. Care este penultimul cuvânt
generat? (4p.)
a. dcdb b. dcba c. dddc d. ddcd

2. Pentru subprogramul f definit void f (int n, int x)
alăturat, ce se afişează ca urmare { if(x>n)
cout<<’*’; | printf(”%c”,’*’);
a apelului f(15,2);? (6p.)
else
{ f(n,x+4);
cout<<x%10; | printf(”%d”,x%10);
}
}
3. Fişierul text NR.TXT conţine pe o singură linie, separate prin câte un singur spaţiu, cel mult
100 de numere naturale, fiecare număr având cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++
care citeşte numerele din fişierul NR.TXT şi afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu,
în ordine descrescătoare, toate numerele din fişier care au cel mult 2 cifre. Dacă fişierul nu
conţine astfel de numere se va afişa pe ecran mesajul NU EXISTA. (10p.)
4. Subprogramul cif, cu doi parametri, primeşte prin intermediul parametrului a un număr
natural cu cel mult 8 cifre şi prin intermediul parametrului b o cifră; subprogramul returnează
numărul de apariţii ale cifrei b în scrierea numărului a.
Exemplu: pentru a=125854 şi b=5, subprogramul va returna valoarea 2.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului cif. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n cu cel mult 8
cifre, dintre care cel puţin una impară, şi care determină şi afişează pe ecran, folosind
apeluri utile ale subprogramului cif, cel mai mic număr natural care poate fi obţinut
utilizând toate cifrele impare ale numărului n.
Exemplu: dacă n=2152331 atunci se va afişa pe ecran numărul 11335. (6p.)


1. Folosind modelul combinărilor se generează numerele naturale cu câte trei cifre distincte din
mulţimea {1,2,3,4}, numere cu cifrele în ordine strict crescătoare, obţinându-se, în ordine:
123, 124, 134, 234. Dacă se utilizează exact aceeaşi tehnică pentru a genera numerele
naturale cu câte patru cifre distincte din mulţimea {1,2,3,4,5}, câte dintre numerele
generate au prima cifră 1 şi ultima cifră 5? (4p.)
a. 4 b. 2 c. 6 d. 3

2. Pentru definiţia de mai jos a subprogramului f, ce se afişează ca urmare a apelului
f(10);? (6p.)
//C //C++
void f (int b) void f (int b)
{ if(3<=b) { if(3<=b)
{f(b-2); printf(”%c”,’*’);} { f(b-2); cout<<’*’;}
else printf(”%d”,b); else cout<<b;
} }
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n cu cel mult 8 cifre
(n≥10) şi care creează fişierul text NR.TXT ce conţine numărul n şi toate prefixele nenule
ale acestuia, pe o singură linie, separate prin câte un spaţiu, în ordine descrescătoare a
valorii lor.
Exemplu: pentru n=10305 fişierul NR.TXT va conţine numerele:
10305 1030 103 10 1 (10p.)
4. Subprogramul f, cu un parametru:
- primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural cu cel mult 8 cifre (a>1)
- returnează cel mai mic divizor prim al valorii parametrului a.
Exemplu: pentru valoarea 45 a parametrului a, subprogramul va returna valoarea 3
deoarece a=32*5, iar cel mai mic divizor prim al său este 3.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului f. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care să citească de la tastatură un număr natural nenul n
(n≤100) şi un şir de n numere naturale de cel mult 8 cifre fiecare, toate numerele din şir
fiind strict mai mari decât 1. Folosind apeluri utile ale subprogramului f, programul va
determina şi va afişa pe ecran toate numerele prime din şirul citit. Numerele determinate se
vor afişa pe o singură linie a ecranului, separate prin câte un spaţiu. Dacă nu există astfel
de numere se va afişa pe ecran mesajul NU EXISTA.
Exemplu: pentru n=8, şirul: 1125, 2, 314, 101, 37, 225, 15, 12 se va afişa:
2 101 37 (6p.)


1. int f (int n){
Se consideră subprogramul cu definiţia
alăturată. Ce valoare se va afişa în urma int c;
executării instrucţiuni de mai jos? if (n!=0)
cout<<f(12); | {if (n%2==1)
printf(“%d”,f(12)); c=1+f(n/2);
(4p.) else c=f(n/2);
cout<<n%2; | printf(“%d”,n%2);
return c;
}
else return 0;
}
a. 11002 b. 20011 c. 10102 d. 00112

2. Utilizând metoda backtracking sunt generate numerele de 3 cifre, având toate cifrele
distincte şi cu proprietatea că cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de paritate diferită.
Ştiind că primele şase soluţii generate, sunt în această ordine, 103, 105, 107, 109, 123,
125 care este a noua soluţie generată? (6p.)
3. Se consideră definite următoarele subprograme:

- s1, cu doi parametri: a, b două numere întregi cu cel mult 4 cifre fiecare; subprogramul
interschimbă valorile a două variabile transmise prin intermediul parametrilor a şi b.
- s2, cu trei parametri: a, un tablou unidimensional cu exact 100 de elemente, numere
întregi cu cel mult 4 cifre fiecare, p, un număr natural (p≤100), q, un număr natural
(q≤100). Subprogramul caută primul element divizibil cu 5 în secvenţa ap,ap+1, ..., aq,
şi returnează poziţia acestuia, dacă există un astfel de element, sau valoarea -1 în caz
contrar.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului s1. (4p.)
b) Scrieţi definiţia completă a subprogramului s2. (6p.)
c) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală n (0<n<100) şi
apoi un tablou unidimensional a, cu n elemente, numere întregi cu cel mult 4 cifre fiecare.
Programul determină, folosind apeluri utile ale subprogramului s2, primul element divizibil
cu 5 (dacă există) şi ultimul element divizibil cu 5 (dacă există) al tabloului a, interschimbă
valorile elementelor găsite, folosind apelul subprogramului s1, şi apoi scrie pe prima linie a
fişierului text BAC.TXT elementele tabloului a, astfel transformat, separate prin câte un
spaţiu, sau valoarea 0 dacă tabloul nu conţine 2 elemente divizibile cu 5.
Exemplu: pentru n=7 şi tabloul a=(6,10,4,15,2,5,8), programul va scrie în fişier:
6 5 4 15 2 10 8 (10p.)


1. void f(long int n){
Se consideră subprogramul
cu definiţia alăturată. Ce se if (n!=0){
va afişa în urma apelului if (n%2==0)
f(12345);? (4p.) cout<<n%10; | printf(“%d”,n%10);
f(n/10);
if (n%2!=0)
cout<<n%10;| printf(“%d”,n%10);
}
else cout<<endl; | printf(“\n”);
}
a. 315 b. 24 c. 513 d. 42
24 135 42 135

2. Folosind tehnica bactracking un elev a scris un program care generează toate numerele de
câte n cifre (0<n≤9), cifrele fiind în ordine strict crescătoare. Dacă n este egal cu 5, câte
numere vor fi generate de program? (6p.)
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n≤100)şi cele
3*n elemente ale tabloului unidimensional v, numere naturale cu cel mult patru cifre fiecare.
Tabloul este împărţit în trei zone, cu câte n elemente fiecare: prima zonă conţine primele n
elemente din tablou, a doua zonă conţine următoarele n elemente din tablou, restul
elementelor fiind în zona a treia. Programul va interschimba elementele zonei unu cu
elementele zonei trei şi va afişa pe ecran toate elementele tabloului, astfel transformat,
De exemplu, pentru n=3 şi v=(1 2 3 4 5 6 7 8 9), se va afişa pe ecran :
7 8 9 4 5 6 1 2 3 (10p.)
4. Se consideră şirul definit de următoarea
relaţie de recurenţă:
a) Scrieţi numai antetul unui subprogram p, care primeşte prin intermediul parametrului n
un număr natural de maximum 8 cifre, şi care returnează cel mai mare termen al şirului de
mai sus mai mic sau cel mult egal cu n.
Exemplu: dacă n=83 atunci subprogramul va returna valoarea 80. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural s (s≤10000000)
şi realizează scrierea lui s ca sumă de termeni distincţi ai şirului dat, folosind apeluri utile ale
subprogramului p. Numerele se vor scrie în fişierul Numere.txt, pe prima linie a acestuia,
Exemplu: dacă valoarea citită de la tastatură este 63, atunci fişierul Numere.txt va avea
următorul conţinut: 40 20 3. (6p.)


1. Se consideră subprogramul f cu void f(long int n){
definiţia alăturată. Ce se va afişa în if (n!=0){
urma apelului f(12345);? (4p.) if (n%2!=0)
f(n/10);
if (n%2==0)
cout<<n%10;| printf(“%d”,n%10);
}
else cout<<endl; | printf(“\n”);
}
a. 135 b. 135 c. 531 d. 531
24 42 24 42

2. Utilizând metoda backtracking sunt generate numerele de 3 cifre, având toate cifrele
distincte şi cu proprietatea că cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de paritate diferită.
Ştiind că primele trei soluţii generate sunt, în această ordine, 103, 105, 107, câte dintre
numerele generate au suma cifrelor egală cu 6? (6p.)
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤50) şi care
afişează pe prima linie a fişierului BAC.TXT primele n numere pare, pe a doua linie primele
n-1 numere pare, ..., pe linia n primul număr par. Numerele vor fi afişate pe fiecare linie în
ordine crescătoare şi vor fi separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu: dacă n=3 fişierul BAC.TXT va 0 2 4
avea conţinutul alăturat: 0 2
0
4. Se consideră definite următoarele subprograme:
- p1 care primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural cu cel mult 8 cifre şi
returnează suma cifrelor numărului primit prin parametrul n
Exemplu: dacă n este egal cu 1234 valoarea returnată de subprogram va fi 10.
-p2 care primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural cu cel mult 8 cifre,
elimină ultima cifră a acestui număr şi returnează noul număr obţinut.
Exemplu: dacă n este egal cu 1234 valoarea returnată de subprogram va fi 123.
a) Scrieţi numai antetul subprogramelor p1 şi p2. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n cu cel
mult 8 cifre şi determină, prin apeluri utile ale subprogramelor p1 şi p2, fără a accesa
cifrele numărului n, numărul de cifre egale cu 0 din scrierea lui n. Programul va afişa pe
ecran numărul obţinut.
Exemplu: dacă n este 102030, programul va afişa valoarea 3. (6p.)


1.
Se consideră subprogramul cu definiţia int f (int n){
alăturată. Ce valoare se va afişa în urma int c;
executării instrucţiunii de mai jos? if (n!=0)
cout<<f(8); | {if (n%2==0)
printf(“%d”,f(8)); (4p.) c=1+f(n/2);
else c=f(n/2);
return c;
}
else return 0;
}
a. 10003 b. 30001 c. 10013 d. 00112

2. Utilizând metoda backtracking sunt generate toate numerele de 3 cifre, având cifrele în
ordine crescătoare, iar cifrele aflate pe poziţii consecutive sunt de paritate diferită. Ştiind că
primele cinci soluţii generate sunt, în această ordine, 123, 125, 127, 129, 145, care este
cel de al 8-lea număr generat? (6p.)
3. Se consideră definite două subprograme:

- Subprogramul s1, cu 3 parametri, care primeşte prin intermediul parametrului a un tablou
unidimensional cu exact 100 de elemente, numerotate de la 0 la 99, numere întregi de cel
mult 4 cifre fiecare, iar prin intermediul parametrilor p şi q (0≤p<q<100) poziţiile a două
elemente ale tabloului. Subprogramul furnizează prin intermediul parametrului p poziţia
primului element par (dacă există), şi prin intermediul parametrului q poziţia ultimului
element impar (dacă există), din secvenţa ap,ap+1, ..., aq. Dacă această secvenţă nu
conţine niciun element par subprogramul va furniza prin intermediul lui p valoarea -1, iar
dacă nu conţine niciun element impar, va furniza prin intermediul lui q valoarea -1.
- Subprogramul s2, cu doi parametri, a şi b, două numere întregi cu cel mult 4 cifre fiecare;
subprogramul interschimbă valorile a două variabile transmise prin intermediul parametrilor
a şi b.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului s2. (4p.)
b) Scrieţi definiţia completă a subprogramului s1. (6p.)
c) Scrieţi un program C/C++ care:
- citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (0≤n<100), apoi cele n elemente ale unui
tablou a. Fiecare dintre aceste elemente este un număr întreg cu cel mult 4 cifre şi cel puţin
un element al tabloului este par;
- determină plasarea la sfârşitul tabloului a a tuturor elementelor pare, folosind apeluri utile
ale subprogramelor s1 şi s2;
- scrie elementele tabloului rezultat în urma acestei transformări pe o singură linie a fişierului
text BAC.TXT, separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=5 şi a=(2,4,3,5,7) fişierul va avea conţinutul:
7 5 3 4 2. (10p.)


1. int f(int n,int y)
Se consideră subprogramul cu definiţia
alăturată. Ce valoare are f(3,1)? (4p.) { if(n!=0)
{ y=y+1;
return y+f(n-1,y);
}
else return 0;
}
a. 8 b. 9 c. 7 d. 6

2. Folosind tehnica bactracking un elev a scris un program care generează toate numerele de
câte n cifre(0<n≤9), cifrele fiind în ordine strict crescătoare. Dacă n este egal cu 5, câte
numere care au prima cifră 4 vor fi generate de program? (6p.)
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤100) şi apoi
cele n elemente, numere naturale cu cel mult 4 cifre fiecare, ale unui tablou unidimensional
a. Programul determină şi afişează pe prima linie a ecranului suma celor n elemente ale
tabloului, pe a doua linie a ecranului suma primelor n-1 elemente şi aşa mai departe astfel
încât pe linia n-1 se va afişa suma primelor 2 elemente, iar pe linia n primul element al
tabloului.
10
Exemplu: dacă n=4, iar tabloul are elementele
6
a=(1,2,3,4) programul va afişa valorile
3
alăturate: (10p.)
1
4. a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n≤1000000)
şi apoi n numere naturale nenule (cu cel mult 7 cifre fiecare) ordonate crescător şi, utilizând
un algoritm eficient din punct de vedere al memoriei utilizate şi al timpului de executare,
determină pentru fiecare număr citit cea mai mică valoare mai mare sau egală cu acesta ce
reprezintă o putere a lui 2. Un număr natural x este putere a lui 2 dacă există un număr
natural k astfel încât x=2k.
Numerele astfel determinate vor fi scrise în fişierul BAC.TXT, separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă n=5 şi cele 5 numere citite au valorile 3 5 8 9 12 fişierul BAC.TXT va
avea conţinutul:
4 8 8 16 16 (6p.)
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, algoritmul pe baza căruia a fost scris programul de la
punctul a), explicând în ce constă eficienţa metodei folosite. (4p.)


1. Un algoritm de tip backtracking generează, în ordine lexicografică, toate şirurile de 5 cifre 0
şi 1 cu proprietatea că nu există mai mult de două cifre 0 pe poziţii consecutive. Primele 7
soluţii generate sunt: 00100, 00101, 00110, 00111, 01001, 01010, 01011. Care este a
8-a soluţie generată de acest algoritm? (4p.)
a. 01110 b. 01100 c. 01011 d. 01101

2. Ce valoare are f(23169), pentru funcţia f int f(int n){
definită alăturat? (6p.) if (n==0) return 0;
else
if (n%2==0)
return n%10+f(n/10);
else return f(n/10);
}
3. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram P cu 3 parametri, care primeşte prin
intermediul primului parametru, a, un tablou unidimensional de cel mult 100 de numere
întregi, prin intermediul celui de al doilea parametru, k, un număr natural (k<101) şi
furnizează prin intermediul celui de al treilea parametru al său, max, cea mai mare dintre
valorile a1, a2,..., ak din tablou.
Exemplu: pentru k=5 şi tabloul a=(7,3,8,4,6,9……), în urma apelului P(a,k,max)
valoarea variabilei max este 8. (4p.)
b) Să se scrie un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n<101),
apoi n numere întregi, având maximum 4 cifre fiecare şi construieşte în memorie şi afişează
apoi pe ecran un tablou unidimensional de n numere întregi, cu proprietatea că valoarea
termenului de pe poziţia i (i=1,2,…,n) din acest tablou este egală cu cea mai mare dintre
primele i valori din şirul dat. Se vor folosi apeluri utile ale subprogramului P.
Exemplu: dacă se citesc de la tastatură n=12 şi valorile 4 6 3 7 8 1 6 2 7 9 10 8
se va afişa pe ecran tabloul 4 6 6 7 8 8 8 8 8 9 10 10. (6p.)
4. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n şi apoi n
numere naturale, cu maximum 9 cifre fiecare. Programul calculează şi afişează pe ecran, câte
numere prime conţine şirul citit.
Exemplu: pentru n=5 şi valorile 12 3 9 7 1 se va afişa pe ecran valoarea 2 (în şirul dat
există două numere prime şi anume 3 şi 7). (10p.)


1. Se consideră subprogramul P, definit alăturat. void P(int &x)
Ştiind că valoarea variabilei întregi a este înainte { x=x+5; }
de apel 4, care este valoarea ei după revenirea din
apelul P(a)? (4p.)
a. 10 b. 4 c. 9 d. 5

2. Pentru a scrie valoarea 10 ca sumă de numere prime se foloseşte metoda backtracking şi
se generează, în această ordine, sumele distincte: 2+2+2+2+2, 2+2+3+3, 2+3+5, 3+7,
5+5. Folosind exact aceeaşi metodă, se scrie valoarea 9 ca sumă de numere prime. Care
sunt primele trei soluţii, în ordinea generării lor? (6p.)
3. Se citesc de la tastatură două valori naturale m şi n (m<=100, n<=100), iar apoi m+n numere
întregi de cel mult 9 cifre fiecare. Dintre cele m+n numere citite, primele m sunt ordonate
strict crescător, iar următoarele n sunt, de asemenea, ordonate strict crescător. Se cere să
se afişeze pe ecran câte din cele m+n numere au fost citite o singură dată.
Exemplu: pentru m=6 şi n=9 şi valorile 1, 2, 3, 4, 7, 20, 3, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 20, 24, se va
afişa valoarea 9 (numerele care au fost citite o singură dată sunt 1 2 4 5 8 9 10 12 24).
a) Descrieţi un algoritm de rezolvare a acestei probleme, eficient din punct de vedere al
timpului de executare şi al spaţiului de memorie utilizat, explicând în ce constă eficienţa
acestuia. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului descris. (6p.)
4. Se consideră subprogramul nr cu doi parametri, care primeşte prin parametrul n un număr
natural cu maximum 8 cifre, şi prin parametrul c o cifră zecimală. Subprogramul va returna
numărul de apariţii ale cifrei c în scrierea numărului n.
Exemplu: dacă n=15356, iar c=5, subprogramul va returna valoarea 2.
a) Scrieţi doar antetul subprogramului nr. (3p.)
b) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n, cu cel mult 8 cifre,
şi afişează pe ecran numărul de cifre distincte ale numărului n. Se vor folosi apeluri utile ale
funcţiei nr. (7p.)
Exemplu: pentru n=15356 se va afişa valoarea 4 deoarece numărul conţine 4 cifre distincte
şi anume 1, 3, 5 şi 6.


1. Fie subprogramul fct definit alăturat. Se ştie că a, b şi c sunt void fct(....)
variabile întregi. Iniţial a=8, b=31 şi c=9, iar după apelul { x=x+1;
fct(a,b,c), valorile celor trei variabile sunt a=9, b=31 şi c=39. y=y-1;
Care poate fi antetul complet al subprogramului fct? (4p.) z=x+y;
}
a. void fct(int &x,int &y,int &z) b. void fct(int x,int &y,int &z)
c. void fct(int x,int y,int z) d. void fct(int &x,int y,int &z)

2. Trei băieţi, Alin, Bogdan şi Ciprian, şi trei fete, Delia, Elena şi Felicia, trebuie să
formeze o echipă de trei copii, care să participe la un concurs. Echipa trebuie să fie mixtă
(adică să conţină cel puţin o fată şi cel puţin un băiat). Ordinea copiilor în echipă este
importantă deoarece aceasta va fi ordinea de intrare a copiilor în concurs (de exemplu
echipa Alin, Bogdan, Delia este diferită de echipa Bogdan, Alin, Delia). Câte echipe
se pot forma, astfel încât din ele să facă parte simultan Alin şi Bogdan? (6p.)
3. Scrieţi un program C/C++, care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤1000) şi
afişează pe ecran, separaţi prin câte un spaţiu, primii n termeni ai şirului:
1, 2,1, 3,2,1, 4,3,2,1, ...
construit astfel: prima grupă este formată din numărul 1, a doua grupă este formată din
numerele 2 şi 1, etc. Grupa a k-a, este formată din numerele k, k-1,..., 1.
Exemplu: pentru n=8 se vor afişa valorile 1 2 1 3 2 1 4 3. (10p.)
4. Se consideră subprogramul P care primeşte ca parametri un număr natural n cu maximum 9
cifre şi o cifră c şi care va elimina din numărul n toate apariţiile cifrei c, furnizând tot prin
parametrul n numărul obţinut.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului P. (4p.)
b) Pe prima linie a fişierului text BAC.IN se găsesc, separate prin câte un spaţiu, mai multe
numere naturale de cel mult 9 cifre fiecare. Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele
din acest fişier, elimină toate cifrele impare din fiecare dintre aceste numere şi apoi scrie în
fişierul text BAC.OUT numerele astfel obţinute, separate prin câte un spaţiu. Se vor folosi
apeluri utile ale subprogramului P. Dacă un număr din fişierul BAC.IN nu conţine nicio cifră
pară nenulă, acesta nu va mai apărea deloc în fişierul de ieşire. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul BAC.IN conţine numerele 25 7 38 130 45127 0 35 60 15,
atunci BAC.OUT va avea conţinutul: 2 8 42 60.


1. Care dintre următoarele variante reprezintă antetul corect al unui subprogram care primeşte
prin parametrii x şi y două numere întregi şi returnează, prin parametrul m, cea mai mică
dintre cele două valori x şi y? (4p.)
a. int minim(int x,int y,int m) b. void minim(int x,int y,int &m)
c. int minim(int x,int y) d. void minim(int x,int y,int m)

2. Ce valoare are f(4063) pentru funcţia f, definită long f(long n)
alăturat? (6p.) { if (n==0) return 1;
else
if (n%10==0)
return f(n/10);
else
return (n%10) * f(n/10);
}
3. Fişierul text BAC.TXT conţine mai multe numere naturale cu cel mult 6 cifre fiecare, câte un
număr pe fiecare linie a fişierului. Scrieţi un program C/C++ care afişează pe ecran toate
numerele din fişier, câte 5 numere pe fiecare linie, separate prin câte un spaţiu, cu excepţia
ultimei linii care poate conţine mai puţin de 5 numere. (10p.)
4. Se consideră subprogramul prim care primeşte ca parametru un număr natural n
(n≤32000) şi care returnează 1 dacă n este număr prim şi respectiv 0 în caz contrar.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului prim. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ care, utilizând apeluri utile ale subprogramului prim, afişează
pe ecran toate numerele prime de două cifre care, citite invers (de la dreapta la stânga),
sunt tot prime. Un astfel de număr este de exemplu 13 pentru că atât 13 cât şi 31 sunt
numere prime. (6p.)


1. Câte numere de trei cifre pot fi construite folosind doar cifre pare? (4p.)
a. 125 b. 100 c. 64 d. 128

2. Care este valoarea lui long f(long x) {
f(34) pentru funcţia f if (x==4) return x;
definită alăturat? (6p.) else
{ if (x%10==4 || x%10==0) return x+f(x/10);
else return x+f(x*2);
}
}
3. Să se scrie un program C/C++ care citeşte de la tastatură mai multe numere naturale de cel
mult 9 cifre fiecare. Citirea se termină la întâlnirea valorii 0. Programul determină şi afişează
pe ecran de câte ori apare cifra 5 în scrierea tuturor numerelor citite.
Exemplu: dacă se citesc numerele 12 5 6535 1 86 573 0, se va afişa valoarea 4.
(10p.)
4. În fişierul text BAC.IN se găsesc, pe o singură linie, separate prin câte un spaţiu, mai multe
numere naturale de cel mult 6 cifre fiecare. Se cere să se determine şi să se afişeze pe
ecran ultimul număr impar din fişierul BAC.IN. Dacă în fişier nu există niciun număr impar
se va scrie pe ecran mesajul Nu există numere impare.
Exemplu: dacă fişierul BAC.IN conţine valorile: 12 6 25 68 13 8 24 31 42 se va
afişa 31.
a) Descrieţi în limbaj natural un algoritm eficient, din punct de vedere al spaţiului de
memorie şi al timpului de executare, pentru rezolvarea acestei probleme, explicând în ce
constă eficienţa acestuia. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului descris. (6p.)


1. Funcţia F are definiţia alăturată. Ce valoare int F(int n)
are F(3)? (4p.) { if(n==0 || n==1) return 1;
else
return 2*F(n-1)+2*F(n-2);
}
a. 1 b. 12 c. 6 d. 10

2. Un algoritm generează în ordine crescătoare toate numerele de n cifre, folosind doar cifrele
3, 5 şi 7. Dacă pentru n=5, primele 5 soluţii generate sunt 33333, 33335, 33337,
33353, 33355, precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii generate, în ordinea generării. (6p.)
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură elementele unui tablou unidimensional
cu exact 10 numere naturale, mai mici decât 1000, determină şi afişează pe ecran,
separate prin câte un spaţiu, numărul de elemente din şir care sunt multipli ai numărului 13
şi, în continuare, poziţiile pe care acestea se găsesc în şir. Elementele tabloului sunt
numerotate de la 1 la 10.
Exemplu: dacă şirul citit este 2, 6, 26, 14, 130, 11, 8, 23, 39, 52, se vor afişa numerele 4 3
5 9 10. (10p.)
4. Subprogramul cifrak are 2 parametri, n, prin care primeşte un număr natural cu maximum
9 cifre, şi k, prin care primeşte un număr natural (k≤9). Subprogramul returnează numărul
de cifre ale numărului n care sunt egale cu valoarea k.
Exemplu: dacă n=233433, iar k=3, subprogramul va returna valoarea 4.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului cifrak. (4p.)
b) În fişierul numere.txt sunt memorate mai multe numere naturale (maximum 1000 de
numere cu maximum 9 cifre fiecare). Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Scrieţi
programul C/C++ care, folosind apeluri ale subprogramului cifrak, afişează pe ecran,
separate prin câte un spaţiu, toate numerele din fişier care conţin exact 3 cifre de 0.
Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine
260070
39008
70009
se vor afişa numerele 260070 70009. (6p.)


1. Subprogramul f are definiţia void f(long n)
alăturată. Ce se va afişa în {if (n>9)
urma apelului f(12345);? {cout<<n/100; | printf(“%d”,n/100);
(4p.) f(n/10);
}
}
a. 1231210 b. 123121 c. 1234123121 d. 123

2. Un algoritm generează în ordine descrescătoare toate numerele de 5 cifre, fiecare dintre ele
având cifrele în ordine strict crescătoare. Ştiind că primele 5 soluţii generate sunt 56789,
46789, 45789, 45689, 45679, precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii generate, în ordinea
generării. (6p.)
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului interval care are 2 parametri prin care
primeşte un tablou unidimensional cu maximum 100 de numere naturale mai mici decât
1000 şi numărul de elemente din tabloul unidimensional. Subprogramul returnează
numărul de elemente din tabloul unidimensional care aparţin intervalului închis determinat
de primul şi respectiv ultimul element al tabloului. Exemplu: dacă tabloul are 6 elemente şi
este de forma (12,27,6,8,9,2), subprogramul va returna valoarea 5. (10p.)
4. Pe prima linie a fişierului numere.txt sunt memorate cel mult 90 de numere naturale, mai
mici decât 1000 fiecare, separate prin câte un spaţiu. Se cere să se determine, apelând
subprogramul interval definit la punctul anterior, numărul de elemente din fişier care sunt
mai mici sau egale cu ultimul număr din fişier. Numărul determinat se afişează pe ecran.
Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine, în această ordine, numerele 6 267 13 45
628 7 79 101 se va afişa 6.
a) Descrieţi succint, în limbaj natural, strategia de rezolvare. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător algoritmului ales. (6p.)


1. Funcţia f are definiţia alăturată. void f(long n, int i)
Ce se va afişa în urma apelului {if (i<n%10)
f(12345,0);? {cout<<n%10; | printf(“%d”,n%10);
(4p.) f(n/10,i+1);
}
}
a. 54321 b. 543 c. 54 d. 5432

2. Un algoritm generează, în ordine lexicografică, toate şirurile alcătuite din câte n cifre binare
(0 şi 1). Ştiind că pentru n=5, primele 4 soluţii generate sunt 00000, 00001, 00010, 00011,
precizaţi care sunt ultimele 3 soluţii generate, în ordinea obţinerii lor. (6p.)
3. Subprogramul count are 2 parametri prin care primeşte un tablou unidimensional cu
maximum 100 de numere reale şi numărul de elemente din tabloul unidimensional.
Subprogramul returnează numărul de elemente din tabloul unidimensional care sunt mai
mari sau cel puţin egale cu media aritmetică dintre primul şi ultimul element al tabloului.
Exemplu: dacă tabloul are 6 elemente şi este de forma (12, 7.5, 6.5, 8.5, 7.5, 3),
subprogramul va returna valoarea 4.
Scrieţi definiţia completă a subprogramului count. (10p.)
4. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult 90 de numere reale, separate prin câte un
spaţiu. Se cere să se determine, folosind subprogramul count definit la punctul anterior, şi
să se afişeze pe ecran, numărul de elemente din şir care sunt mai mari sau cel puţin egale
cu jumătate din valoarea ultimului element al şirului.
Exemplu: dacă fişierul numere.txt conţine, în această ordine, numerele 6 12.5 5
12.5 11.2 45 25 se va afişa 4.
a) Descrieţi succinct, în limbaj natural, strategia de rezolvare. (4p.)


1. Funcţia F are definiţia alăturată. Ce valoare int F(int x){
are F(18)? (4p.) if (x<=1) return x;
else return x+F(x-2);
}
a. 90 b. 171 c. 1 d. 18

2. Un algoritm generează în ordine crescătoare, toate numerele de n cifre (n<9), cu cifre
distincte, care nu au două cifre pare alăturate. Dacă pentru n=5, primele 5 soluţii generate
sunt 10325, 10327, 10329, 10345, 10347, precizaţi care sunt următoarele 3 soluţii
generate, în ordinea obţinerii lor. (6p.)
3. Subprogramul aranjare are 2 parametri prin care primeşte un tablou unidimensional cu
maximum 100 de numere reale şi numărul de elemente din tabloul unidimensional.
Subprogramul rearanjează elementele tabloului unidimensional astfel încât toate valorile
negative să se afle pe primele poziţii, iar valorile pozitive în continuarea celor negative.
Ordinea în cadrul secvenţei de elemente pozitive, respectiv în cadrul secvenţei de elemente
negative, poate fi oricare.
Exemplu: dacă este transmis ca parametru un tablou unidimensional cu 6 elemente de forma
(12, -7.5, 6.5, -3, -8, 7.5), după apel, acesta ar putea fi: (-7.5, -3, -8, 12,
6.5, 7.5).
Scrieţi definiţia completă a subprogramului aranjare. (10p.)
4. În fişierul text nr1.txt sunt memorate pe prima linie două valori, n şi m, de cel mult 2 cifre
fiecare, separate prin spaţiu, iar pe fiecare dintre următoarele n linii sunt memorate câte m
numere reale, separate prin câte un spaţiu. Se cere scrierea în fişierul text nr2.txt a
numerelor de pe fiecare dintre cele n linii ale fişierului nr1.txt, numerele de pe fiecare linie
fiind aranjate astfel încât valorile pozitive să se afle la început şi cele negative la sfârşit.
Ordinea în cadrul secvenţei de valori pozitive, respectiv în cadrul secvenţei de valori
negative, poate fi oricare. Cele m numere de pe o linie a fişierului nr1.txt se vor afişa pe
câte o linie a fişierului nr2.txt, separate prin câte un spaţiu. Se vor folosi apeluri utile ale
subprogramului aranjare, definit la punctul anterior.
Exemplu: pentru fişierul: nr1.txt se poate obţine fişierul nr2.txt
3 5
3 -6 -1 9 2 3 9 2 -6 -1
5 -3 -8 -4 7 5 7 -3 -8 -4
-7 6 9 3 -2 6 9 3 -7 -2


1. Funcţia F are definiţia alăturată. Ce valoare int F(int x)
are F(5)? (4p.) {if(x!=0) return x+F(x-1);
else
return x;}
a. 5 b. 10 c. 15 d. 6

2. Un algoritm generează în ordine descrescătoare, toate numerele de n cifre (n<9), cu cifrele
în ordine strict crescătoare, care nu au două cifre pare alăturate. Dacă pentru n=5, primele
5 soluţii generate sunt 56789, 45789, 45679, 45678, 36789, precizaţi care sunt
următoarele 3 soluţii generate, în ordinea obţinerii lor. (6p.)
3. Subprogramul nule are 2 parametri: a, prin care primeşte un tablou unidimensional cu
maximum 100 de numere întregi, cu cel mult 4 cifre fiecare şi n, numărul de elemente din
tablou. Subprogramul rearanjează elementele tabloului unidimensional astfel încât toate
valorile nule să se afle la sfârşitul tabloului. Ordinea în cadrul secvenţei de elemente nenule
poate fi oricare. Tabloul modificat este furnizat tot prin parametrul a.
Exemplu: dacă n=6, a=(12,0,0,-3,-8,0), după apel, acesta ar putea fi:
a=(12,-3,-8,0,0,0).
Scrieţi definiţia completă a subprogramului nule. (10p.)
4. În fişierul nr1.txt sunt memorate pe prima linie două valori, n şi m, de cel mult 3 cifre
fiecare, separate prin spaţiu, iar pe fiecare dintre următoarele n linii ale fişierului sunt
memorate câte m numere întregi, cu cel mult 4 cifre fiecare, separate prin câte un spaţiu. Se
cere scrierea în fişierul nr2.txt a numerelor de pe fiecare dintre cele n linii ale fişierului
nr1.txt, numerele de pe fiecare linie fiind aranjate astfel încât valorile nule să se afle la
începutul şirului şi cele nenule la sfârşit. . Ordinea în cadrul secvenţei de elemente nenule
poate fi oricare. Cele m numere de pe o linie a fişierului nr1.txt se vor scrie pe câte o linie
a fişierului nr2.txt, separate prin câte un spaţiu. Se vor folosi apeluri ale subprogramului
nule, definit la punctul anterior.
Exemplu: pentru fişierul: nr1.txt se poate obţine fişierul nr2.txt
3 5
3 0 0 9 2 0 0 3 9 2
5 0 0 0 7 0 0 0 5 7
0 6 9 3 0 0 0 6 9 3


1. Care din următoarele probleme, referitoare la mulţimea de numere reale M={x1, x2, …, xn}
(n>1000), poate fi rezolvată cu un algoritm care are un număr minim de paşi? (4p.)
a. sortarea elementelor mulţimii M b. generarea elementelor produsului
cartezian M x M
c. determinarea elementului minim al d. generarea tuturor permutărilor mulţimii M
mulţimii M

int f(int n)
2. Se consideră subprogramul, f, definit alăturat. Ce { if (n==0) return 0;
valoare are f(20)? (6p.) return n%2+f(n/2);
}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram i_prim care primeşte prin singurul său
parametru, n, un număr natural din intervalul [2,30000] şi returnează diferenţa minimă
p2-p1 în care p1 şi p2 sunt numere prime şi p1≤n≤p2.
Exemplu: dacă n=20 atunci i_prim(20)=4, valoare obţinută pentru p1=19 şi p2=23.
(10p.)
4. Fişierul text BAC.TXT conţine pe prima linie două numere naturale, n şi k, separate de un
spaţiu (3≤n≤10000, 2≤k≤n/2), iar pe a doua linie un şir de n numere naturale, x1, x2, ..., xn,
separate prin câte un spaţiu, fiecare număr din acest şir având cel mult patru cifre.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi determină, utilizând o metodă
eficientă din punct de vedere al timpului de executare, cel mai mic indice i (1≤i≤n-k+1)
pentru care suma termenilor xi, xi+1, ..., xi+k-1 este maximă. Programul afişează valoarea lui
i pe ecran.
Exemplu: pentru fişirul alăturat se afişează 2, deoarece suma 7 3
maximă se obţine pentru 9+4+7. (6p.) 2 9 4 7 5 2 9
b) Explicaţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată la punctul a, justificând eficienţa
acesteia. (4p.)


1. În timpul procesului de generare a permutărilor mulţimii {1,2,…,n} prin metoda
backtracking, în tabloul unidimensional x este plasat un element xk (2≤k≤n). Acesta este
considerat valid dacă este îndeplinită condiţia: (6p.)
a. xk∉{x1, x2, …, xk-1} b. xk≠xk-1
c. xk∉{x1, x2, …, xn} d. xk≠xk-1 şi xk≠xk+1

void f(char c)
2. Considerăm subprogramul recursiv definit { if (c>’A’) f(c-1);
alăturat. Ce se va afişa în urma apelului de cout<<c; | printf(”%c”,c);
mai jos? if (c>’A’) f(c-1);
f(’B’); (4p.) }
3. a) Scrieţi definiţia unui subprogram, nz, cu un parametru întreg, n (0<n≤12), care
returnează numărul zerourilor de la sfârşitul numărului n!. (6p.)
b) Scrieţi o secvenţă de instrucţiuni prin care, fiind dat un număr natural k (0<k≤2), să se
determine, folosind apeluri ale subprogramului nz, cel mai mic număr natural n pentru care
n! are cel puţin k zerouri la sfârşit. (4p.)
4. Scrieţi programul C/C++ care citeşte din fişierul text BAC.TXT numărul întreg n
(1≤n≤10000) şi un şir de n perechi de numere întregi a b (1≤a≤b≤32000), fiecare pereche
fiind scrisă pe o linie nouă a fişierului, cu un spaţiu între cele două numere. Programul
afişează pe ecran pentru fiecare pereche a,b cel mai mare număr natural din intervalul
închis [a,b] care este o putere a lui 2 sau numărul 0 dacă nu există nicio putere a lui 2 în
intervalul respectiv. Un număr p este putere a lui 2 dacă există un număr natural k astfel
încât p=2k.
Exemplu: dacă fişierul BAC.TXT conţine numerele
3
2 69
10 20
19 25
se va afişa: 64 16 0. (10p.)


1. Algoritmul de generare a tuturor numerelor de 3 cifre, toate nenule, este echivalent cu
algoritmul de generare a: (6p.)
a. submulţimilor unei mulţimi cu 3 elemente b. combinărilor de 10 cifre luate câte 3
c. aranjamentelor de 9 elemente luate câte 3 d. produsului cartezian a 3 mulţimi de cifre
nenule

int suma (int a,int b)
2. Pentru subprogramul suma { if ((a==0) && (b==0)) return 0;
definit alăturat scrieţi valoarea if (a==0) return 1+suma(a,b-1);
expresiei suma(3,2). return 1+suma(a-1,b);
(4p.) }
3. a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului shift care primeşte prin intermediul

parametrului n o valoare naturală nenulă (n≤100), iar prin intermediul parametrului x, cele n
componente ale unui tablou unidimensional. Fiecare componentă a acestui tablou este un
număr întreg care are cel mult 4 cifre. Subprogramul permută circular cu o poziţie spre
stânga elementele tabloului x şi furnizează tabloul modificat tot prin parametrul x.
Exemplu: dacă înainte de apel n=4 şi x=(1,2,3,4), după apel x=(2,3,4,1). (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală nenulă n
(n≤100), apoi cele n elemente ale unui tablou unidimensional x. Programul va inversa
ordinea elementelor tabloului x folosind apeluri utile ale subprogramului shift şi va afişa
pe ecran, separate prin câte un spaţiu, elementele tabloului rezultat în urma acestei
prelucrări.
Exemplu: dacă se citesc pentru n valoarea 5, iar tabloul x este (1,2,3,4,5) programul
va determina ca x să devină (5,4,3,2,1). (6p.)
4. Fişierul text BAC.TXT conţine pe prima linie un număr natural nenul n (1≤n≤1000), iar pe
fiecare dintre următoarele n linii câte două numere întregi a şi b (1≤a≤b≤32000), fiecare
pereche reprezentând un interval închis de forma [a,b]. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte numerele din fişier şi determină un interval dintre cele citite care conţine cel mai
mare număr de numere întregi şi afişează pe o linie a ecranului, separate printr-un spaţiu,
numerele care reprezintă capetele intervalului determinat. În cazul în care sunt mai multe
intervale care îndeplinesc această proprietate, se vor afişa informaţiile referitoare la acel
interval la care numărul care reprezintă capătul din dreapta este minim.
Exemplu: dacă fişierul BAC.TXT are conţinutul alăturat, pe ecran se va 4
afişa: 8 15 (pentru că numărul maxim de numere întregi aflate într-un 17 24
interval este 8. Sunt două intervale care conţin 8 numere: [17;24] şi -2 3
[8;15]. Dintre acestea, [8;15] are capătul din dreapta cel mai mic). 9 15
8 15
(10p.)


1. Generând şirurile de maximum 3 caractere distincte din mulţimea {A,B,C,D,E}, ordonate
lexicografic, obţinem succesiv: A, AB, ABC, ABD,…. Ce şir va fi generat după BAE? (4p.)
a. BCA b. CAB
c. BC d. BEA

int f(int n)
2. Funcţia f are definiţia alăturată. { if (n<=9) return 0;
a) Ce valoare are f(17)? (3p.) if (n%4==0) return 0;
return 1+f(n-3);
b) Ce valoare are f(22)? (3p.) }
3. a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului p care primeşte prin intermediul parametrului

n un număr natural nenul (n≤100), iar prin intermediul parametrului x un tablou
unidimensional cu n componente întregi, de maximum patru cifre fiecare. Subprogramul
furnizează prin intermediul parametrului mini valoarea minimă din tabloul x, prin
intermediul parametrului maxi valoarea maximă din x, iar prin intermediul parametrului sum
suma elementelor din tabloul x. (6p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o valoare naturală nenulă n,
(3≤n≤100), apoi cele n elemente, distincte, ale unui tablou unidimensional x. Fiecare dintre
aceste elemente este un număr natural având cel mult patru cifre. Folosind apeluri utile ale
subprogramului p, programul calculează şi afişează pe ecran media aritmetică a
elementelor care ar rămâne în tabloul x dacă s-ar elimina valoarea minimă şi valoarea
maximă din tablou. Valoarea afişată va avea cel mult 3 cifre după virgulă.
Exemplu: dacă se citesc pentru n valoarea 5, iar pentru tabloul x valorile (1,9,4,8,5),
programul va afişa una dintre valorile 5.667 sau 5.666. (4p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine pe prima linie numărul natural n, 1≤n≤10000, pe următoarele
n linii un tablou unidimensional de n numere întregi, iar pe ultima linie două numere întregi
a şi b (a≤b) separate de un spaţiu. Fiecare dintre cele n numere, precum şi valorile a şi b,
au cel mult patru cifre.
Scrieţi un program C/C++ care afişează pe ecran cel mai mic număr natural 4
din intervalul închis [a,b] care se găseşte în şirul dat. Dacă nu există un -2
astfel de număr, programul afişează textul NU. 72
Exemplu: dacă fişierul bac.txt are conţinutul alăturat, programul afişează 14
25
valoarea 14. (10p.)
8 35


1. Un program citeşte o valoare naturală nenulă impară pentru n şi apoi generează şi afişează
în ordine crescătoare lexicografic toate combinaţiile formate din n cifre care îndeplinesc
următoarele proprietăţi:
- conţin doar valori pozitive sau nule;
- încep şi se termină cu 0;
- modulul diferenţei între oricare două cifre alăturate dintr-o combinaţie este 1.
Astfel, pentru n=5, combinaţiile afişate sunt, în ordine, următoarele: 01010, 01210. Dacă
se rulează acest program şi se citeşte pentru n valoarea 7, imediat după combinaţia
0101210 va fi afişată combinaţia: (4p.)
a. 0121210 b. 0123210 c. 0111210 d. 0121010

int f(int n)
2. Funcţia f are definiţia alăturată: { if (n<=0) return -1;
a) Ce valoare are f(16)? (3p.) if (n % 2==0) return 0;
if (n % 3==0) return 0;
b) Scrieţi o valoare de două cifre pe care o return 1+f(n-10);
poate avea n astfel încât f(n) să fie egal }
cu 2. (3p.)
3. Subprogramul f primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural nenul (2≤n≤9),
iar prin intermediul parametrului a, un tablou unidimensional care conţine n valori naturale
distincte, fiecare dintre acestea având cel mult patru cifre. Subprogramul interschimbă cel
mai mic element par şi cel mai mare element impar din tabloul a şi furnizează tabloul
modificat tot prin parametrul a. Dacă tabloul nu conţine niciun element par sau niciun
element impar, el va rămâne neschimbat.
Exemplu: dacă subprogramul se apelează pentru n=6 şi pentru a având valorile
(2,3,17,6,1,24), tabloul va avea în urma apelului următoarea formă:
(17,3,2,6,1,24). (10p.)
4. Fişierul text NUMAR.TXT conţine pe prima linie un număr real pozitiv x care are cel mult
două cifre la partea întreagă şi cel mult şapte cifre după punctul zecimal.
a) Scrieţi un program C/C++ care, utilizând un algoritm eficient din punct de vedere al
timpului de executare şi al memoriei utilizate, afişează pe ecran, separate printr-un spaţiu,
două numere naturale al căror raport este egal cu x şi a căror diferenţă absolută este
minimă.
Exemplu: dacă fişierul conţine valoarea alăturată, se vor afişa pe ecran 0.375
numerele 3 8. (6p.)
b) Descrieţi în limbaj natural metoda utilizată şi explicaţi în ce constă eficienţa ei. (4p.)


1. Pentru generarea numerelor cu n cifre formate cu elementele mulţimii {0,2,8} se
utilizează un algoritm backtracking care, pentru n=2, generează, în ordine, numerele
20,22,28,80,82,88.
Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, care este numărul generat imediat după numărul
2008 ? (4p.)
a. 2002 b. 2020 c. 2080 d. 8002

2. Subprogramul afis este definit alăturat. void afis (int n)
Ce se afişează ca urmare a apelului afis(4); ? { cout<<n; | printf(“%d”,n);
if(n>0){afis(n-1);
(4p.) cout<<n; | printf(“%d”,n);}
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale nenule n şi k
(n≤100, k≤100) şi afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, în ordine
descrescătoare, cei mai mici k multipli naturali nenuli ai numărului n.
Exemplu: pentru n=6 şi k=5 se afişează 30 24 18 12 6. (6p.)
4. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram sterge, cu trei parametri, care:
- primeşte prin parametrii:
- v un tablou unidimensional cu maximum 100 de elemente întregi din intervalul [-1000;1000]
- n o valoare naturală reprezentând numărul de elemente din tabloul v
- i o valoare naturală cu 1≤i≤n
- elimină din tabloul v elementul v[i]şi actualizează valoarea lui n.
Tabloul modificat este furnizat tot prin parametrul v. (10p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural nenul n (1≤n≤100) şi pe
următoarea linie n numere întregi din intervalul [-1000;1000], separate prin câte un spaţiu.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte din fişierul NUMERE.IN numărul natural n,
construieşte în memorie un tablou unidimensional v cu cele n numere întregi aflate pe linia a
doua în fişier şi utilizează apeluri utile ale subprogramului sterge pentru a elimina din
tablou un număr minim de elemente astfel încât să nu existe două elemente alăturate cu
aceeaşi valoare. Elementele tabloului obţinut se afişează pe ecran, separate prin câte un
spaţiu.
Exemplu: Dacă fişierul NUMERE.IN are conţinutul:
12
10 10 2 2 19 9 9 9 9 15 15 15 atunci se afişează 10 2 19 9 15. (6p.)


20,22,28,80,82,88.
Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, precizaţi câte numere generate sunt divizibile
cu 100? (4p.)
a. 601 b. 100 c. 6 d. 10

2. Subprogramul scrie este definit void scrie (int x,int y)
alăturat. { if(x<y)
{ scrie(x+1,y-1);
Ce se afişează ca urmare a apelului cout<<(x+y)/2; | printf(“%d”,(x+y)/2);
scrie(1,7); ? (6p.) }
}
3. Scrieţi definiţa completă a subprogramului nreal cu doi parametri x şi y, numere naturale
din intervalul [1;1000] ce returnează un număr real cu proprietatea că partea sa întreagă
este egală cu x, iar cifrele numărului y sunt egale, în ordine, cu cifrele aflate după punctul
zecimal.
Exemplu: pentru x=12 şi y=543, subprogramul returnează valoarea 12.543. (10p.)
4. Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural nenul n (2≤n≤100) şi pe
următoarea linie n numere reale pozitive, în ordine strict crescătoare, separate prin câte un
spaţiu.
memoriei utilizate, determină şi afişează pe ecran, separate printr-un spaţiu, două numere
naturale x şi y cu proprietatea că toate cele n numere aflate pe linia a doua în fişierul
NUMERE.IN se găsesc în intervalul [x;y] şi diferenţa y-x este minimă.
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.IN are conţinutul:
6
3.5 5.1 9.2 16 20.33 100 atunci se afişează 3 100 (6p.)


1. Generarea tuturor cuvintelor de trei litere mici, nu neapărat distincte, ale alfabetului englez,
se poate realiza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu cel de generare a: (4p.)
a. produsului cartezian b. combinărilor
c. aranjamentelor d. permutărilor

2. Subprogramul f este definit alăturat. int f (int x,int y)
Ce valoare are f(4,8)? (4p.) { if(x<=y)return 1+f(x+1,y);
return 0;
}
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul
[2,10000]şi apoi n numere reale şi afişează pe ecran câte dintre cele n numere reale sunt
egale cu media aritmetică a celorlalte n-1 numere reale. (6p.)
4. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram primul, care
- primeşte prin singurul său parametru, a, o valoare naturală din intervalul [2,10000]
- returnează o valoare naturală reprezentând cel mai mic divizor al numărului a mai mare strict
decât 1. (6p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural nenul n (1≤n≤100) şi pe
următoarea linie n numere naturale din intervalul [2,10000] separate prin câte un spaţiu.
Un număr natural n se numeşte „aproape prim” dacă este egal cu produsul a două numere
prime distincte. De exemplu, numărul 14 este „aproape prim” pentru că este egal cu produsul
numerelor prime 2 şi 7.
Scrieţi un program C/C++ care determină şi afişează pe ecran (dacă există), separate prin
câte un spaţiu, folosind apeluri utile ale suprogramului primul, numerele „aproape prime” de
pe linia a doua a fişierului NUMERE.IN.
6
100 14 21 8 77 35 atunci se afişează pe ecran 14 21 77 35 (10p.)


1. În câte dintre permutările elementelor mulţimii {‘I’,’N’,’F’,’O’} vocalele apar pe
poziţii consecutive? (4p.)
a. 4 b. 6 c. 24 d. 12

2. Ce se afişează ca urmare a void p (int x)
apelului p(123); dacă { if(x!=0){p(x/10);
subprogramul p are definiţia cout<<x%10; | printf(“%d”,x%10);
alăturată? (6p.) }
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte trei numere naturale a,b,c (a≤b) din intervalul
[1,10000] şi afişează pe ecran numărul multiplilor lui c din intervalul [a;b].
Exemplu: pentru a=10, b=27,c=5 se afişează valoarea 4. (10p.)
4. Se consideră două tablouri unidimensionale A şi B cu elemente numere naturale din
intervalul [1;10000]. Spunem că tabloul A “se poate reduce” la tabloul B dacă există o
împărţire pe secvenţe de elemente aflate pe poziţii consecutive în tabloul A astfel încât prin
înlocuirea secvenţelor cu suma elementelor acestora să se obţină, în ordine, elementele
tabloului B.
De exemplu tabloul
se poate reduce la tabloul

a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului suma, cu trei parametri, care:
- primeşte prin parametrii:
- A un tablou unidimensional cu maximum 100 elemente numere naturale din
intervalul [1;10000]
- i şi j două valori naturale (1≤i≤j≤100);
- returnează suma Ai+Ai+1+…+Aj. (6p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie două numere naturale nenule n şi m
(1≤m≤n≤100), pe linia a doua n numere naturale din intervalul [1;10000] şi pe linia a
treia alte m numere naturale din intervalul [1;10000]. Pe fiecare linie numerele sunt
Scrieţi un program C/C++ care citeşte cele două numere naturale n şi m din fişierul
NUMERE.IN, construieşte în memorie două tablouri unidimensionale A şi B cu elementele
aflate în fişier pe a doua, respectiv a treia linie şi verifică, utilizând apeluri utile ale
subprogramului suma, dacă tabloul A se poate reduce la tabloul B. Programul afişează pe
ecran mesajul DA în caz afirmativ şi mesajul NU în caz negativ. (4p.)


40,44,48,80,84,88.
Dacă n=4 şi se utilizează acelaşi algoritm, care este numărul generat imediat după numărul
4008 ? (4p.)
a. 4040 b. 4004 c. 4080 d. 8004

2. Subprogramul f este definit alăturat.void f (int x,int y)
Ce se afişează ca urmare a apelului { if(x<=y)
f(1,4);? (6p.) { f(x+1,y);
cout<<x; | printf(“%d”,x);
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului suma, care primeşte prin cei 4 parametri
v,n,i,j:
- v, un tablou unidimensional cu maximum 100 de elemente întregi din intervalul [-1000;1000],
numerotate de la 1 la n;
- n, un număr natural reprezentând numărul de elemente din tabloul v;
- i şi j, două valori naturale cu 1≤i≤j≤n.
Subprogramul returnează suma elementelor v1,…,vi-1, vj+1,…,vn din tabloul v. (10p.)
4. Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural nenul n (1≤n≤100) şi pe
următoarea linie n numere reale pozitive ordonate crescător, separate prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte din fişierul NUMERE.IN numărul natural n, şi
determină, utilizând un algoritm eficient din punct de vedere al timpului de executare şi al
memoriei utilizate, numărul de valori reale distincte de pe linia a doua din fişier.

6
2.3 2.3 2.8 5.7 5.7 6.3
atunci se afişează valoarea 4 (sunt 4 valori distincte: 2.3, 2.8, 5.7, 6.3). (6p.)


1.
Generarea tuturor şirurilor de caractere de 5 litere, fiecare literă putând fi orice element din
mulţimea {p,r,o,b,a}, se realizează cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de
generare a: (4p.)
a. aranjamentelor b. permutărilor c. submulţimilor d. produsului
cartezian

2. Se consideră subprogramul recursiv definit void f1(int x)
alăturat. Ce se va afişa în urma apelului {if (x<=9)
f1(4);? (6p.) { cout<<x+1; | printf("%d",x+1) ;
f1(x+2);
}
}
3. Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului ordonare care primeşte ca
parametru un tablou unidimensional x cu cel mult 100 de elemente, numere naturale cu cel
mult 4 cifre fiecare, şi un număr natural n (n≤100), ce reprezintă numărul efectiv de
elemente ale tabloului x. Subprogramul va afişa tabloul obţinut în urma schimbarii poziţiei
doar a elementelor impare din tablou astfel încât acestea să apară în ordinea crescătoare a
valorilor lor. (10p.)
Exemplu: pentru n=6 şi x=(7,11,2,-8,-3,10)
subprogramul va afişa -3,7,2,-8,11,10
4. În fişierul numere.txt, se află memorate, pe prima linie un număr natural n (1≤n≤100), iar
pe fiecare dintre următoarele n linii, câte două numere întregi x,y (-100≤x≤y≤100),
reprezentând capetele câte unui segment [x,y] desenat pe axa Ox de coordonate.
a) Scrieţi în limbajul C/C++ un program eficient din punct de vedere al timpului de executare
şi al spaţiului de memorare, care citeşte din fişier datele existente, determină segmentul
rezultat în urma intersecţiei tuturor celor n segmente date şi afişează pe ecran două numere
despărţie printr-un spaţiu ce reprezintă capetele segmentului cerut. Dacă segmentele nu au
niciun punct comun se va afişa pe ecran valoarea 0. (6p.)
b) Descrieţi în limbaj natural algoritmul utilizat, justificând eficienţa acestuia. (4p.)
Exemplu: dacă fişierul numere.txt are conţinutul alăturat, se va afişa 5
pe ecran -7 10
3 5 3 20
-5 5
0 12
-8 30

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect

1.
În vederea participării la un concurs, elevii de la liceul sportiv au dat o probă de selecţie, în
urma căreia 6 dintre ei au obţinut punctaje egale. În câte moduri poate fi formată echipa
selecţionată ştiind că poate avea doar 4 membri aleşi dintre cei 6, şi că ordinea acestora în
cadrul echipei nu contează? (4p.)
a. 24 b. 30 c. 15 d. 4

void afis(int x)
2. Subprogramul afis este definit { if (x>3)
alăturat. Ce se va afişa în urma {
apelului afis(17);? (6p.) cout<<x-1<<" "; | printf("%d ",x-1);
afis(x/3);
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului prime care are ca parametri două numere
naturale x şi y (având cel mult 4 cifre fiecare) şi afişează pe ecran toate numerele prime din
intervalul închis, având unul din capete în x şi celălat în y. Numerele afişate vor fi separate
prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru x=32 şi y=18 valorile afişate vor fi 19 23 29 31. (10p.)
4. Fişierul numere.txt conţine mai multe numere întregi (cel mult 100), fiecare număr
având cel mult 9 cifre. Se cere să se afişeze pe ecran, despărţite prin câte un spaţiu, cele
mai mari două valori pare memorate în fişier. Dacă în fişier nu se află memorate două
astfel de valori, pe ecran se va afişa valoarea 0.
a) Descrieţi în limbaj natural o metodă de rezolvare eficientă din punct de vedere al
gestionării memoriei şi timpului de executare. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător metodei descrise la punctul a. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul numere.txt are conţinutul alăturat, se 5 10
vor afişa pe ecran, nu neapărat în această ordine:
30 50 3 -77 20
50 5 0 12 18 30

1.
În câte moduri se pot aşeza 6 prieteni în bănci de câte 3 locuri ? (4p.)
a. 180 b. 120 c. 2 d. 18

void f(int &a,int b)
2. Ce se va afişa în urma executării secvenţei de {
mai jos, în care variabilele a şi b sunt tip a=a-1;b=a+1;
întreg, iar subprogramul f este declarat cout<<a<<b; | printf("%d%d",a,b);
alăturat? }
a=3; b=9;
f(a,b);
cout<<a<<b; | printf("%d%d",a,b);
(6p.)
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului impar, care primeşte prin parametrul x un
tablou unidimensional cu cel mult 100 de elemente numere naturale, fiecare având cel mult
9 cifre, iar prin parametrul n o valoare naturală reprezentând numărul efectiv de elemente
ale tabloului (1≤n≤100) şi afişează mesajul DA în cazul în care printre elementele tabloului
x se află cel puţin un număr impar, sau afişează mesajul NU în caz contrar. (10p.)
4. În fişierul numere.txt se află memorate pe prima linie două numere naturale n şi m
(având cel mult 4 cifre fiecare, m≤n), iar pe următoarea linie, în ordine strict crescătoare, n
numere naturale.
a) Scrieţi în limbajul C/C++ un algoritm eficient din punct de vedere al gestionării memoriei
şi timpului de executare, care citeşte din fişier datele existente şi afişează cea mai mare
sumă a m numere aflate pe a doua linie a fişierului. (6p.)
b) Explicaţi în limbaj natural metoda utilizată, justificând eficienţa acesteia. (4p.)


1.
Completarea unui bilet de LOTO presupune colorarea a 6 numere dintre cele 49, înscrise
pe bilet. O situaţie statistică pe o anumită perioadă de timp arată că cele mai frecvente
numere care au fost extrase la LOTO sunt: 2, 20, 18, 38, 36, 42, 46, 48. Câte
bilete de 6 numere se pot completa folosind doar aceste valori, ştiind că numărul 42 va fi
colorat pe fiecare bilet? (4p.)
a. 21 b. 6! c. 42 d. 56

2. Subprogramul f este definit alăturat. int f(int i)
{
a) Ce valoare va avea f(7)? if (i>12) return 1;
b) Determinaţi două valori naturale, x1 şi x2 (x1≠x2, else return 1+f(i+2);
x1<12 şi x2<12 ) pentru care f(x1)=f(x2). (6p.) }
3. Subprogramul cifre_impare primeşte prin parametrul n un număr natural având cel mult
9 cifre şi returnează valoarea 1 dacă numărul n are toate cifrele impare şi 0 în caz contrar.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului cifre_impare. (4p.)
b) În fişierul numere.txt se află memorat pe prima linie un număr natural n, iar pe
următoarele linii, n numere naturale. Toate numerele din fişier au cel mult 9 cifre. Scrieţi
programul C/C++ care, folosind apeluri utile ale subprogramului cifre_impare, afişează
pe ecran acele numere din fişier care sunt mai mari decât 100 şi au toate cifrele impare.
Numerele afişate sunt separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă fişierul numere.txt are conţinutul alăturat, 10
se vor afişa pe ecran: 1 333 709 23 258
34 713 2678
333 713 11573 (10p.) 11573 778
4. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n<100), apoi n
numere naturale de cel mult 3 cifre fiecare şi afişează pe ecran cel mai mare număr de
valori pare (dintre cele n citite) care s-au citit consecutiv de la tastatură.
Exemplu: pentru n=8 şi numerele 12,7,4,16,10,3,6,6 se va afişa 3 . (6p.)


1.
Pentru generarea tuturor mulţimilor de 3 elemente având la dispoziţie valorile
1,2,3,4,5,6 se poate utiliza un algoritm echivalent cu algoritmul de generare a: (4p.)
a. permutărilor de 3 elemente b. submulţimilor mulţimii {1,2,3,4,5,6}
c. combinărilor de 6 elemente luate câte 3 d. aranjamentelor de 6 elemente luate câte
3

2. În secvenţa alăturată variabilele i, j şi aux sunt întregi, iar v for(i=1;i<5;i++)
for(j=5;j>i;j--)
memorează un tablou unidimensional ale cărui elemente au
if(v[i]<v[j])
următoarele valori: v[1]=2, v[2]=13, v[3]=1, v[4]=5,
{ aux=v[i];
v[5]=-4. Care este numărul de interschimbări care se v[i]=v[j];
efectuează în urma executării secvenţei alăturate? Daţi un v[j]=aux;
exemplu de alte 5 valori pentru elementele tabloului astfel încât, }
în urma executării secvenţei alăturate, să nu se efectueze nicio
interschimbare. (6p.)
3. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram sum care primeşte prin parametrul x un
număr natural de cel mult 4 cifre şi returnează suma divizorilor numărului x, diferiţi de 1 şi de
el însuşi.
Exemplu: dacă x=10 se va returna valoarea 7 (7=2+5). (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n<100), apoi n
numere naturale (cu cel mult 4 cifre fiecare). Programul determină, folosind apeluri utile ale
subprogramului sum, pentru fiecare număr natural, suma divizorilor săi proprii şi afişează pe
ecran sumele determinate, în ordinea crescătoare a valorilor lor, separate prin câte un spaţiu.
(6p.)
Exemplu: dacă n=5 şi numerele citite sunt 10 2 33 6 11
valorile afişate pe ecran vor fi: 0 0 5 7 14
deoarece suma divizorilor lui 10 este 7, suma divizorilor lui 2 este 0, suma divizorilor lui
33 este 14, suma divizorilor lui 6 este 5, suma divizorilor lui 11 este 0.
4. Fişierul text numere.in conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<1000), iar pe a
doua linie n numere naturale cu cel mult 9 cifre fiecare.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din fişier şi afişează pe ecran,
separate prin câte un spaţiu, numerele formate doar din cifre distincte şi care au exact trei
cifre. (10p.)


1. Subprogramul scif returnează suma cifrelor unui număr natural transmis ca parametru.
Care este valoarea expresiei scif(scif(518)+scif(518))? (4p.)
a. 10 b. 14 c. 28 d. 1

2. Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie numărul 9 ca
sumă a cel puţin două numere naturale nenule distincte. Termenii fiecarei sume sunt în
ordine strict crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+2+6, 1+3+5, 1+8, 2+3+4,
2+7, 3+6 şi 4+5. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru scrierea lui 12. Scrieţi, în ordinea
generării, toate soluţiile de forma 2+.... (6p.)
3. Scrieţi programul C/C++ care, pentru o valoare n (număr natural 0<n<100) citită de la
tastatură, afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu primele n numere strict pozitive
divizibile cu 5.
Exemplu: pentru n=4 se vor afişa pe ecran valorile 5 10 15 20. (10p.)
4. Subprogramul cifra primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural cu cel mult
4 cifre şi returnează ultima cifră pară a sa. Dacă numărul nu conţine cifre pare,
subprogramul returnează valoarea -1. De exemplu, dacă a=8345, subprogramul va returna
4.
a) Să se scrie definiţia completă a subprogramului cifra. (4p.)
b) Pe prima linie a fişierului bac.in se află un număr natural nenul n (n≤1000), iar pe a
doua linie a fişierului se află un şir de n numere naturale, despărţite prin câte un spaţiu,
fiecare număr fiind format din cel mult 4 cifre.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi afişează pe ecran, folosind
apeluri utile la subprogramului cifra, cel mai mare număr care se poate forma preluând
ultima cifră pară a fiecărui element, dacă o astfel de cifră există. În cazul în care toate
valorile din fişier conţin doar cifre impare, atunci se va afişa valoarea -1.
Exemplu: dacă fişierul bac.in are conţinutul 7
alăturat, pe ecran se va afişa: 64220 (6p.) 369 113 2 0 33 1354 42


1. Se utilizează un algoritm pentru a genera în ordine lexicografică inversă toate permutările
mulţimii {1,2,3,4,5}. Primele patru permutări generate sunt: 54321, 54312, 54231,
54213. A cincea permutare este: (4p.)
a. 54321 b. 54132 c. 53421 d. 54123

2. Considerăm subprogramul f definit alăturat. int f(int x,int y)
Ce valoare are f(11,7)? (6p.) {if(x<=y) return x-y;
return f(y-x,x-1)+3;}
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele naturale nenule n şi k (k≤n≤100) şi un
tablou unidimensional cu n elemente numere întregi, fiecare având cel mult 4 cifre.
Programul modifică tabloul, permutând circular cu k poziţii spre stânga, elementele acestuia
şi afişează pe ecran, pe o singură linie, separate prin câte un spaţiu, elementele tabloului
obţinut.
Exemplu: dacă n=4, k=3 şi tabloul v=(1,2,3,4), atunci se vor afişa în ordine elementele:
4 1 2 3. (10p.)
4. a) Scrieţi doar antetul subprogramului nrdiv, care primeşte prin intermediul parametrului x
un număr natural nenul cu cel mult 4 cifre, şi returnează numărul de divizori primi ai lui x.
(4p.)
b) Pe prima linie a fişierului bac.in se află un număr natural nenul n (n≤1000), iar pe a
doua linie a fişierului se află un şir format din n numere naturale nenule, despărţite prin câte
un spaţiu, fiecare număr fiind format din cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care
citeşte numerele din fişier şi care afişează pe ecran, folosind apeluri utile ale subprogramului
nrdiv, pentru fiecare valoare din şir numărul de divizori primi. Numerele afişate vor fi
separate prin câte un spaţiu. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul bac.in are conţinutul alăturat, pe 6
ecran se va afişa: 3 3 3 2 2 1 30 105 140 10 20 5


1. Utilizăm metoda backtracking pentru generarea tuturor modalităţilor de a scrie numărul 9
ca sumă a cel puţin două numere naturale nenule distincte. Termenii fiecărei sume sunt
în ordine strict crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+2+6, 1+3+5, 1+8,
2+3+4, 2+7, 3+6 şi 4+5. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru scrierea lui 8. Câte
soluţii vor fi generate? (4p.)
a. 6 b. 4 c. 5 d. 3

2. Pentru definiţia alăturată a int sc(long x)
subprogramului sc, stabiliţi ce valoare {if(x<10) return x;
are sc(901324). (6p.) return sc(x/10)+x%10;}
3. Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramul Del care are doi parametri: x,
un număr întreg de cel mult 9 cifre, şi y, un număr natural nenul de o cifră. Subprogramul
determină eliminarea tuturor cifrelor lui x mai mari strict decât y şi furnizează numărul
obţinut tot prin intermediul parametrului x. Dacă toate cifrele lui x sunt mai mari strict decât
y, atunci x va primi valoarea -1.
Exemplu: dacă x=37659 şi y=6, după apel x=365, iar y=6. (10p.)
4. Se consideră subprogramul inter, cu doi parametri: x şi y (numere întregi formate din cel
mult patru cifre fiecare); subprogramul interschimbă valorile a două variabile transmise prin
intermediul parametrilor x şi y.
a) Scrieţi în limbajul C/C++ numai antetul subprogramului inter. (4p.)
b) Pe prima linie a fişierului bac.in se află un număr natural nenul n≤1000, iar pe a doua
linie a fişierului se află un şir de n numere naturale nenule, despărţite prin câte un spaţiu,
fiecare număr fiind format din cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care afişează pe
ecran, în ordine crescătoare, numerele aflate pe a doua linie a fişierului. Numerele vor fi
afişate pe o singură linie, iar între două numere se va lăsa un spaţiu. Se vor folosi apeluri
utile ale subprogramului inter. (6p.)


sumă a cel puţin două numere naturale nenule. Termenii fiecărei sume sunt în ordine
crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+1+1+1+1+1, 1+1+1+1+2, 1+1+1+3,
1+1+4, 1+5, 2+2+2, 2+4 şi 3+3. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru scrierea lui 9.
Care este penultima soluţie? (6p.)
a. 2+7 b. 3+3+3 c. 4+5 d. 3+6

2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului f, int f(int x)
ce valoare are f(8)? (4p.) {if(x<=4) return x*x-3;
return f(x-3)+4;}
3. Pe prima linie a fişierului bac.in se află un număr natural nenul n (n≤1000), iar pe a doua
linie a fişierului se află un şir format din n numere naturale, despărţite prin câte un spaţiu,
fiecare număr fiind format din cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte
valorile din fişier şi care afişează pe ecran mesajul DA dacă toate elementele pare din şir
sunt în ordine crescătoare şi mesajul NU în caz contrar.
alăturat, pe ecran se va afişa: DA (10p.) 10 113 12 33 42 1354 421
4. Se consideră subprogramul pr, care primeşte prin intermediul parametrului a un număr

natural nenul cu cel mult 9 cifre şi returnează 1 dacă numărul este prim şi 0 în caz contrar.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului pr. (4p.)
b) Considerăm un număr natural nenul n>99 cu cel mult 9 cifre. Să se realizeze un program
C/C++ care citeşte numărul n şi care, folosind apeluri utile ale subprogramul pr, afişează
pe ecran, separate prin câte un spaţiu, doar valorile prime din şirul numerelor obţinute din n,
prin eliminarea succesivă a ultimei cifre, apoi a ultimelor două cifre, apoi a ultimelor trei cifre
etc., până se obţine un număr de două cifre, ca în exemplu.
Exemplu: pentru n=193124 se obţine şirul de valori 19312,1931, 193, 19 din care se vor
afişa pe ecran doar valorile 1931 193 19. (6p.)


sumă a cel puţin două numere naturale nenule. Termenii fiecărei sume sunt în ordine
crescătoare. Soluţiile se generează în ordinea: 1+1+1+1+1+1, 1+1+1+1+2, 1+1+1+3,
1+1+4, 1+5, 2+2+2, 2+4 şi 3+3. Se aplică exact aceeaşi metodă pentru scrierea
lui 9. Câte soluţii de forma 2+... vor fi generate? (6p.)
a. 4 b. 3 c. 2 d. 5

2. Pentru definiţia alăturată a int f(long x)
subprogramului f, stabiliţi ce valoare are {if(x<10) return 1;
f(23461). (4p.) return f(x/10)+1;}
3. Pe prima linie a fişierului bac.in se află un număr natural nenul n (n≤1000), iar pe a doua
linie a fişierului se află un şir format din n numere naturale, despărţite prin câte un spaţiu,
fiecare număr fiind format din cel mult 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte
numerele din fişier şi care afişează pe ecran mesajul DA dacă elementele pare în şir sunt în
ordine crescătoare, iar cele impare sunt în ordine descrescătoare, şi mesajul NU în caz
contrar.
alăturat, pe ecran se va afişa: DA (10p.) 10 1133 12 331 42 1354 221 13
4. Considerăm definite subprogramele:

- pr, care primeşte prin intermediul parametrului x un număr natural cu cel mult 4 cifre şi
returnează 1 dacă numărul este prim şi 0 în caz contrar;
- sdiv, care primeşte prin intermediul parametrului y un număr natural cu cel mult 4 cifre
şi returnează suma tuturor divizorilor numărului y.
a) Scrieţi numai antetul subprogramelor pr şi sdiv. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n<1000) şi
care afişează pe ecran toate numerele mai mici decât n cu proprietatea că suma divizorilor
lor este număr prim. Se vor utiliza apeluri utile ale subprogramelor pr şi sdiv.
Exemplu: dacă n=20, atunci programul va afişa: 2 4 9 16. (6p.)


1. Utilizând metoda backtracking, se generează numerele naturale formate din exact 3 cifre şi
care au suma cifrelor egală cu 4, în această ordine: 103, 112, 121, 130, 202, 211, 220,
301, 310, 400. Dacă utilizăm acelaşi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre
care au suma cifrelor egală cu 7, precizaţi care este numarul generat imediat după 1222.
(4p.)
a. 1321 b. 1223 c. 1213 d. 1231

2. Subprogramul f are definiţia alăturată. Ce valoare int f(int x, int y)
are f(7,2)? Dar f(35,2)? (6p.) {if(x%y==0)return y;
else return f(x,y+1);
}
3. Să se scrie un subprogram DIST, cu doi parametri, care primeşte prin intermediul
parametrului a un tablou unidimensional cu cel mult 100 de elemente, numere naturale de cel
mult 4 cifre fiecare, şi prin intermediul parametrului n un număr natural nenul, n<100, ce
reprezintă numărul de elemente din tablou. Subprogramul returnează valoarea 1 dacă toate
elementele tabloului a sunt distincte şi dacă diferenţa absolută a oricăror două elemente
vecine din tablou este diferită de 1. iar altfel subprogramul returnează valoarea 0. (10p.)
4. Fişierul text numere.txt conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<100000), iar pe a
doua linie n numere naturale de o singură cifră, separate prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care determină în mod eficient, din punct de vedere al timpului
de executare, cea mai mare şi cea mai mică cifră dintre cele situate pe a doua linie a
fişierului. Cifrele determinate vor fi afişate pe ecran, pe o singură linie, separate printr-un
spaţiu.
Exemplu: dacă fişierul numere.txt are următorul conţinut:
7
3 5 2 1 5 3 1
atunci pe ecran se vor afişa valorile: 5 1. (6p.)
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită, explicând în ce constă
eficienţa ei (3 – 4 rânduri). (4p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează toate permutările mulţimii {1,2,3,4}. Dacă
primele trei permutări generate sunt, în acestă ordine: 1234, 1243, 1324 precizaţi care
este permutarea generată imediat după 3412. (4p.)
a. 3214 b. 3413 c. 4123 d. 3421

2. Subprogramul f are definiţia alăturată. Ce valoare int f(int x)
are f(7)? Dar f(100)? (6p.) {if(x%6==0)return x;
else return f(x-1);
}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram P, cu trei parametri, care primeşte prin
întregi, cu cel mult 4 cifre fiecare, prin intermediul celui de-al doilea parametru, n, numărul
efectiv de elemente ale tabloului, iar prin parametrul k, un număr natural (k<101) şi
returnează cea mai mare sumă care se poate forma cu k elemente ale tabloului.
Exemplu: dacă n=6 şi k=4, iar şirul este format din elementele (5, 2, 5, 4, 1, 3),
atunci la apel se va returna 17. (10p.)
4. Fişierul text numere.txt conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<100000) iar pe
doua linie, separate prin câte un spaţiu, n numere naturale formate din cel mult 2 cifre.
de executare, dacă numerele situate pe a doua linie a fişierului sunt în ordine strict
crescătoare. În caz afirmativ, programul va afişa pe ecran mesajul DA, altfel va afişa mesajul
NU.
7
3 5 2 1 5 23 1
atunci pe ecran se va afişa: NU (6p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează numerele formate din câte 3 cifre distincte din
mulţimea {1,3,5,7}. Dacă primele trei numere generate sunt, în acestă ordine: 135,
137, 153 care este cel de-al patrulea număr generat? (4p.)
a. 315 b. 173 c. 157 d. 357

2. Subprogramul f are definiţia alăturată. Ce valoare int f(int x)
are f(3)? Dar f(10)? (6p.) {if(x==0)return 0;
else return f(x-1)+2;
}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram P cu doi parametri, care primeşte prin
întregi, de cel mult 4 cifre fiecare, prin intermediul celui de-al doilea parametru, n, numărul
efectiv de elemente ale tabloului şi returnează suma tuturor numerelor impare din tablou.
Exemplu: dacă n=6, iar şirul este format din elementele (3, 2, 7, 1, 4, 3), atunci la
apel se va returna 14. (10p.)
doua linie n cifre, separate prin câte un spaţiu.
de executare, cea mai mare cifră dintre cele situate pe a doua linie a fişierului numere.txt
şi numărul de apariţii ale acesteia. Valorile determinate se vor afişa pe ecran, separate
printr-un spaţiu.
11
2 5 3 1 5 8 9 2 7 3 4
atunci pe ecran se va afişa: 9 1. (6p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează permutările cuvântului info. Dacă primele trei
soluţii generate sunt: fino, fion, fnio care este cea de-a cincea soluţie? (4p.)
a. foin b. fnoi c. foni d. ifon

2. Subprogramul f are definiţia alăturată. Ce int f(int x,int y)
valoare are f(5,10)? (6p.) {if(x==y)return x;
else if(x<y)return f(x+1,y-1);
else return f(x-1,y);
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură numărul natural n (0<n<100) şi un şir
format din n numere întregi de cel mult 4 cifre fiecare, determină şi afişează pe ecran
numărul de pătrate perfecte din şir.
Exemplu: dacă n=6, iar şirul este format din elementele (31, 25, 19, 1, 4, 3), atunci pe
ecran se va afişa 3. (10p.)
de executare, toate numerele conţinute de a doua linie a fişierului care apar de cel puţin
două ori în acestă linie. Programul va afişa pe ecran numerele determinate, o singură dată,
în ordine crescatoare, pe aceeaşi linie, separate prin câte un spaţiu.
44 2 54 74 2 44 9 2
atunci pe ecran se va afişa: 2 44 (6p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează toate cuvintele de câte 3 litere din mulţimea
{a,b,c}. Dacă primele patru cuvinte generate sunt, în acestă ordine: aaa, aab, aac,
aba, care este cel de-al optulea cuvânt generat? (4p.)
a. acb b. acc c. aca d. bca

2. Subprogramul f are definiţia alăturată. Ce valoare are int f(int x)
f(4)? Dar f(11)? (6p.) {if(x<1)return 1;
else return f(x-3)+1;
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură numărul natural n (0<n<100) şi un şir
format din n numere reale. Aceste numere au atât partea întreagă cât şi partea fracţionară
formate din cel mult trei cifre. Programul determină şi afişează pe ecran toate numerele din
şir care apar o singură dată în acesta.
Exemplu: dacă n=7, iar şirul este format din elementele (3.4, -151, 0.291, 3.4,
4.09, 3.4, 0.291), atunci pe ecran se va afişa -151 4.09. (10p.)
a) Scrieţi un program C/C++ care afişează pe ecran, în mod eficient din punct de vedere al
timpului de executare, toate numerele situate pe a doua linie a fişierului, în ordinea
crescătoare a valorilor lor, separate prin câte un spaţiu. Dacă un număr apare în fişier de
mai multe ori el va fi afişat o singură dată.
7
12 21 22 11 9 12 3
atunci pe ecran se va afişa: 3 9 11 12 21 22 (6p.)

1. Un program generează, în ordine crescătoare, numerele naturale de exact 5 cifre din

mulţimea {1, 2, 3, 4, 5}. Fiecare dintre numerele generate are cifrele distincte două câte
două. Primele 3 numere astfel generate sunt: 12345, 12354, 12435. Care este numărul
generat imediat după 12543? (4p.)
a. 15342 b. 12534 c. 13245 d. 13452

2. Se consideră subprogramul f, definit long f(int n)
alăturat: {
Ce valoare are f(7)? Dar f(100)? if(!n) return 0;
else return f(n-1)+2*n;
(6p.) }
3. Fişierul bac.txt conţine pe prima linie un număr natural n (n≤100), iar pe a doua linie,
separate prin câte un spaţiu, n numere naturale nenule, cu cel mult 4 cifre fiecare. Scrieţi
programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural k (k≤25), construieşte în
memorie şi afişează pe ecran un tablou unidimensional ce conţine numerele citite din fişierul
bac.txt care au cel puţin k divizori.
Exemplu: dacă k=9, iar fişierul are conţinutul 8
alăturat, atunci tabloul care se afişează este: 100 56 22 909 222 400 180 616
100 400 180 616 (10p.)
4. a) Scrieţi în limbajul C/C++ doar antetul subprogramului cifre, care prin intermediul
parametrului nr primeşte un număr natural de cel mult 9 cifre şi furnizează prin intermediul
parametrilor nc şi sc numărul de cifre şi respectiv suma cifrelor din scrierea lui nr. (4p.)
b) Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a unui subprogram cu un singur parametru,
x, prin intermediul căruia primeşte un număr natural cu cel mult 9 cifre şi care returnează
valoarea 1 dacă în scrierea în baza 10 a lui x se găseşte cel puţin o cifră care să fie media
aritmetică a celorlalte cifre din componenţa lui x şi 0 în caz contrar, folosind apeluri utile ale
subprogramului cifre, de la punctul a.
Exemplu: pentru n=27989 subprogramul va returna valoarea 1 deoarece în scrierea lui n
apare cifra 7 care este media aritmetică a celorlalte cifre din scrierea lui n:
7=(2+9+8+9)/4.
Pentru n=7351 se returnează 0. (6p.)


int tab (int i,int v[], int c)
1. Valorile memorate de componentele {int n;
tabloului v, cu indicii de la 0 la 5, sunt, în if(i<0) return 0;
această ordine: 183, 212, 453, 18, 42, 83. else
Se consideră subprogramul tab cu definiţia { n=v[i];
alăturată. Care este valoarea returnată la while(n) {
apelul tab(4,v,123)? if(n%10==c%10)
return 1+tab(i-1,v,c%10);
(4p.)
n=n/10;
}
return tab(i-1,v,c%10);
}
}
a. 1 b. 3 c. 6 d. 2

2. Într-un penar sunt unsprezece creioane cu lungimi diferite, dintre care trei sunt roşii iar
celelalte sunt negre. Dacă scoatem din penar cinci creioane, câte posibilităţi există ca exact
două dintre ele să fie roşii? (6p.)
3. Fişierul text bac.txt conţine pe prima linie un număr natural n (n<100), iar pe a doua
linie, separate prin câte un spaţiu, n numere naturale, mai mici decât 30000 fiecare.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural k (k<10) precum şi
numerele din fişierul bac.txt şi determină şi afişează pe ecran, cu câte un spaţiu între ele,
toate numerele de pe a doua linie a fişierului care conţin în scrierea lor cifra memorată în
variabila k. Dacă nu există un asemenea număr pe a doua linie a fişierului, se afişează pe
ecran mesajul NU.
Exemplu: dacă se citeşte de la tastatură 8
k=2, iar fişierul are conţinutul alăturat, atunci 234 5678 317 809 202 427 92 6004
pe ecran se afişează numerele:
234 202 427 92 (10p.)
4. a) Scrieţi în limbajul C/C++ doar antetul unui subprogram cif, care primeşte prin
intermediul primului parametru, nr, un număr natural cu cel mult 9 cifre şi furnizează prin
intermediul celui de-al doilea parametru, s, suma cifrelor din scrierea lui nr. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (0<n<25), apoi
un şir de n numere naturale nenule cu cel mult 9 cifre fiecare şi care determină şi afişează
pe ecran, separate prin câte un spaţiu, numerele din şir care au suma cifrelor maximă,
folosind apeluri utile ale subprogramului cif.
Exemplu: dacă pentru n=8 se citeşte şirul de numere 274 56018 354 8219 293 287
932 634 atunci, pe ecran, se afişează numerele 56018 8219. (6p.)

1. Valorile memorate de componentele int tablou (int i, int v[],int c)

tabloului v, cu indicii de la 0 la 5, {int n;
sunt, în această ordine: 420, 48, if(i<0) return 0;
635, 628, 237, 93. Se consideră else {
subprogramul tablou cu definiţia n=v[i];
while(n>9) {
alăturată. Care este valoarea
if(n%10==c)
returnată la apelul
return 1+tablou(i-1,v,c);
tablou(5,v,2)?
n=n/10;
(4p.) }
return tablou(i-1,v,c);
}
}
a. 6 b. 3 c. 2 d. 0

2. Se generează prin metoda backtracking mulţimile distincte ale căror elemente sunt numere
naturale nenule şi care au proprietatea că suma elementelor fiecărei mulţimi este egală cu
7. Astfel, sunt generate, în această ordine, mulţimile: {1,2,4}, {1,6}, {2,5}, {3,4},
{7}. Folosind aceeaşi metodă pentru a genera mulţimile distincte ale căror elemente sunt
numere naturale nenule şi care au proprietatea că suma elementelor fiecărei mulţimi este
egală cu 9, stabiliţi în ce ordine sunt generate următoarele mulţimi: M1={2,3,4};
M2={3,6}; M3={2,7}; M4={4,5}. (6p.)
3. Se consideră subprogramul cmdiv care primeşte prin parametrii x şi y două valori întregi
pozitive (0<x<100 şi 0<y<100) şi returnează cel mai mare divizor comun al lor.
a) Scrieţi doar antetul subprogramului cmdiv. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură trei numere naturale nenule
distincte a, b şi n, cu cel mult 2 cifre fiecare şi care construieşte în memorie un tablou
unidimensional ale cărui elemente memorează în ordine crescătoare toate numerele
naturale cuprinse în intervalul închis determinat de a şi b, care nu au niciun divizor strict mai
mare decât 1 comun cu n, folosind apeluri utile ale subprogramului cmdiv. Intervalul închis
determinat de a şi b este [a,b] dacă a<b sau [b,a] dacă b≤a.
Exemplu:pentru a=60, b=32 şi n=36 tabloul va conţine: 35 37 41 43 47 49 53 55 59
(6p.)
4. Fişierul text bac.in conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<5000), iar pe a doua
linie, separate prin câte un spaţiu, n numere naturale, formate din cel mult 4 cifre fiecare.
Scrieţi un program C/C++ care determină şi scrie în fişierul bac.out toate numerele
conţinute de a doua linie a fişierului care apar o singură dată în această linie. Numerele
determinate se vor afişa în ordinea crescătoare a valorilor lor, separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă pe prima linie a fişierului bac.in se află 10, iar pe linia a doua se găsesc
numerele 2 4548 568 4548 57 89 5974 2 89 32 atunci valorile căutate sunt 32 57
568 5974. (10p.)

1. Valorile memorate de componentele int tablou (int i,int v[])

tabloului v, cu indicii de la 0 la 5, sunt, în {int n;
această ordine: 420, 48, 635, 628, 837, if(i<0) return 0;
93. Se consideră subprogramul tablou else {
cu definiţia alăturată. Care este valoarea n=v[i];
returnată la apelul tablou(5,v)? (4p.) while(n) {
if(n%2)
return 1+tablou(i-1,v);
n=n/10;
}
return tablou(i-1,v);
}
}
a. 2 b. 6 c. 3 d. 4

2. Se generează în ordine strict crescătoare numerele de câte şase cifre care conţin: cifra 1 o
singură dată, cifra 2 de două ori şi cifra 3 de trei ori. Se obţin, în această ordine, numerele:
122333, 123233, 123323, …, 333221. Câte numere generate prin această metodă au
prima cifră 1 şi ultima cifră 2? (6p.)
3. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură trei numere naturale a, b şi n, mai mici
decât 30000 fiecare, şi care construieşte în memorie un tablou unidimensional ale cărui
elemente memorează toţi multiplii lui n din intervalul închis determinat de a şi b. Programul
va afişa pe ecran numerele din tablou în ordinea crescătoare a lor, separate prin câte un
singur spaţiu, iar dacă nu există astfel de valori, va afişa pe ecran mesajul Nu. Intervalul
închis determinat de a şi b este [a,b] dacă a<b sau [b,a] dacă b≤a.
Exemplu: pentru a=65, b=31 şi n=9 tabloul va conţine valorile: 36 45 54 63 (10p.)
4. Se consideră subprogramul cmax care prin parametrul a primeşte un număr natural nenul
mai mic decât 30000, iar prin parametrul b furnizează cifra maximă din numărul a.
a) Scrieţi, folosind limbajul C/C++, doar antetul subprogramului cmax. (4p.)
b) Fişierul bac.txt conţine cel mult 1000 numere naturale nenule, mai mici decât 30000
fiecare, separate prin câte un spaţiu. Scrieţi programul C/C++ care citeşte din fişierul
bac.txt toate numerele şi care determină cea mai mare cifră din scrierea lor folosind
apeluri utile ale subprogramului cmax. Cifra determinată se va afişa pe ecran.
Exemplu: dacă fişierul bac.txt conţine valorile: 23 12 64 12 72 345 67 23 71 634
atunci pe ecran se afişează 7. (6p.)


Valorile memorate de int tablou (int i,int v[],int c)
1.
componentele tabloului v, cu {int n;
indicii de la 0 la 5, sunt, în if(i<0) return 0;
această ordine: 973, 51, 871, else {
350, 691, 15. Se consideră n=v[i];
while(n) {
subprogramul tablou cu
if(n%10==c)
definiţia alăturată. Care este return 1+tablou(i-1,v,c);
valoarea returnată la apelul n=n/10;
tablou(5,v,5)? (4p.) }
return tablou(i-1,v,c);
}
}
a. 1 b. 3 c. 6 d. 0

2. Se generează în ordine strict crescătoare toate numerele de câte şase cifre care conţin:
cifra 1 o singură dată, cifra 2 de două ori şi cifra 3 de trei ori. Se obţin, în această ordine,
numerele: 122333, 123233, 123323, …, 333221. Ce număr se generează imediat după
332312? (6p.)
3. Se consideră subprogramul divxy care primeşte prin parametrii x şi y două valori întregi
pozitive (0<x<1000 şi 0<y<1000) şi returnează valoarea 1 dacă y este divizor al lui x şi 0
în caz contrar.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului divxy. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură trei numere naturale nenule a, b şi
n, cu cel mult 3 cifre fiecare şi care construieşte în memorie un tablou unidimensional ale
cărui elemente memorează în ordine crescătoare, toţi divizorii lui n din intervalul închis
determinat de a şi b folosind apeluri utile ale subprogramului divxy. Intervalul închis
determinat de a şi b este [a,b] dacă a<b sau [b,a] dacă b≤a.
Exemplu: pentru a=65, b=11 şi n=140 tabloul va conţine: 14 20 28 35 (6p.)
4. Fişierul bac.in conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<5000), iar pe a doua linie,
separate prin câte un spaţiu, n numere naturale, formate din cel mult 4 cifre fiecare.
Scrieţi un program C/C++ care determină şi scrie în fişierul bac.out, toate numerele, citite
de pe a doua linie a fişierului bac.in, care apar de cel puţin două ori. Numerele
determinate se vor scrie în ordine crescătoare, pe aceeaşi linie, separate prin câte un
spaţiu.
Exemplu: dacă fişierul bac.in conţine pe prima linie numărul 11, iar pe linia a doua
valorile 23 12 54 12 78 345 67 23 78 934 23
atunci fişierul bac.out va conţine: 12 23 78 (10p.)


1. Care este antetul corect al subprogramului cifre, care primeşte prin intermediul primului
parametru, x, un număr natural şi returnează prin intermediul celui de-al doilea parametru,
y, suma cifrelor numărului natural x? (4p.)
a. void cifre(int x, int &y) b. int cifre(int x)
c. void cifre(int x, int y) d. int cifre(int &x, int y)

2. Se consideră un număr natural nenul, x, având exact 8 cifre, distincte două câte două;
printre cifrele sale se găseşte şi cifra 0. Permutând cifrele lui x, se obţin alte numere
naturale. Câte dintre numerele obţinute, inclusiv x, au exact 8 cifre? (6p.)
3. Se consideră subprogramul divizor, care primeşte prin intermediul primului parametru, a,
un număr natural (1<a<10000) şi returnează cel mai mic divizor prim al numărului a.
a) Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului divizor. (4p.)
b) Fişierul text date.in conţine pe prima linie un număr natural nenul n (n≤100), iar pe a
doua linie n numere naturale mai mari decât 1, separate prin câte un spaţiu, fiecare număr
având maximum 4 cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din fişierul
date.in şi afişează pe ecran suma obţinută adunând, pentru fiecare dintre cele n numere
citite de pe a doua linie din fişier, cel mai mic divizor prim. Se vor utiliza apeluri utile ale
subprogramului divizor.
Exemplu: dacă fişierul date.in are conţinutul alăturat, se 6
va afişa 20 (20=2+5+2+7+2+2). (6p.) 16 25 6 77 10 4
4. Se consideră expresia E(x)=a0Xn + a1Xn-1 + a2Xn-2 +...+ an-1X +an. Scrieţi un
program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (n≤9), cele n+1 numere
întregi a0, a1, a2 ,…, an-1, an , apoi o valoare întreagă x (-9≤x≤9). Programul
calculează şi apoi afişează valoarea expresiei E(x). (10p.)


1. Utilizând metoda backtracking, se generează în ordine lexicografică toate anagramele
cuvântului caiet ( cuvinte formate din aceleaşi litere, eventual în altă ordine). Câte cuvinte
vor fi generate? (4p.)
a. 60 b. 100
c. 200 d. 120

2. Se consideră subprogramul f, definit alăturat. Ce long f(unsigned int n)
valoare are f(4)? Dar f(100)? (6p.) { if (n==0) return 0;
else return n+f(n-1);
}
3. Subprogramul dist primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural cu maximum
8 cifre şi returnează 1 dacă cifrele numărului a sunt distincte, altfel returnează 0.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului dist. (4p.)
doua linie n numere naturale, separate prin câte un spaţiu, fiecare număr având maximum 8
cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din fişier şi afişează pe ecran,
despărţite prin câte un spaţiu, numerele de pe a doua linie a fişierului date.in, ce au toate
cifrele distincte, folosind apeluri utile ale subprogramului dist. În cazul în care nu există
niciun astfel de număr se va afişa, pe ecran, valoarea 0.
Exemplu: dacă fişierul date.in are conţinutul 6
alăturat, atunci se vor afişa numerele: 16 1775 333 242477 123 55566
16 123 (6p.)
apoi n numere naturale, de maximum 4 cifre fiecare, reprezentând elementele unui tablou
unidimensional. Programul afişează mesajul Da în cazul în care elementele tabloului pot fi
rearanjate astfel încât să formeze o progresie aritmetică, iar în caz contrar afişează mesajul
Nu.
Exemplu: dacă n=6 şi tabloul unidimensional are 5 10 30 15 25 20
conţinutul alăturat, atunci se va afişa Da.
(10p.)


1. Subprogramul f realizează interschimbarea valorilor a două variabile întregi transmise prin
intermediul parametrilor x şi y. Care este antetul corect al subprogramului f? (4p.)
a. void f(int &x, int &y) b. int f(int x,int y)
c. void f(int x, int &y) d. void f(int &x, int y)

2. Se consideră subprogramul f, int f(unsigned int n)
definit alăturat. Ce valoare are { if (n==0) return 0;
f(2138)? Dar f(513)? (6p.) else if (n%2==0)
return n%10+f(n/10);
else
return f(n/10);
}
3. Se consideră subprogramul cmmdc, care primeşte prin intermediul a doi parametri, a şi b,
două numere naturale nenule, cu maximum 8 cifre fiecare, şi returnează cel mai mare
divizor comun al valorilor parametrilor a şi b.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului cmmdc. (4p.)
doua linie un şir format din n numere naturale nenule, separate prin câte un spaţiu, fiecare
număr având maximum 8 cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din
fişierul text date.in şi afişează pe ecran numărul perechilor de elemente aflate pe poziţii
consecutive în şirul format cu elementele situate pe a doua linie a fişierului, care sunt prime
între ele, folosind apeluri utile ale subprogramului cmmdc.
Exemplu: dacă fişierul date.in are conţinutul alăturat, se va 7
afişa 4 pentru că pechile (16,25), (12,7), (7,4), (4, 5) 16 25 15 12 7 4 5
sunt formate din numere prime intre ele. (6p.)
4. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n
(n<=100), apoi n numere naturale reprezentând elementele unui tablou unidimensional, şi
afişează pe ecran toate permutările circulare, cu o poziţie către stânga, ale elementelor
tabloului. Elementele fiecărei permutari se vor afişa pe câte o linie, separate prin câte un
spaţiu.
Exemplu: dacă n=4 şi tabloul unidimensional are conţinutul 10 20 30 49
alăturat, atunci se vor afişa:
10 20 30 49
20 30 49 10
30 49 10 20
49 10 20 30 (10p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează în ordine lexicografică toate anagramele
cuvântului caiet ( cuvinte formate din aceleaşi litere, eventual în altă ordine). Care este a
şasea soluţie? (4p.)
a. catei b. actie
c. actei d. catie

2. Se consideră subprogramul f, int f(int n, int x)
definit alăturat. Ce valoare are {
f(97,2)? Dar f(175,2)? (6p.) if (n<=1) return 0;
else if (x<=n/2)
if (n%x==0) return 0;
else return f(n,x+1);
else return 1;
}
3. Se consideră subprogramul pal, care primeşte prin intermediul primului parametru, a, un
număr natural, cu minimum 2 cifre şi maximum 8 cifre, şi furnizează prin intermediul celui
de-al doilea parametru, b, cel mai apropiat număr de valoarea lui a, care este palindrom. În
cazul în care există 2 astfel de numere, subprogramul va returna numărul mai mic. Un
număr natural x este palindrom dacă este egal cu numărul obţinut prin scrierea cifrelor lui x
în ordine inversă.
Exemplu: dacă a=16, atunci după apel b=11; dacă a=126, atunci după apel b=121; dacă
a=33, atunci după apel b=33.
a) Scrieţi definitia completă a subprogramului pal. (4p.)
b) Fişierul text date.in conţine pe prima linie un număr natural nenul n (n≤100), iar pe
a doua linie n numere naturale nenule, separate prin câte un spaţiu, fiecare număr având
minimum 2 cifre şi maximum 8 cifre. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate
numerele din fişierul text date.in şi afişează pe ecran, despărţite prin câte un spaţiu,
pentru fiecare dintre cele n numere, cel mai apropiat număr palindrom, folosind apeluri utile
ale subprogramului pal.
Exemplu: dacă fişierul date.in are conţinutul alăturat, atunci 4
se vor afişa numerele: 11 1771 333 191 (6p.) 16 1775 333 190
4. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100)
şi apoi cele n numere naturale nenule, de maximum 4 cifre, reprezentând elementele unui
tablou unidimensional v (cu indici de la 1 la n) şi afişează câte dintre elementele vi
(2≤i≤n-1) sunt egale cu suma celor două elemente vecine. În cazul în care nu există
niciun astfel de element în tabloul v, se va afişa valoarea 0.
Exemplu: dacă n=7 şi tabloul unidimensional v are 10 25 15 45 30 2 1
conţinutul alăturat, atunci se va afişa valoarea 2
(deoarece 25=10+15, 45=15+30). (10p.)


1. Utilizând metoda backtracking se generează toate matricele pătratice de ordinul 4 ale căror
elemente aparţin mulţimii {0,1}, cu proprietatea că pe fiecare linie şi pe fiecare coloană
există o singură valoare 1. Primele 4 soluţii generate sunt, în această ordine:
1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0
Care este a opta soluţie? (4p.)
a. 0 1 0 0 b. 0 1 0 0 c. 0 1 0 0 d. 0 0 1 0
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0
0 0 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0
0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(unsigned int n)
alăturat. Ce valoare are f(5)? { if (n>20) return 0;
Dar f(40)? (6p.) else return 5+f(n+5);
}
3. Se consideră subprogramul cifre, care primeşte prin intermediul primului parametru, a, un
număr natural cu maximum 8 cifre nenule şi returnează, prin intermediul celui de-al doilea
parametrul b, cel mai mic număr care se poate forma cu toate cifrele lui a.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului cifre. (4p.)
b) Se consideră fişierul text date.in ce conţine pe prima linie un număr natural nenul n
(n≤100), iar pe a doua linie n numere naturale, separate prin câte un spaţiu, fiecare număr
având maximum 8 cifre nenule. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din
fişierul text date.in şi afişează pe ecran, despărţite prin câte un spaţiu, numerele situate
pe a doua linie a fişierului, formate numai din cifre ordonate crescător, folosind apeluri utile
ale subprogramului cifre. În cazul în care nu există niciun astfel de număr se va afişa
valoarea 0.
Exemplu: dacă fişierul date.in are conţinutul alăturat, 6
atunci se vor afişa numerele: 16 333 269 (6p.)
16 175 333 242477 321 269
4. Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n≤100)
şi 2*n numere naturale de maximum 3 cifre; primele n reprezintă elementele tabloului
unidimensional a, iar următoarele n elementele tabloului unidimensional b; fiecare tablou
are elementele numerotate începând de la 1. Programul construieste în memorie şi afişează
pe ecran cele n elemente ale unui tablou unidimensional c, în care orice element ci
(1≤i≤n) se obţine conform definiţiei următoare:
ci = ┌ ai concatenat cu bi, dacă ai<bi
│ bi concatenat cu ai, altfel
└
Exemplu: dacă n=3 şi tablourile a şi b au conţinutul a : (12, 123, 345)
alăturat, atunci conţinutul tabloului c este următorul: b: (1, 234, 15)
112 123234 15345 (10p.)


1. Se generează toate numerele naturale cu exact 2 cifre nenule. Câte numere se vor genera
în total? (4p.)
a. 100 b. 81 c. 90 d. 9

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(int n)
alăturat. Ce valoare are f(20)? {
(6p.) if(n==0)return 0;
return 1+f(n/2);
}
3. Fişierul text numere.txt conţine, pe o singură linie, cel mult 1000 de numere naturale
nenule de cel mult patru cifre fiecare, numerele fiind separate prin câte un spaţiu. Scrieţi un
program C/C++ care citeşte toate numerele din fişier şi scrie în fişierul text pare.txt toate
numerele pare citite, în ordinea în care acestea apar în fişierul numere.txt. Dacă fişierul
numere.txt nu conţine niciun număr par, atunci în fişierul pare.txt se va scrie mesajul
nu exista.
Exemplu:
numere.txt pare.txt
2 3 1 4 7 2 5 8 6 2 4 2 8 6 (10p.)
4. Se consideră subprogramul numar, care:
– primeşte prin intermediul parametrului, x, un număr natural nenul de cel mult 4 cifre;
– furnizează prin intermediul parametrului nrp numărul de numere prime mai mici sau
egale cu x.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului numar. (4p.)
b) Scrieţi declarările de date şi programul principal C/C++ în care se citesc de la tastatură
două numere naturale nenule de cel mult 4 cifre, a şi b, şi prin apeluri utile al
subprogramului numar se verifică dacă intervalul determinat de a şi b conţine cel puţin un
număr prim. Programul va afişa pe ecran în caz afirmativ mesajul DA, iar în caz contrar
mesajul NU. Prin intervalul determinat de a şi b se înţelege intervalul [a,b] dacă a<b şi
[b,a] în caz contrar. (6p.)


1. Se utilizează metoda backtracking pentru a genera cuvintele de câte patru litere distincte din
mulţimea {d,a,n,s}. Ştiind că primul cuvânt generat este dans, iar al doilea este dasn, care
va fi al treilea cuvânt obţinut? (4p.)
a. dnas b. dsan c. dnsa d. dsna

2. Se consideră subprogramul f, void f(int x)
definit alăturat. Ce se va afişa la {
apelul f(38);? if(x)
(6p.) {
f(x/3);
printf("%d",x%3+1);| cout<<x%3+1;
}
}
3. Fişierul text INTRARE.TXT conţine pe prima linie o valoare naturală n (1<n<100), iar pe a
doua linie, separate prin câte un spaţiu, n numere reprezentând cele n elemente ale unui
tablou unidimensional a. Fiecare dintre aceste numere are cel mult patru cifre.
Scrieţi un program C/C++ care scrie în fişierul text IESIRE.TXT toate valorile obţinute ca
sumă a tuturor perechilor (ai, aj), 1≤i<j≤n.
Exemplu: dacă fişierul INTRARE.TXT are următorul conţinut:
4
1 4 3 2
atunci fişierul IESIRE.TXT va avea următorul conţinut:
5 4 3 7 6 5 (10p.)
4. Se consideră subprogramul multiplu, cu doi parametri, care:
– primeşte prin intermediul parametrilor a şi k două numere întregi de cel mult 4 cifre;
– returnează cel mai mic multiplu al lui k mai mare sau egal cu a.
a) Scrieţi numai antetul funcţiei multiplu. (4p.)
b) Scrieţi declarările de date şi programul principal C/C++ care citeşte de la tastatură trei
numere naturale nenule x, y, z, de cel mult 4 cifre fiecare, (x≤y), şi care, prin apeluri utile
ale subprogramului multiplu, verifică dacă intervalul [x,y] conţine cel puţin un multiplu
al lui z. Programul va afişa pe ecran, în caz afirmativ, mesajul DA, iar în caz contrar mesajul
NU. (6p.)


1. Se utilizează metoda backtracking pentru a genera cuvintele de câte trei litere distincte din
mulţimea {i,n,f,o}. Ştiind că primul cuvânt generat este inf, iar al doilea este ino, care va
fi al treilea cuvânt obţinut? (4p.)
a. ino b. ifo c. ifn d. ion

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(int n){
alăturat. Ce valoare are f(3713)? if(n==0)
(6p.) return 0;
return f(n/10)*10+1;
}
3. Fişierul text bac.txt conţine, pe o singură linie, cel puţin 2 şi cel mult 100 de numere
naturale nenule distincte de cel mult 4 cifre fiecare, numerele fiind separate prin câte un
spaţiu. Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi scrie pe ecran, în ordine
crescătoare, cele mai mici 2 numere dintre cele citite.
Exemplu: dacă fişierul bac.txt conţine numerele:
1017 48 310 5710 162
atunci se va afişa: 48 162 (10p.)
4. Se consideră subprogramul divizor, care:
– primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural strict mai mare decât 1, de cel
mult 4 cifre;
– furnizează prin intermediul parametrului d cel mai mare divizor al lui a strict mai mic decât
a.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului divizor. (4p.)
b) Scrieţi declarările de date şi programul principal C/C++ care citeşte de la tastatură un
număr natural nenul x, de cel mult 4 cifre şi, prin apeluri utile ale subprogramului divizor,
verifică dacă x este număr prim. Programul va afişa pe ecran în caz afirmativ mesajul DA, iar
în caz contrar mesajul NU. (6p.)


1. Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele care conţin toate literele din
mulţimea {i,n,f,o}, astfel încât fiecare literă să apară exact o dată într-un cuvânt. Ştiind că
primul cuvânt generat este info, iar al doilea este inof, care va fi al treilea cuvânt obţinut?
(4p.)
a. ionf b. inof c. ifon d. ifno

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(int a)
(6p.) if(a<10)
return 7;
return f(a/100)*10+8;
}
3. Fişierul text bac.txt conţine, pe o singură linie, cel puţin 2 şi cel mult 100 de numere
naturale nenule distincte de cel mult 4 cifre fiecare, numerele fiind separate prin câte un
spaţiu. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din fişier şi scrie pe ecran
ultima cifră a produsului celor mai mari două numere dintre cele citite.
Exemplu: dacă fişierul bac.txt conţine numerele:
1017 48 312 5742 162
atunci se va afişa: 4 (ultima cifră a produsului numerelor 1017, 5742) (10p.)
4. Se consideră subprogramul divizor, care:
– primeşte prin intermediul parametrului a un număr natural nenul de cel mult 4 cifre, strict
mai mare ca 1;
– furnizează prin intermediul parametrului d, cel mai mic divizor al lui a strict mai mare
decât 1.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului divizor. (4p.)
număr natural x (x>1), şi, prin apeluri utile ale subprogramului divizor, verifică dacă x
este număr prim. Programul va afişa pe ecran, în caz afirmativ, mesajul DA, iar în caz
contrar mesajul NU. (6p.)


1. Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele care conţin toate literele din
mulţimea {i,n,f,o}, astfel încât fiecare literă să apară exact o dată într-un cuvânt; ştiind că
primul cuvânt generat este info, iar al doilea este inof, care este ultimul cuvânt obţinut? (4p.)
a. ofni b. oinf c. onif d. ofin

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(int x)
(6p.) if(x%2==0)
return 0;
return 1+f(x/2);
}
3. Fişierul text bac.txt conţine, pe o singură linie, cel mult 100 de numere naturale nenule de
cel mult 4 cifre fiecare, numerele fiind ordonate crescător şi separate prin câte un spaţiu.
Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural x de cel mult 4 cifre
şi verifică dacă x se află în fişierul bac.txt. În caz afirmativ, se va afişa pe ecran mesajul
DA, altfel se va afişa mesajul NU.
Exemplu: dacă x=312, iar fişierul bac.txt conţine numerele:
17 48 312 5742 8692
atunci se va afişa: DA ;
dacă x=20, iar fişierul bac.txt conţine numerele:
17 48 312 5742 8692
atunci se va afişa: NU. (10p.)
4. Se consideră subprogramul radical, care:
– primeşte prin intermediul parametrului a, un număr natural nenul de cel mult 4 cifre;
– furnizează prin intermediul parametrului x cel mai mare număr natural cu proprietatea că
x2 este mai mic sau egal cu a; de exemplu, dacă a=20, subprogramul va furniza prin x
valoarea 4.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului radical. (4p.)
număr natural nenul de cel mult 4 cifre, n, şi prin apeluri utile ale subprogramului radical,
verifică dacă n este pătrat perfect. Programul va afişa pe ecran în caz afirmativ mesajul DA,
iar în caz contrar mesajul NU. (6p.)


1. Se generează, utilizând metoda backtracking, toate modalităţile de repartizare a n teme de
proiecte, numerotate de la 1 la n, pentru m elevi (n<m), numerotaţi de la 1 la m, astfel încât
fiecare temă să fie rezolvată de cel puţin un elev. Care este numărul total de soluţii
generate pentru m=3 şi n=2, dacă primele 3 soluţii generate sunt, în ordine, 1 1 2, 1 2
1, 1 2 2? O soluţie este scrisă sub forma t1, t2, ...,tm, unde ti reprezintă tema
repartizată elevului i (1≤i≤m, 1≤ti≤n). (4p.)
a. 12 b. 6 c. 4 d. 8

2. Se consideră subprogramul f, definit alăturat. Ce int f(int x)
valoare are f(456)? (6p.) {if(x>=1)
return f(x-1)+1;
else
return 0;}
3. Subprogramul cifra primeşte prin parametrul x un număr real nenul pozitiv şi furnizează
prin parametrul y valoarea cifrei unităţilor părţii întregi a lui x.
Exemplu: dacă x=34.567, după apel y=4.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului cifra. (10p.)
b) Fişierul text medii.txt conţine cel mult 600 de linii. Pe fiecare linie se află, separate
printr-un spaţiu, două numere reale, cu cel mult două zecimale, din intervalul [1,10], care
reprezintă media pe semestrul 1, respectiv media pe semestrul al 2-lea, ale câte unui elev.
În situaţiile statistice pe care şcoala le realizează, fiecare medie este încadrată într-una
dintre următoarele categorii de medii: [3,3.99], [4,4.99], [5,5.99], [6,6.99],
[7,7.99], [8,8.99], [9,10]. Scrieţi un program C/C++ care citeşte datele din fişier şi
afişează pe ecran numărul elevilor care au media din semestrul al 2-lea în categoria imediat
următoare categoriei căreia îi aparţine media din semestrul 1. Ordinea categoriilor este cea
din enumerarea de mai sus. În program se vor folosi apeluri utile ale subprogramului cifra.
Se va utiliza un algoritm eficient din punctul de vedere al memoriei utilizate.
Exemplu: dacă fişierul medii.txt conţine: pe ecran se afişează:
9.45 7.90 2
6.34 7.60
8.75 9.90
6.34 9.90 (6p.)
c) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită, explicând în ce constă

1. Utilizând metoda backtracking pentru afişarea tuturor modalităţilor de descompunere a unui

număr natural nenul ca o sumă de numere naturale nenule, pentru n=3, se obţin în ordine
soluţiile: 1+1+1; 1+2; 3. Folosind aceeaşi metodă pentru n=4, care este soluţia generată
imediat după 1+1+2? (4p.)
a. 1+3 b. 1+2+1 c. 1+1+1+1 d. 2+2

2. Considerăm subprogramul f, definit alăturat. Ce se void f(int n)
afişează pe ecran la apelul f(4962);? (6p.) {int c;
if(n!=0)
{c=n%10;
printf(”%d”,c);| cout<<c;
f(n/10);
printf(”%d”,c);| cout<<c;
}
}
3. Scrieţi un program C/C++ care afişează pe ecran primii 20 de termeni impari ai şirului lui
Fibonacci (0,1,1,2,3,5,8,13,21,…), câte 5 pe o linie. Termenii afişaţi pe aceeaşi linie
a ecranului vor fi separaţi între ei prin câte un spaţiu. (10p.)
4. a) Fişierul date.in conţine un şir de cel mult 10000 numere naturale (printre care cel puţin
un număr par şi cel puţin un număr impar), cu cel mult 2 cifre fiecare, separate prin câte un
spaţiu. Fişierul date.in conţine.Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişierul
date.in şi scrie în fişierul text date.out valorile distincte citite, separate prin câte un
spaţiu, respectându-se regula: pe prima linie vor fi scrise numerele impare în ordine
crescătoare, iar pe linia a doua numerele pare, în ordine descrescătoare. Alegeţi o metodă
eficientă din punctul de vedere al timpului de executare.
Exemplu: dacă pe prima linie a fişierului date.in se află numerele:
75 12 3 3 18 75 1 3
atunci fişierul date.out va conţine:
1 3 75
18 12 (6p.)


1. Se generează, prin metoda backtracking, toate partiţiile mulţimii A={1,2} obţinându-se
următoarele soluţii: {1}{2};{1,2}. Se observă că dintre acestea, prima soluţie e alcătuită
din exact două submulţimi. Dacă se foloseşte aceeaşi metodă pentru a genera partiţiile
mulţimii {1,2,3} stabiliţi câte dintre soluţiile generate vor fi alcătuite din exact două
submulţimi. (4p.)
a. 2 b. 1 c. 3 d. 4

2. Se consideră subprogramul f, definit alăturat. Ce valoare int f(int i)
are f(3)? (6p.) { if(i>=1)
return f(i-1)+i;
else return 0;
}
3. Subprogramul verif primeşte prin singurul său parametru, x, un număr natural nenul cu
cel mult 9 cifre şi returnează valoarea 1 dacă numărul conţine cel puţin o secvenţă de 3
cifre impare alăturate şi 0 în caz contrar.
Exemplu: dacă x=7325972 se va returna valoarea 1.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului verif. (10p.)
b) Fişierul text date.txt conţine pe prima linie un număr natural nenul n cu cel mult 4 cifre
şi pe fiecare dintre următoarele n linii câte un număr natural, cu exact 6 cifre. Scrieţi un
program C/C++ care citeşte numerele din fişierul date.txt şi le afişează pe ecran,
separate prin câte un spaţiu, numai pe acelea care au primele trei cifre impare. Se vor
utiliza apeluri utile ale subprogramului verif. Dacă nu există niciun număr cu această
proprietate, se va afişa pe ecran mesajul nu. Alegeţi o metodă eficientă din punctul de
vedere al memoriei utilizate.
Exemplu: dacă fişierul date.txt conţine numerele alăturate, pe ecran 3
se afişează: 133579
133579 973314 (6p.) 345796
973314



1. Se generează, utilizând metoda backtracking, toate modalităţile de aşezare a n ture pe o
tablă de şah cu n linii şi n coloane, astfel încât să nu existe pe tablă ture care se atacă între
ele (două ture se atacă reciproc dacă se află pe aceeaşi linie sau pe aceeaşi coloană). O
soluţie generată are forma (c1,c2,…,cn), unde ci reprezintă coloana pe care se află tura
de pe linia i.
Dacă primele 2 soluţii generate pentru n=5 sunt (1,2,3,4,5) şi (1,2,3,5,4), care
este prima soluţie generată în care primul număr este 4? (4p.)
a. (4, 1, 3, 2, 5) b. (4, 2, 5, 1, 3) c. (4, 3, 5, 3, 1) d. (4, 1, 2, 3, 5)

2. Se consideră subprogramul f, definit void f(int i,int j)
alăturat. Ce se afişează pe ecran la { if(j>0) f(i,j-1);
apelul f(9,9);?
printf(”%d*%d=%d\n”,i,j,i*j);
| cout<<i<<’*’<<j<<’=’<<i*j<<endl;
(6p.)
}
3. Subprogramul diviz primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural nenul
(2≤n≤200), iar prin intermediul parametrului a, un tablou unidimensional care conţine n
valori naturale nenule, fiecare dintre acestea având cel mult patru cifre. Elementele tabloului
sunt numerotate de la 1 la n.
Subprogramul returnează o valoare egală cu numărul de perechi (ai,aj), 1≤i<j≤n, în
care ai este divizor al lui aj , sau aj este divizor al lui ai.
Scrieţi definiţia completă a subprogramului diviz, în limbajul C/C++.
Exemplu: pentru n=5 şi a=(4,8,3,9,4) subprogramul returnează valoarea 4. (10p.)
4. Fişierul text date.in conţine pe prima linie, separate prin câte un spaţiu, cel mult 1000 de
numere naturale, fiecare dintre ele având maximum 9 cifre.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişierul date.txt, determină şi
afişează pe ecran numărul de elemente ale celei mai lungi secvenţe ordonate strict
descrescător, formate din valori citite consecutiv din fişier. Alegeţi o metodă de rezolvare
eficientă din punctul de vedere al timpului de executare.
Exemplu: dacă fişierul date.in conţine pe ecran se afişează:
5 2 9 4 3 6 3 2 1 0 8 5
(6p.)
eficienţa ei (3 – 4 rânduri). ( 4p.)


1. Se generează, utilizând metoda backtracking, toate modalităţile de aşezare a numerelor
naturale de la 1 la 5, astfel încât oricare două numere de aceeaşi paritate să nu se afle pe
poziţii alăturate. Dacă primele 3 soluţii generate sunt, în ordine: (1,2,3,4,5),
(1,2,5,4,3) şi (1,4,3,5,2) care este prima soluţie generată ce începe cu 3? (4p.)
a. (3, 2, 1, 4, 5) b. (3, 2, 5, 4, 1) c. (3, 4, 1, 2, 5) d. (3, 4, 5, 2, 1)

2. Subprogramul recursiv alăturat este int f(unsigned int a, unsigned int b)
definit incomplet. Care este expresia cu { if (...)
care se pot înlocui punctele de return a;
suspensie astfel încât subprogramul să else
returneze cel mai mare divizor comun al if (a>b) return f(a-b,b);
numerelor primite prin intermediul else return f(a,b-a);
parametrilor a şi b. (6p.) }
3. Subprogramul sfx primeşte prin singurul său parametru, x, un număr natural din intervalul
[100,2000000000] şi returnează valoarea 1 dacă ultimele trei cifre ale numărului sunt în
ordine strict descrescătoare sau valoarea 0 în caz contrar.
Exemplu: dacă x=24973 se va returna valoarea 1.
a) Scrieţi definiţia completă a subprogramului sfx. (10p.)
b) Fişierul text date.in conţine cel mult 10000 de numere naturale de exact 6 cifre
fiecare, separate prin câte un spaţiu. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele
din fişier, determină şi afişează pe ecran câte dintre aceste numere au toate cifrele în ordine
strict descrescătoare. Programul va folosi apeluri utile ale subprogramului sfx. Se va utiliza
un algoritm eficient din punctul de vedere al memoriei utilizate. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul date.in conţine pe ecran se afişează:
236543 865210 976532 2


1.
Se consideră subprogramul recursiv void bac(int x)
definit alăturat. Ce se va afişa în urma { if (x!=0)
apelului bac(5);? (4p.) { bac(x-1);
cout<<x; | printf(„%d”,x);
}
}
a. 55555 b. 54321 c. 12345 d. 11111

2. Folosind metoda backtracking, s-au generat toate secvenţele formate din 3 cifre, fiecare
secvenţă generată având numai cifre din mulţimea {1,2,3,4}, oricare două cifre alăturate
din secvenţă fiind fie ambele pare, fie ambele impare. Scrieţi secvenţa care lipseşte din şir :
111,113,131,133,311,313,331,333,224,242,244,422,424,442,444 (6p.)
3. Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului calcul, care primeşte
prin intermediul parametrului n un număr natural nenul (1≤n≤10000), iar prin intermediul
parametrului a, un tablou unidimensional care conţine n valori întregi, fiecare dintre aceste
valori întregi având cel mult 9 cifre. Subprogramul returnează cel mai mare divizor comun al
elementelor tabloului a. (10p.)
Exemplu: în urma apelului, pentru n=5 şi tabloul unidimensional (12,36,48,6,60), se va
returna 6.
4. Fişierele text A.TXT şi B.TXT conţin cel mult 10000 de numere naturale cu cel mult 9 cifre
fiecare, scrise fiecare pe câte o linie.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din cele două fişiere şi, printr-o metodă
eficientă din punct de vedere al timpului de executare şi al spaţiului de memorie utilizat,
afişează pe ecran câte dintre numerele din fişierul A.TXT sunt strict mai mici decât toate
numerele memorate în fişierul B.TXT. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul A.TXT 41111 iar fişierul B.TXT are conţinutul 91111
are conţinutul alăturat, 81111 alăturat: 91111
11111 61111
91111 91111
51111 91111
111111 81111
31111 61111
431111 91111
61111
201111
atunci programul va afişa valoarea 4, deoarece 41111, 11111, 51111, 31111 sunt mai
mici decât toate elementele din fişierul B.TXT.
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată la punctul a, justificând eficienţa
acesteia. (4p.)


1.
definit alăturat. Ce se va afişa în urma { if (x)
apelului bac(5);? (4p.) { cout<<x; | printf(„%d”,x);
bac(x-1);
}
}
a. 54321 b. 12345 c. 11111 d. 55555

Folosind metoda backtracking, s-au generat toate secvenţele formate din 3 cifre, fiecare
2.
111,113,131,133,311,313,331,333,222,224,242,244,424,442,444. (6p.)
prin intermediul parametrului n un număr natural nenul (1≤n≤10000), iar prin intermediul
parametrului a un tablou unidimensional care conţine n valori întregi, fiecare dintre aceste
valori întregi având cel mult 9 cifre. Subprogramul returnează numărul de numere prime din
tablou. (10p.)
Exemplu: pentru n=5 şi tabloul unidimensional (12,37,43,6,71) în urma apelului se va
returna 3.
4. Fişierul text NUMERE.TXT conţine pe prima linie un număr natural n (1≤n≤10000) şi pe a
doua linie un şir crescător de n numere naturale, fiecare având cel mult 9 cifre. Numerele
de pe a doua linie sunt separate prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care, utilizând o metodă eficientă din punct de vedere al
timpului de executare şi al spaţiului de memorie, afişează pe ecran elementele distincte ale
şirului aflat pe a doua linie a fişierului. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.TXT are 7
conţinutul alăturat 111 111 111 2111 4111 71111 71111
atunci programul va afişa pe ecran 111 2111 4111 71111.

b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată la punctul a), justificând eficienţa
acesteia. (4p.)


1.
Se consideră subprogramul recursiv definit void bac(int x)
alăturat. Câte apeluri ale funcţiei bac au loc { if (x)
pentru x=5? Se va număra inclusiv apelul din { bac(x-1);
funcţia principală. (4p.) cout<<x;| printf(„%d”,x);
}
}
a. 5 b. 6 c. 4 d. 3

111,113,131,133,313,331,333,222,224,242,244,422,424,442,444. (6p.)
prin intermediul celor doi parametri ai săi două numere întregi, n şi k (1≤n≤10000 şi
1≤k≤5), şi returnează cifra de rang k a numărului n. Rangul unei cifre este numărul său de
ordine, numerotând cifrele de la dreapta la stânga; cifra unităţilor are rangul 1.
Dacă numărul k este mai mare decât numărul de cifre ale lui n, atunci funcţia returnează
valoarea -1. (10p.)
Exemplu : în urma apelului calcul(9243, 3) se va returna 2.
4. Fişierul text SIR.TXT conţine pe prima linie un număr natural n (1≤n≤10000) şi pe a doua
linie, separate prin spaţii, un şir crescător de n numere naturale cu cel mult 9 cifre fiecare.
Numim platou într-un şir de valori o secvenţă de elemente identice situate pe poziţii
alăturate. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte valorile din fişier şi, printr-o metodă eficientă din
punct de vedere al timpului de executare şi al spaţiului de memorie utilizat, afişează pe
ecran, separate printr-un spaţiu, lungimea maximă a unui platou, precum şi valoarea care
formează platoul. În cazul în care sunt mai multe platouri de aceeaşi lungime se va afişa
valoarea cea mai mare care formează unul dintre aceste platouri. (6p.)
Exemplu: dacă 10
fişierul SIR.TXT are 111 2111 2111 2111 3111 4111 4111 51111 51111 51111
conţinutul alăturat,
atunci programul va afişa pe ecran 3 51111.
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată la punctul a), justificând eficienţa
acesteia. (4p.)


1.
definit alăturat. Câte apeluri ale funcţiei { if (x>0)
bac au loc pentru x=5? Se va număra { bac(x-2);
inclusiv apelul din funcţia principală. cout<<x; | printf(„%d”,x);
(4p.) }
}
a. 4 b. 3 c. 6 d. 5

din secvenţă sunt fie ambele pare, fie ambele impare. Scrieţi secvenţa care lipseşte din şir :
111, 113, 131, 133, 311, 313, 331, 222, 224, 242, 244, 422, 424, 442, 444. (6p.)
prin intermediul parametrului întreg n, un număr natural de cel mult 9 cifre şi returnează
valoarea absolută a diferenţei dintre numărul de cifre pare şi numărul de cifre impare
conţinute de n. (10p.)
Exemplu: în urma apelului calcul(92465) se va returna valoarea 1.
doua linie n numere naturale cu cel mult 9 cifre fiecare. Aceste numere sunt dispuse în
ordine crescătoare şi separate între ele prin câte un spaţiu.
punct de vedere al timpului de executare, afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu, în
ordine crescătoare, numerele pare de pe a doua linie a fişierului, urmate de cele impare în
ordine descrescătoare. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.TXT are 6
conţinutul alăturat, 212 412 5111 71113 81112 101112
atunci programul va afişa pe ecran 212 412 81112 101112 71113 5111
acesteia. (4p.)

1. Se consideră subprogramul recursiv definit void bac(int x)

alăturat. Câte apeluri ale funcţiei bac au loc { if (x>0)
pentru x=4? Se va număra inclusiv apelul din { cout<<x; | printf(„%d”,x);
funcţia principală. bac(x-2);
}
}
a. 6 b. 4 c. 5 d. 3

111,113,131,133,311,313,331,333,222,224,242,244,422,424,442 (6p.)
3. Să se scrie în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului calcul, care primeşte prin
parametrul n un număr natural nenul de cel mult 9 cifre şi furnizează prin parametrul x numărul
obţinut prin citirea cifrelor pare ale lui n de la dreapta la stânga. Dacă n nu conţine nicio cifră pară
x primeşte valoarea 0. (10p.)
Exemplu: în urma apelului calcul(9278,x), x primeşte valoarea 82.
doua linie, n numere naturale cu cel mult 9 cifre fiecare, numere nu neapărat distincte.
Aceste numere sunt dispuse în ordine crescătoare şi separate între ele prin câte un spaţiu.
punct de vedere al timpului de executare şi al spaţiului de memorie utilizat, afişează pe
ecran, cu un spaţiu între ele, valoarea care apare de cele mai multe ori în fişier şi de câte ori
apare ea. Dacă există mai multe valori care apar de un număr maxim de ori, se va afişa cea
mai mică dintre ele. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul 8
NUMERE.TXT are conţinutul 711 711 711 11111 11111 11111 191111 231111
alăturat,
atunci programul va afişa pe ecran 711 3.
acesteia. (4p.)


1. Se generează în ordine crescătoare toate numerele de exact 4 cifre care se pot forma cu
elementele mulţimii {0,1,2,3,4}. Primele 8 soluţii generate sunt, în ordine: 1000, 1001,
1002, 1003, 1004, 1010, 1011, 1012. Care sunt primele trei numere ce se vor genera
imediat după numărul 3443? (4p.)
a. 4000,4001,4002 b. 3444,4443,4444
c. 3444,4444,4000 d. 3444,4000,4001

2. Ce valoare va avea variabila întreagă x, în void F(int i, int &x)
urma apelului F(1, x), ştiind că, înainte de { if (i <= 10)
apel, variabila x are valoarea 0, iar { if(i%2!=0) x = x + 2;
subprogramul F este definit alăturat? else x = x – 1;
F(i + 1, x);
(6p.) }
}
3. Un număr natural se numeşte palindrom dacă numărul citit de la stânga la dreapta este egal
cu numărul citit de la dreapta la stânga.
Scrieţi definiţia completă a subprogramului Palindrom care primeşte prin intermediul
parametrului n un număr natural de cel mult nouă cifre şi returnează 1 dacă acesta este
palindrom şi 0 în caz contrar. (10p.)
4. Fişierul text numere.in conţine mai multe numere naturale de cel mult 9 cifre fiecare,
numerele fiind despărţite prin câte un spaţiu. Cel puţin unul dintre numere este palindrom.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişierul numere.in şi, folosind
apeluri utile ale funcţiei Palindrom, definită la punctul 3, determină în mod eficient care
este cel mai mare număr palindrom citit. Programul scrie în fişierul text numere.out
numărul astfel determinat.
Exemplu: dacă numere.in conţine numerele:
23 565 78687 7887 7865 78687 7887 23 78687 98798
atunci numere.out va conţine:
78687 (6p.)
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită (3 – 4 rânduri). (4p.)


1. Se generează în ordine crescătoare toate numerele de 4 cifre, cu cifre distincte, astfel încât
diferenţa în valoare absolută dintre prima şi ultima, respectiv a doua şi a treia cifră este
egală cu 2. Primele 11 soluţii generate sunt, în ordine: 1023, 1203, 1243, 1423, 1463,
1573, 1643, 1683, 1753, 1793, 1863. Care dintre următoarele numere se va genera
imediat înaintea numărului 9317? (4p.)
a. 9247 b. 9357 c. 9207 d. 8976

2. Ce se va afişa în urma executării void F(int x)
subprogramului alăturat, la apelul { if(x)
F(57);? (6p.) { F(x/2);
cout << x%2; | printf(“%d”,x%2);
}
}
3. Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului Cifre care primeşte prin
parametrii a şi b două numere naturale (0<a<200000000, 0<b<200000000) şi returnează
numărul de cifre comune ale celor două numere.
Exemplu: dacă a = 123446 şi b= 248766 atunci subprogramul va returna 3, iar dacă
a = 1244 şi b = 4456 subprogramul va returna 1. (10p.)
4. Fişierul text numere.in conţine pe prima linie a sa două numere naturale, x, cu cel mult
nouă cifre, şi p, cu exact o cifră, iar pe a doua linie cel mult 1000 de numere naturale de cel
mult nouă cifre fiecare.
a) Scrieţi programul C/C++ care citeşte numerele din fişierulu numere.in şi, apelând
funcţia Cifre, definită la punctul 3, scrie în fişierul text numere.out acele numere de pe a
doua linie a fişierului numere.in care au exact p cifre comune cu numărul x. Numerele
vor fi scrise pe aceeaşi linie, despărţite prin câte un spaţiu. (6p.)
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită (3 – 4 rânduri) (4p.)
Exemplu:
numere.in numere.out
345638 3 45239 900583 635
123 45239 96583 900583 635 78900


1. Se generează în ordine crescătoare toate numerele de 4 cifre, cu cifre distincte, astfel încât
diferenţa în valoare absolută dintre ultimele două cifre ale fiecărui număr generat este egală
cu 2. Primele opt soluţii generate sunt, în ordine:1024, 1035, 1042, 1046, 1053, 1057,
1064, 1068. Care dintre următoarele numere se va genera imediat după numărul 8975?
(4p.)
a. 8979 b. 9013 c. 8957 d. 9024

2. Ce se va afişa în urma executării void F(int x)
subprogramului alăturat, la apelul { if(x)
F(56);? (6p.) { F(x/2);
cout << x%10; | printf(“%d”,x%10);
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului Insereaza, cu patru parametri, n, x, k şi v,
care primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural (0<n<1000), prin intermediul
parametrului x un tablou unidimensional cu n elemente, numere reale, numerotate de la 1
la n, prin parametrul k un număr natural reprezentând o poziţie din tablou(1≤k≤n), iar prin
parametrul v un număr real. Subprogramul va insera valoarea v pe poziţia k a tabloului x şi
furnizează tabloul modificat, precum şi numărul elementelor acestuia, actualizate. (10p.)
4. Fişierul text sir.in conţine cel mult 100 numere naturale de maximum patru cifre fiecare,
numerele fiind despărţite prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişierul sir.in şi, folosind apeluri
ale subprogramului Insereaza, definit la punctul 3, construieşte în memorie un tablou
unidimensional care va conţine toate numerele din fişierul sir.in, iar între fiecare două
numere consecutive din fişier inserează media lor aritmetică. Programul scrie în fişierul text
sir.out elementele tabloului obţinut, cu cel mult o zecimală, câte 10 elemente pe fiecare
rând (cu excepţia ultimului rând, care poate să conţină mai puţine), elementele de pe acelaşi
rând fiind despărţite prin câte un spaţiu. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul sir.in conţine numerele: 7 5 635 456 0 8 587
atunci, după executarea programului, fişierul sir.out va conţine:
7 6 5 320 635 545.5 456 228 0 4
8 297.5 587


1. Într-un spectacol sunt prezentate cinci melodii numerotate cu 1, 2, 3, 4 şi 5. Utilizând
metoda backtracking, se generează toate posibilităţile de a le prezenta pe toate, ştiind că
melodia 2 trebuie prezentată după melodia 3, nu neapărat pe o poziţie consecutivă, iar
melodia 5 va fi prezentată tot timpul prima. Câte asemenea posibilităţi există? (4p.)
a. 24 b. 6 c. 12 d. 4

2. Se consideră funcţia Suma, definită int Suma(int x)
alăturat. Ce valoare are Suma(8)? {
Dar Suma(11)? (6p.) if(x == 1 ) return 0;
if(x%2==0) return Suma(x-1)+(x-1)*x;
return Suma(x-1)-(x-1)*x;
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului Cifra, cu doi parametri, n şi x, care primeşte
prin intermediul parametrului n un număr natural de cel mult nouă cifre şi furnizează prin
parametrul x cea mai mare cifră a numărului transmis prin parametrul n. (10p.)
4. Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural n (0<n<1000), iar pe a
doua linie, separate prin câte un spaţiu, n numere naturale cu cel mult nouă cifre fiecare.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură o cifră c, şi, folosind apeluri utile ale
subprogramului Cifra, definită la punctul 3, determină pentru câte dintre numerele de pe a
doua linie a fişierului NUMERE.IN, cifra c reprezintă cifra maximă. Programul scrie pe primul
rând al fişierul text NUMERE.OUT mesajul DA dacă există astfel de valori şi pe al doilea
rând numărul acestora, iar dacă nu există va scrie în fişier mesajul NU. (6p.)
Exemplu: dacă cifra citită este 8
NUMERE.IN conţine NUMERE.OUT va conţine
DA
10
2
725 3695 423 0 7895 0 100 101 870 568


1. Ce valoare are F(2758), pentru int F(int x)
funcţia F, definită alăturat? {
if(x == 0) return 0;
(4p.) if(x%10%2 == 0) return 2 + F(x/10);
return 10 – F(x/10);
}
a. 0 b. 20 c. 12 d. 4

2. În secvenţa alăturată, variabila x memorează un for(int i = 0; i <n/2; i++)
tablou unidimensional, iar toate celelalte variabile {
sunt de tip întreg. aux = x[i];
x[i] = x[n–i-1];
Ce se va afişa în urma executării secvenţei dacă
x[n-i-1] = aux;
n=6, iar elementele tabloului sunt: x0=10, x1=5,
}
x2=-6, x3=7, x4=0, x5=-2? (6p.) for(i = 0; i < n; i++)
cout << x[i] << “ “;
| printf(“%d “, x[i]);
3. Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului Invers, cu doi parametri, n şi
x, care primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural de cel mult nouă cifre şi
furnizează prin parametrul x numărul obţinut prin inversarea ordinii cifrelor sale, ca în
exemplu.
Exemplu: dacă n=78904 atunci, după apel, x=40987. (10p.)
4. Un număr natural se numeşte palindrom dacă numărul citit de la stânga la dreapta este egal
cu numărul citit de la dreapta la stânga.
a) Scrieţi programul C/C++ care citeşte de pe prima linie a fişierului text NUMERE.IN un
număr natural n (0<n<101), apoi de pe următoarea linie n numere naturale de cel mult
nouă cifre fiecare. Folosind apeluri utile ale funcţiei Invers, definită la punctul 3, programul
scrie în fişierul text NUMERE.OUT numerele palindroame de pe a doua linie a fişierului
NUMERE.IN.
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.IN conţine
6
125 66 458 64146 323 4589
atunci NUMERE.OUT va conţine numerele: 66 64146 323. (6p.)
b) Descrieţi metoda de rezolvare folosită, în limbaj natural (3 – 4 rânduri). (4p.)

1. Dacă se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate permutările de 4 obiecte şi

primele 5 permutări generate sunt, în această ordine, 4 3 2 1, 4 3 1 2, 4 2 3 1, 4 2 1
3, 4 1 3 2, atunci a 6-a permutare este: (4p.)
a. 3 2 1 4 b. 3 4 2 1 c. 1 4 3 2 d. 4 1 2 3

2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului long sub(long n)
sub, stabiliţi ce valoare are {if (n!=0)
sub(132764)? if(n%2!=0) return n%10*sub(n/10);
else return sub(n/10);
(6p.)
else return 1;
}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram s care primeşte prin intermediul parametrului
n un număr natural de maximum 9 cifre, prin intermediul parametrului c o cifră şi
furnizează prin intermediul parametrului k numărul de cifre ale lui n care aparţin intervalului
[c-1,c+1].
Exemplu: pentru n=1233 şi c=3, k va avea valoarea 3, iar pentru n=650 şi c=3, k va avea
valoarea 0. (10p.)
4. Pe prima linie a fişierului BAC.TXT se găseşte un număr natural n (0<n<1000), pe linia a
doua se găsesc n numere naturale, ordonate crescător, cu cel mult 4 cifre fiecare, iar pe
linia a treia un număr natural a (a<10000). Numerele de pe a doua linie a fişierului sunt
separate prin câte un spaţiu. Să se scrie un program care citeşte toate numerele din fişier şi
afişează pe ecran mesajul DA dacă numărul a se află printre cele n numere de pe linia a
doua a fişierului, sau mesajul NU în caz contrar.
Exemplu: dacă fişierul conţine:
7
2 3 3 4 5 8 9
8
atunci se va afişa: DA
a) Descrieţi în limbaj natural o metodă de rezolvare eficientă ca timp de executare. (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător metodei descrise la punctul a). (6p.)

1. La un concurs sportiv sunt 5 echipe, iar în fiecare echipă sunt câte 10 elevi. Problema
determinării tuturor grupelor de câte 5 elevi, câte unul din fiecare echipă, este similară cu
generarea tuturor: (4p.)
a. elementelor produsului cartezian b. submulţimilor cu 5 elemente ale mulţimii
AxAxAxAxA, unde A={1,2,…,10} {1,2,…,10}
c. permutărilor mulţimii {1,2,3,4,5} d. partiţiilor mulţimii {1,2,…,10}

2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului int sub(long n)
sub, stabiliţi ce valoare are {if (n!=0)
sub(132764). if(n%2!=0) return n%10+sub(n/10);
(6p.)
else return 0;
}
3. Fişierul text numere.in are pe prima linie un număr natural n (0<n<1000) şi pe
următoarea linie n numere reale. Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier
şi afişează pe ecran media aritmetică a numerelor aflate pe a doua linie a fişierului, care au
partea întreagă formată din cel puţin două cifre. (10p.)
4. a) Scrieţi doar antetul unui subprogram prim, cu doi parametri, care primeşte prin
intermediul parametrului n un număr natural şi furnizează prin intermediul parametrului p
valoarea 1 dacă n este prim şi 0 în caz contrar. (2p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (3<n<100) şi
apoi n numere naturale cu maximum 4 cifre fiecare şi afişează pe ecran, despărţite prin câte
un spaţiu, toate numerele prime dintre cele n numere citite, în ordinea inversă faţă de cum
au fost citite, utilizând apeluri utile ale subprogramului prim. (8p.)
Exemplu: pentru n=12 şi numerele 1 2 2 3 7 2 9 3 3 9 7 1 se vor afişa valorile :
7 3 3 2 7 3 2 2

1. Un program construieşte şi afişează elementele produsului cartezian AxBxC pentru

mulţimile A={1,2,3,4}, B={1,2,3}, C={1,2}. Care dintre următoarele triplete NU va fi
afişat? (4p.)
a. (3,2,1) b. (1,3,2) c. (1,2,3) d. (2,2,2)

2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului int sub(long n)
sub, stabiliţi care este valoarea expresiei {if (n!=0)
sub(123986). if(n%2!=0) return 1+sub(n/10);
(6p.)
else return 0;
}
3. Se citeşte de la tastatură un număr natural n, cu cel mult patru cifre, n≥2. Să se scrie în
fişierul prime.out, pe aceeaşi linie, separate prin câte un spaţiu, toate numerele prime mai
mici sau egale cu n.
Exemplu: pentru n=10, în fişierul prime.out vor fi scrise numerele 2 3 5 7 . (10p.)
4. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram max_neg cu trei parametri, care primeşte
prin intermediul parametrului n (0<n<100) un număr natural, prin intermediul parametrului
v un tablou unidimensional cu n numere întregi cu cel mult 4 cifre fiecare şi furnizează prin
intermediul parametrului max cea mai mare valoare strict negativă dintre numerele din
tablou sau valoarea 0 dacă nu există astfel de numere. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (3<n<100) şi
apoi n numere întregi cu cel mult 4 cifre fiecare şi afişează pe ecran cea mai mare valoare
strict negativă şi cea mai mică valoare strict pozitivă dintre cele n citite, utilizând pentru
determinarea ambelor valori apeluri utile ale subprogramului max_neg. Dacă nu există
valori negative se va afişa mesajul NU EXISTA VALORI NEGATIVE, respectiv mesajul NU
EXISTA VALORI POZITIVE dacă nu există valori pozitive.
Exemplu: pentru n=12 şi numerele 11 2 2 -3 2 2 3 -13 2 3 2 10 se va afişa:
-3 2 (6p.)

1. Problema generării tuturor codurilor formate din exact 4 cifre nenule, cu toate cifrele
distincte două câte două, este similară cu generarea tuturor: (4p.)
a. aranjamentelor de 9 elemente luate câte b. permutărilor elementelor unei mulţimi cu
4 4 elemente
c. elementelor produsului cartezian d. submultimilor cu 4 elemente ale mulţimii
AxAxAxA unde A este o mulţime cu 9 {1,2,3,4,5,6,7,8,9}
elemente

2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului f, int f(long x)
stabiliţi ce valoare are expresia f(1209986). { int y,z;
if (x==0) return x;
(6p.)
else {y=x%10;
z=f(x/10);
if(y>z) return y ;
else return z;
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram max_d, cu trei parametri, care primeşte prin
intermediul parametrului n un număr natural cu cel puţin două cifre şi cel mult nouă cifre şi
care returnează prin intermediul parametrilor m1 şi m2 cele mai mari două cifre ale numărului
n. (10p.)
4. Se citeşte de pe prima linie a fişierului text numere.in un număr natural n (0<n<10000) şi,
de pe a doua linie a fişierului, n numere naturale din intervalul [1,100] şi se cere să se
afişeze pe ecran, despărţite prin câte un spaţiu, numărul sau numerele întregi din intervalul
[1,100] care nu apar printre numerele citite. Dacă pe a doua linie a fişierului apar toate
numerele din intervalul precizat, se va afişa mesajul NU LIPSESTE NICIUN NUMAR.
Alegeţi un algoritm de rezolvare eficient din punctul de vedere al timpului de executare.
Exemplu: pentru fişierul numere.in cu următorul conţinut
12
4 2 3 1 6 5 7 8 9 11 10 100
se vor afişa valorile 12 13 … 99.
a) Explicaţi în limbaj natural metoda utilizată justificând eficienţa acesteia (4-6 rânduri) (4p.)
b) Scrieţi programul C/C++ ce rezolvă problema enunţată, corespunzător metodei descrise
la punctul a). (6p.)

1. O clasă de 28 de elevi este la ora de educaţie fizică şi profesorul doreşte să formeze o

echipă de 4 elevi; ordinea elevilor în cadrul echipei nu are importanţă. Algoritmul de
generare a tuturor posibilităţilor de a forma o asfel de echipă este similar cu algoritmul de
generare a tuturor: (4p.)
a. aranjamentelor de 28 de elemente luate b. combinărilor de 28 de elemente luate
câte 4 câte 4
c. partiţiilor unei mulţimi d. elementelor produsului cartezian
AxAxAxA, A fiind o mulţime cu 28 de
elemente

int sub(long n)
2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului {if (n!=0)
sub, stabiliţi ce valoare are if(n%2!=0) return n%10+sub(n/10);
sub(132764). else return sub(n/10);
(6p.) else return 0;}
3. Scrieţi definiţia completă a unui subprogram cu numele patrat care primeşte prin
intermediul parametrului n (n<100) un număr natural şi prin intermediul parametrului v un
tablou unidimensional cu n elemente, numere naturale, şi afişează pe ecran acele elemente
ale tabloului care sunt pătrate perfecte. Numerele vor fi afişate câte 10 pe linie, iar pe
aceeaşi linie despărţite prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=10 şi elementele tabloului v=(3,4,25,100,7,20,64,9,5,50) pe
ecran vor fi afişate numerele 4 25 100 64 9. (10p.)
4. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram cu numele ordonat care primeşte prin
intermediul singurului său parametru, n, un număr natural cu cel mult 9 cifre şi returnează
valoarea 1 dacă numărul are cifrele ordonate strict crescător sau strict descrescător şi
valoarea 0 în caz contrar. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de pe prima linie a fişierului text numere.in un
număr natural n (0<n<1000) şi de pe a doua linie a fişierului n numere naturale cu cel mult
9 cifre şi afişează pe ecran, despărţite prin câte un spaţiu, toate numerele naturale conţinute
de a doua linie a fişierului care au cifrele ordonate strict crescător sau strict descrescător,
utilizând apeluri utile ale subprogramului ordonat . (6p.)
Exemplu: dacă fişierul numere.in are următorul conţinut:
5
134 6420 1243 9802 731
pe ecran se va afişa:
134 6420 731.


1. Folosind cifrele {1,2,3} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate numerele
pare formate din trei cifre distincte. Astfel, se obţin în ordine, numerele: 132, 312. Folosind
aceeaşi metodă, se generează numerele pare formate din patru cifre distincte din mulţimea
{1,2,3,4}. Care va fi al 4-lea număr generat ? (4p.)
a. 2134 b. 1432 c. 2314 d. 1423

scrieţi ce valoare are f(5552). (6p.) { if(x==0)
return 0;
else
return f(x/10)+1;
}
3. Subprogramul ordonat are 4 parametri:
- n, prin care primeşte un număr natural (1≤n≤100) ;
- v, prin care primeşte un tablou unidimensional cu n elemente, numerotate de la 1 la n,
numere naturale cu cel mult patru cifre fiecare;
- k1 şi k2 – două numere întregi (1≤k1≤k2≤n).
Subprogramul returnează valoarea 1 dacă elementele din tablou, cu indici în intervalul
[k1,k2], se află în ordine crescătoare, şi 0 în caz contrar .
a) Scrieţi numai antetul subprogramului ordonat. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤100) şi
cele n elemente, numerotate de la 1 la n, ale unui tablou unidimensional. Elementele sunt
numere naturale, cu cel mult 4 cifre fiecare. Programul determină şi afişează pe ecran,
separate printr-un spaţiu, două valori, k1 şi k2, astfel încât secvenţa formată din elementele
cu indici în intervalul [k1,k2], pe poziţii consecutive în tablou, să fie ordonată crescător şi
să aibă o lungime maximă. Dacă sunt mai multe secvenţe de lungime maximă se vor afişa
indicii corespunzători unei valori minime a lui k1. Se vor utiliza apeluri utile ale
subprogramului ordonat.
Exemplu: dacă n=7 şi tabloul este (4, -6, 1, 2, 1, 4, 5) se va afişa 2 4. (10p.)
4. Fişierul text NUMERE.IN conţine, pe fiecare linie a sa, câte două numere naturale mai mici
sau egale decât 10000, despărţite printr-un spaţiu. Scrieţi programul C/C++ care să afişeze
pe ecran, unul sub altul, cel mai mare număr de pe fiecare linie, ca în exemplu. (6p.)
Exemplu: dacă 12 14 atunci pe ecran se 14
fişierul NUMERE.IN 110 12 afişează: 110
are conţinutul 4 -8 4
alăturat:


1.
Folosind cifrele {1,2,3} se generează, în ordinea crescătoare a valorii, toate numerele
pare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele: 132, 312.
Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele pare formate din patru cifre distincte din
mulţimea {1,2,3,4}. Care va fi al 5-lea număr generat ? (4p.)
a. 1432 b. 2134 c. 2314 d. 1423

scrieţi ce valoare are f(123). (6p.) { if(x==0)return 0;
else if(x%2==0)return 1+f(x/10);
else return 2+f(x/10);
}
3. Scrieţi în C/C++ definiţia completă a subprogramului medie, care are doi parametri:
- v, prin care primeşte un tablou unidimensional cu n elemente, fiecare element având cel
mult patru cifre.
Funcţia returnează media aritmetică a elementelor impare din tablou sau valoarea 0 dacă nu
există elemente impare. (10p.)
4. Fişierul text NUMERE.IN conţine, pe mai multe linii, cel mult 30000 de numere naturale
nenule mai mici sau egale decât 500, despărţite prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi programul C/C++ care afişează pe ecran, în ordine crescătoare, toate numerele
care au apărut exact o singură dată în fişierul NUMERE.IN, despărţite prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.IN conţine numerele scrise alăturat, se vor 2 23 34 3
afişa valorile următoare: 3 4 5 6 34 . (6p.) 8 9 9 23
6 8 9 2
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită la punctul a) 4 5 23 9
(3 – 4 rânduri). (4p.)


1.
Subprogramul cmmdc are doi parametri şi returnează cel mai mare divizor comun al
valorilor celor doi parametri, iar subprogramul max are doi parametri şi returnează cea mai
mare dintre valorile celor doi parametri.
Care este rezultatul evaluarii expresiei: max(cmmdc(max(194,87),342),3)? (4p.)
a. 87 b. 194 c. 3 d. 2

2. int f(int x)
Pentru definiţia alăturată a subprogramului f, { if(x==0)return 0;
scrieţi ce valoare are f(123). (6p.) else
if(x%2==0)return 3+f(x/10);
else return 4+f(x/10);
}
3.
Scrieţi în C/C++ definiţia completă a subprogramului medie, care are doi parametri:
- v, prin care primeşte un tablou unidimensional cu n elemente, numere întregi, fiecare
având cel mult patru cifre.
Funcţia returnează media aritmetică a elementelor pare din tablou sau valoarea 0 dacă nu
există elemente pare. (10p.)
4.
Fişierul text NUMERE.IN conţine, pe mai multe linii, cel mult 30000 de numere naturale
nenule mai mici sau egale decât 500, despărţite prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi programul C/C++ care afişează pe ecran, în ordine descrescătoare, despărţite prin
câte un spaţiu, toate numerele care au apărut exact o singură dată în fişierul NUMERE.IN.
Exemplu: dacă fişierul NUMERE.IN conţine numerele scrise alăturat, se vor 2 23 34 3
afişa valorile următoare: 34 6 5 4 3 (6p.) 8 9 9 23
6 8 9 2
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită la punctul a) 4 5 23 9
(3 – 4 rânduri). (4p.)


pare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele: 234, 324, 342,
432. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele pare formate din patru cifre
distincte din mulţimea {2,3,4,5}. Care va fi al doilea număr generat? (4p.)
a. 2354 b. 3254 c. 5432 d. 2534

scrieţi ce valoare are f(0). (6p.) {
if(x==100)return 1;
else return 1+f(x+1);
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤100), un şir
de câte n numere întregi, cu cel mult 5 cifre fiecare, notat a1,a2,a3,…an, apoi un al doilea
şir de n numere întregi, cu cel mult 5 cifre fiecare, notat b1,b2,b3,…bn. Programul
construieşte în memorie şi afişează pe ecran un şir c format din n numere calculate astfel:
ci=ai+bi, pentru i=1,2,3,…n. Numerele afişate vor fi separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 şi numerele 2,3,7,8 respectiv 43,3,1,8 se afişează 45 6 8 16.
(10p.)
4. Se consideră subprogramul CMMMC care primeşte prin cei doi parametri, x şi y, două
numere naturale (1≤x≤10000, 1≤y≤10000) şi returnează cel mai mic multiplu comun al lor.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului CMMMC. (4p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine, pe fiecare linie, câte două numere naturale nenule mai
mici sau egale decât 10000, despărţite printr-un spaţiu. Scrieţi un program C/C++ care,
pentru fiecare linie k din fişierul NUMERE.IN, citeşte cele două numere de pe această linie
şi scrie în fişierul text NUMERE.OUT , tot pe linia k, cel mai mic multiplu comun al acestora,
ca în exemplu. Se vor utiliza apeluri utile ale subprogramului CMMMC. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul 12 14 atunci fişierul 84
NUMERE.IN are conţinutul 11 12 NUMERE.OUT va avea 132
alăturat: 4 8 următorul conţinut: 8


impare formate din trei cifre distincte. Astfel se obţin, în ordine, numerele: 123, 213, 231,
321. Folosind aceeaşi metodă, se generează numerele impare formate din patru cifre
distincte din mulţimea {1,2,3,4}. Care va fi al 2-lea număr generat ? (4p.)
a. 1423 b. 1243 c. 4321 d. 1234

int f(int x)
2. Pentru definiţia alăturată a subprogramului f, {
scrieţi ce valoare are f(30). (6p.) if(x==20)return 20;
else if(x%2==1)
return 1+f(x-1);
else
return 2+f(x-1);
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤100), un şir
de câte n numere întregi, cu cel mult 5 cifre fiecare, notat a1,a2,a3,…an, apoi un al doilea
şir de n numere întregi, cu cel mult 5 cifre fiecare, notat b1,b2,b3,…bn. Programul
construieşte în memorie şi afişează pe ecran un şir C format din n numere calculate astfel:
ci=ai-bi, pentru i=1,2,3,…n. Numerele afişate sunt separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: pentru n=4 şi numerele 2,3,7,8 respectiv 43,3,1,8 se afişează:
-41 0 6 0. (10p.)
4. Se consideră subprogramul CMMDC care primeşte prin cei doi parametri, x şi y, două
numere naturale (1≤x≤10000, 1≤y≤10000) şi returnează cel mai mare divizor comun al lor.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului CMMDC. (4p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine, pe fiecare linie, câte două numere naturale nenule mai
mici sau egale decât 10000, despărţite printr-un spaţiu, reprezentând numitorul şi
numărătorul câte unei fracţii. Scrieţi un program C/C++ care, pentru fiecare linie k din
fişierul NUMERE.IN, citeşte numitorul şi numărătorul fracţiei de pe această linie şi scrie în
fişierul text NUMERE.OUT , tot pe linia k, numitorul şi numărătorul acestei fracţii, adusă la
forma ireductibilă, ca în exemplu. Se vor utiliza apeluri apeluri utile ale subprogramului
CMMDC. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul 12 14 atunci fişierul 6 7
NUMERE.IN are conţinutul 11 12 NUMERE.OUT va avea 11 12
alăturat: 2 2 următorul conţinut: 1 1
4 8 1 2


1. La examenul de bacalaureat, un elev primeşte un test format dintr-un subiect de tip I, unul
de tip II şi unul de tip III. Stiind că pentru fiecare tip de subiect sunt elaborate exact 100
de variante, algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a forma un test este similar
cu algoritmul de generare a: (4p.)
a. elementelor produsului cartezian b. aranjamentelor
c. permutărilor d. submulţimilor

2. Se consideră subprogramul f, definit void f(int n)
alăturat. Ce se afişează la apelul f(4);? {
cout<<"*"; | printf("*");
(6p.) if(n>2)
{
f(n-1);
cout<<"#"; | printf("#");
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului numar, cu doi parametri, care primeşte prin
intermediul parametrului n un număr natural format din cel mult 9 cifre, iar prin intermediul
parametrului c o cifră nenulă; subprogramul retunează numărul obţinut prin înlocuirea
fiecărei apariţii a cifrei c în numărul n cu partea întreagă a valorii c/2. Dacă c nu apare în n,
subprogramul returnează valoarea n.
Exemplu: pentru n=1525735, c=5 valoarea returnată va fi 1222732. (10p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine cel puţin două şi cel mult 1000 de numere naturale, distincte.
Numerele sunt separate prin câte un spaţiu şi fiecare dintre ele are cel mult 9 cifre.
a) Scrieţi un program C/C++ care determină cele mai mici două numere din fişier, utilizând
un algoritm eficient din punct de vedere al timpului de executare şi al spaţiului de memorie
utilizat. Cele două numere vor fi afişate pe ecran, în ordine crescătoare, separate printr-un
spaţiu. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul conţine numerele: 512 6 860 3 12 300 se va afişa: 3 6
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, algoritmul utilizat, justificând eficienţa acestuia. (4p.)


1. Trei elevi vor să înfiinţeze o trupă de rock formată dintr-un chitarist solo, un basist şi un
baterist. Toţi trei ştiu să cânte atât la chitară solo, cât şi la chitară bas, şi se pricep cu toţii
şi la baterie. Algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a forma trupa este similar cu
algoritmul de generare a: (4p.)
a. aranjamentelor b. permutărilor
c. elementelor produsului cartezian d. submulţimilor

2. Se consideră subprogramul f, definit void f(int n)
alăturat. Ce se afişează la apelul f(4);? {
(6p.) if(n>0)
{
cout<<n; | printf(″%d″,n);
f(n-1);
cout<<n; | printf(″%d″,n);
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului numar, cu doi parametri, care primeşte prin
intermediul parametrilor a şi b două numere naturale, a fiind format din cel mult 9 cifre, iar b
fiind un număr natural strict mai mic decât numărul de cifre ale lui a. Subprogramul
înlocuieşte cu 0 ultimele b cifre ale numărului a şi returnează valoarea astfel obţinută.
Exemplu: pentru a=184465709 şi b=5, valoarea returnată va fi 184400000.
(10p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine un şir de cel mult 2008 numere naturale nenule, cu cel mult 4
cifre fiecare, pe mai multe rânduri, numerele de pe acelaşi rând fiind separate prin câte un
spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural k şi afişează pe
ecran cel mai mare număr din fişierul bac.txt care este mai mic sau egal cu numărul
natural k, precum şi numărul de apariţii ale acestuia în fişier, folosind o metodă eficientă din
punctul de vedere al timpului de executare. Cele două valori vor fi afişate pe o linie a
ecranului, separate printr-un spaţiu. Dacă în fişier nu există nici un număr mai mic sau egal
cu k, se va afişa doar valoarea 0. (6p.)
Exemplu: dacă în fişier avem numerele 31 2 63 71 8 63 5 281 şi numărul citit este
k=70, atunci pe ecran se vor afişa numerele: 63 2.


1. Ionel doreşte să ofere cadouri membrilor familiei sale, formată din cei doi părinţi şi o soră.
Decide să le ofere stilouri de diferite culori. La magazin există stilouri de 5 culori diferite.
Algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a atribui câte un stilou fiecăruia dintre cei
trei membri ai familiei, fără să se repete vreo culoare, este similar cu algoritmul de
generare a (4p.)
a. aranjamentelor b. elementelor produsului cartezian

2. Se consideră subprogramul f, definit int f(int n)
if (n==0) return 1;
(6p.) else if (n==1) return 2;
else return f(n-1)-f(n-2);
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului numar, cu patru parametri, care primeşte prin
parametrilor c1 şi c2 câte o cifră, cu proprietatea c1<c2; subprogramul furnizează prin
intermediul celui de al patrulea parametru, x, o valoare egală cu suma cifrelor lui n care
aparţin intervalului închis [c1;c2].
Exemplu: pentru n=123, c1=2 şi c2=7, valoarea furnizată prin x va fi 5. (10p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine cel mult 10000 de numere naturale din intervalul închis [0,
999], aflate pe mai multe linii, numerele de pe aceeaşi linie fiind separate prin câte un
spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care determină şi afişează pe ecran cel mai mic număr prim a
cu proprietatea max≤a, unde max este cea mai mare valoare din fişier. Se va utiliza un
algoritm eficient din punct de vedere al spaţiului de memorie utilizat. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul conţine numerele: 5 8 99 5 1 1 2 2 se va afişa 101.


1. O clasă formată din 28 de elevi doreşte să trimită la consfătuirea reprezentanţilor claselor
şcolii o delegaţie formată din 3 elevi. Algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a
forma o delegaţie este similar cu algoritmul de generare a: (4p.)
a. permutărilor b. aranjamentelor
c. combinărilor d. submulţimilor

2. Se consideră subprogramul f, definit long f(int n)
(6p.) if (n==0) return 0;
else return n*n+f(n-1);
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului numar, cu trei parametri, care primeşte prin
parametrilor c1 şi c2 câte o cifră nenulă. Subprogramul caută fiecare apariţie a cifrei c1 în
n, şi dacă aceasta apare, o înlocuieşte cu c2. Subprogramul furnizează tot prin n numărul
astfel obţinut. Dacă cifra c1 nu apare în n, atunci valoarea lui n rămâne nemodificată.
Exemplu: pentru n=149448, c1=4 şi c2=2, valoarea furnizată prin n va fi 129228. (10p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine pe mai multe rânduri cel mult 50000 de numere naturale din
intervalul închis [0, 99], numerele de pe acelaşi rând fiind separate prin câte un spaţiu.
a) Scrieţi un program C/C++ care afişează pe ecran, în ordine crescătoare, acele numere
din fişier care au cel puţin k divizori, k fiind un număr natural, k<20, citit de la tastatură,
utilizând un algoritm eficient din punct de vedere al timpului de executare. Dacă un număr
care corespunde cerinţei apare de mai multe ori, se va afişa o singură dată. Numerele vor fi
afişate pe ecran separate prin câte un spaţiu. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul conţine numerele: 15 36 33 36 1 12 1 24 2, iar pentru k se citeşte
valoarea 5, se vor afişa numerele 12 24 36.


1. La un bal mascat magazia şcolii pune la dispoziţia elevilor 10 pelerine, 10 măşti şi 10
pălării. Algoritmul de generare a tuturor posibilităţilor de a forma un costum format dintr-o
pălărie, o mască şi o pelerină este similar cu algoritmul de generare a (4p.)
a. elementelor produsului cartezian b. aranjamentelor
Scrieţi pe foaia de examen răspunsul la următoarea întrebare:

2. Se consideră subprogramul f, definit void f(char c)
alăturat. Ce se afişează la apelul {
f('a');? if (c != 'e')
(6p.) {
f(c+1);
cout<<c; | printf(″%c″,c);
}
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului f, care primeşte prin intermediul parametrului n
un număr natural nenul (2≤n≤200), iar prin intermediul parametrului a un tablou
unidimensional care conţine n valori întregi, fiecare dintre aceste valori întregi având cel
mult patru cifre. Subprogramul returnează valoarea 1 dacă diferenţa dintre elementul maxim
şi elementul minim din tablou este mai mare decât 1000, altfel valoarea returnată va fi 0.
(10p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine pe mai multe rânduri cel mult 50000 de numere naturale,
numerele aflate pe acelaşi rând fiind separate prin câte un spaţiu. Fiecare număr are cel
mult 4 cifre.
timpului de executare şi al spaţiului de memorie folosit, determină numărul din fişier care are
cei mai mulţi divizori. În cazul în care există mai multe valori în fişier care au număr maxim
de divizori, programul va afişa cea mai mică dintre acestea. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul conţine valorile 23 12 100 36 atunci se va afişa 36, pentru că
atât 100 cât şi 36 au număr maxim de divizori, dar 36 este cel mai mic.


1.
Se generează, utilizând metoda bactracking, numerele cu exact 3 cifre distincte din
mulţimea {5,1,3}. Dacă primele 3 numere generate sunt, în ordine, 513, 531, 153, care
este următorul număr generat? (4p.)
a. 351 b. 155 c. 315 d. 135

2. Se consideră subprogramul f, definit alăturat. void f (int i)
Ce se afişează la apelul f(20)? (6p.) {if(i!=0)
{ printf(”%d”,i);|cout<<i;
f(i/2);
printf(”%d”,i);|cout<<i;
}
}
3. Subprogramul par primeşte prin singurul său parametru, n, un număr natural nenul cu cel
mult 4 cifre şi returnează valoarea 1 dacă n conţine cel puţin o cifră pară, sau returnează
valoarea 0 în caz contrar.
Exemplu: pentru n=723 subprogramul va returna valoarea 1.
a) Scrieţi numai antetul subprogramului par. (2p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n cu cel
mult 9 cifre, apoi un şir de n numere naturale, cu exact 8 cifre fiecare, şi afişează pe ecran
numărul de valori din şirul citit care au cel puţin o cifră pară printre primele 4 poziţii,
considerate de la stânga spre dreapta. Se vor utiliza apeluri utile ale subprogramului par.
Exemplu: dacă n=3, iar şirul citit este 12386406, 37152073, 73543157 se va afişa 2
(numerele 12386406 şi 73543157 respectă condiţia cerută). (8p.)
4. Fişierul numere.in conţine cel mult 5000 de numere reale, câte unul pe fiecare linie. Se
cere să se scrie un program care să citescă toate numerele din fişier şi să afişeze pe ecran
numărul de ordine al primei, respectiv al ultimei linii pe care se află cel mai mare număr din
fişier. Cele două numere vor fi separate printr-un spaţiu. Alegeţi o metodă de rezolvare
eficientă din punct de vedere al spaţiului de memorare şi al timpului de executare.
Exemplu: dacă fişierul are conţinutul alăturat, pe ecran se vor afişa numerele 2 6. 3.5
7
a) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare aleasă, explicând în ce -4
constă eficienţa ei. (4p.)
7
b) Scrieţi programul C/C++ corespunzător metodei descrise. (6p.) 2
7
6.3
5


1.
Având la dispoziţie cifrele 0, 1 şi 2 se pot genera, în ordine crescătoare, numere care au
suma cifrelor egală cu 2. Astfel, primele 6 soluţii sunt 2, 11, 20, 101, 110, 200. Folosind
acelaşi algoritm, se generează numere cu cifrele 0, 1, 2 şi 3 care au suma cifrelor egală
cu 4. Care va fi al 7-lea număr din această generare? (4p.)
a. 130 b. 301 c. 220 d. 103

2. Se consideră definit subprogramul f. void f(int x)
{
a) Ce se va afişa în urma apelului if (x<=10)
f(14);?
cout<<0<<” ”; | printf("%d ",0);
b) Scrieţi valorile pe care le poate avea x, else
astfel încât în urma apelului f(x); să se { f(x-2);
afişeze pe ecran exact 10 numere. cout<<x<<” ”; | printf("%d ",x);
(6p.) }
}
3. Subprogramul ordonare primeşte prin parametrul x un tablou unidimensional cu cel mult
100 de elemente numere reale, iar prin parametrul n un număr întreg ce reprezintă numărul
efectiv de elemente ale tabloului x. Subprogramul ordonează crescător elementele tabloului
şi furnizează tabloul ordonat tot prin parametrul x.
a) Scrieţi numai antetul acestui subprogram. (4p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură două numere naturale, n şi m
(1≤n≤100 şi m≤n), şi apoi un şir de n numere reale distincte. Folosind apeluri utile ale
subprogramului ordonare, programul afişează pe prima linie a ecranului cele mai mari m
elemente din şirul citit (în ordine crescătoare a valorilor lor), iar pe a doua linie de ecran,
cele mai mici m elemente din şir (în ordine descrescătoare a valorilor lor). Numerele afişate
pe aceeaşi linie vor fi separate prin câte un spaţiu. (10p.)
Exemplu : dacă n=9, m=3, iar şirul este (14.2, 60, -7.5, -22, 33.8, 80, 4, 10, 3) se va
afişa pe ecran:
33.8 60 80
3 -7.5 -22
4. Scrieţi un program C/C++ care scrie în fişierul text SIR.TXT toate şirurile formate din două
caractere distincte, litere mari ale alfabetului englez. Fiecare şir va fi scris pe o linie a
fişierului. (6p.)


1. În câte dintre permutările elementelor mulţimii {‘I’,’N’,’F’,’O’} vocala ‘I’ apare pe
prima poziţie? (4p.)
a. 1 b. 24 c. 6 d. 12

2. Subprogramul f este definit void f (int x,int y)
alăturat. { if (x<y)
Ce se afişează ca urmare a apelului {y=y-1; f(x,y);}
f(1,4);? else
(4p.) cout<<x<<y; | printf(“%d%d”,x,y);
}
3. Scrieţi programul C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural n (1≤n≤99), impar, şi
construieşte în memorie un tablou unidimensional A=(A1, A2,…, An) cu elementele
mulţimii {1,2,...,n} astfel încât elementele de pe poziţii impare formează şirul crescător
1,2,...,[(n+1)/2], iar elementele de pe poziţii pare şirul descrescător n,n-1,...,
[(n+1)/2]+1.
Exemplu: pentru n=11 se va construi tabloul A :

Elementele tabloului se afişează pe ecran, separate prin câte un spaţiu. (6p.)
4. a) Scrieţi definiţia completă a unui subprogram cmmdc, cu doi parametri, care:
- primeşte prin parametrii a şi b două valori naturale din intervalul [1;30000]
- returnează o valoare naturală reprezentând cel mai mare divizor comun al numerelor a şi b
Exemplu: dacă a=100 şi b=120, subprogramul returnează valoarea 20. (6p.)
b) Fişierul text NUMERE.IN conţine pe prima linie un număr natural nenul n (1≤n≤100) şi
pe următoarea linie n numere naturale din intervalul [1;30000], separate prin câte un
spaţiu. Scrieţi un program C/C++ care citeşte toate numerele din fişierul NUMERE.IN şi
determină, folosind apeluri ale subprogramului cmmdc, cel mai mare divizor comun al celor n
numere situate pe linia a doua în fişier. Programul afişează pe ecran numărul cu proprietatea
cerută.
5
60 72 600 24 48
atunci se afişează valoarea 12. (10p.)


1. 3
Un elev realizează un program care citeşte o valoare naturală pentru o 3 2 1
variabilă n şi apoi afişează în fişierul permut.txt, pe prima linie, valoarea lui 3 1 2
n, apoi toate permutările mulţimii {1,2,...,n}, câte o permutare pe câte o 2 3 1
linie a fişierului. Rulând programul pentru n=3, conţinutul fişierului este cel 2 1 3
alăturat. 1 3 2
Dacă va rula din nou programul şi va introduce pentru variabila n valoarea 5, 1 2 3.
câte linii va conţine fişierul? (4p.)
a. 25 b. 24 c. 121 d. 721

2. Funcţia f este astfel definită încât f(1)=8, iar f(n+1)=2*f(n)-4 (n natural, n>1).
a) Ce valoare are f(5) ? (3p.)
b) Care este cea mai mare valoare pe care o poate lua x astfel încât f(x) < 1000 ? (3p.)
3. Se consideră funcţia f care primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural nenul
(2≤n≤200), prin intermediul parametrului a un tablou unidimensional care conţine n valori
întregi (fiecare dintre aceste valori întregi având cel mult patru cifre), iar prin intermediul
parametrilor p1 şi p2 două valori naturale reprezentând două poziţii din tablou
(0≤p1≤p2<n). Numerotarea poziţiilor din tablou începe de la 0. Subprogramul returnează
valoarea -1 dacă cele mai multe valori din tabloul a, aflate între poziţiile p1 şi p2 inclusiv,
sunt strict negative, valoarea 0 dacă cele mai multe valori din a, aflate între poziţiile p1 şi p2
inclusiv, sunt nule, respectiv valoarea 1 dacă cele mai multe valori din tabloul a aflate între
poziţiile p1 şi p2 inclusiv, sunt strict pozitive.
a) Scrieţi definiţia completă a funcţiei f. (5p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (2≤n≤200),
apoi valorile celor n componente ale unui tablou unidimensional. Valorile citite sunt numere
întregi de maximum patru cifre fiecare. Programul afişează pe ecran mesajul negative
dacă cele mai multe valori din tablou sunt strict negative, mesajul nule dacă cele mai multe
valori din tablou sunt egale cu 0, mesajul pozitive dacă cele mai multe valori din tablou
sunt strict pozitive sau mesajul nedecis în celelalte cazuri. Pentru a stabili care dintre
mesaje urmează să fie afişat, programul va apela funcţia f. (5p.)
4. Fişierul text bac.txt conţine pe fiecare linie câte un număr întreg format din cel mult patru
cifre. Se ştie că fişierul conţine cel puţin un număr.
Scrieţi un program eficient atât din punct de vedere al timpului de executare cât şi din punct
de vedere al spaţiului de memorie utilizat, care citeşte de la tastatură un număr real x, apoi
determină şi afişează acel număr din fişierul bac.txt care are valoarea cea mai apropiată
de valoarea lui x.
Exemplu: dacă fişierul bac.txt are conţinutul alăturat, iar de la tastatură se 4
citeşte valoarea -3.85, programul va afişa valoarea -5. -5
-6
a) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită, explicând în ce -984
constă eficienţa ei (3 – 4 rânduri). (4p.) 1345
b) Scrieţi un program C/C++ care rezolvă problema conform metodei descrise. -1
(6p.)

1. Un program citeşte o valoare naturală nenulă pentru n şi apoi generează şi afişează, în

ordine crescătoare lexicografic, toate combinaţiile formate din n cifre care aparţin mulţimii
{0,1}. Astfel, pentru n=2, combinaţiile sunt afişate în următoarea ordine: 00, 01, 10, 11.
Dacă se rulează acest program şi se citeşte pentru n valoarea 6, imediat după combinaţia
a. 100100 b. 011100 c. 011111 d. 100000

int f(int n)
2. Funcţia f are definiţia alăturată. {
a) Ce valoare are f(10)? (3p.) if (n<=9) return 0;
if (n%5==0) return 0;
b) Ce valoare are f(29)? (3p.) return 1+f(n-3);
}
3. Funcţia f primeşte prin intermediul parametrului n un număr natural nenul (2≤n≤200), iar
prin intermediul parametrului a un tablou unidimensional care conţine n valori întregi
(fiecare dintre aceste valori întregi având cel mult patru cifre).
Funcţia returnează valoarea -1 dacă numărul de valori strict negative din tabloul a este
strict mai mare decât numărul de valori strict pozitive din tablou, valoarea 0 dacă numărul de
valori strict negative din a este egal cu numărul de valori strict pozitive din tablou şi valoarea
1 dacă numărul de valori strict pozitive din tabloul a este strict mai mare decât numărul de
valori strict negative din a. Scrieţi definiţia completă a funcţiei f. (10p.)
4. a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură un număr natural nenul, S, având
maximum 9 cifre, şi printr-o metodă eficientă din punct de vedere al timpului de executare,
determină şi scrie în fişierul rez.dat trei valori naturale a căror sumă este egală cu S, şi al
căror produs este maxim. Cele trei valori vor fi scrise în ordine crescătoare pe prima linie a
fişierului rez.dat, separate prin câte un spaţiu.
Exemplu: dacă se citeşte valoarea 5, fişierul rez.dat va avea o linie cu conţinutul 1 2 2.
(6p.)


1. Un program citeşte o valoare naturală nenulă pentru n şi apoi generează şi afişează, în
ordine descrescătoare lexicografic, toate combinaţiile de n cifre care aparţin mulţimii
{0,1}. Astfel, pentru n=2, combinaţiile sunt afişate în următoarea ordine: 11, 10, 01, 00.
Dacă se rulează acest program şi se citeşte pentru n valoarea 8, imediat după combinaţia
a. 01010111 b. 10100111 c. 01010100 d. 10100100

int f(int n)
2. Funcţia f are definiţia alăturată. Scrieţi 4 valori de {if (n<=9) return 0;
apel pe care le poate avea n astfel încât, pentru if (n%4==0) return 0;
cele 4 apeluri, corespunzătoare acestor valori, să return 1+f(n-3);
se obţină 4 valori, disticte două câte două. (6p.) }
3. Funcţia verif primeşte prin intermediul a trei parametri, notaţi a, b şi c, trei valori naturale
nenule, fiecare de maximum patru cifre. Funcţia returnează valoarea 1 dacă cele trei valori
pot constitui laturile unui triunghi şi valoarea 0 în caz contrar.
a) Scrieţi definiţia completă a funcţiei verif. (5p.)
b) Scrieţi un program C/C++ care citeşte de la tastatură şase valori naturale nenule, fiecare
de maximum patru cifre, apoi verifică, utilizând apeluri utile ale funcţiei verif, dacă primele
trei numere citite pot constitui laturile unui triunghi şi dacă ultimele trei numere citite pot
constitui laturile unui triunghi; în caz afirmativ, programul afişează pe ecran mesajul
congruente dacă cele două triunghiuri sunt congruente sau mesajul necongruente dacă
cele două triunghiuri nu sunt congruente; dacă cel puţin unul dintre cele două triplete de
valori nu pot constitui laturile unui triunghi, programul va afişa pe ecran mesajul nu. (5p.)
4. Fişierul text BAC.DAT conţine pe prima linie, separate printr-un spaţiu, două valori naturale n
şi m (2≤n≤1000, 2≤m≤1000), pe a doua linie n valori întregi, apoi pe următoarele m linii câte
două valori, fiecare dintre aceste perechi determinând un interval închis (prin interval închis
determinat de două valori a şi b se înţelege intervalul [a,b], dacă a≤b sau intervalul
[b,a], dacă b<a). Valorile de pe a doua şi de pe următoarele m linii sunt separate între ele
prin câte un spaţiu şi au cel mult 4 cifre fiecare.
Se cere determinarea şi afişarea pe ecran a numărului de intervale, dintre cele citite din
fişier, care conţin toate valorile aflate pe a doua linie a fişierului. Se va utiliza o metodă
eficientă din punct de vedere al timpului de executare şi al memoriei utilizate.
Exemplu: dacă fişierul BAC.DAT are conţinutul 10 4
alăturat, programul va afişa: 2 8 3 -11 17 -8 3 14 5 0 -2
Explicaţie: din cele patru intervale date pe liniile 3, 4, 5 -10 100
şi 6, numai două conţin toate valorile de pe a doua -20 50
15 -80
linie a fişierului şi anume [-20,50] şi [-11,20].
20 -11
a) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda de rezolvare folosită, explicând în ce constă
b) Scrieţi un program C/C++ care să rezolve problema conform metodei descrise. (6p.)


1. Subprogramul recursiv alăturat este definit incomplet. int f(int x){
Care dintre următoarele expresii poate înlocui punctele if (...)
de suspensie astfel încât, în urma apelului, return x%10 + x/10;
subprogramul f să returneze suma primelor două cifre else
ale numărului primit prin intermediul parametrului x? return f(x/10);
Exemplu: în urma apelului f(2318) valoarea returnată }
este 5. (4p.)
a. x<=100 b. x<=99 c. x==99 d. x!=0

2. Se generează, utilizând metoda bactracking, cuvintele cu exact 3 litere din mulţimea
{a,x,c,f,g}. Dacă primele patru cuvinte generate sunt, în ordine, aaa, aax, aac, aaf,
scrieţi ultimele trei cuvinte care încep cu litera a, în ordinea în care vor fi generate. (6p.)
3. Subprogramul Suma, cu trei parametri, primeşte prin intermediul parametrilor x şi y două
numere naturale de cel mult 4 cifre fiecare şi furnizează, prin intermediul parametrului z,
suma numerelor pare cuprinse între x şi y inclusiv.
Exemplu: dacă la apel sunt transmise valorile x=12 şi y=23, atunci subprogramul Suma va
returna, prin intermediul parametrului z, valoarea 102.
Scrieţi, în limbajul C/C++, definiţia completă a subprogramului Suma. (10p.)
4. Pe prima linie a fişierului text DATE.TXT se află un număr natural n (0<n≤10000), iar pe a
doua linie un şir de n numere naturale, depărţite prin câte un spaţiu, fiecare având cel mult 4
cifre.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi afişează, pe ecran, valorile
din şir, în ordinea crescătoare a cifrei unităţilor. Dacă două numere din şir au aceeaşi cifră a
unităţilor nu contează care dintre ele va fi afişat primul. Realizaţi un program eficient din
punct de vedere al timpului de executare. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul DATE.TXT conţine pe ecran se va afişa:
7 500 491 32 422 213 26 328
32 491 26 328 213 500 422
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată, justificând eficienţa acesteia. (4p.)


1. Se consideră subprogramul recursiv int Min(int x){
alăturat, definit incomplet. int c;
Cu ce valoare trebuie înlocuite punctele de if (x==0) return ...;
suspensie, pentru ca funcţia să returneze else {
cifra minimă a numărului natural nenul c=Min(x/10);
transmis prin intermediul parametrului x? if (c < x%10) return c;
(4p.) else return x%10;
}
}
a. -1 b. 1 c. 9 d. 0

2. Utilizând metoda backtracking se generează toate submuţimile mulţimii {3,6,2,5}.
Primele şase submulţimi generate sunt, în ordine: {3}, {3,6}, {3,6,2}, {3,6,2,5},
{3,6,5}, {3,2}. Care sunt, în ordinea obţinerii, ultimele trei submulţimi, generate după
această regulă? (6p.)
3. Scrieţi în limbajul C/C++ definiţia completă a subprogramului numar, cu exact doi parametri,
care primeşte prin intermediul parametrului x un număr natural de cel mult 2 cifre, şi prin
intermediul parametrului y un număr natural nenul de cel mult 9 cifre. Subprogramul
returnează cel mai mare număr natural z pentru care există un număr natural k astfel încât
z=xk şi z<y.
Exemplu: pentru y=18 şi x=2 subprogramul va returna valoarea 16(=24<18). (10p.)
4. Pe prima linie a fişierului text DATE.TXT se află un şir de cel mult 10000 de numere
naturale, despărţite prin câte un spaţiu, fiecare având exact o cifră.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi le scrie în fişierul text
OUT.TXT, pe o singură linie, în ordine crescătoare a valorilor lor, separate prin câte un
spaţiu. Se va utiliza un algoritm eficient din punct de vedere al timpului de executare.
Exemplu: dacă din fişierul DATE.TXT se citeşte şirul:
2 4 3 2 7 4 3 7 2 7 7 2 1 9 1 1 2 3
fişierul OUT.TXT va conţine
1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 7 7 7 7 9 (6p.)
b) Explicaţi în limbaj natural metoda utilizată, justificând eficienţa acesteia. (4p.)


1. Se consideră subprogramul recursiv alăturat, S, void S(int x)
definit incomplet. { cout<<'*';
Cu ce expresie pot fi înlocuite punctele de if (...) {
suspensie astfel încât, în urma apelului S(2), să se cout<<'*';
afişeze 3 caractere * ? (4p.) S(x-1);
}
}
a. x>1 b. x>2 c. x>=3 d. x>0

2. Se utilizează metoda backtracking pentru a genera toate cuvintele formate din două litere
distincte din muţimea {w,x,z,y} astfel încât niciun cuvânt să nu înceapă cu litera x şi
niciun cuvânt să nu conţină litera w lângă litera z. Cuvintele vor fi generate în ordinea wx,
wy, zx, zy, yw, yx, yz. Folosind aceeaşi metodă se generează toate cuvintele de două
litere distincte din mulţimea {w,x,z,y,t} astfel încât niciun cuvânt să nu înceapă cu litera
x şi niciun cuvânt să nu conţină litera w lângă litera z. Care este a treia şi a patra soluţie
generată? (6p.)
3. Subprogramul Nr are un singur parametru, k, prin intermediul căruia primeşte un număr
natural de cel puţin 3 cifre şi cel mult 9 cifre, cu toate cifrele nenule. Subprogramul
furnizează tot prin intermediul parametrului k, valoarea obţinută prin eliminarea primei cifre a
numărului transmis la apel.
Exemplu: dacă subprogramul primeşte prin intermediul parametrului k valoarea 12438,
atunci în urma apelului subprogramului Nr, k va primi valoarea 2438.
Scrieţi, în limbajul C/C++, definiţia completă a subprogramului Nr. (10p.)
4. Pe prima linie a fişierului text DATE.TXT se află un număr natural nenul n (n≤1000), iar pe
a doua linie un şir de n numere întregi nenule, depărţite prin câte un spaţiu, fiecare având
cel mult 9 cifre.
a) Scrieţi un program C/C++ care citeşte numerele din fişier şi ordonează crescător doar
numerele pozitive din şir, fără a modifica poziţiile numerelor negative. Programul va afişa, pe
ecran, pe o singură linie, şirul obţinut după ordonare, numerele fiind despărţite prin câte un
spaţiu. În locul fiecărui număr negativ din şirul citit se va afişa valoarea 0. Realizaţi un
program eficient din punct de vedere al spaţiului de memorie folosit. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul DATE.TXT conţine: pe ecran se va afişa:
7 23 0 32 0 51 213 0
32 -491 23 -328 213 51 -4
b) Descrieţi succint, în limbaj natural, metoda utilizată, justificând eficienţa acesteia. (4p.)


1. Aplicând metoda backtracking pentru a genera toate permutările celor n elemente ale unei
mulţimi, o soluţie se memorează sub forma unui tablou unidimensional x1,x2,…,xn. Dacă
sunt deja generate valori pentru componentele x1,x2,…,xk-1, iar pentru componenta
curentă, xk (1<k<n), a fost găsită o valoare convenabilă, atunci se încearcă alegerea (4p.)
a. unei noi valori pentru componenta xk-1 b. unei valori pentru componenta xk+1
c. unei noi valori pentru componenta xk d. unei noi valori pentru componenta x1

2. Ce afişează subprogramul F, descris void F(int x)
{
alăturat, la apelul F(5);? (6p.) cout<<x; | printf(“%d”,x);
if(x>=3)
F(x-2);
}
3. Scrieţi definiţia completă a subprogramului divizor, cu trei parametri, prin care primeşte 3
numere naturale nenule cu cel mult 9 cifre fiecare şi returnează numărul divizorilor comuni
tuturor celor 3 numere.
Exemplu: dacă numerele primite ca parametri sunt 24, 20 şi 12, subprogramul returnează
valoarea 3 (divizorii comuni sunt 1, 2 şi 4). (10p.)
4. Fişierul BAC.TXT conţine 10000 de numere naturale (dintre care cel puţin două impare) cu
cel mult 9 cifre fiecare. Numerele sunt separate prin câte un spaţiu.
spaţiului de memorare şi al timpului de executare, determină şi afişează pe ecran
penultimul număr impar din fişier precum şi numărul de ordine al acestuia. (6p.)
Exemplu: dacă fişierul conţine valorile alăturate, se vor afişa
numerele 49 9998 (penultimul număr impar este 49 şi are
numărul de ordine 9998.


Variante Bac Info 2008-2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Variante Bac Info 2008-2009

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Variante Bac Info 2008-2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 001

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 002

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 003

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

c) Scrieţi în pseudocod un algoritm, echivalent cu cel dat, în care să se înlocuiască

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 004

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 005

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

c) Scrieţi în pseudocod un algoritm echivalent cu cel dat, în care să se folosească o singură

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 006

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 007

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 008

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (30 de puncte) - Varianta 009

Pentru itemul 1, scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect.

Scrieţi pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele următoare.

BACALAUREAT 2008 - INFORMATICĂ, limbajul C/C++ Subiectul I

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.