CUPLAJELE
CUPLAJELE
CUPLAJELE
DEFINIȚIE
Cuplajele sunt organe de maşini care realizează legătura permanentă sau intermitentă între 2 arbori, cu
scopul transmiterii mişcării de rotaţie şi a momentelor de torsiune, fără modificarea valorilor nominale şi a
sensului acestora (fig.1). Scopul tehnologic al cuplajelor poate fi:
a. Transmiterea mișcării,
b. Comanda mișcării,
c. Limitarea de sarcină,
d. Protecție împotriva vibrațiilor și șocurilor,
e. Compensarea erorilor de execuție și de montaj,
f. Limitarea maximală sau minimală de turație,
g. Transmiterea mișcării într-un singur sens.
Fig.1.
1-arbore conducător,
2-arbore condus,
3-semicuplă conducătoare,
4-semicuplă condusă,
5-element de legătură.
Cuplajele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să lucreze cu uzură cât mai mică;
b. capacitate de transmitere totală a momentului de răsucire a arborelui
c. să nu producă zgomot;
d. capacitate de atenuare a șocurilor și oscilațiilor dăunătoare ce apar în timpul exploatării;
e. să permită întreţinerea uşoară;
f. montarea, demontarea şi schimbarea pieselor componente să nu creeze dificultăţi;
g. să compenseze devierile unghiulare, radiale şi axiale din timpul exploatării;
h. să nu introducă solicitări suplimentare axiale, radiale sau forţe de frecare;
i. să asigure deplina securitate a muncii.
AVANTAJE
a. permit transmiterea mișcării de rotație pe direcții diferite,
b. realizează economie de material,
c. permit realizarea de asamblări elastice,
d. realizează rapid cuplarea și decuplarea mișcării.
DEZAVANTAJE
a. uzura relativ crescută,
b. produc zgomot la cuplare și decuplare.
CLASIFICAREA CUPLAJELOR
1. După modul în care se realizează transmisia momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie:
a. cuplaje mecanice: Transmisia momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie se realizează
prin elemente mecanice, folosind forţa de frecare, transmisii dinţate sau gheare.
b. cuplaje hidraulice: Transmiterea momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie se face prin
intermediul fluidelor, folosind: a) presiunea - cuplaje hidrostatice; b) energia cinetică -
cuplaje hidrodinamice.
c. cuplaje electromagnetice: momentul de torsiune se transmite prin intermediul forțelor
electromagnetice.
2. După modul în care se realizează legătura între capetele arborilor:
a. cuplaje permanente: Legătura se stabileşte sau se întrerupe numai prin montare sau
demontare, deci ele nu pot fi desfăcute în timpul funcţionării lor.
b. cuplaje intermitente: egătura dintre arbori poate fi stabilită sau întreruptă în repaus sau în
timpul funcţionării, prin comanda exterioară sau automată, fără a fi necesară demontarea
componentelor.
Page | 1
Page | 2
CUPLAJE PERMANENTE
Cuplajele permanente se realizează în două variante constructive: permanente fixe şi permanente mobile.
Alegerea tipului de cuplaj ţine seama de următoarele condiţii impuse în funcţionare:
a) modul de funcţionare a motorului şi modul de cuplare a arborilor;
b) mediul ambiant în care lucrează cuplajul;
c) deformaţiile arborilor la încovoiere şi torsiune ce sunt admise în timpul funcţionării.
Cuplajele permanente fixe realizează asamblarea permanentă şi rigidă numai pentru arbori coaxiali.
Abaterile de coaxialitate sunt mici (0,002-0,05 mm), pentru a nu introduce solicitării suplimentare în arbori
şi reazeme.
Cuplajele fixe sunt utilizate:
a. la arborii lungi din construcţia macaralelor şi a podurilor rulante; la transmisii cu turaţie variabilă;
b. pentru turaţii mai mici de 200-250 rot/min;
c. în situaţiile în care apar momente de inerţie mici, ceea ce permite realizarea de cuplări repetate;
d. în situaţiile în care, pentru micşorarea momentelor încovoietoare, este permisă montarea cuplajelor în
apropierea reazemelor.
Cuplajele fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de utilizare:
a. să realizeze transmiterea totală a momentului de torsiune;
b. să aibă dimensiuni reduse;
c. să aibă capacitatea de atenuare a zgomotelor şi de preluare a şocurilor, la variaţia regimului de
funcţionare a motorului;
d. să existe posibilitatea interschimbabilităţii pieselor uzate.
Avantajele cuplajelor permanente fixe:
a. Simplitate,
b. Economie de material.
Dezavantajele cuplajelor permanente fixe:
a. Rigiditate mare,
b. Dificultăți de montaj,
c. Necesitatea spațiului mare de montaj.
Cuplajele fixe sunt proiectate şi construite în trei variante:
a. cuplaje cu flanşe;
b. cuplaje cu manşon cilindric dintr-o bucată;
c. cuplaje cu manşon cilindric din două bucăţi.
Cuplajul cu flanșe
1,5 – semicuplaj,
2 – șurub de păsuire cu cap hexagonal forma A STAS 5930,
3 – piuliță hexagonală STAS 4071,
4 – șaibă grower MN STAS 7666.
Fig.2
Cele 2 semicuplaje se centrează cu ajutorul pragului de centrare, după care se asamblează cu şuruburi
precise (şuruburi de păsuire STAS 5930-)
Page | 3
Materiale:
a. semicuplajele 1,5 › Fc20, OLC 35, OT 45
b. şuruburi OL 50, OLC 45
Toate dimensiunile cuplajului (dimensiunea şuruburilor şi a diametrului de montare D) sunt date în
STAS 769. Cuplajele se aleg în funcţie de momentul de transmis. Se pot monta arbori de diametre diferite
dar să aibă acelaşi diametru al cercurilor la montare a şuruburilor.
Notarea unui cuplaj cu flanşe cuprinde:
a. simbolul tipului constructiv;
b. mărimea cuplajului, urmată de o liniuţă;
c. diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
d. STAS 769
Exemplu de notare: Cuplaj cu flanşe, tip CFO, destinat cuplării a doi arbori ale căror capete au diametrul d
= 40 mm Cuplaj CFO 7-40 STAS 769
Fig.3.
Cuplaje cu manşon cilindric din două bucăţi
Sunt formate dintr-un manşon secţionat, montat pe capetele arborilor de asamblat prin intermediul
şuruburilor, care asigură strângerea necesară transmiterii momentului de torsiune prin frecarea dintre
manşon şi capetele celor doi arbori.
Cuplajele manşon din două bucăţi sunt standardizate în două variante constructive:
a. pentru arbori orizontali (fig.4, a) şi
b. pentru arbori verticali (fig.4, b).
Pentru siguranţă în funcţionare, se prevăd pene paralele – în cazul arborilor orizontali (v. fig.4, a) şi pană
paralelă cu cep – în cazul arborilor verticali (v. fig.4, b).
Aceste cuplaje permit montarea şi demontarea fără deplasarea axială a arborilor, dar prezintă dificultăţi la
echilibrare şi necesită măsuri speciale de protecţie (carcase de protecţie).
Fig.4
Notarea unui cuplaj-manşon cuprinde:
a. simbolul tipului constructiv;
Page | 4
b. mărimea cuplajului, urmată de o liniuţă;
c. diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
d. STAS 870
Exemplu de notare: Cuplaj manşon tip CMO, destinat cuplării a doi arbori orizontali ale căror capete au
diametrul d = 50 mm
Cuplaj CMO 9-50 STAS 870
Datorită posibilităţilor de mişcare relativă dintre elementele componente, aceste cuplaje permit transmiterea
mişcării de rotaţie între arbori necoliniari sau cu poziţie variabilă în timpul funcţionării.
Bolţurile sunt montate la capătul filetat, pe unul dintre semicuplaje. Ele pătrund în găurile flanşei montate pe
cel de-al doilea semicuplaj. La acest cuplaj, transmiterea momentului de torsiune se face prin contactul
direct dintre bolţuri şi pereţii găurilor.
Bolţurile sunt organe de formă cilindrică sau conică, care înlocuiesc penele longitudinale sau transversale.
Ele servesc la realizarea articulaţiilor, la poziţionarea sau la solidarizarea unor organe de maşini, ca organe
de siguranţă . Când sunt de dimensiuni mici, se numesc ştifturi (fig.8).
Page | 5
Fig.8.
Caracteristici:
a. Este utilizat la transmisii nepretențioase,
b. Poate compensa mici abateri axiale.
Fig.9.
Caracteristici:
a. Este format din două semicuplaje montate pe pene și un element intermediar îmbucat,
b. Compensează abateri radiale variabile,
c. Profilul de îmbucare are diferite forme,
d. Transmit sarcini mari şi foarte mari la diferite mecanisme.
CUPLAJE INTERMITENTE
Cuplajele intermitente sau ambreiajele permit cuplarea şi decuplarea celor doi arbori în timpul mişcării lor.
Clasificarea cuplajelor intermitente:
Page | 7
Ambreiajul cu discuri de fricțiune:
Utilizează discuri plane, de regulă placate cu materiale de fricțiune mare;
Cuplarea se realizează prin presarea discurilor conduse de cele conducătoare;
Comanda cuplării și a decuplării se poate face mecanic, electromagnetic, pneumatic sau hidrostatic.
Ambreiajele prin fricţiune cu suprafeţe plane, reprezentate în figura 14, se caracterizează prin faptul că
discurile 1 şi 2 sunt apăsate unul pe celălalt, datorită apăsării exercitate de arcul 3. Discul 1 este un disc
montat fix pe arborele motor, iar discul 2 alunecă de-a lungul arborelui condus, cu ajutorul unei pene
mobile.
Ambreiajele cu fricţiune conice (fig.15.) se caracterizează prin faptul că forţa de apăsare Q este mult mai
mică decât la ambreiajele plane. Suprafaţa de fricţiune este tronconică, cele două suprafeţe fiind prelucrate
sub acelaşi unghi, de măsură a. Pentru a se evita ambreierea bruscă şi blocarea conului, valoarea unghiului a
trebuie să fie de 8°...10°.
Fig.14. Ambreiaj prin fricţiune cu suprafeţe plane Fig.15. Ambreiaj cu fricţiune conic
ELEMENTE DE TEHNOLOGIE
1. MONTAREA CUPLAJELOR PERMANENTE FIXE
Montajul acestor cuplaje trebuie să asigure coaxialitatea arborilor.
Se aşează arborii cap la cap,
Se verifică coaxialitatea,
Se verifică eventualele abateri;
Manșoanele monobloc se montează întâi pe un capăt de arbore, apoi pe celălalt,
Page | 9
Manșoanele secționate se montează prin suprapunenrea secțiunilor peste petele arborilor și
fixate cu șuruburi.
MATERIALE
Elementele componente ale cuplajelor pot fi executate din materiale metalice sau nemetalice.
Page | 10