Documentul descrie regnul Plante, inclusiv originea, clasificarea și caracteristicile generale ale plantelor. De asemenea, prezintă filumul Bryophyta, care include mușchii, și oferă detalii despre structura și ciclul de viață al unor specii de mușchi, precum și importanța acestora.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
201 vizualizări40 pagini
Documentul descrie regnul Plante, inclusiv originea, clasificarea și caracteristicile generale ale plantelor. De asemenea, prezintă filumul Bryophyta, care include mușchii, și oferă detalii despre structura și ciclul de viață al unor specii de mușchi, precum și importanța acestora.
Documentul descrie regnul Plante, inclusiv originea, clasificarea și caracteristicile generale ale plantelor. De asemenea, prezintă filumul Bryophyta, care include mușchii, și oferă detalii despre structura și ciclul de viață al unor specii de mușchi, precum și importanța acestora.
Documentul descrie regnul Plante, inclusiv originea, clasificarea și caracteristicile generale ale plantelor. De asemenea, prezintă filumul Bryophyta, care include mușchii, și oferă detalii despre structura și ciclul de viață al unor specii de mușchi, precum și importanța acestora.
Majoritatea - sedentare, fixate în sol, de unde îşi extrag seva brută. Ipoteză: Strămoşii plantelor - algele verzi. Argumente: •celulele algelor verzi şi ale plantelor au peretele celular celulozic şi conţin pigmenţii clorofilieni a şi b; •principala substanţă de rezervă, amidonul, se depozitează în cloroplastide; •reproducerea algelor verzi şi a plantelor este asemănătoare. Una din principalele etape în evoluţia plantelor: - apariția cormului - trecerea de la viaţa acvatică la cea terestră (proces dificil ce a durat sute de milioane de ani)
Corm – corp vegetativ diferențiat în tulpină, rădăcină şi frunze, cu
ţesuturi conducătoare, protectoare şi mecanice (plantele denumite cormofite) Clasificarea
În funcţie de structura corpului vegetativ şi modul de înmulţire, plantele pot fi
clasificate în trei grupuri:
1. plante avasculare: filumul Briofita;
2. plante vasculare cu spori: filumurile Polipodiofita, Licopodiofita şi Ecvisetofita; 3. plante vasculare cu seminţe: filumurile Pinofita şi Magnoliofita. Arborele filogenetic al organismelor vii 1 – Filumul Bacteria; 2 – F. cyanobacteria; 3 – F. rhodophyta; 4 – F. Bacillariophyta; 5 - F.Phaeophyta; 6 – F. euglenophyta; 7 – F. chlorophyta; 8– F. Oomycota; 9 – F. chytridiomycota; 10 – F. Mixomycota; 15 – F. Bryophyta; 16 – F. Lycopodiophyta; 17 – F. Equisetophyta; 18 – F. Polypodiophyta; 19 – F. Pinophyta; 20 – F. Magnoliophyta; 21 – clasa Magnoliopsida; 22 – c. Liliopsida; 23 – F. Zygomycota; 24 – F. Ascomycota; 25 – F. Basidiomycota. FILUMUL BRYOPHYTA Filumul Briofita (Bryophyta)
grup de plante primitive
Habitatul - toate regiunile geografice (preferă
locurile umede şi umbroase).
Muşchii au corpul vegetativ lipsit de vase
conducătoare adevărate Corpul numit tal cormoid Țesuturi: asimilator, mecanic, de depozitare Briofitele se împart în trei clase: Anthocerotopsida
Hepaticopsida
Bryopsida Clasa Briopsida, Muşchii frunzoşi
La mușchi, predomină gametofitul, pe cînd la
toate celelalte plante superioare predomină sporofitul.
Sunt consideră o ramură laterală independentă
a evoluţiei plantelor superioare. ORDINUL BRYALES Familia Polytrichaceae Muşchiul-de-pământ / Inul-cucului (Politrichum commune)
plantă perenă, cu tulpina de circa 30 cm înălţime,
creşte prin păduri, pe solurile umede STRUCTURA
Talul cormoid - aspect de lăstar
diferenţiat în: rizoizi, tulpiniţă şi frunzuliţe
Gametofitul - dominant, se dezvoltă
independent. Sporofitul – redus, dependent de gametofit. Ciclul vital - haplodiplofazic. Sporofitul (numit sporogon) are rol secundar
Structura:
Peduncul sau setă
capsulă (sporange cu spori) (sporii – haploizi)
capsula - acoperită cu caliptră
păroasă Sporogonul parazitează pe gametofit, capturînd de la el apa şi hrana necesară. Organele de reproducere sexuată
• Anteridia • Arhegonul
sunt pluricelulare Ciclul vital la inul-cucului Ciclul vital la inul-cucului germinarea sporilor
Fecundare Ciclul de dezvoltare la Marchantia polymorpha fierea pământului
Capsulă (Sporange)
https://nph.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/nph.15818 Diversitatea muşchilor Filumul Briofita cuprinde circa 20 mii de specii. În ţara noastră se întâlnesc peste 140 de specii. Dintre speciile frecvent întâlnite în Moldova fac parte:
Mnium stelare Tortula ruralis Atrichum undulatum
Din clasa Muşchii frunzoşi o importanţă economică o au mușchii de turbă , numiți și mușchi de mlaștină sau mușchii de sphagnumm întrucât fac parte din genul Sphagnum care cuprinde cca. 150-300 specii. Plantele din genul Sphagnum sunt de culoare verde pal până la roșu intens, cu o înălțime de până la 30 cm, formează aglomerări dense în jurul iazurilor, în mlaștini și mlaștini, pe stânci umede, acide și pe malurile lacurilor din regiunile tropicale până în cele subpolare. Frunzele conțin multe celule moarte interconectate, mărite, cu deschideri externe prin care poate pătrunde apa, astfel plantele rețin o masă de apă de până la 20 de ori mai mare decât greutatea lor.
Ex.: muşchiul-de-turbă - Sphagnum acutifolium
Sphagnum acutifolium Structura talului la Sphagnum Structura anatomica a frunzei la Sphagnum
celulă por asimilatoare celulă aeriferă/hialină (cu clorofilă)
celulă aeriferă/ hialină
fibrilă por
celulă asimilatoare (cu clorofilă) Structura anatomica a frunzei la Sphagnum L – (leaf) frunza S – (stem) – tulpina LD – resturi de frunză FP – protonema filamentoasă TP – protonema taloida GB – mugur de gametofit RC – celule regenerate SCC – celule alungite asimilatoare (cu clorofilă) HC – celule aerifere G - gametofit Structura și ciclul de dezvoltare la Sphagnum acutipholium - muşchiul de turbă Importanţa muşchilor
•Muşchii sporesc pătura de humus de pe stânci.
Importanţa muşchilor
•Protejează solul împotriva eroziunii.
Importanţa muşchilor
•Turba, formată în locurile mlăştinoase din resturile
parţial descompuse ale muşchiului-de-turbă (Sphagnum), este utilizată în calitate de • îngrăşământ organic; Mușchiul de turbă:
material izolant
combustibil
Brichete din turbă
Molhașurile de la Izbuce (turbării active) se află în zona de conservare specială a Parcului Natural Apuseni, România. Molhașurile de la Izbuce sunt turbării active ce se formează în zone umede pe un sol silicios. Mușchiul de turbă - sfagnumul are grosimea de peste 1 m.
