Final Tiberiu-IVANA PDF

TIBERIU IVANA
PREGĂTEȘTE-ȚI
BAC-ul
și
ADMITEREA ÎN FACULTATE
TESTE DE CHIMIE
1 ORGANICĂ
TIBERIU
IVANA
Pregătește-ți
BAC-ul
și
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
2
Editor: Lucian BORLEANU
Tehnoredactare: Ramona ILCENCO
Coperta: Mona SANDU
Copyright © Editura Lucman, 2005
Toate drepturile pentru ediția de față sunt rezervate

Editurii Lucman.
Reproducerea parțială sau integrală
a textului fără acordul editurii este interzisă
și va fi pedepsită conform legilor în vigoare.
Comenzile pot fi trimise pe adresa editurii:

Editura Lucman, Bucuresti, Str. Miron Costin
nr. 19, Sector 1
Telefon/fax: 021.222.53.17
e-mail: comenzi@lucman.ro
www.lucman.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

IVANA, TIBERIU
Teste chimie / Tiberiu Ivana ; ed.: Lucian Borleanu.-
Bucuresti: Lucman,2006
ISBN (10) 973-723-069-8; ISBN (13) 978-973-723-069-0
I.Borleanu, Lucian (ed.)
54(075.35)(079.1)
371.279.8:373.5
371.278:378
3
TIBERIU
IVANA
Pregătește-ți
BAC-ul
și
TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ
4
Cuprins
INTRODUCERE 7
PREFAȚĂ 8
Capitolul 1 - Clasa a X-a 9
Test X.1. Introducere 10
Test X.2. Alcani 16
Test X.3. Alchene 22
Test X.4. Alchine 28
Test X.5. Arene 34
Test X.6. Alcooli 40
Test X.7. Acizi carboxilici 46
Test X.8. Grăsimi, săpunuri, detergenti 52
Test X.9. Aminoacizi 57
Test X.10. Zaharide 63
Test X.11. Recapitulare 1 70
Test X.12. Recapitulare 2 76
Capitolul 2 - Clasa a XI-a 82

Test XI.1. Introducere 83
Test XI.2. Alcani 93
Test XI.3. Alchene 103
Test XI.4. Alcadiene 113
Test XI.5. Alchine 123
Test XI.6. Arene mononucleare 133
Test XI.7. Arene polinucleare 143
Test XI.8. Derivați halogenați 153
Test XI.9. Alcooli 163
Test XI.10. Fenoli 173
Test XI.11. Amine 182
Test XI.12. Recapitulare (1) 191
Test XI.13. Recapitulare (2) 200
Capitolul 3 - Clasa a XII-a 210

Test XII.1. Introducere 211
Test XII.2. Structura compuşilor organici (1) 220
Test XII.3. Structura compuşilor organici (2) 229
Test XII.4. Compuși carbonilici 239
Test XII.5. Compuși carboxilici 249
5
Test XII.6. Derivați funcționali 259
Test XII.7. Grăsimi, săpunuri, detergenți 268
Test XII.8. Aminoacizi, peptide, proteine 277
Test XII.9. Zaharide 286
Test XII.10. Izomerie geometrică 295
Test XII.11. Izomerie optică 305
Test XII.12. Recapitulare 1 314
Test XII.13.Recapitulare 2 324
RĂSPUNSURI 404
6
Introducere
Caracterul de noutate al acestei cărți se referă în primul rând la diversitatea problemelor
prezentate, grupate pe capitole exact ca în programa școlară actuală. Testele nu depășesc decât
rareori nivelul manualelor și se adresează tuturor gradelor de cunoaștere în chimia organică din
liceu.
Cartea de față prezintă de asemenea avantajul largii adresabilități, spre toate clasele de
liceu și filierele, în care se studiază chimia organică. S-a urmărit în special, ca cele 2000 de
probleme să realizeze trecerea în revistă a tuturor capitolelor de chimie organică studiate în noile
manuale de liceu. Testele pot fi folosite la pregătirea tezelor, lucrărilor de control, examenelor de
facultate, bacalaureat, dar şi autoevaluări. Unele probleme sunt mai dificile, dar prin dificultatea
lor folosesc celor care se pregătesc pentru concursuri şi olimpiade școlare, naționale şi
internaționale.
Prin diversitatea problemelor, cartea poate fi “materia primă” pentru concursuri,
olimpiade, examene, dar și o pledoarie pentru frumusețea chimiei organice, pentru tinerii care
încă nu au reușit să-și contureze o imagine definită a acestei științe exacte.
Sperăm că, indiferent de statutul existent, profesori, cercetători, medici, farmacişti,
studenți, elevi, chiar părinți, etc, împreună, să se bucure de folosirea și utilitatea acestei cărți.
－2.000 de teste de chimie organică din materia predată în noile manuale de liceu.
－ Clasificarea este identică cu cea din programa școlară.
－ Sunt parcurse toate capitolele de chimie organică studiate în liceu.
－Testele sunt indispensabile pentru pregătirea tezelor, lucrărilor de control, examenelor de
bacalaureat și de admitere la facultate, concursurilor şi olimpiadelor.
－O culegere de teste deosebit de utilă, care poate fi consultată de categorii largi
de cititori, începând cu elevii și studenții și continuând cu farmaciștii, medicii, profesorii sau
cercetătorii.
－ O pledoarie pentru frumusețea chimiei organice!
7
PREFAȚĂ
Testele sunt structurate pe clase și sunt în varianta cu un singur răspuns corect,

cel mai bun din cele cinci oferite. Acest tip de teste este larg prezent la examenele de
admitere în facultăți, olimpiade precum și la bacalaureat.
Cartea se adresează elevilor de liceu care studiază chimia organică în clasele a X-a,
a XI-a şi a XII-a. Ea poate servi ca un bun instrument pentru pregătirea examenului de
admitere la facultățile de medicină, medicină dentară, farmacie, colegii sanitare, chimie,
ecologie, biochimie, medicină veterinară, etc.
De asemenea, în vederea pregătirii examenului de bacalaureat și olimpiadelor

cartea se poate folosi ca un bun mijloc de verificare a cunoștințelor pe capitole structurate
conform cerințelor programei de chimie organică în vigoare și manualelor elaborate în ultimii
ani. Cartea va fi folosită ca bibliografie de lucru atât în clase cât și la pregătirea individuală.
Cartea poate fi folosită de profesori, chimiști, cercetători, cadre didactice pentru

pregătirea elevilor şi studenților.
8
CLASA a X-a
9
TEST 1
Introducere în chimia organică
1. Transformarea cianatului de amoniu în uree reprezintă:
A. un proces din plante;
B. prima sinteză din chimia organică;
C. metabolism uman;
D. reacţie de descompunere fotochimică;
E. o reacţie de cianurare.
2. Fotosinteza poate produce 448 m3 O2 când se consumă o masă de

dioxid de carbon egală cu:
A. 44 Kg;
B. 440 Kg;
C. 88 Kg;
D. 540 Kg;
E. 880 Kg.
3. Compusul organic (C2H6O)n are formula valabilă pentru o valoare a

lui n egală cu:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. orice n.
4. Izomerii posibili pentru formula C2H6O sunt:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. formula nu există.

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
10
A. 3;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. formula nu există.
7.Procentul de azot în formula C3H9N este:

A. 21,13%;
B. 23,73%;
C. 31,12%;
D. 36,36%;
E. 38,87%.
8. Formula C6H6O:
A. nu este valabilă;
B. este a unui compus saturat;
C. este a unui compus nesaturat;
D. este a unui compus aromatic;
E. este a unui compus ciclic.
9. Compusul cu 66,66% S și un atom de S în moleculă are masa

moleculară:
A. 36;
B. 48;
C. 64;
D. 82;
E. 96.
10. Un compus cu doi atomi de azot în moleculă și 31,82% N are masa

moleculară:
A. 44;
B. 68;
C. 88;
D. 94;
E. 98.
11. Se ard 11,2 mL hidrocarbură gazoasă și rezultă 44 mg CO2 și 27 mg

H2O. Formula hidrocarburii este:
A. C2H4;
B. C2H6;
C. C3H6;
D. C3H8;
E. C3H4.
11
12. O substanță organică are raportul de masă C:H:O = 24:5:8. Care
este formula moleculară a substanței dacă 1 mol cântărește 74 g:
A. C3H8O;
B. C3H6O;
C. C4H10O;
D. C4H8O2;
E. C3H8O2.
13. O substanță organică are 24,24% C; 4,04% H şi restul clor. Ştiind

că substanța are M = 99, ce formulă moleculară are:
A. C2H3Cl;
B. C2H4Cl2;
C. C2H2Cl2;
D. C3H6Cl2;
E. C2H5Cl.
14. O hidrocarbură cu 14,29% H, cântărește 11,2 g și se introduce într-

un recipient de 4 L, la 27°C şi presiunea de 1,23 atm. Ce formulă
moleculară are hidrocarbura:
A. C2H4;
B. C3H6;
C. C4H8;
D. C5H10;
E. C6H12.
15. O substanță cu 40% C, 5,66% H, restul oxigen, cu masa de 3 mg,

ocupă un volum de 1,12 mL. Formula moleculară este:
A. C2H2O;
B. C2H4O2;
C. C3H6O3;
D. C4H8O4;
E. C4H8O3.
16. Ce procent de hidrogen are un compus cu formula moleculară

C5H11O2N:
A. 8,2%;
B. 8,9%;
C. 9%;
D. 9,4%;
E. 10,12%.
12
17. Densitatea substanței gazoase C3H8 în raport cu azotul este:
A. 1,57;
B. 1,89;
C. 2,01;
D. 2,24;
E. 2,39.
18. Compusul C6H12O3 are raportul masic C:H:O:

A. 6:1:4;
B. 3:1:2;
C. 6:2:6;
D. 3:1:1;
E. 3:1:4.
19. Numărul de atomi de carbon dintr-o hidrocarbură cu M = 128 şi

conținutul în carbon de 93,75% este:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 11;
E. 12.
20. Pentru compusul C11H12O5N2Cl2, raportul masic 3:7 este pentru:

A. C:H;
B. C:N;
C. H:N;
D. H:O;
E. C:Cl.
21. 1,5 g hidrocarbură cu M = 30 ocupă la 2 atm și 27°C un volum de:

A. 0,615 L;
B. 0,9 L;
C. 1,3 L;
D. 2,6 L;
E. 2,9 L.
22. Compusul C3H4O3 are un raport masic C:H:O de:

A. 12:1:12;
B. 9:1:12;
C. 9:1:16;
D. 9:2:12;
E. 12:3:8.
13
23. Compusul C₃H₄O₃ are atomii de carbon hibridizați:
A. sp3 şi sp2;
B. sp3 şi sp;
C. sp și sp2;
D. sp, sp3, sp2;
E. nu sunt hibridizați.
24. Dioxidul de carbon rezultat din arderea unui compus organic se

absoarbe în:
A. BaO;
B. H2O;
C. NH3;
D. Ba(OH)2;
E. CaO.
25. a g probă ce dă la ardere x g CO₂ are un conținut în carbon de:

A. 3x/11a%;
B. 30x/11a%;
C. 300x/a%;
D. 300x/11a%;
E. 300a/11x%.
26.a g substanță formează la ardere y g H2O. Conținutul în hidrogen

este:
A. y/9a%;
B. 100y/9a%;
C. 100y/11a%;
D. 100y/a%;
E. 100a/9y%.
27. Formula moleculară se poate afla din formula procentuală pe calea:

A. Fs-Fm-Fb;
B. Fm-Fb-Fp;
C. Fp-Fb-Fm;
D. Fb-Fs-Fm;
E. Fp-Fs-Fm.
28. Conținutul în hidrogen al unui compus C10H8 este de:

A. 7%;
B. 8,25%;
C. 7,75%;
D. 6,25%;
E. 8,75%.
14
29. C4H9ClO este formula moleculară a unei:
A. hidrocarburi;
B. acid;
C. compus aromatic;
D. compus nesaturat;
E. compus saturat.
30. C7H6N2O2 are raportul masic C:N de:

A. 7:2;
B. 3:2;
C. 12:7;
D. 24:7;
E. 3:1.
15
TEST 2
Alcani
1. Propanul are:
A. numai C primari;
B. carboni primari şi secundari;
C. secundari, primari şi terţiari;
D. primari şi terţiari;
E. toate tipurile.
2. Alcanii C7H16 cu o ramificaţie sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
3. Alcanii C7H16 cu două ramificaţii sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
4. Metanul se poate asemăna ca stereochimie cu:

A. tetraclorura de carbon;
B. etena;
C. acidul formic;
D. formaldehida;
E. metanul.
5. Câte miligrame cântăreşte un mililitru de etan:

A. 1 mg;
B. 1,11 mg;
C. 1,29 mg;
D. 1,3 mg;
E. 1,34 mg.
16
6. 3-etil-2,2-dimetilpentanul are carboni primari în număr de:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
7.Prin arderea a 1,12 mL alcan se obțin 0,0066 g CO2. Câtă apă rezultă
la ardere:
A. 0,036 g;
B. 0,048 g;
C. 0,066 g;
D. 0,072 g;
E.0,0036 g.
8. Se ard 20 mL etan cu 500 mL aer. Volumul de O2 în exces este de:

A. 10 mL;
B.20 mL;
C.30 mL;
D. 40 mL;
E. 50 mL.
9. Se ard 20 mL etan cu 500 mL aer. Volumul de azot ce se găseste în

final este de:
A. 300 mL;
B.350 mL;
C.400 mL;
D.420 mL;
E.450 mL.
10. Alcanii C5H12 au raportul carboni primari: carboni terțiari egal cu:
A. 7:1;
B. 9:2;
C.8:1;
D. 7:2;
E.9:1.
11. Alcanii C6H14 cu plan de simetrie sunt în număr de :

A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
17
12. Ce volum de Cl2 necesită 3,2 Kg metan pentru transformarea în
cloroform:
A. 2,24 m3;
B. 3,36 m3;
C. 4,48 m3;
D. 13,44 m3;
E. 16,8 m3.
13. Eicosanul este un alcan cu 20 atomi de C. Raportul masic C:H este:

A. 60:7;
B. 120:7;
C. 40:3;
D. 50:3;
E. 40:7.
14. Ce volum de apă lichidă rezultă la arderea a 50 moli propan:

A. 3,5 L;
B. 3,6 L;
C. 4,8 L;
D. 5,4 L;
E. 7,2 L.
15. Un alcan are densitatea în raport cu aerul 2,49. Care este raportul
masic C:H:
A. 3:1;
B. 4:3;
C. 7:2;
D. 5:1;
E. 6:1.
16. Cracarea propanului nu poate avea printre produși:

A. etan;
B. etena;
C. propena;
D. butena;
E. carbon.
17. Piroliza metanului cu randament de 100% are o creștere

procentuală a volumului gazos de:
A. 1,5 ori;
B. 2 ori;
C. 2,5 ori;
D. 3 ori;
E. 3,5 ori.
18
18. Dehidrogenarea butanului la cele două alchene conduce la un raport
molar 1-butenă : 2-butenă = 1:3. Raportul molar 1-butenă : hidrogen este:
A. 1:3;
B. 1:6;
C. 2:3;
D. 1:5;
E. 1:4.
19. Doi alcani au împreună 16 atomi de hidrogen. Alcanul superior este:

A. propan;
B. butan;
C. hexan;
D. heptan;
E. octan.
20. Descompunerea în elemente a propanului conduce la o creştere de

volum de:
A. 2 ori:
B. 3 ori;
C. 4 ori;
D. 5 ori;
E. 6 ori.
21. Un amestec echimolecular de metan și etan are un procent de

carbon egal cu:
A. 87%;
B. 78,26%;
C. 88,88%;
D. 91,12%;
E. 92,67%.
22. 0,4 Kmoli metan se oxidează la metanol. Volumul de alcool cu

densitatea 0,8 g/cm3 obținut este de:
A. 12 L;
B. 16 L;
C. 20 L;
D. 32 L;
E. 36 L.
23. Alcanul C8H18 are 6 carboni primari. El se numește:

A. 2,2,3,4-tetrametilbutan;
B. 2,3,3,4-tetrametilbutan;
C. 2,2,3,3-tetrametilbutan;
D. 2,3,4,5-tetrametilbutan;
E. 2,2,4,4-tetrametilbutan.
19
24. Izobutanul se supune cracării şi dehidrogenării. Nu se poate găsi în
amestecul final:
A. metan;
B. etenă;
C. propenă;
D. izobutenă;
E. hidrogen.
25. Din 110 g amestec metan-etan se obțin, la dehidrogenare, 22,4 L

H2. Procentul masic de metan, din final, este de:
A. 60%;
B. 65%;
C. 66,66%;
D. 72,72%;
E. 80%.
26. Izomerii C4H10, la dehidrogenare, formează 134,4 L H2, iar la

cracare, 44,8 L etenă. Masa amestecului de gaze rezultate va fi de:
A. 158 g;
B. 172 g;
C. 252 g;
D. 348 g;
E. 464 g.
27. Izomerii C4H10, la dehidrogenare, formează 134,4 L H₂, iar la

cracare, 44,8 L etenă. Procentul de butenă este de:
A. 10%;
B. 15%;
C. 16,66%;
D. 30%;
E. 33,33%.
28. Cât acid cianhidric de puritate 81% se obține din 67,2 m3 CH4:
A. 54 Kg;
B. 100 Kg;
C. 150 Kg;
D. 327 Kg;
E. 334 Kg.
20
29. Ce presiune exercită 46 g amestec echimolecular de metan și etan
într-un recipient cu volumul de 5 L, la 27°C:
A. 3,1 atm;
B. 5,18 atm;
C. 7,28 atm;
D. 9,84 atm;
E. 10 atm.
30. De câte ori crește presiunea într-un recipient, dacă la T = ct, 1 mol
de metan și un mol de etan se descompun în elemente:
A. 2,5 ori;
B. 3 ori;
C. 3,5 ori;
D. 4 ori;
E. 5 ori.
21
TEST 3
Alchene
1. Alchene C5H10 ramificate sunt:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
2.Alchene liniare C6H12 sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
3. Alchene C6H12 care dau la oxidare acid acetic sunt:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
4. Alchene C4H8 cu izomeri geometrici sunt:

A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
5. Cicloalcanii izomeri cu alchenele C5H10 sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
22
6. Alchene C7H14 care dau la oxidare acid propionic sunt:
A. 3;
B. 4;
C. 5
D. 6;
E. 7.
7. 60 g amestec de metan și etenă în raport molar 2:1 se trece prin apă

de brom. Cu câte grame va crește masa apei de brom:
A. 28 g;
B. 30 g;
C. 32 g;
D. 56 g;
E. 60 g.
8. Alchenele C8H16 pot fi simetrice în număr de:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
9. Oxidarea etenei conduce la 1000 g oxid de etenă de puritate 88%.

Volumul de etenă oxidat este de:
A. 224 L;
B. 448 L;
C. 672 L;
D. 896 L;
E. 1000 L.
10. Doi moli propenă se clorurează la 500°C, rezultând 18,25 g HCl. Ce

masă de propenă a rămas nereacționată:
A. 28 g;
B. 32 g;
C. 42 g;
D. 54 g;
E. 63 g.
11. Cât carbon se află în 140 g amestec echimolecular de etenă și

propenă:
A. 100 g;
B. 120 g;
23
C.130 g;
D.132 g;
E.144 g.
12. Cât etandiol de concentrație 62% se obține din 1 t etenă de puritate

84%:
A. 2 t;
B. 2,4 t;
C. 2,8 t;
D. 3 t;
E. 3,4 t.
13. Cât produs de reacție rezultă din 22,4 mL propenă la trecerea prin
apă de brom:
A. 202 mg;
B. 3 g;
C. 320 mg;
D. 4 g;
E. 380 mg.
14. Care este raportul masic CO2: [O] la oxidarea propenei cu dicromat
de potasiu în mediu de acid sulfuric:
A. 0,5;
B. 0,55;
C. 0,7;
D. 1;
E. 1,1.
15. Raportul masic [O]:CO₂ = 16:11 se respectă la oxidarea:

A. 3-metil-1-butenă;
B. 2-pentenă;
C. 2-metil-2-butenă;
D. 2-metil-1-butenă;
E. 1-pentenă.
16. Ce creștere procentuală masică are o alchenă C5H10 la oxidarea cu

permanganat de potasiu în mediu apos:
A. 22,7%;
B. 31,12%;
C. 37,19%;
D. 48,57%;
E. 51,82%.
24
17. Polipropena cu n = 1500 are masa moleculară egală cu:
A. 42 000;
B. 63 000;
C. 84 000;
D. 100 000;
E. 112 000.
18. Polimerii nu pot fi:

A. termoplastici;
B. termorigizi;
C. elastomeri;
D. hidrolizabili;
E. cauciucuri.
19. Prin vulcanizarea cauciucului:

A. se aduce oxigen;
B. se creează punți de oxigen;
C. se creează punți de carbon;
D. se creează punți de sulf;
E. se creează punți de dioxid.
20. Ce masă de soluție HCl 18,25% se adiționează la 8,4 g izobutenă:

A. 10 g;
B. 20 g;
C. 30 g;
D. 40 g;
E. 60 g.
21. Ce volum de clor se adiționează la 140 g 2-pentenă, dacă 10% din

clor se pierde:
A. 44,8 L;
B. 50 L;
C. 67,2 L;
D. 70 L;
E. 76 L.
22. Un amestec de etenă și hidrogen în raport molar 2:3 se trece peste

un catalizator de Ni. Volumul amestecului scade cu:
A. 20%;
B. 30%;
C. 40%;
D. 50%;
E. 60%.
25
23. La dehidrogenarea pentanului, în proporții egale, randament 100%,
rezultă un amestec gazos în care 1-pentena este prezentă în proporție
de:
A. 25%;
B. 30%;
C. 50%;
D. 60%;
E. 75%.
24. 2-metil-1,3-butadiena, când primește un mol de hidrogen, trece în:

A. 2-metil-1-butenă;
B. 3-metil-1-butenă;
D. izopentan;
E. izobutenă.
25. Masa carbonilor primari din alchenele izomere C5H10 este de:
A. 72 g;
B. 84 g;
C. 96 g;
D. 120 g;
E. 132 g.
26. Numărul de alchene simetrice cu masa moleculară sub 85 este:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
27. Un amestec de etenă, etan și hidrogen, în raport molar 1:1:2 se

trece peste un catalizator de Ni. În final, amestecul va conține:
A. etenă și hidrogen;
B. etenă şi etan;
C. etan şi hidrogen;
D. etan, etenă şi hidrogen;
E. etan, etenă şi carbon.
28. Tetrametiletena se numește științific:

A. dimetil-1-butenă;
B. 2,3-dimetil-2-butenă;
C. dimetil-2-butenă;
D. metil-izobutenă;
E. dimetilpropenă.
26
29. Arderea unei alchene cu aerul, stoechiometric, nu produce creștere
de volum gazos. Alchena este:
A. etena;
B. propena;
C. butena;
D. pentena;
E. hexena.
30. Coeficientul pentru O2 la arderea alchenelor este:

A. 3n;
B. 3n/2;
C. 2n;
D. 3n/4;
E. 5n/3.
27
TEST 4
Alchine
1. Alchine C5H8 sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
2. Alchine C6H10 sunt:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
3. Alchine C6H10 care reacţionează cu sodiu sunt:

A. O;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
4. De câte ori scade volumul unui amestec de acetilenă şi hidrogen în

raport molar 1:3, când este trecut peste nichel:
A. 1,5 ori;
B. 2 ori;
C. 3 ori;
D. 3,5 ori;
E. 4 ori.
5. Distanţa între cei doi atomi de hidrogen din acetilenă este de

aproximativ:
A. 2,4 A;
B. 2,5 A;
C. 3,4 A;
D. 4,5 A;
E. 5 A.
28
6. O alchină are 10% hidrogen. Suma atomilor din molecula sa este:
A. 7;
B. 8;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
7. Câtă carbură de calciu cu 80% puritate se hidrolizează, pentru a

obține 134,4 L acetilenă:
A. 400 g;
B. 480 g;
C. 600 g;
D. 640 g;
E. 680 g.
8. Ce alchină descompusă în elemente formează hidrogenul necesar

hidrogenării totale:
A. C2H2;
B. C3H4;
C. C4H6;
D. C5H8;
E. C6H10.
9. Ce alchină descompusă în elemente formează hidrogenul necesar

hidrogenării totale pentru o cantitate dublă de alchină:
A. C2H2;
B. C3H4;
C. C4H6;
D. C5H8;
E. C6H10.
10. Câtă acetilenă se obține din 560 m3 metan, dacă 10% din el nu se
descompune, iar 30% va da negru de fum:
A. 168 m3;
B. 324 m3;
C. 336 m3;
D. 448 m3;
E. 560 m3.
29
11. Ce volum de aer cu 20% oxigen poate arde 1000 m3 acetilenă, de
puritate 89,6%:
A. 4480 m3;
B. 7000 m3;
C. 8960 m3;
D. 11200 m3;
E. 33600 m3.
12. Câte alchine C5H8 au plan de simetrie:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
13. Ce volum de acetilenă este necesar pentru a obține 1250 Kg

policlorură de vinil, dacă randamentul global este de 80%:
A. 112 m3;
B. 224 m3;
C. 336 m3;
D. 448 m3;
E. 560 m3.
14. Ce masă de soluție HCl 36,5% este necesară pentru adiția totală la
4 Kg propină:
A. 1 Kg;
B. 2 Kg;
C. 3 Kg;
D. 4 Kg;
E. 5 Kg.
15. Ce volum de apă de brom 0,1 M este decolorat de 8 g propină:

A. 1L;
B. 2 L;
C. 3 L;
D. 4L;
E. 5L.
30
16. Ce formulă are o alchină dacă ea poate corespunde la C2nH5n-5:
A. C3H4;
B. C4H6;
C. C6H10;
D. C7H12;
E. C8H14.
17. Un amestec de pentan și pentină cu masa de 20 g are 34% alchină.

Ce masă are carbonul conținut de pentan:
A. 11 g;
B. 12 g;
C. 13 g;
D. 14 g;
E. 24 g.

Ce masă de hidrogen are amestecul:
A. 3 g;
B. 5,2 g;
C. 6 g;
D. 6,4 g;
E. 8 g.

Ce volum de apă de brom 0,5 M este decolorat de amestec:
A. 300 mL;
B. 400 mL;
C. 600 mL;
D. 800 mL;
E. 1L.

Ce procent molar de pentină avem:
A. 16,65%;
B. 35,3%;
C. 40%;
D. 41,33%;
E. 44,45%.
31
21. Din 41 mg alchină rezultă la ardere 67,2 mL CO2.Care este alchina:
A. C3H4;
B. C4H6;
C. C5H8;
D. C6H10;
E. C7H12.
22. Care este prima alchină ce poate prezenta doi carboni cuaternari:
A. C3H4;
B. C4H6;
C. C5H8;
D. C6H10;
E. C7H12.
23. Câte alchine C7H12 au trei carboni cuaternari:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
24. Câte alchine C6H10 au doi carboni cuaternari şi hibridizați sp:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
25. Câte Kg de vinil-acetilenă se obțin din 224 m3 acetilenă, dacă numai

80% din ea dimerizează:
A. 164 Kg;
B. 208 Kg;
C. 232 Kg;
D. 250 Kg;
E. 288 Kg.
32
26. Se adiționează apă la propină. Câtă acetonă cu 87% puritate rezultă
din 0,4 t propină:
A. 666 Kg;
B. 700 Kg;
C. 830 Kg;
D. 1 t;
E. 1,2 t.
27. Care reacție a acetilenei are cele mai multe etape până la polimer:
A. cu H2;
B. cu HCl;
C. cu HCN;
D. cu CH3COOH;
E. dimerizarea.
28. Să se determine cât acetat de vinil cu puritatea 86% poate rezulta

din 520 Kg acetilenă:
A. 1 t;
B. 2 t;
C. 3 t;
D. 4 t;
E. 5 t.
29. Din 5,6 L alchină rezultă în urma reacției cu HCl, 24,75 g derivat
diclorurat. Formula moleculară a alchinei este:
A. C2H2;
B. C3H4;
C. C4H6;
D. C5H8;
E. C6H10.
30. Din 5,6 L alchină, rezultă în urma reacției cu HCl, 24,75 g derivat
diclorurat. Cât derivat se obține prin adiția clorului la aceeași cantitate
de alchină:
A. 21 g;
B. 42 g;
C. 58 g;
D. 61 g;
E. 72 g.
33
TEST 5
Arene
1. Cumenul are un număr de carboni terţiari egal cu cel conţinut în:
A. benzen;
B. toluen;
C. xilen;
D. naftalină;
E. etilbenzen.
2. Naftalina are carboni terţiari în număr de:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
3. Izomerii C8H10 cu doi carboni cuaternari sunt în număr de:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
4. Naftalina are raportul masic C:H:

A. 12:1;
B. 14:1;
C. 15:1;
D. 20:1;
E. 22:1.
5. Prin arderea a 0,2 moli benzen se consumă un volum de aer egal cu:
A. 100 L;
B. 112 L;
C. 136 L;
D. 168 L;
E. 224 L.
34
6. Arene disubstituite în para cu formula moleculară C10H14 sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
7. Arene C9H12 cu doi carboni cuaternari sunt:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
8. Arene C9H12 cu plan de simetrie sunt:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
9. Hexametilbenzenul are raportul Cp:Cc (primari : cuaternari):

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:3;
D. 3:4;
E. 3:5.
10. Pentru obținerea a 112,5 Kg clorobenzen s-a consumat un volum de

benzen cu densitatea =0,88 g/cm3 egal cu:
A. 61,2 L;
B. 68,6 L;
C. 78 L;
D. 81,5 L;
E. 88,6 L.
11. Legături sigma C-C în toluen sunt:

A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
35
12. Volumul de clor consumat pentru a obține 8,05 Kg clorură de
benziliden este:
A. 1,12 m3;
B. 2,24 m3:
C. 3,36 m3;
D. 4,48 m3;
E. 5,6 m3.
13. Câte legături C-H are hexaclorociclohexanul:

A. 3;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
14. Un amestec echimolecular de benzen şi toluen are un conținut în

hidrogen de:
A. 6,8%;
B. 7%;
C. 7,8%;
D. 8,09%;
E. 8,23%.
15. Creșterea procentuală masică la adiția hidrogenului la benzen este

de:
A. 5%;
B. 6,12%;
C. 7%;
D. 7,7%;
E. 8%.
16. Un amestec de hexaclorociclohexan și clorobenzen. în raport molar

de 1:6. are un conținut în clor de:
A. 45,34%;
B. 50%;
C. 59,66%;
D. 61%;
E. 62,3%.
17. De câte ori scade presiunea într-un recipient în care se face

hidrogenarea benzenului la T=ct.:
A. 2 ori;
B. 2,5 ori;
C. 3 ori;
D. 3,5 ori;
E. 4 ori.
36
18. Creșterea procentuală masică la adiția clorului la benzen este:
A. 100%;
B. 173%;
C. 200%;
D. 213%;
E. 273%.
19. Terţ-butilbenzenul:
A. nu dehidrogenează;
B. nu se clorurează catalitic;
C. nu se clorurează fotochimic;
D. nu are carboni cuaternari;
E. nu se oxidează.
20. Câți derivați monoclorurați rezultă teoretic din m-xilen și clor

(FeCl3):
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
21. Stirenul:
A. are toți carbonii sp2;
B. are doi carboni cuaternari;
C. are 5 carboni terțiari;
D. are carbon asimetric;
E. are plan de simetrie.
22. Fenilacetilena:
A. are cinci legături π (pi);
B. prin hidrogenare totală dă stiren;
C. are trei carboni sp;
D. se dehidrogenează;
E. se polimerizează.
23. 100 Kg amestec hexaclorobenzen și benzen cu 20% benzen are un

conținut de carbon de:
A. 13,46%;
B. 26,11%;
C. 31,08%;
D. 38,67%;
E. 41,11%.
37
24. 100 Kg amestec hexaclorobenzen și benzen cu 20% benzen are un
conținut de clor de:
A. 51,2%;
B. 59,79%;
C. 61,4%;
D. 70%;
E. 71,12%.
25. Este identic cu 1,2,4-trimetilbenzenul:

A. 1,2,3;
B. 1,3,5;
C. 1,3,4;
D. 1,2,6;
E. 2,3,4.
26. Ce volum de toluen cu densitatea 0,9 g/cm3 se consumă pentru a

obține 39,1 Kg fenil-triclorometan:
A. 20,44 L;
B. 23 L;
C. 29 L;
D. 46,11 L;
E. 49,2 L.
27. C9H10 are doi carboni cuaternari. El nu poate fi:

A. 2-fenilpropenă;
B. p-metilstiren;
C. alilbenzen;
D. m-metilstiren;
E. o-metilstiren.
28. Ce masă de soluție HNO3 63% nitrează 195 Kg benzen, dacă HNO3
se introduce cu exces de 10%:
A. 200 Kg;
B. 275 Kg;
C. 300 Kg;
D. 325 Kg;
E. 350 Kg.
38
29. Ce volum de etenă poate alchila un Kmol benzen, dacă 25% din
etenă nu alchilează:
A. 22,4 m3;
B. 30 m3;
C. 33,6 m3;
D. 44,8 m3;
E. 48 m3.
30. Arena C3nH4n poate fi:

A. toluen;
B. xilen;
C. cumen;
D. dietilbenzen;
E. stiren.
39
TEST 6
Alcooli
1. Alcooli izomeri C3H8O sunt:
A. 1;
B. 2:
C. 3;
D. 4;
E. 5.
2.Alcooli izomeri C4H10O sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
3. Alcooli primari C5H12O sunt:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
4. Raportul masic C:O în glicerină este:

A. 9:4;
B. 7:4;
C. 9:5;
D. 3:1;
E. 3:4.
5.Alcooli cu scheletul izopentanului ce se pot scrie:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
40
6. Raportul alcooli primari : secundari : terţiari la formula C5H12O este:
A. 4:3:1;
B. 4:2:1;
C. 4:1:2;
D. 4:2:3;
E. 4:1:3.
7. Ce volum de etanol cu dens.=0,8 g/cm3 se obţine din 336 m3 etenă la

un randament de 80%:
A. 690 L;
B. 862,5 L;
C. 911,5 L;
D. 936,6 L;
E. 966 L.
8. Ce conţinut în carbon are metilglicerina:

A. 41,1%;
B. 42,8%;
C. 43,9%;
D. 44,4%;
E. 45,3%.
9. Câţi Kmoli etanol conţine 1 t soluţie de concentraţie 92%:

A. 10;
B. 15;
C. 20;
D. 30;
E. 35.
10. Ce volum de etanol cu densitatea de 0,8 g/cm3 se obţine dintr-o

tonă de sirop de glucoză cu concentraţia de 36%:
A. 100 L;
B. 150 L;
C. 200 L;
D. 230 L;
E. 250 L.
41
11. Ce volum de gaz de sinteză se consumă la obținerea a 640 Kg
metanol:
A. 1344 m3;
B. 1500 m3;
C. 1680 m3;
D. 2000 m3;
E. 2240 m3.
12. Câtă glicerină rezultă din 800 Kg ape glicerinoase ce conțin 20%
glicerină, dacă la separare sunt pierderi de 80%:
A. 112 Kg;
B. 128 Kg;
C. 136 Kg;
D. 149 Kg;
E. 162 Kg.
13. Ce masă de sodiu 92% puritate reacționează cu 287,5 mL etanol cu

densitatea de 0,8 g/cm3:
A. 100 g;
B. 125 g;
C. 169 g;
D. 230 g;
E. 264 g.
14. Ce volum de CO2 se degajă la fermentarea glucozei, împreună cu

600 Kg etanol de concentrație 92%:
A. 224 m3;
B. 268,8 m3;
C. 336 m3;
D. 448 m3;
E. 560 m3.
15. Ce masă de glucoză este necesară pentru a obține 920 Kg etanol de

concentrație 12%:
A. 180 Kg;
B. 202 Kg;
C. 216 Kg;
D. 230 Kg;
E. 270 Kg.
42
16. Se ard 5,6 g alcool monohidroxilic saturat și rezultă 3,92 L CO2.
Care este alcoolul:
A. metanol;
B. etanol;
C. propanol;
D. butanol;
E. pentanol.
17. Ce volum de gaze rezultă din 0,4 Kmoli trinitrat de glicerină, după
condensarea apei:
A. 33,6 m3;
B. 42,56 m3;
C. 44,8 m3;
D. 51,12 m3;
E. 56,8 m3.
18. Ce volum de aer (20% oxigen) se consumă la arderea a 1920 g

metanol:
A. 4,48 m3;
B. 6,72 m3;
C. 8,96 m3;
D. 10,08 m3;
E. 11,2 m3.
19. Cu ce randament s-a oxidat etanolul, dacă din 920 Kg etanol s-a
obținut 1 t acid acetic:
A. 80%;
B. 83,33%;
C. 85%;
D. 87,33%;
E. 90,33%.
20.Câte Kcal se degajă la arderea a 92 g etanol, dacă q = 7100 Kcal/Kg:

A. 612 Kcal;
B. 627,8 Kcal;
C. 653,2 Kcal;
D. 711 Kcal;
E. 768 Kcal.
43
21. Ce conținut în oxigen are un amestec echimolecular de metanol și
etanol:
A. 41%;
B. 47,19%;
C. 49%;
D. 51,54%;
E. 52,54%.
22. Câte mg de oxigen conține 1 g amestec echimolecular de metanol,

etanol și glicerină:
A. 320 mg;
B. 410,12 mg;
C. 470,6 mg;
D. 512,2 mg.;
E. 524,8 mg.
23. Ce masă de acid azotic de concentrație 63% se folosește pentru a

obține 0,6 Kmoli trinitrat de glicerină:
A. 180 Kg;
B. 200 Kg;
C. 240 Kg;
D. 360 Kg;
E. 420 Kg.
24. Câți moli de etanol au aceeași masă cu 10 moli de glicerină:

A. 10;
B. 15;
C. 18;
D. 20;
E. 30.
25. Ce volum de aer cu 20% O2 va arde 39 Kg amestec echimolecular de

metanol și etanol:
A. 224 m³;
B. 252 m³;
C. 292 m³:
D. 336 m³;
E. 448 m³.
26. Ce masă de soluție K2Cr2O7 în H2SO4 va oxida 276 g etanol la

acetaldehidă:
A. 200 g;
B. 300 g;
C. 400 g;
44
D. 500 g;
E. 600 g.
27. Care are cel mai mare consum de sodiu pe gram substanță:
A. metanol;
B. apă;
C. etanol;
D. glicerină;
E. etandiol.
28. Câți mmoli de metanol pot cauza moartea unui om de 70 Kg dacă

doza letală este 0,15 g/Kg corp:
A. 216;
B. 298;
C. 311;
D. 328;
E. 344.
29. Un vin conține 12 mL etanol cu densitatea de 0,8 g/cm3 la 100 mL

vin cu densitatea de 1 g/cm3. Ce masă de apă conține 1 litru de vin:
A. 812 g;
B. 856 g;
C. 880 g;
D. 904 g;
E. 988 g.
30. Trei moli etanol se oxidează în proporții egale la acetaldehidă, acid

acetic, CO2 și apă. Ce volum de aer (20% oxigen) se consumă:
A. 224 L;
B. 336 L;
C. 448 L;
D. 472 L;
E. 504 L.
45
TEST 7
Acizi carboxilici
1. Acizi C5H10O2 sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
2. Acizi C6H12O2 ramificaţi sunt:

A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
3. Volumul de aer cu 20% O2 ce poate arde 0,4 moli acid acetic este de:
A. 22,4 L;
B. 44,8 L;
C. 67,2 L;
D. 78,6 L;
E. 89,6 L.
4. Câţi moli de acid acetic conţine 1 Kg oţet 6%:

A. 1;
B. 2;
C. 5;
D. 8;
E. 10.
5. Ce conţinut în oxigen are acidul acetic:

A. 40%;
B. 51,33%;
C. 53,33%;
D. 60%;
E. 61,22%.
46
6. Ce conținut în carbon are acidul butanoic:
A. 54,54%;
B. 60%;
C. 63,33%;
D. 67,66%;
E. 69,11%.
7. Raportul masic C:H:O în acidul propionic este:

A. 18:3:32;
B. 18:3:16;
C. 18:6:7;
D. 18:3:4;
E. 18:3:9.
8. Ce volum de H2 rezultă din 17,6 g acid butiric cu magneziu, dacă sunt

pierderi de 5%:
A. 2,128 L;
B. 2,24 L;
C. 2,37 L;
D. 3,36 L;
E. 4,256 L.
9. Ce volum de KOH 1N va reacționa cu 3 g acid acetic:

A. 5 mL;
B. 20 mL;
C. 40 mL:
D. 50 mL;
E. 89 mL.
10. Cu ce volum de NaOH 0,1 N reacționează 5,3 g amestec

echimolecular acid formic și acid acetic:
A. 200 mL;
B. 500 mL;
C. 750 mL;
D. 1L;
E. 1200 mL.
11. 18,4 g acid formic este tratat cu o soluție de Ca(OH)2 0,2N. Ce

volum de soluție s-a folosit:
A. 0,5 L;
B. 1L;
C. 2 L;
D. 4L;
E. 5 L.
47
12. Ce masă de etanol de concentrație 92% poate esterifica total 120 g
acid acetic:
A. 50 g;
B. 80 g;
C. 100 g;
D. 160 g;
E. 200 g.
13. Ce formulă moleculară are monoesterul cu un conținut de 40%

carbon:
A.C2H4O2;
B. C3H6O2;
C. C4H8O2;
D. C5H20O2;
E. C5H23O2.
14. Câte grame de acid acetic poate forma un triester cu 18,4 g

glicerină:
A. 24 g
B. 36 g;
C. 42 g;
D. 60 g;
E. 72 g.
15. Sarea de calciu a acidului propionic are un conținut de oxigen de:

A. 31,2%;
B. 34.4%;
C. 36,8%;
D. 37,2%;
E. 40%.
16. Ce masă de apă trebuie adăugată peste 180 g acid acetic pentru a
obține oțet 6%:
A. 2 Kg;
B. 2,12 Kg;
C. 2,52 Kg;
D. 2,82 Kg;
E. 3 Kg.
17. Din 360 Kg propanol, la oxidare, rezultă 296 Kg acid propionic. Ce

masă de alcool nu s-a oxidat:
A. 40 Kg:
B. 100 Kg;
C. 120 Kg;
D. 150 Kg;
E. 180 Kg.
48
18. Cu care alcool saturat acidul propionic are aceeași masă
moleculară:
A. propanol;
B. butanol;
C. etandiol;
D. glicerină;
E. pentanol.
19. 22 g acid se dizolvă în 100 mL apă. 10 mL din soluția obținută se

titrează cu 250 mL soluție NaOH 0,1 N. Care este acidul:
A. acetic;
B. propionic;
C. butiric;
D. pentanoic;
E. hexanoic.
20. Cu ce masă de magneziu reacționează 200 g acid propionic de

puritate 74%:
A. 12 g;
B. 24 g;
C. 36 g;
D. 48 g;
E. 60 g.
21. Ce volum de dioxid de carbon rezultă la tratarea a 8,1 g amestec

echimolecular de acid propionic și acid butiric cu carbonat acid de
sodiu:
A. 2,24 L;
B. 3,36 L;
C. 4,48 L;
D. 6,72 L;
E. 8,92 L.
22. Cât acid acetic se obține din 100 m3 metan, de puritate 89,6%, dacă
randamentul global este de 90%:
A. 60 Kg;
B. 90 Kg;
C. 108 Kg;
D. 120 Kg;
E. 132 Kg.
23. Punctele de fierbere ridicate ale acizilor se datorează:

A. legăturii de hidrogen intermoleculară;
B. legăturii de hidrogen intramoleculară;
C. legăturii dipol-dipol;
D. legăturii covalente;
E. amfionilor.
49
24. Din acid acetic și etanol rezultă un ester care este izomer cu:
A. acid propionic;
B. acid butanoic;
C. acid valerianic;
D. acid pentanoic;
E. acid capronic.
25. O soluţie de acid acetic 15% se supune distilării și se separă 100 Kg

soluție 90%. Ce masă a avut soluția inițială:
A. 400 Kg;
B. 500 Kg;
C. 600 Kg;
D. 800 Kg;
E. 900 Kg.
26. Dacă se oxidează acidul acrilic (propenoic) cu K2Cr2O7 şi H2SO4, ce

acid nou se obține:
A. acetic;
B. formic;
C. oxalic;
D. propanoic;
E. crotonic.
27. Ce masă de acid acetic se poate obține din 400 Kg aldehidă acetică
cu 88% puritate:
A. 300 Kg;
B. 360 Kg;
C. 420 Kg;
D. 450 Kg;
E. 480 Kg.
28. Se tratează acidul butanoic cu un alcool, iar produsul este izomer cu

acidul palmitic. Câți carboni are alcoolul:
A. 10;
B. 12;
C. 13;
D. 14;
E. 16.
50
29. Ce volum de soluţie acid acetic cu dens. = 1,2 g/mL şi concentraţia
15% se poate prepara din 9 moli acid:
A. 2 L;
B. 2,5 L;
C. 3 L;
D. 6 L;
E. 7,5 L.
30. Cu ce masă de carbonat de calciu va reacţiona 18 g amestec

echimolecular de acid formic, acetic şi acid propanoic:
A. 15 g;
B. 30 g;
C. 45 g;
D. 60 g;
E. 75 g.
51
TEST 8
Grăsimi
1.Raportul masic C:H:O din acidul stearic este:
A. 54:9:8:
B. 54:8:9:
C. 48:9:8;
D. 48:8:9;
E. 48:10:9.
2.Raportul Cs:Ct:Cp (secundar:terţiar:primar) în acidul oleic este:

A. 6:1:1;
B. 6:2:1;
C. 7:2:1;
D. 7:1:1:
E. 7:1:2.
3. Cu câte grame acid oleic poate forma, trioleina, 0,8 moli glicerină:
A. 512,6 g;
B. 576,8 g;
C. 611,2 g;
D. 624,8 g;
E. 676,8 g.
4. Ce masă de oleat de sodiu se obţin din 100 g trioleină cu 88,4%

puritate:
A. 90 g;
B. 91,2 g;
C. 96 g;
D. 102,4 g;
E. 112,6 g.
5. Grăsimile lichide conţin sigur:

A. acid palmitic;
B. acid stearic;
C. acid oleic;
D. acid butiric;
E. acid crotonic.
6. Grăsimile nu pot da reacţii de:

A. sicativare;
B. hidrogenare;
52
C. adiţie iod;
D. esterificare;
E. adiţie brom.
7.Tratarea stearo-palmito-oleinei cu hidroxid de sodiu nu conduce la:

A. oleat de sodiu;
B. glicerină;
C. stearat de potasiu;
D. palmitat de sodiu;
E. stearat de sodiu.
8. Oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a acidului oleic

conduce la un amestec de acizi care au un număr de atomi de carbon
egal cu:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
9. Tristearina are acelaşi număr de atomi de carbon ca:

A. tripalmitina;
B. tributirina;
C. trioleina;
D. palmito-stearo-oleina;
E. palmito-distearina.
10. Ce volum de hidrogen va hidrogena 8 moli de trioleină:

A. 448 L;
B. 537,6 L;
C. 672 L;
D. 712,6 L;
E. 896 L.
11. Ce masă de oleat de sodiu rezultă la saponificarea a 0,75 moli

palmito-stearo-oleină:
A. 228 g;
B. 292 g;
C. 314 g;
D. 388 g;
E. 412 g.
12. Trioleina are acelaşi număr de atomi de carbon ca:

A. tributirina;
B. tripalmitina;
C. distearo-oleina;
53
D. palmito-stearo-oleina;
E. butiro-dioleina.
13. Numărul de carboni primari din palmito-stearo-oleină este:

A. 6;
B. 8;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
14. Care este numărul de atomi de oxigen dintr-o trigliceridă:

A. 3:
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
15. Care este diferența maselor moleculare dintre tristearină și palmito-

stearo-oleina:
A. 22 g;
B. 24 g;
C. 26 g;
D. 28 g;
E. 30 g.
16. Tributirina are un număr de atomi de carbon egal cu:

A. 12;
B. 13;
C. 14;
D. 15;
E. 16.
17. Ce masă de soluție de glicerină 46% se poate prepara cu glicerina

rezultată dintr-un Kmol de trioleină:
A. 0,2 t;
B. 0,6 t;
C. 1 t;
D. 1,2 t;
E. 1,4 t.
18. Cel mai mare conținut în oxigen îl are:

A. tributirina;
B. tripalmitina;
C. tristearina;
D. trioleina;
E. dioleo-stearina.
54
19. Ce masă de săpun cu 10% apă se obține la saponificarea cu NaOH a
442 Kg trioleină:
A. 500 Kg;
B. 506,66 Kg;
C. 560 Kg;
D. 613,33 Kg;
E. 622,67 Kg.
20. Acidul palmitic se găsește în proporție de 27% în untură. Câtă

untură conține o tonă de acid palmitic:
A. 3,1 t;
B. 3,7 t;
C. 4,1 t;
D. 4,3 t;
E. 4,7 t.
21. Cel mai mare procent de acid oleic se găsește în:

A. unt;
B. untură;
C. unt de cacao;
D. ulei de măsline;
E. ulei de cacao.
22. Lipidele:
A. se găsesc în toate alimentele;
B. se găsesc în regnul animal;
C. se sintetizează din grăsimi;
D. se dizolvă în apă;
E. se găsesc în plante.
23. Sicativarea constă în:

A. polimerizare și oxidare;
B. policondensare;
C. alchilare;
D. hidrogenare;
E. poliadiție.
24. Ce masă de NaOH 20% va hidroliza 1720 g palmito-stearo-oleina:

A. 1 Kg;
B. 1,2 Kg;
C. 1,6 Kg;
D. 2 Kg;
E. 2,4 Kg.
55
25. Ce masă de palmitat de potasiu se obține la saponificarea a 1612 g
tripalmitină:
A. 1764 g;
B. 1892 g;
C. 1912 g;
D. 1948 g;
E. 1972 g.
26. Care este procentul de sodiu din oleatul de sodiu:

A. 7,11%;
B. 7,56%;
C. 8,02%;
D. 8,29%;
E. 8,66%.
27. Conține carboni terțiari:

A.acid butiric;
B.acid palmitic;
C.acid stearic;
D. acid oleic;
E. acid capronic.
28. Se poate transforma prin hidrogenare în tristearină:

A. palmito-stearo-oleina;
B. distearo-palmita;
C. palmito-dioleina;
D. dioleostearina;
E. dioleo-palmitina.
29. O margarină conține 40% grăsime. Ce masă de margarină va

conține 320 g grăsime:
A. 0,8 Kg;
B. 1 Kg;
C. 1,2 Kg;
D. 1,6 Kg;
E. 2.4 Kg.
30. Din grăsimi se pot fabrica:

A. detergenti;
B. acizi grasi;
C. înălbitori;
D. decoloranti;
E. coloranți.
56
TEST 7
Aminoacizi, peptide şi proteine
1. Formula generală a unui monoamino-acid monocarboxilic este:
A. CnH2nO2N;
B. CnH2n+1O2N;
C. CnH2n-1O2N;
D. CnH2n-3O2N;
E. CnH2n-4O2N.
2. Raportul atomic C:N în acidul 2-aminopropionic este:

A. 1:1;
B. 2:1;
C. 3:1;
D. 3:2;
E. 4:3.
3.Conţinutul în azot al alaninei este:

A. 14%;
B. 15,73%;
C. 16,21%;
D. 17,28%;
E. 18,11%.
4. Ce masă are sângele din organism, dacă un adult are 5,5 L sânge cu
dens.=1,08 g/cm3:
A. 5 Kg;
B. 5,94 Kg;
C. 6 Kg;
D. 6,22 Kg;
E. 6,34 Kg.
5. Un adult are 5,6 L sânge cu densitatea de 1,09 g/cm3 şi conţine 1221

g proteine. Ce procent de proteine avem în sânge:
A. 10%;
B. 15%;
57
C. 16%;
D. 18%;
E. 20%.
6. Carnea de vită conține 19% proteine. Ce masă de proteine avem în

2,5 Kg carne:
A. 275 g;
B. 325 g;
C. 475 g;
D. 525 g;
E. 575 g.
7. Câte mg cântăresc 0,04 mmoli de insulină dacă ea are M = 10000

g/mol:
A. 200;
B. 400;
C. 600;
D. 800;
E. 900.
8. Un ou are masa de 55 g. Oul conține 12% proteine. Ce masă de

proteine se găsesc în 10 ouă:
A. 55 g;
B. 66 g;
C. 72 g;
D. 89 g;
E. 96 g.
9. Conținutul în azot al alanil-glicinei este:

A. 14%;
B. 15,26%;
C. 17,91%;
D. 19,18%;
E. 19,86%.
10. Acidul p-aminobenzoic are:

A. numai C terțiari;
B. terțiari și cuaternari;
C. cuaternari şi primari;
D. primari, terțiari, cuaternari;
E. primari şi cuaternari.
58
11. Aminoacizii:
A. au p.t. joase;
B. sunt solubili în solvenți;
C. sunt solubili în apă;
D. se transformă în cationi;
E. sunt ramificaţi.
12. Aminoacizii aromatici:

A. sunt lichizi;
B. au p.t. joase;
C. se N-alchilează;
D. au caracter foarte acid;
E. se dizolvă ușor în apă.
13. Alanina şi glicina:

A. sunt izomeri;
B. sunt mezomeri;
C. nu au nici un fel de relație;
D. se transformă unul în celalalt;
E. sunt omologi.
14. α-alanina şi β-alanina:

A. sunt izomeri de catenă;
B. sunt izomeri de poziție;
C. sunt omologi;
D. sunt tautomeri;
E. sunt mezomeri.
15. Aminoacizii au caracter amfoter deoarece:

A. sunt solizi;
B. au p.t. ridicat;
C. se hidrolizează.
D. reacționează atât cu acizii cât și cu bazele;
E. sunt solubili în apă.
16. Din reacția acidului acetic cu metilamina rezultă:

A. α-alanină;
B. β-alanină;
C. glicină;
D. N-metil-acetamidă;
E. melamină.
59
17. Formula moleculară α glicil-alaninei este:
A. C5H8O3N2;
B. C5H10O3N2;
C. C5H8O2N2;
D. C5H10O2N2;
E. C5H12O2N2.
18. O peptidă conține 8 resturi de aminoacizi. Ea este:

A. pentapeptidă;
B. oligopeptidă;
C. polipeptidă;
D. proteină;
E. poliproteină.
19. Câți moli de apă se elimină la formarea unei polipeptide cu 100

resturi de aminoacizi:
A. 50;
B. 98;
C. 99;
D. 100;
E. 101.
20. O polipeptidă cu cinci resturi de glicină are masa moleculară:

A. 303;
B. 350;
C. 375;
D. 392;
E. 398.
21. O polipeptidă cu cinci resturi de glicină are un conținut în azot de:

A. 21,8%;
B. 22,61%;
C.23,1%;
D.24,66%;
E.25,2%.
22. Câți carboni primari are tetrapeptidă provenită de la α-alanină:

A. 6;
B. 8;
C. 9;
60
D. 10;
E. 12.
23. 15% din grăsimea din lapte este reprezentată de caseină. Câtă
caseină conține 1 Kg lapte cu 6% grăsime:
A. 9 g;
B. 15 g;
C. 20 g;
D. 21 g;
E. 27 g.
24. Care peptidă are cei mai mulți carboni secundari:

A. alanil-alanina;
B. alanil-glicina;
C. glicil-alanina;
D. glicil-glicina;
E. glicil-glicil-glicina.
25.Ce volum de NaOH 1N neutralizează 4,45 g alanină:

A. 10 mL;
B. 20 mL;
C. 50 mL;
D. 100 mL;
E. 200 mL.
26.Nu este reacţie de recunoaştere a proteinelor:

A. reacția biuretului;
B. xantoproteică;
C. ninhidrina;
D.denaturarea;
E. reacția cu acidul azotic.
27. Legătura caracteristică polipeptidelor este:

A. amidică;
B. ionică:
C. metalică;
D. coordinativă;
E. polivalentă.
61
28. Ce volum de soluție HCl 2N reacționează cu 15 g glicină:
A. 10 mL;
B. 20 mL;
C. 50 mL;
D.80 mL;
E.100 mL.
29. Dacă glicil-glicina pierde un mol de CO2, rezultă:

A. derivat funcțional al glicinei;
B. amină;
C. diamină;
D. nitril;
E. poliamidă.
30. Decarboxilarea alaninei are o scădere procentuală masică de:

A. 34,28%;
B. 37,93%;
C. 49,44%;
D. 51,96%;
E. 52,16%.
62
TEST 7
Zaharide
1. Formula generală a unei monozaharide este:
A. (CHO)n;
B. CnH2nOn;
C. CnH2n-2O4;
D. CnHnO2n;
E. CnHnO6.
2. Glucoza are raportul masic C:H:O de:

A. 6:1:1;
B. 6:1:2;
C. 6:1:6;
D. 6:1:8;
E. 6:2:9.
3. Cât sirop de glucoză cu 40% glucoză se poate prepara din doi moli de
zaharidă:
A. 0,9 Kg;
B. 1 Kg;
C. 1,2 Kg;
D. 1,5 Kg;
E. 1,8 Kg.
4. Ce masă de Ag se formează din 9 g de glucoză în reacţie cu reactivul

Tollens:
A. 5,4 g;
B. 10,8 g;
C. 17 g;
D. 18,4 g;
E. 21,6 g.
5. Ce masă de zahăr invertit rezultă din 171 Kg zaharoză:

A. 90 Kg;
B. 150 Kg;
C. 180 Kg;
D. 360 Kg;
E. 420 Kg.
63
6. O varietate de porumb conține 70% amidon. Ce masă de glucoză
rezultă din amidonul separat din 15 t porumb, dacă randamentul global
este 80%:
A. 6,22 t;
B. 7 t;
C. 7,2 t;
D. 8,5 t;
E. 9,33 t.
7. Care este masa moleculară medie a celulozei, dacă n = 2500:

A. 450000;
B. 405000;
C.510000;
D.655000;
E.810000.
8. Cât amoniac rezultă din 72 g glucoză la tratarea cu reactivul Tollens:

A. 5,1 g;
B.6,8 g;
C.9,1g;
D. 10,2 g;
E. 27,2 g.
9. Care este masa de carbon conținută în 68,4 g zaharoză:

A. 2,4 g;
B.26,6 g;
C.28,8 g;
D. 31,2 g;
E. 45,6 g.
10. Structura amilozei este:

A. fără punți eterice;
B. liniară;
C. ramificată;
D. neregulată;
E. biliniară.
11. Câți moli de acid acetic pot esterifica grupele -OH din glucoză:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
64
12. Trioleina are același număr de atomi de carbon ca:
A. celuloza;
B. celobioza;
C. zaharoza;
D. maltoza;
E. tristearina.
13. Celuloza trece în xantogenat de celuloză cu reactanții:

A. NaOH şi H2SO4;
B. NaOH şi CS2;
C. NaOH şi S;
D. H2SO4 şi CS2;
E. H2SO4 şi NaOH.
14. Vâscoza trece în celofan folosind:

A. H2SO4;
B. glicină;
C. H2SO4 și glicerină;
D. mătase artificială;
E. glicocol.
15. Celuloza poate trece în etanol pe calea:

A. hidroliză acidă + hidroliză enzimatică;
B. hidroliză acidă + fermentație alcoolică;
C. hidroliză enzimatică + hidroliză bazică;
D. fermentație alcoolică;
E. hidroliză acidă + hidroliză bazică.
16. Acetatul de celuloză rezultă din:

A. celuloză cu acetat;
B. alcaliceluloză cu acid acetic;
C. nitrat de celuloză cu acid acetic;
D. celuloză cu acid acetic;
E. celuloză cu acetonă.
17. 18 g amestec echimolecular de glucoză și fructoză, cu reactivul

Tollens, va depune o masă de Ag egală cu:
A. 5,4 g;
B. 10,8 g;
C.15,6 g;
65
D. 16,8 g;
E. 18,4 g.
18. Legătura caracteristică nitraților de celuloză este:

A. C-NO2;
B. C-NO;
C. -O-NO2;
D. -O-NO;
E. -O-NO3.
19. Nitrații de celuloză rezultă din celuloză și:

A. azot;
B. amoniac;
C. oxizi de azot;
D. acid azotic;
E. acid azotos.
20. Numărul de moli de celuloză cu n = 3000 din 121,5 Kg celuloză

este:
A. 0,25;
B. 0,5;
C. 1;
D. 1,5;
E. 2,5.
21. Grupările comune glucozei și fructozei sunt:

A.-CH=O şi-OH;
B. -CH2-OH şi -OH;
C. C=O şi -CH2-OH;
D. C=O şi -OH;
E. C=O şi -COOH.
22. Acidul gluconic conține un procent de oxigen egal cu:

A. 57,14%;
B. 59,23%;
C. 51,12%;
D. 62,96%;
E. 63,44%.
66
23. Gluconatul de calciu conține calciu într-un procent de:
A. 8%;
B. 9,3%;
C. 10,11%;
D. 12,87%;
E. 13,96%.
24. Cât amidon poate conduce în final la 134,4 L CO2:

A. 243 g;
B. 292 g;
C. 368 g;
D. 486 g;
E. 512 g.
25. Cât zahăr invertit rezultă dintr-o tonă de sfeclă de zahăr cu 18%
zaharoză:
A. 189,5 Kg;
B. 198,8 Kg;
C. 208,2 Kg;
D. 234,6 Kg;
E. 240,4 Kg.
26. Raportul masic C:H:O în acidul gluconic este:

A. 18:3:28;
B. 18:3:14;
C. 18:6:7;
D. 18:3:16;
E. 18:3:7.
27. Ce masă de soluție de etanol 23% se poate obține din 360 Kg

glucoză:
A. 400 Kg;
B. 600 Kg;
C. 800 Kg;
D. 900 Kg;
E. 1000 Kg.
28. Se consideră o masă de glucoză de 80% puritate care se tratează cu

reactivul Tollens și rezultă 9 g argint. Masa de glucoză este de:
A. 6 g;
B. 8,75 g;
C. 9,375 g;
D. 11,125 g;
E. 12,375 g.
67
29. Din 40 g fructoză rezultă, la reducere, 36,4 g produs. Care este
puritatea fructozei:
A. 80%;
B. 83.33%:
C. 86,66%;
D. 90%;
E. 91,33%.
30. Cu câte grame de acid acetic 60% pot reacţiona 0,6 moli glucoză:
A. 200 g;
B. 300 g;
C. 400 g;
D. 600 g;
E. 900 g.
68
CLASA a X-a
RECAPITULARE
69
TEST 11
Recapitulare 1
1. Ce formulă brută corespunde compusului organic a cărui compoziţie
este exprimată prin următorul raport de masa:C:H:N:O=3:1:7:4?
A. CH4N2O;
B. C2H4NO;
C. CH2ON;
D. CH4NO;
E. C2H2NO.
2. Care este formula brută a compusului cu următoarea compoziţie:

24,75% C; 2,06% H şi 73,2% Cl:
A. CHCl;
B. CH2Cl;
C. CHCl2;
D. CH4Cl;
E. CH3Cl.
3. Care este masa moleculară a unui compus organic ce are densitatea

relativă faţă de Cl2 de 1,5:
A. 92,5;
B. 106,5;
C. 119;
D. 126,5;
E. 132,5.
4. Care este alcanul cu M = 72 care, prin clorurare, formează doi

izomeri dicloruraţi:
A. izohexanul;
B. izopentanul;
C. neopentanul;
D. hexanul;
E. izohexanul.
70
5. Care este denumirea hidrocarburii care, prin oxidare energică,
formează următorii compuși: 1 mol CH3COOH și 1 mol acetonă:
A. 2-metil-1-pentena;
B. 2-metil-2-butena;
C. 3-metil-1-butena;
D. 3-metil-2-pentena;
E. 2-metil-1-butena.
6. Un gaz binar cu molecule hexaatomice are dN2 = 1. Ce conținut în C

are gazul:
A. 81,14%;
B. 82,71%;
C. 83,67%;
D. 84.88%;
E. 85,71%.
7. Prin reacția cu H2, în prezență de Ni, etena se transformă parțial în

etan. Ce gaze se întâlnesc la final:
A. etenă;
B. etan;
C. etenă şi etan;
D. etenă, etan şi hidrogen;
E. etan şi acetilenă.
8. 21,5 mg hidrocarbură este arsă în 55 mL O2 rezultând, după

condensarea H2O, 35,4 mL gaz. Trecând gazul rezultat prin soluție de
KOH rămân 1,8 mL gaz care este absorbit complet în pirogalol. Formula
moleculară a hidrocarburii este:
A. C6H14;
B. C6H12;
C. C5H12;
D. C4H10;
E. C4H8.
9. Câți radicali monovalenți poate avea 2-metil-1-etilciclopentanului:

A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
71
10. Prin hidroliza a 16 g carbură de calciu impură, cu 24 g de apă, se
obține un amestec ce cântărește 34,8 g. Puritatea carburii este:
A. 75%;
B. 80%;
C. 87,5%;
D. 70%;
E. 90%.
11. Să se determine hidrocarbura CnH3n-7, știind că este o alchenă:

A. C3H6;
B. C4H8;
C. C5H10;
D. C6H12;
E. C7H14.
12. Să se determine hidrocarbura CnHn+1, ştiind că este o alchină:

A. C3H4;
B. C4H6;
C. C5H8;
D. C6H10;
E. C7H12.
13. Să se determine hidrocarbura CnH4n-14, știind că este o dienă:

A. C4H6;
B. C5H8;
C. C6H10;
D. C7H12;
E. C8H14.
14. 280 g dintr-o alchenă adiționează complet 9,225 L clor gazos,

măsurat la 15 atm și 150°C. Formula alchenei este:
A. C3H6;
B. C4H8;
C. C5H10;
D. C6H12;
E. C7H14.
72
15. Într-o hidrocarbură, raportul dintre numărul atomilor C/H este 2/3,
iar la arderea unui mol de hidrocarbură se folosesc 5,5 moli de oxigen.
Se cere denumirea ei, știind că are numai carboni sp2:
A. ciclobutan;
B. ciclobutadienă;
C. butadienă;
D. ciclopentan;
E. ciclohexan.
16. Câți alcani cu n < 11 nu pot dehidrogena:

A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
17. Câte hidrocarburi formează, la oxidare cu dicromat de potasiu și

acid sulfuric, 2 moli acid cetomalonic şi 2 moli acetonă:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
18. 660 g CO2 au rezultat la arderea unui amestec echimolecular de

propan și propenă. Ce volum de H2 se folosește la hidrogenarea
amestecului:
A. 22,4 L;
B. 33,6 L;
C. 44,8 L;
D. 56 L;
E. 67,2 L.
19. 100 L amestec propan propenă și etenă se trece peste un

catalizator de dehidrogenare și volumul crește cu 60%. Cu ce procent
scade volumul noului amestec, dacă este trecut peste un catalizator de
nichel:
A. 27,5%;
B. 33,33%;
C. 37,5%;
D. 45,45%;
E. 50%.
73
20. În reacţia de descompunere a metanului la acetilenă, randament =
70%, volumul gazos crește de:
A. 1,2 ori;
B. 1,4 ori;
C. 1,5 ori;
D. 1,6 ori;
E. 1,7 ori.
21. Alegeți proprietățile carburii de sodiu:

A. este solidă;
B. este hidrolizabilă și dă un mediu acid;
C. la hidroliză, dă un mediu neutru;
D. explodează la încălzire;
E. explodează la lumină.
22. În urma tratării alchinelor C4H6 cu apă rezultă:

A. un compus cu izomerie geometrică;
B. un compus instabil;
C. doi compuși instabili;
D. alcooli alilici;
E. alcooli butilici.
23. Alchenele C4H8+C5H10+C6H12, prin oxidare, formează doi compuși

din clase diferite. Posibilități:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
24. Câți compuși rezultă la monoclorurarea fotochimică a arenelor

C9H10:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
25. La halogenarea fotochimică a etanului cu clor și brom, numărul de

derivați dihalogenați ce pot rezulta este de ...... iar numărul de produși
după hidroliză este de .......:
A. 4 si 2;
B. 4 şi 3;
74
C. 5 şi 2;
D. 5 și 3;
E. 6 şi 2.
26. Care este numărul total de izomeri, inclusiv stereoizomeri, pe care îi

prezintă alchenele C4H8 + C5H10:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
27. Difenilcetona se poate obține din:

A. benzen și clorură de benzil;
B. benzen și clorură de benziliden;
C. benzen și benzamidă;
D. oxidare difenilmetanol;
E. benzen și fenol.
28. Câte alchene C6H12, prin oxidare, formează doi moli din același
compus:
A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
29. Câți compuși rezultă la monoclorurarea catalitică și fotochimică a

xilenilor:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 11;
E. 12.
30. Cu ce masă de sodiu reacționează 18 g amestec echimolecular de

compuși C3H8O:
A. 2,3 g;
B. 4,6 g;
C. 9,2 g;
D. 12,3 g;
E. 15 g.
75
TEST 11
Recapitulare 2
1. Care este numărul de atomi primari din 2,2,3,3,4,4-hexametilpentan:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
2. Care este masa de carboni cuaternari din 2160 g amestec

echimolecular de alcani C5H12:
A. 60 g;
B. 90 g;
C. 100 g;
D. 120 g;
E. 150 g.
3. Adiţia apei la o hidrocarbură a condus la metil-izopropilcetonă.

Hidrocarbura este:
A. 1-pentina;
B. 3-metil-1-butina;
C. 2-hexina;
D. 3-hexina;
E. 1-hexina.
4. Doi moli de arenă monosubstituită C9H12 elimină H2. Ce volum de H2

se obţine;
A. 22,4 L;
B. 44,8 L;
C. 67,2 L;
D. 78,6 L;
E. 89,6 L.
5. Ce masă de apă de brom 8% va fi decolorată de 10 g amestec

echimolecular etan, etenă şi propenă:
A. 100 g;
B. 200 g;
76
C. 300 g;
D. 400 g;
E. 500 g.
6. 1 g zaharoză degajă 42 cal. Câte Kcal se obțin dintr-un mol de

zaharoză:
A. 10,2;
B. 11,4;
C. 12,8;
D. 14,4;
E. 15,2.
7. Cu ce masă de sodiu reacționează 40,4 g amestec alcool metilic și

etilic aflați în raport molar 2:3:
A. 11,5 g;
B. 17,6 g;
C. 18,2 g;
D. 19,6 g;
E. 23 g.
8. Alchena 2,4,4-trimetil-2-pentenă nu are:

A. carboni primari;
B. carboni secundari;
C. carboni terțiari;
D. carboni cuaternari;
E. carboni primari și terțiari.
9. Hidrocarbura 3-metil-1,3,5-hexatriena face parte din clasa:

A. CnH2n;
B. CnH2n-2;
C. CnH2n-4;
D. CnH2n-6;
E. CnHn-2·
10. Se descompune butadiena în elemente. Hidrogenul obținut

hidrogenează aceeași cantitate de butadienă. Care este procentul de
hidrogen care nu reacționează:
A. 10%;
B. 33,33%;
C. 50%;
D. 66,66%;
E. 75%.
77
11. Glicerina se amestecă cu apa, în procent molar de 1:10. Ce
concentrație are soluția de glicerină:
A. 24%;
B. 29%;
C. 33,82%;
D. 41,12%;
E. 46,5%.
12. Cu câți moli de NaOH reacționează acizii mono și dicarboxilici

saturați cu M<100:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
13. Sarea de calciu a unui acid monocarboxilic saturat conține 25,31%

calciu. Acidul este:
A. formic;
B. acetic;
C. propionic;
D. butiric;
E. capronic.
14. Ce procent de oxigen are oxalatul de calciu:

A. 40%;
B. 50%;
C. 60%;
D. 66%;
E. 72%.
15. Ce masă de carbon conține 0,18 g acid oxalic:

A. 24 mg;
B. 36 mg;
C. 48 mg;
D. 60 mg;
E. 72 mg.
16. Valina se numește și acid 2-amino-3-metilbutiric. Care este raportul

masic C:O:N la valină:
A. 30:16:7;
B. 15:16:7;
78
C. 20:16:7;
D. 30:14:7;
E. 15:8:7.
17. Câte grupări -OH are omologul inferior al glucozei în forma aciclică:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
18. Conținutul în oxigen al glicil-alaninei este:

A. 32,8%;
B. 33,33%;
C. 34,19%;
D. 35%;
E. 36,5%.
19. O dipeptidă are raportul masic C:N = 15:7. Ea este:

A. alanil-alanină;
B. glicil-glicină;
C. alanil-glicină;
D. glicil-valină;
E. alanil-valină.
20. Trioleina are același număr de atomi de carbon ca:

A. tripalmitina;
B. palmito-stearo-oleina;
C. dipalmito-oleina;
D. distearo-oleina;
E. tributirina.
21. Ce volum de hidrogen se va adiționa la 20 moli dioleo-palmitină:

A. 448 L;
B. 576 L;
C. 672 L;
D. 896 L;
E. 1112 L.
79
22. Care este diferența procentelor de sodiu, ale palmitatului de sodiu
și stearatului de sodiu:
A. 0,76%;
B. 0,89%;
C. 0,93%;
D. 1%;
E. 1,2%.
23. Din 1064 L benzen, cu densitatea de 0,88 g/cm3, se obțin prin

nitrare 1656 Kg amestec de mono şi dinitrobenzen. Raportul molar al
produșilor este:
A. 1:1;
B. 2:1;
C. 1:2;
D. 3:1;
E. 3:2.
24. În ce raport molar se găseste naftalina şi o-xilenul, dacă la oxidare

consumă mase egale de oxigen:
A. 1:1;
B. 2:1;
C. 3:1;
D. 3:2;
E. 3:4.
25. Un amestec de glucoză și fructoză cu 25% glucoză se oxidează cu

reactivul Tollens, formând 27 g Ag. Câte Kg avea amestecul:
A. 0,01 Kg;
B. 0,03 Kg;
C. 0,05 Kg;
D. 0,06 Kg;
E. 0,09 Kg.
26. Prin hidrogenarea unei alchene, se obține o hidrocarbură care are

cu 2,38% mai mult hidrogen ca alchena. Alchena este:
A. etena;
B. propena;
C. butena;
D. pentena;
E. hexena.
80
27. Un amestec de 9,3 g alcool etilic și fenol reacționează cu 3,45 g
sodiu. Masa de fenol este:
A. 4,6 g;
B. 4,7 g;
C. 5,4 g;
D. 6,1 g;
E. 8,4 g.
28. S-au obținut 142 Kg acid stearic din acid oleic si 16,8 m3 H2. Ce
procent de hidrogen a reacționat:
A. 25%;
B. 40%;
C. 46,66%;
D. 50%;
E. 66,66%.
29. Din oxidarea izobutenei rezultă 7,38 L CO2 la 2 atm și 27°C. Masa de
izobutenă este:
A. 28 g;
B. 33,6 g;
C. 39 g;
D. 46,4 g;
E. 56 g.
30. Compusul C5H12O reacționează cu sodiu metalic, dar nu se oxidează

cu K2Cr2O7 în H2SO4. Ce rezultă la eliminarea apei din compus:
A. izobutenă;
B. 2-metil-1-pentenă;
E. 2-metil-1-butenă.
81
CLASA a XI-a
82
TEST 1
Introducere
1. Ce masă de uree se obţine din 0,25 moli cianat de amoniu:
A. 10 g;
B. 15 g;
C. 20 g;
D. 30 g;
E. 34 g.
2. Câţi electroni neparticipanţi are ureea:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
3. Electronii neparticipanţi ai ureei se găsesc:

A. numai în orbitali sp3;
B. numai în orbitali sp2;
C. în orbitali sp3 şi sp2;
D. în orbitali p;
E. în orbitali sp şi p.
4. Prin arderea a 0,115 g compus organic rezultă 0,22 g CO2. Ce

conţinut în carbon are compusul:
A. 44%;
B. 45,6%;
C. 48,2%;
D. 51,33%;
E. 52,17%.
5. Un compus organic are raportul de masă C:H:O=24:5:8. Numărul de

atomi de carbon, ştiind că are un oxigen în moleculă este:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
83
6. Un compus organic are raportul de masă C:H:O = 24:5:8. Știind că 1
mmol compus cântăreste 74 mg, formula lui moleculară este:
A. C4H10O;
B. C3H8O;
C. C4H6O2;
D. C4H8O2;
E. C4H8O3.
7. Într-o moleculă, atomul de azot are simetria tetragonală, iar 3

valențe au energii egale. Azotul aparține:
A. amoniacului;
B. amină primară;
C. clorhidrat de alchilamoniu;
D. sare cuaternară de amoniu;
E. amină secundară.
8. În carbon, energia cea mai apropiată de a orbitalilor ,,p“ o are:

A. sp3;
B. sp2;
C. sp;
D. 2s;
E. sp și sp3.
9. Alegeți compusul care corespunde din punct de vedere al parității,

dar nu are formula valabilă:
A. C3H8ON2Br4;
B. C6H12O4N3Cl2;
C. C4H10O4NBr;
D. C5H5N2;
E. C4H11O6NBr.
10. Nu este o formulă valabilă:

A. C6H7N;
B. C6H6Br2N;
C. C6H6O3S;
D. C6H7O3SN;
E. C6H7O4SN.
84
11. Dacă randamentul distilării unui amestec de acid acetic și CCl4 este
de 75% raportat la CCl4, ce masă de lichid rămâne în vas, din 428 g
amestec echimolecular:
A. 197 g;
B. 218,6 g;
C. 256 g;
D. 268 g;
E. 264 g.
12. Formula brută arată:

A. numărul de participări ale atomilor din moleculă;
B. raportul masic al elementelor;
C. raportul procentelor elementelor;
D. raportul atomic al elementelor;
E. raportul masic al legăturilor covalente.
13. Legăturile chimice covalente din compușii organici nu sunt

caracterizate prin:
A. distanță interatomică;
B. energie;
C. numărul de electroni implicați în legătura covalentă;
D. solubilitate;
E. valențe.
14. Poate participa la legături covalente simple, fără a avea hibridizare

sp3:
A. oxigen;
B. azot;
C. carbon;
D. oxigen si azot;
E. magneziu.
15. La atomul de azot, orbitalii în care nu pot fi electroni neparticipanți

sunt de tip:
A. p;
B. sp;
C. sp2;
D. sp3;
E. s.
16. Compușii C3H9ON, numai cu C nulari, pot avea legături polare în

număr de:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
85
D. 8;
E. 9.
17. O probă de 25,5 g derivat monohalogenat aromatic va da 28,7 g

AgCl. Cât CO2 a rezultat la această analiză:
A.44 g;
B. 52,8 g;
C. 61,6 g;
D. 88 g;
E. 96,2 g.
18. Ce masă de compus organic cu un atom de sulf și 16% S s-a supus

analizei elementare, dacă au rezultat în final 0,233 g sulfat de bariu:
A. 0,1 g;
B. 0,2 g;
C. 1 g;
D. 2 g;
E. 2,5 g.
19. Care este numărul maxim de carboni nulari din compusul C9H13ON
dacă are NE = 4 și un nucleu aromatic:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
20. Compusul CH3-O-CH2-O-CH2-O-CH3 are carboni nulari în număr de:

A. nici unul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
21. Transformarea cianatului de amoniu în uree reprezintă:

A. un proces de cracare;
B. prima sinteză din chimia organică;
C. un proces de inversare;
D. un proces fotochimic;
E. un proces de tautomerie.
86
22. Fotosinteza poate produce 2240 m3 O2 când se consumă o masă de
dioxid de carbon egală cu:
A. 44 Kg;
B. 0,44 t;
C. 4,4 t;
D. 0,88 t;
E. 8,8 t.
23. Compusul organic(CH3O)n are formula valabilă pentru o valoare a lui

n de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4:
E. orice n.
24. Izomerii posibili pentru formula C3H8O:

A. nu există formulă;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
25. Izomerii posibili pentru formula C3H6O2, fãră grupări-OH sunt în

număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
26. Izomerii posibili pentru formula C4H10O sunt în număr de:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
27. Cantitativ procentul de azot în formula C3H9N este:

A. 21,13%;
B. 23,73%;
C. 91,12%;
87
D. 36,36%;
E. 38,65%.
28. Formula C6H5OH:

A. nu este valabilă;
B. este a unui compus saturat;
C. este a unui compus nesaturat;
D. este a unui compus aromatic;
E. este a unui compus ciclic.
29. Compusul cu 66,66% S și un atom de S în moleculă are masa

moleculară:
A. 36;
B. 48;
C. 64;
D. 82;
E. 104.
30. Un compus cu doi atomi de azot în moleculă și 31,82% N are masa

moleculară:
A. 44;
B. 68;
C. 88;
D. 94;
E. 102.
31. Se ard 11,2 mL hidrocarbură gazoasă și rezultă 44 mg CO2 și 27 mg

H2O. Formula hidrocarburii este:
A. C2H4;
B. C2H6;
C. C3H6;
D. C3H8;
E. C4H8.
32. O substanță organică are raportul de masă C:H:O =18:3:16. Care

este formula moleculară a substanței dacă 1 mmol cântărește 74 mg:
A. C₃H8O;
B. C₃H6O;
C. C4H10O;
D. C4H8O2;
E. C3H6O2.
88
33. O substanță organică are 24,24% C; 4,04% H și respectiv clor.
Ştiind că substanța are M = 99, ce formulă moleculară are:
A. C2H3Cl;
B. C2H2Cl2;
C. C2H2Cl2;
D. C3H6Cl2;
E. C2H4Cl2.
34. O hidrocarbură cu 14,29% H ce cântărește 1 g se găsește într-un

recipient la 27°C și presiunea de 1,23 atm. Ce formulă moleculară are
hidrocarbura:
A. C2H4;
B. C3H6;
C. C4H10;
D. C5H10;
E. C4H8.
35. O substanță cu 40% C, 5,66% H restul oxigen. 3 mg substanță

ocupă un volum de 1,12 mL. Formula moleculară este:
A. C2H2O;
B. C2H4O2;
C. C3H6O3;
D. C4H804;
E. C2H6O2.
36. Ce procent de hidrogen are un compus cu formula moleculară

C5H11O2N:
A. 9%;
B. 9,1%;
C. 9,3%;
D. 9,6%;
E. 10%.
37. Densitatea substanței gazoase C3H8 în raport cu azotul este:

A. 1,57;
B. 1,89;
C. 2,01;
D. 2,24;
E. 2,36.
89
38. Compusul C6H12O3 are raportul masic C:H:O:
A. 6:1:4;
B. 6:2:4;
C. 6:2:6;
D. 6:2:2;
E. 6:1:2.
39. Numărul de atomi de carbon dintr-o hidrocarbură cu M = 128 și

conținutul în carbon de 93,75% este:
A. 7;
B. 8;
C. 9;
D. 10;
E. 11.
40. Pentru compusul C11H12O5N2Cl2 raportul masic 3:7 este pentru:

A. C:H;
B. C:N;
C. N:H;
D. H:O;
E. H:N.
41. O masă de 6 g hidrocarbură cu M = 30 ocupă la 2 atm si 27°C un

volum de:
A. 0,615 L;
B. 0.9 L;
C. 1,3 L;
D. 2,46 L;
E. 2,6 L.
42. Compusul C3H4O3 are un raport masic C:H:O de:

A. 12:1:12;
B. 9:1:12;
C. 9:1:16;
D. 9:2:12;
E. 9:4:6.
43. Compusul C3H4O3 are:

A. C sp3 și sp2;
B. C sp3 și sp;
90
C. C sp și sp2;
D. C sp, sp3,sp2;
E. C sp și O sp.
44. Dioxidul de carbon rezultat din arderea unui compus organic se

absoarbe în:
A. Ca(OH)2;
B. H2O;
C. NH3;
D. BaO;
E. NH4ОН.
45. m g probă ce dă la ardere x g CO2 are un conținut în carbon de:

A. 3x/11m%;
B. 30x/11m%;
C. 300x/m%;
D. 300x/11m%;
E. 300/11m%.
46. m g substanță formează la ardere y g H2. Conținutul în hidrogen

este:
A. y/9m%;
B. 100y/9m%;
C. 100y/11m%;
D. 100y/m%;
E. 100/m%.
47. Formula moleculară se poate afla din formula brută pe calea:

A. Fs-Fm-Fb;
B. Fm-Fb-Fp;
C. Fp-Fb-Fm;
D. Fb-Fs-Fm;
E. Fs-Fb-Fm.
48. Conținutul în hidrogen al unui compus C10H8 este de:

A. 7%;
B. 8,25%;
C. 7,75%;
D. 6,25%;
E. 6,75%.
91
49. C4H9ClO este o formulă moleculară a unei:
A. hidrocarburi;
B. acid;
C. compus ciclic;
D. compus nesaturat;
E. compus saturat.
50. Substanța cu formula moleculară C7H6N2O2 are raportul masic O:N

de:
A. 3:1;
B. 3:2;
C. 12:7;
D. 8:7;
E. 16:7.
92
TEST 2
Alcani
1. În molecula etanului:
A. carbonii sunt secundari;
B. izomerii de conformaţie sunt 4;
C. distanţa C-C este 1,34 A;
D. configuraţia carbonului este tetraedrică;
E. carbonii sunt nulari.
2. În volum insuficient de aer, CH4 dă ca produşi de oxidare: negru de

fum, CO2 şi H2O. Dacă din 200 moli CH4 s-au obţinut 1440 g negru de
fum şi 1344 L CO2, volumul de CH4 nereacţionat este:
A. 336 L;
B. 448 L;
C. 560 L;
D. 672 L;
E. 1120 L.

fum, CO2 şi H2O. Dacă din 200 moli CH4 s-au obţinut 1440 g negru de
fum şi 1344 L CO₂, volumul de O2 necesar pentru arderea CH4
nereacţionat este:
A. 545,8 L;
B. 850,4 L;
C. 840,3 L;
D. 896 L;
E. 1120 L.

fum, CO2 şi H2O. Dacă din 200 moli CH₄ s-au obţinut 1440 g negru de
fum şi 1344 L CO2, volumul de C2H2 care poate fi preparat din CH4
nereacţionat cu randament de 100%:
A. 224 L;
B. 336 L;
C. 448 L;
D. 672 L;
E. 896 L.
93
5. Câți izomeri ai heptanului conțin atomi de carbon terțiar:
A. 4;
B. 5:
C. 6;
D. 7:
E. 8.
6.Câți heptani izomeri conțin atomi de carbon cuaternari:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
7. Câți dintre hexanii izomeri conțin carbon terțiar:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
D. 5.
8. Câți izomeri ai hexanului conțin carboni secundari:

A. 2;
B. 3:
C. 4;
D. 5;
E. 6.
9. Câți dintre heptanii izomeri conțin carboni secundari:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
10. Izomerul heptanului care poate conduce la numărul maxim de

izomeri monoclorurați este:
A. 3-etilpentan;
B. 2,2,3-trimetilbutan;
C. 2-metilhexan;
D. 3-metilhexan;
E. 4-metilhexan.
94
11. Ciclopropanul și ciclopentanul sunt cicloalcani deoarece:
A. sunt hidrocarburi;
B. au cicluri de atomi de carbon;
C. au carboni sp3;
D. au carboni sp3 și ciclu de atomi de carbon;
E. au NE=1.
12. La temperatură și presiune obișnuită, alcanii pot fi:

A. numai gazoși;
B. numai lichizi;
C. numai gazoși și lichizi;
D. numai gazoşi și solizi;
E. în toate stările de agregare.
13. Lungimea legăturii C-C în alcani este:

A. 1,54 A;
B. >1,54 A;
C. 1,34 A;
D. între 1,21-1,34 A;
E. 1,39 A.
14. Alcanul C6H14 are izomeri în număr de:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
15. Alcanii pot prezenta izomerie de:

A. catenă;
B. poziție;
C. geometrică;
D. funcțiune;
E. compensație.
16. Numărul de conformeri pentru n-hexan, între C3 și C4, este:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
95
17. Sunt hidrocarburi ciclice saturate cu formula moleculară CnH2n și
numai carboni secundari:
A. ciclohexena;
B. metilciclohexan;
C. metilenciclopentan;
D. ciclopentan;
E. ciclobutadiena.
18. Alegeți alcanul care în condiții obișnuite are doi izomeri în stări de
agregare diferite:
A. butan;
B. pentan;
C. decan;
D. dodecan;
E. heptan.
19. La cracare, alcanii se transformă în:

A. alți alcani izomeri;
B. alchene;
C. alchine;
D. alcani și alchene;
E. negru de fum și alchine.
20. Nu rezultă la oxidarea alcanilor inferiori:

A. metanal;
B. metanol;
C. acizi graşi;
D. negru de fum;
E. gaz de sinteză.
21. În molecula n-hexanului se pot întâlni următoarele distanțe

exprimate în angstromi:
A. 1,54-2,54-1,1;
B. 1,54-1,78-1,06;
C. 1,34-2,54-1,1;
D. 1,54-2,78-1,1;
E. 1,54-3,78-1,21.
22. O substanță are 8,1% H, 48,7% C, restul oxigen. 0,1 g substanță în

stare de vapori și în c.n. ocupă un volum de 30,27 cm3. Ce alcan rezultă
prin decarboxilarea substanței:
A. metan;
B. etan;
96
C. propan;
D. butan;
E. pentan.
23. Cea mai puțin întâlnită reacție, în seria alcanilor, este:

A. substituţia;
B. oxidarea;
C. arderea;
D. dehidrogenarea;
E. alchilarea.
24. Pentru arderea completă a unui litru de butan, se consumă un

volum de aer egal cu:
A. 30 L;
B. 32,5 L;
C. 37,5 L;
D. 40 L;
E. 42,5 L.
25. Raportul de combinare alcan:aer este 2:65, la arderea a:

A. 1 mol propan;
B. 2 moli propan;
C. 2 moli etan;
D. 1 mol butan;
E. 2 moli butan.
26. Este un produs al reacției de amonoxidare la alcani:

A. formonitril;
B. acrilonitril;
C. acid cinamic;
D. acid carbamic;
E. benzonitril.
27. Din metan poate apărea, ca produs secundar, etanul, la:

A. descompunerea termică;
B. piroliză;
C. oxidare blândă;
D. clorurare;
E. alchilare.
97
28. Din metan poate apărea, secundar, benzen la:
A. piroliză;
B. descompunere în elemente;
C. ardere incompletă;
D. clorurare;
E. alchilare.
29. Dintr-o cracare se obțin două hidrocarburi, fiecare fiind a doua din
seria sa omoloagă. Alcanul este:
A. butan;
B. izobutan;
C. pentan;
D. neopentan;
E. izooctan.
30. Neopentanul:
A. este lichid;
B. se monoclorurează la doi derivați;
C. nu se crachează;
D. se diclorurează la doi derivați;
E. se dehidrogenează.
31. Alcanul 2,5-dimetilhexanul se obține:

A. prin Wurtz, din iodură de sec-butil;
B.prin Wurtz, din iodură de izobutil;
C. din două alchene, prin hidrogenare;
D. dintr-o 1-alchină prin hidrogenare;
E. din alchenă prin alchilare.
32. Care ecuație este corectă:

I (CH3MgI+HOH => CH3OH + MgHI);
II (CH3MgI + HOH => CH3OH + MgOHI);
III (CH3MgI + HOH =>CH3I + MgOHI):
A. numai I;
B. numai II;
C. I și III;
D. numai III;
E. nici una.
33. Nu poate forma doi derivați monoclorurați la monoclorurarea

fotochimică:
A. propan;
B. butan;
98
C. izobutan;
D. pentan;
E. 2,3-dimetilbutan.
34. Care compus are cei mai mulți carboni secundari:

A. izopropilciclopentan;
B. etilciclopentan;
C. propilciclopentan;
D. metilciclopentan;
E. izopropilciclobutan.
35. În ce moleculă trebuie introdus un atom de brom, pentru a obține

un compus cu trei carboni asimetrici:
A. 1,2-dimetilciclobutan;
B. etilciclobutan;
C. 1,3-dimetilciclobutan;
D. metil-ciclopentan;
E. metil-ciclohexan.
36. Care alcan poate da, la monoclorurare, un compus cu un carbon

asimetric:
A. propan;
B. butan;
C. izobutan;
D. neopentan;
E. 2,2,3,3-tetrametilbutan.
37. Un amestec format din metan, etan și propan se găsește în raport

molar 2:1:1. Masa moleculară medie a amestecului de hidrocarburi
este:
A. 24,9;
B. 25,7;
C. 26,5;
D. 27;
E. 28,5.
38. Numărul de izomeri ai hidrocarburii ciclice C5H10 incluzând

stereoizomerii, este:
A. 6;
B. 7;
C. 9;
D. 10;
E. 11.
99
39. Numărul de hidrocarburi saturate aciclice cu 8 atomi de carbon care
pot fi obținute prin metoda Wurtz este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
40. Fie substanțele: n-hexan (I), 3-metilpentan (II), 2-metilpentan

(III), 2,2-dimetilbutan (IV). Ordinea descrescătoare a punctelor de
fierbere este următoarea:
A. I, III, II, IV;
B. I, IV, III, II;
C. IV, III, II, I;
D. IV, II, III, I;
E. IV, II, I, III.
41. Câți cicloalcani C6H12 se pot scrie:

A. 9;
B. 10;
C. 11;
D. 12;
E. 14.
42. Din 27,5 g alcan rezultă, la dehidrogenare, un amestec gazos cu

volumul de 25,2 L. Cele 21 g alchenă rezultată dau, prin adiție de brom,
101 g derivat dibromurat. Randamentul dehidrogenării este:
A. 50%;
B. 60%;
C. 65%;
D. 75%;
E. 80%.
43. Doi alcani omologi, în amestec echimolecular, dau la ardere 1188 g

CO2 și 594 g apă. Numărul de moli de alcani din amestec și alcanul
inferior:
A. 6, etan;
B. 5, propan;
C. 4, etan;
D. 6, butan;
E. 6, propan.
100
44. Raportul carboni terțiari:carboni primari în izomerii C6H14 este:
A. 1:2;
B. 1:3;
C. 1:4;
D. 1:5;
E. 1:6.
45. Într-un amestec de izomeri C5H12 raportul carboni primari : carboni

secundari : carboni terțiari este 17:7:1. Raportul molar pentru normal :
izo : neo este:
A. 4:2:5;
B. 4:2:1;
C. 4:4:1;
D. 4:4:3;
E. 1:1:1.
46. Raportul carboni terțiari:carboni cuaternari la alcanii C5H12 este:

A. 1:1;
B. 2:1;
C. 3:1;
D. 3:2;
E. 2:3.
47. Un alcan are masa moleculară 86 și formează la monoclorurare doi

derivați monoclorurați. Numărul de posibilități pentru alcan este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
48. Raportul carboni cuaternari:carboni terțiari pentru izomerii

alcanului C7H16 este:
A. 1:2;
B. 2:7;
C. 3:8;
D. 3:7;
E. 1:4.
101
49. Pot da la cracare izobutenă:
A. izobutan;
B. izopentan;
C. 3-metil-pentan;
D. ciclopentan;
E. ciclohexan.
50. Fiind dată formula de proiecție a propanului, care este diferența

între unghiul real al legăturii C-H și cel reprezentat:
A. 0°;
B. 15°;
C. 19°28';
D. 25°28';
E. 45°28'.
102
TEST 3
Alchene
1. Alchenele izomere ramificate C5H10 sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
2. Câte alchene C6H12 au izomerie geometrică:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
3. Câte hidrocarburi rezultate la monodehidrogenarea 2-metil-1-

etilciclopentanului au izomerie optică:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
4. Câte un mol de propenă, butenă, izobutenă, pentenă şi izopentenă se

găsesc la 20°C şi 1 atm. Ce masă va avea amestecul gazos:
A. 102 g;
B. 154 g;
C. 232 g;
D. 304 g;
E. 360 g.
5. Din 5 moli propenă şi 4 moli Cl2, la 500°C, rezultă 3 moli clorură de

alil şi 1 mol 1,2-dicloropropan. Alegeţi afirmaţia incorectă:
A. se transformă 80% din propenă;
B. amestecul final are 24,2% HCl în moli;
C. se realizează o scădere de volum cu 11,11%;
103
D. rămâne un mol de propenă netransformată;
E. amestecul final are 49,5% HCl în moli.
6. Cracarea termică a izopentanului a condus la un amestec gazos cu

26,66% butene. Randamentul de transformare, știind că toate reacțiile
sunt la fel de probabile, a fost de:
A. 71,42%;
B. 75.33%;
C. 80%;
D. 81,63%;
E. 90%.
7. O masă de 189 g H2O a rezultat la arderea unui amestec

echimolecular de propan și propenă. Ce volum de H2 se folosește la
hidrogenarea amestecului:
A. 33,6 L;
B. 44,8 L;
C. 56 L;
D. 67,2 L;
E. 89,6 L.
8. Un litru amestec de propan, propenă și etenă se trece peste un

scade volumul noului amestec dacă este trecut peste un catalizator de
nichel:
A. 27,5%;
B. 33,33%;
C. 34,5%;
D. 37,5%;
E. 40%.
9. Ce procent volumetric de etenă va avea un amestec de etenă și

propenă dacă are masa moleculară medie egală cu cea a aerului:
A. 6,42%;
B. 33,33%;
C. 62,5%;
D. 93,58%;
E. 96,66%.
10. Nu poate da la cracare propenă:

A. izobutan;
B. propan;
C. butan;
104
D. pentan;
E. izopentan.
11. Alchena care poate rezulta din 3-metil-vinilacetilenă, prin absorbția

a doi moli de hidrogen, este:
A. 1-pentenă;
B. 2-metil-1-butenă;
E. 3-metil-1-pentenă.
12. Câte alchene cu M < 85 pot avea printre produșii de oxidare acid
acetic:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
13. Alchenele C4H8 + C5H10 + C6H12, prin oxidare, formează doi compuși
organici din clase diferite. Posibilități:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
14. 27,5 g propan dau la dehidrogenare un amestec gazos cu volumul

de 25,2 L. Ce masă de derivat dibromurat rezultă din propena obținută:
A. 80 g;
B. 92 g;
C. 101 g;
D. 120 g;
E. 132 g.
15. Ce masă de derivat dibromurat se obține din 26,25 g propenă, la un

randament de 95%:
A. 120 g;
B. 128 g;
C. 136 g;
D. 164 g;
E. 178 g.
105
16. Hidrocarbura care dă la oxidare doi moli de butanonă:
A. are numai carboni cuaternari și primari;
B. reacționează cu 2 L soluție Br2 1N;
C. are două planuri de simetrie;
D. este izomeră cu ciclohexanul;
E. are numai C secundari şi primari.
17. O hidrocarbură formează la oxidarea cu dicromat de potasiu și acid

sulfuric, acid izobutiric și butanonă. Raportul atomi de carbon primari :
terțiari : cuaternari pentru hidrocarbură este:
A. 1:1:1;
B. 1:2:2;
C. 4:2:1;
D. 4:1:3:
E. 4:1:2.
18. Volumul de soluție de dicromat de potasiu 4N în acid sulfuric,

consumat la oxidarea unui mol de 2,4-dimetil-3-hexenei este de:
A. 0,5 L;
B. 1,5 L;
C. 1,3 L;
D. 1,5 L;
E. 2,5 L.
19. Un amestec rezultat la piroliza metanului conține în procente

volumetrice 10% CH4, 70% H2, 20% C2H2. Cu ce procent scade volumul
gazos al amestecului dacă este trecut peste un catalizator de Pd-Pb:
A. 10%;
B. 20%;
C. 30%;
D. 33,33%;
E. 40%.
20. Două alchene omoloage în amestec echimolecular dau la ardere 792

g CO2. Ce masă de apă rezultă la aceeași ardere:
A. 270 g;
B. 300 g;
C. 324 g;
D. 342 g;
E. 360 g.
106
21. Se arde etena cu aerul, stoechiometric. Amestecul rezultat este
răcit și trecut, apoi, prin soluție de KOH. Scăderea totală de volum, în
procente, este:
A. 18,66%;
B. 22,22%;
C. 23,67%;
D. 25%;
E. 31,33%.
22. O alchenă se arde cu aerul, stoechiometric. Creșterea de volum este

egală chiar cu volumul alchenei arse. Câți carboni are alchena:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
23. Ce volum de apă de brom 2N va fi decolorat de 33,6 g amestec

echimolecular alchene C4H8:
A. 0,4 L;
B. 0.6 L;
C. 0,8 L;
D. 1 L;
E. 1,2 L.
24. Cu ce procent crește masa moleculară a unei alchene cu cinci

carboni, la oxidarea cu KmnO4, în mediu apos:
A. 40,47%;
B. 60,71%;
C. 48,57%;
D. 51,12%;
E. 53,33%.
25. Ce volum de KmnO4 3N, în mediu apos, va oxida 672 cm3 amestec
echimolecular de propan și propenă:
A. 10 cm3;
B. 20 cm3;
C. 0,1 L;
D. 0,25 L;
E. 0,3 L.
107
26. Catalizatorii hidrogenării etenei:
A. sunt metale solide compacte;
B. sunt oxizi acizi;
C. sunt săruri de aluminiu;
D. sunt metale fin divizate;
E. sunt metale pulverulente.
27. Oxidarea 4-metil-2-pentenei și a 3-metil-2-pentenei cu KMnO4

(H2SO4) are comun:
A. volumul de KMnO4;
B. produşii de oxidare;
C. schimbarea naturii la atomii de carbon;
D. un produs de oxidare;
E. schimbarea hibridizării.
28. Raportul carboni terțiari / carboni primari în alchena C6H12, cu un C

asimetric, este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 3:2.
29. Un alcan are masa moleculară 86 și formează la monoclorurare doi

derivați monoclorurați. Câte alchene formează la dehidrogenare:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
30. Cel mai mare volum de aer per g de hidrocarbură îl consumă:

A. metanul;
B. etena;
C. propena;
D. ciclopropanul;
E. butena.
31. Dehidrogenarea butanului la butenă, cu randament de 80%,

conduce la un amestec gazos cu masa moleculară medie egală cu:
A. 30;
B. 32,22;
108
C. 36,18;
D. 41,12;
E. 42,89.
32. Adiția acidului sulfuric la izobutenă conduce la un compus cu

raportul masic C:O:S de:
A. 3:3:2;
B. 3:2:2;
C. 3:4:2;
D. 3:4:1;
E. 3:5:2.
33. Primele două alchene care se pot scrie Cx(CH3)y au suma maselor
moleculare:
A. 168;
B. 182;
C. 196;
D. 210;
E. 242.
34. Produsul de oxidare comun primelor două alchene Cx(CH3)y este:

A. CO2;
B. acidul acetic;
C. butanona;
D. metil-terț-butilcetona;
E. acetona.
35. Diena 3-metil-2,4-hexadiena aditionează un mol de H2. Cele două

hidrocarburi au stereoizomeri în număr de:
A. 5;
B. 6;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
36. Cu câte grame creşte masa unui vas cu apă de brom, dacă prin el se
trec 1344 cm3 amestec echimolecular de metan, etenă și propenă:
A. 2,8 g;
B. 4,2 g;
C. 8,4 g;
109
D. 1,4 g;
E. 5,6 g.
37. 11 L alchenă gazoasă, măsurați la 27°C și 1 atm, cu bromul, vor da

102,68 g produs de adiție. Ce masă de alchenă s-a folosit:
A. 31,25 g;
B. 32,88 g;
C.36 g;
D. 38,87 g;
E.39,77g.
38. Câte alchene C6H12 dau, la oxidare, cetonă:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
39. Trimetilciclopropenele pot forma la oxidarea cu dicromat de potasiu

în acid sulfuric:
A. cetona;
B. ceto-acid;
C.acid dicarboxilic;
D.acid monocarboxilic;
E. aldocetona.
40. Un alcan are masa moleculară 72 și formează, la clorurare, doi

derivați diclorurați. Câte alchene rezultă la monodehidrogenarea
acestuia:
A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
41. O alchenă C3nH5n+2, la oxidare cu K2Cr2O7 în H2SO4, va da compuși

organici din aceeași clasă. Posibilități, inclusiv stereoizomeri:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
110
42. Câte alchene C6H12, inclusiv stereoizomeri, la oxidarea cu K2Cr2O7 în
H2SO4, vor avea raportul molar hidrocarbură: dicromat egal cu unitatea:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4:
E. 5.
43. La 280 g dintr-o alchenă se adiționează complet 9,23 L clor gazos

măsurat la 15 atm și 150°C. Care este creșterea procentuală masică la
adiția clorului la această alchenă:
A. 89,99%;
B. 101,43%;
C. 112,67%;
D. 147%;
E. 153,16%.
44. Alchenele C6H12 si C7H14 se oxidează cu K2Cr2O7 în H2SO4, respectiv

cu ozon. Câte din ele vor forma aceiași produşi:
A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
45. Conținutul în hidrogen al unei alchene scade, la adiția acidului

hipocloros, cu 5,3%. Câți carboni are alchena:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
46. Cu câte procente scade conținutul în hidrogen, atunci când o butenă

adiționează brom:
A. 7,76%;
B. 8,21%;
C. 9,44%;
D. 9,89%;
E. 10,59%.
111
47. Adiția de clor la o alchenă formează 0,04 moli produs ce cântărește
6,76 g. Ce masă de alchenă s-a folosit:
A. 3,92 g;
B. 4,1 g;
C. 4,54 g;
D. 4,98 g;
E. 5,12 g.
48. Câte alchene C7H14, fără stereoizomeri, formează, la oxidarea cu

dicromat de potasiu, doi acizi carboxilici:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
49. O alchenă A are proprietatea:A+2[O] => 2B. Se cere denumirea ei

dacă are izomerie geometrică:
A. 2,3-dimetil-2-butenă;
B. 2,3-dimetil-2-pentenă;
C. 2,4-dimetil-2-pentenă;
D. 3,4-dimetil-3-hexenă;
E. 2,5-dimetil-3-hexenă.
50. O alchenă, la arderea cu oxigenul, stoechiometric, va forma un

amestec gazos cu volumul de 12 ori mai mare ca al alchenei arse. Câte
1-alchene izomere, inclusiv stereoizomeri, se pot scrie:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
112
TEST 4
Alcadiene
1. Numărul de diene liniare izomere C5H8 este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
2. Masa de carbon sp prezentă în dienele liniare izomere, C5H8, dacă se

consideră câte un mol din fiecare, este:
A. 12 g;
B. 24 g;
C. 36 g;
D. 48 g;
E. 60 g.
3. Câte diene rezultă la dubla dehidrogenare a 2-metilpentanului:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
4. Se consideră câte un mol de propadienă, butadienă şi pentadienă.

Masa minimă şi maximă a carbonilor sp din amestec poate fi:
A. 12-24 g;
B. 12-36 g;
C. 12-48 g;
D. 12-60 g;
E. 12-72 g.

propan şi propadienă. Ce volum de H2 se foloseşte la hidrogenarea
amestecului:
A. 22,4 L;
B. 44,8 L;
113
C. 67,2 L;
D. 89,6 L;
E. 112 L.
6. 100 L amestec propan, propenă și propadienă se trece peste un

scade volumul noului amestec dacă este trecut peste un catalizator de
nichel:
A. 37,5%;
B. 33,33%;
C. 40%;
D. 45,45%;
E. 50,65%.
7. Câți moli de hidrogen se vor elimina din n-octan, pentru ca masa

moleculară medie a amestecului rezultat să fie apropiată de 20:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 5;
E. 6.
8. Hidrocarbura care dă la oxidare numai acid acetic și un compus

anorganic, poate fi din clasa:
A. ciclodiene;
B. alchene;
C. arene;
D. cicloalchene;
E. diene.
9. O hidrocarbură X care are daer = 3,73 se oxidează la acid 2,3-

dimetilsuccinic. Un alt compus rezultat la oxidare este:
A. acid acetic;
B. acetonă;
C. acid oxalic;
D. acid propionic;
E. acid butiric.
10. Hidrocarbura care dă la oxidare doi moli de butandionă:

A. are numai C terțiari și primari;
B. reacționează cu 4 L solutie Br2, 2N;
C. are două planuri de simetrie;
114
D. este izomeră cu ciclohexena;
E. are carboni secundari.
11. Intervalul care arată numărul minim și maxim de cicloalchene ce

rezultă la dehidrogenarea a doi dimetilciclohexani este:
A. 5-6;
B. 5-7;
C. 5-9;
D. 6-8;
E. 6-9.
12. O hidrocarbură formează la oxidarea cu dicromat de potasiu și acid

sulfuric 2 moli de acid ceto-malonic și 2 moli de acetonă. Raportul
atomi de carbon primari:terțiari:cuaternari pentru hidrocarbură este:
A. 1:1:1;
B. 1:2:2;
C. 1:2:1;
D. 1:1:3;
E. 1:2:3.
13. Volumul de soluție dicromat de potasiu 4N consumat la oxidarea

unui mol de 5,6-dimetil-1,3-ciclohexadienă este de:
A. 2 L;
B. 3 L;
C. 4 L;
D. 5 L;
E. 6 L.
14. Dimetilciclopentadiena formează la oxidare cu dicromat de potasiu

și acid sulfuric doi compuși organici care pot reacționa cu 4 moli de
acetat de sodiu. Grupele metil sunt în pozițiile:
A. 1,5;
B. 2,5;
C. 3,4;
D. 4,5;
E. 5,5.
15. Se arde complet butadienă. Raportul molar de combinare dintre

dienă și aer este:
A. 1:27,5;
B. 1:30;
115
C. 1:32,5;
D. 1:37;
E. 1:41.
16. Izoprenul și cloroprenul:

A. au același număr de atomi de hidrogen;
B. au câte doi carboni secundari;
C. primul, prin adiție de HCl, trece în al doilea;
D. polimerizează în sistem 1-4;
E. au catene liniare.
17. Produsul comun oxidării cu dicromat și acid sulfuric pentru izopren

și cloropren este:
A. acid acetic;
B. acid cloroacetic;
C. acetonă;
D. CO2 și H2O;
E. acid piruvic.
18. Hidrocarbura X are formula moleculară C7H12 și adiționează

hidrogen până la C7H16, iar prin oxidare cu dicromat de potasiu va da
acid acetic și acid piruvic.
Numărul de izomeri geometrici ai compusului X este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 8;
E. nu prezintă izomeri geometrici.
19. Volumul de K2Cr2O7 6N, în mediu acid, folosit la oxidarea a 0,428

moli de 3-metil-2,4-heptadienă este:
A. 1 L;
B. 2 L;
C. 3 L;
D. 4 L;
E. 5 L.
20. Prin adiție 1,2 și 1,4 la 1,3-butadienă se formează un amestec de

alchene. Prin oxidarea amestecului cu dicromat de potasiu nu rezultă:
A. butanonă;
B. acid acetic;
116
C. acid propionic;
D. acid etanoic;
E. dioxid de carbon.
21. Se supune reacției un amestec echimolar de izopren şi hidrogen în

prezență de Pt, obținându-se un amestec A care conține în procente
molare 8% 3-metil-1-butenă, 9% 2-metil-1-butenă și 12% 2-metil-2-
butenă, restul fiind izopren şi izopentan. Procentul molar de izopren din
amestecul A este:
A. 51%;
B. 40%;
C. 35,5%;
D. 71%;
E. 73,5%.
22. Procentul molar de izopren dintr-un amestec echimolecular de

diene C5H8 este:
A. 16,66%;
B. 20%;
C. 27,5%;
D. 33,33%;
E. 40%.
23. Un amestec A este format din toți izomerii aciclici C4H10, C4Н8, C4Н6
(nu se vor lua în considerare izomerii geometrici). Ştiind că amestecul
este echimolecular și exercită o presiune de 2,214 atm. într-un vas de
100 L la 27°C, aflați numărul de moli de H2 necesar hidrogenării totale a
amestecului:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 11;
E. 12.
24. Volumul de Br2 ,8N, necesar bromurării totale a amestecului format

din hidrocarburi aciclice C4H6 este:
A. 1 L;
B. 2 L;
C. 3 L;
D. 4 L;
E. 5 L.
117
25. Raportul dintre numărul de atomi de carbon terțiar și numărul de
atomi de carbon cuaternar din izomerii aciclici C4H6 este:
A. 1:1;
B. 2:1;
C. 1:2;
D. 3:2;
E. 2:3.
26. Volumul de NaOH 2M necesar neutralizării amestecului de acizi

organici, rezultați din oxidarea amestecului de diene C4H6 cu dicromat
în acid sulfuric, este:
A. 0,5 L;
B. 1 L;
C. 1,5 L;
D. 2 L;
E. 2,5 L.
27. Cumulenele cu număr par de duble legături și cu doi substituenți

diferiți la același atom de carbon pot prezenta:
A. izomerie optică;
B. izomerie geometrica:
C. izomerie atropică;
D. nu prezintă nici un fel de izomerie;
E. izomerie de compensaţie.
28. Cumulenele cu număr impar de duble legături și cu doi substituenți

diferiți la același atom de carbon pot prezenta:
A. izomerie optică;
B. izomerie geometrică;
C. izomerie atropică;
D. nu prezintă nici un fel de izomerie;
E. izomerie de compensație.
29. Hidrocarbura care la oxidare energică formează un mol de acetonă

și un mol de 3,3-dimetilbutanonă este:
A. 2,3,4,4-tetrametil-2-pentenă;
B. 2,3,4-trimetil-2-hexenă;
C. 2,3,4-trimetil-3-hexenă;
D. 2,3,3,4-tetrametil-l-pentenă;
E. 2,2,3-trimetil-1-pentenă.
118
30. Ce volum de soluție acidă de K2Cr2O7 1N se folosește la oxidarea
energică a izoprenului, dacă se degajă un volum de 33,6 cm3 CO2:
A. 48 mL;
B. 13,5 mL;
C. 20 mL;
D. 37,5 mL;
E. 40 mL.
31. Masa moleculară a polibutadienei este Mp = 54378. Gradul de

polimerizare este:
A. 1004;
B. 1005;
C. 1007;
D. 1008;
E. 1010.
32. Procentul de clor din policloropren este:

A. 45,7%;
B. 42,9%;
C. 41%;
D. 40,1%;
E. 46,5%.
33. Un copolimer butadien-acrilonitrilic conține 10,45% N. Raportul de

copolimerizare este:
A. 3:2;
B. 3:1;
C. 1:3;
D. 5:1;
E.2:3.
34. Ciclopentadiena adiționează bromul:

A. în poziția 1,4 stereochimia adiției este cis;
B. în poziția 1,4 stereochimia adiției este trans;
C. în poziția 1,2 stereochimia adiției este cis;
D. în poziția 1,2 stereochimia adiției este trans;
E. în poziția 1,5 stereochimia adiției este trans.
35. În urma reducerii 1,4-difenilbutadienei cu metale și donori de

protoni se formează o hidrocarbură al cărei procent de carbon este:
A. 90,4%;
B. 91,6%;
119
C. 92,3%;
D. 93,2%;
E. 94,5%.
36. Prin oxidarea energică cu KMnO4 în H2SO4 a 1,4-difenil-1,3-

butadienei, se formează:
A. un amestec de doi acizi organici;
B. un singur acid organic;
C. un amestec de trei acizi organici;
D. un ceto-acid:
E. un acid şi un ceto-acid.
37. Un volum (c.n) de 224 cm3 de hidrocarbură dă prin ardere 1320 mg

CO2 și 360 mg H2O. Formula moleculară a compusului hidrocarbonat
este:
A. C4H4;
B. C4H6;
C. C3H4;
D. C3H6;
E. C5H8.
38. Numărul de izomeri aciclici care corespund formulei C3H4 este:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
39. Se consideră un amestec echimolecular format din izomerii aciclici

C3H4. Numărul de moli de cetonă rezultați în urma adiției de apă la
amestec (ambele reacții sunt cantitative) este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
40. Masa de compus carbonilic obținut prin adiția apei la izomerii

aciclici C3H4 este:
A. 120 g;
B. 60 g;
120
C. 116 g;
D. 140 g;
E. 158 g.
41. Se dă reacția: butadienă + anhidridă maleică => A. Compusul A are

un număr de atomi de carbon terțiari egal cu:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
42. Doi moli metanal cu acetilenă vor da compusul A. Procentul de

oxigen din compusul A este:
A. 38,9%;
B. 37,2%;
C. 45,7%;
D. 39%;
E. 41,66%.
43. Procentul de brom din compusul rezultat la decolorarea butadienei

cu apă de brom este:
A. 74,7%;
B. 60,1%;
C. 75,4%;
D. 85,6%;
E. 87,9%.
44. Câte structuri cu stereoizomeri pot corespunde hidrocarburii

aciclice C10H16 care la oxidarea energică formează numai acid acetic,
acid oxalic, acid piruvic și acetonă:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
45. Numărul de structuri aciclice posibile pentru compusul cu formula

moleculară C4H6 este:
A. 2;
B. 3;
C. 4:
D. 5;
E. 6.
121
46. Raportul dintre numărul de atomi de carbon cuaternari și numărul
de atomi primari în cazul hidrocarburii 2,4-dimetil-2,3-pentadienă este:
A. 3:1;
B. 2:1;
C. 3:2;
D. 3:4;
E. 1:2.
47. Numărul de structuri aciclice conținând două duble legături pentru

compusul cu formula moleculară C5H8 este:
A. 4;
B. 5;
C. 6:
D. 7;
E. 8.
48. Masa de atomi de carbon terțiar cuprinși într-un amestec

echimolecular de diene C5H8 este:
A. 108 g;
B. 96 g;
C. 84 g;
D. 120 g;
E. 132 g.
49. Într-un amestec echimolecular A de hidrocarburi aciclice cu

formulele moleculare C4H6 și C5H8, conținând numai duble legături,
raportul carbon terțiar/cuaternar, este:
A. 11:6;
B. 12:6;
C. 12:5;
D. 13:5;
E. 14:5.
50. Masa carbonilor primari conținuți în 244 g amestec echimolecular

de izopren și 1,3-butadienă este:
A. 24 g;
B. 36 g;
C. 48 g;
D. 60 g;
E. 72 g.
122
TEST 5
Alchine
1. Un amestec rezultat la cracarea metanului conţine în procente
volumetrice 10% CH4, 70% H2, 20% C2H2. Ce procent masic din
metanul iniţial nu s-a transformat:
A. 12%;
B. 14,14%;
C. 16,66%;
D. 17,25%;
E. 18,18%.
2. Se arde acetilena cu aerul, stoechiometric. Amestecul gazos rezultat

se răceşte şi apoi se trece prin soluţie de hidroxid de potasiu. Scăderea
totală de volum este:
A. 23%;
B. 33,33%;
C. 42,42%;
D. 45%;
E. 48,8%.
3. Ce masă de apă rezultă la combustia a 20 mL hidrocarbură care dă

reacţia Kucerov, dacă se obţin 0,1178 g CO2:
A. 0.018 g;
B. 0,032 g;
C. 0,036 g;
D. 0,054 g;
E. 0,068 g.
4. Hidrocarburile C4HX care reacţionează cu sodiu:

A. sunt în număr de 3;
B. reacţionează cu 3 moli clorură diamino-cuproasă;
C. adiţionează 5 moli apă;
D. au în total 5 carboni cuaternari;
E. au în total 5 carboni secundari.
5. C5H6 reacţionează cu 2 moli de brom şi cu reactivul Tollens. Ea se

numeşte:
A. 1-pentin-3-enă;
B. 1-pentin-4-enă;
123
C. 2-metil-vinilacetilenă;
D. etinilciclopropan;
E. etinilciclobutan.
6. Care este raportul masic Na/apă, dacă un amestec de propină, 1-

butină și 2-butină aflat în raport molar 1:2:3 va reacționa separat cu
sodiu și cu apa:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 1:4.
7. Cea mai mică probabilitate de a se obține din vinilacetilenă o are:

A. butadiena;
B. vinilacetilura;
C. cloropren;
D. butandiina;
E. butenona.
8. Produșii care nu pot rezulta din 3-metil-vinilacetilenă, printr-o

singură reacție:
A. izopren;
B. metil-izopropeniil-cetona;
C. izopentan;
D. 3-cloro-izopren;
E. 2,3-dicloroizopentan.
9. În reacția de descompunere a metanului la acetilenă (randament =

70%), volumul gazos crește de:
A. 1,2 ori;
B. 1,3 ori;
C. 1,5 ori;
D. 1,6 ori;
E. 1,7 ori.
10. Câte alchine C6H10 reacționează cu sodiul:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
124
11. Câte alchine C6H10 există:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9:
E. 10.
12. Alegeți proprietățile carburii de sodiu:

A. este solidă;
B. este hidrolizabilă și dă un mediu acid;
C. la hidroliză dă un mediu neutru;
D. explodează la încălzire;
E. este amorfă.
13. Compusul C6H12Cl2 dehidrohalogenează la 3,3-dimetil-1-butină.

Structuri posibile, fără stereoizomeri:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
14. Masa carbonilor cuaternari din 77,8 g amestec echimolecular de

pentine și hexine este:
A. 12 g;
B. 18 g;
C. 24 g;
D. 36 g;
E. 48 g.
15. Vinilacetilena, prin tratare cu sodiu, va da un produs ionic. Acesta,

în apă, conduce la un mediu:
A. slab acid;
B. slab bazic;
C. puternic acid;
D. puternic bazic;
E. neutru.
16. Reacționează cu sodiu: propina (I); 2-butina (II); 1-butina (III); 3-

metil-1-pentina (IV); 3,3-dimetil-1-butina (V):
A. I, III şi IV;
B. I, III, IV şi V;
125
C. I, II şi III;
D. I, II, IlI şi V;
E. toate.
17. Conține două tipuri de hibridizări în moleculă:

A. 1-butină;
B. pentatrienă;
C. 1,3-butadienă;
D. 1,2-butadienă;
E. 1,2-pentadienă.
18. Prin adiția totală a 11,2 L HCl la o alchină, rezultă 28,25 g derivat.
Alchina este:
A. acetilenă;
B. propină;
C. 1-butină;
D. 1-pentină;
E. 1-hexină.
19. Un litru de acetilenă gazoasă se dizolvă într-un litru de apă.

Concentrația este:
A. 0,045M;
B. 0,9M;
C. 0,03M;
D. 0,066M;
E. 1M.
20. Calculați masa soluției de brom 4% în CCl4 care este decolorată de

6,6 g amestec echimolecular de acetilenă și propină:
A. 160 g;
B. 1,6 Kg;
C. 2 Kg;
D. 2400 g;
E. 3 Kg.
21. Este metodă industrială de obținere a alchinelor:

A. piroliza metanului;
B. hidroliza acetilurii de sodiu;
C. hidroliza acetilurii de cupru;
D. alchilarea acetilurilor alcaline;
E. cracarea etanului.
126
22. O alchină conține 10% hidrogen. Densitatea ei în raport cu
hidrogenul este:
A. 10;
B. 20;
C. 25;
D. 30;
E. 40.
23. Un amestec de hidrogen, acetilenă și propină este în raport molar

x:2:1. Valoarea lui x, pentru hidrogenarea totală, este:
A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
24. Scăderea de volum, la trecerea unui amestec de acetilenă, propină

și hidrogen, aflate în raport molar 2:1:6, peste Ni, este:
A. 16,66%;
B. 33,33%;
C. 66,66%;
D. 75%;
E. 100%.
25. Conținutul în carbon al unui amestec echimolecular de pentină și

hexină este:
A. 85%;
B. 88%;
C. 90%;
D. 92%;
E. 95%.
26. Un amestec echimolecular conține 1,2 moli alchine C5H8 și C6H10

care reacționează cu sodiu. Numărul de moli de reactiv Tollens cu care
reacționează amestecul este:
A. 1;
B. 1,2;
C. 1,6;
D. 2;
E. 3.
27. Eliberarea acetilenei din acetilura de sodiu se face:

A. numai cu apă;
B. numai cu HCl;
127
C. numai cu etanol;
D. numai cu HBr;
E. cu orice acid mai tare ca acetilena.
28. Din 800 Kg carbid de puritate 96% se obține, la un randament de

80%, un volum de acetilenă de:
A. 215,04 m3;
B. 224 m3;
C. 286,2 m3;
D. 336 m3;
E. 448 m3.
29. Un amestec gazos are 10% acetilenă în procente molare, restul,

metan și etan. Prin trecerea prin apă de brom, conținutul de acetilenă
scade la jumătate. Cu ce randament s-a reținut acetilena:
A. 50%;
B. 52,63%;
C. 60%;
D. 55,55%;
E. 61,12%.
30. Câți moli de acetilenă rezultă la hidroliza a 3 moli amestec

echimolecular format din acetilurile de sodiu, de argint, de cupru:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
31. Un amestec de acetilură de sodiu și acetilură disodică în raport

molar 2:3 este tratat cu iodură de metil. Raportul molar acetiluri/iodură
de metil este:
A. 1:1,2;
B. 1:1,4;
C. 1:1,6;
D. 1:1,8;
E. 1:2.
32. Oxidarea unui volum de V L acetilenă cu o soluție apoasă de KMnO4

1N consumă un volum de reactiv Bayer egal cu:
A.0,13V L;
B.0,242V L;
128
C. 0,357V L;
D. 0,666V L;
E. 0,724V L.
33. Care amestec consumă cel mai mare volum de reactiv Bayer:
A. acetilenă + propină;
B. acetilenă + 1-butină;
C. acetilenă + 2-butină;
D. acetilenă + vinil-acetilenă;
E. acetilenă + 2-pentină.
34. Care amestec consumă cel mai mic volum de reactiv Bayer:
A. acetilenă + propină;
B. acetilenă + 1-butină;
C. acetilenă + 2-butină;
D. acetilenă + vinil-acetilenă;
E. acetilenă + 1-pentină.
35. Următorul amestec consumă un volum de KMnO4 care nu depinde de

raportul molar:
A. acetilenă + propină + 1-butină;
B. acetilenă + propină + 2-butină;
C. propină + 1-butină + 2-butină;
D. propină + l-butină + 1-pentină;
E. propină + 1-butină + 2-pentină.
36. Ce volum de aer este necesar pentru a arde acetilena dintr-o butelie
de 5L aflată la o presiune de 2 atm şi 270°C:
A. 112 L;
B. 113,8 L;
C. 126,6 L;
D. 138,8 L;
E. 152,24 L.
37. Cele două legături pi (π) din molecula acetilenei:

A. au energii diferite;
B. au lungimi diferite;
C. au reactivități diferite;
D. au orientări diferite;
E. au acelaşi plan.
129
38. Din acetilenă și hidrogen, aflate în raport molar 1:3, peste un
catalizator de Ni, rezultă un amestec gazos care conține alcan, în
proporție de:
A. 25%;
B. 33,33%;
C. 40%;
D. 50%;
E. 66,66%.
39. Cu ce procent scade conținutul în hidrogen la adiția totală a clorului

la propină:
A. 2,2%;
B. 4,5%
C. 7,8%;
D. 8,4%;
E. 10%.
40. Cât la sută din hidrogenul rezultat la descompunerea propinei în

elemente poate hidrogena total aceeaşi cantitate de alchină:
A.1 10%;
B. 50%;
C. 75%;
D. 80%;
E. 100%.
41. Câți carboni trebuie să aibă minim o 1-alchină pentru ca în reacția

cu reactivul Tollens să rezulte un compus în care raportul masic C:Ag să
fie un număr natural:
A. 6;
B. 9;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
42. La oxidarea a 3 moli acetilenă cu KMnO4 și H2O rezultă un acid care

va fi neutralizat de baza rezultată secundar. Câți moli de bază rămân:
A. 2 moli;
B. 3 moli;
C. 4 moli;
D. 5 moli;
E. 6 moli.
130
43. Propina se va oxida cu KMnO4 în H2O, în raport molar
KMnO4/propină de:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 2:3;
E. 1:3.
44. Consumă cel mai mare volum de KMnO4 în H2O amestecul:

A. etenă + acetilenă;
B. acetilenă +propină;
C. propină + propenă;
D. propină + 1-butină;
E. etenă + propină.
45. Acetilena se adiţionează la 2 moli benzaldehidă. Compusul rezultat

are raportul electroni p/pi (π), egal cu:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
1 2:3;
D.
E. 3:4.
46. Care este raportul masic carbon/metal la produs, dacă 1-butina este
tratată cu clorura diamino-cuproasă:
A. 1:2;
B. 2:3;
C. 3:2;
D. 4:5;
E. 3:4.
47. Câte alchine cu M < 70 vor reacţiona cu reactivul Tollens:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
48. Piroliza metanului va da şi negru de fum, ca produs secundar. Din

1120 m3 metan, jumătate va da acetilenă și jumătate negru de fum. Ce
volum de H2 rezultă:
A. 980 m3;
B. 1120 m3;
131
C. 1672 m3;
D. 1960 m3;
E. 2008 m3.
49. Ce masă moleculară are amestecul gazos rezultat la transformarea

metanului în acetilenă:
A. 4;
B. 8;
C. 10;
D. 11,5;
E. 12.
50. Ce masă de negru de fum se obţine din 2240 cm3 metan, dacă
jumătate trece în negru de fum și hidrogen:
A. 240 Kg;
B. 360 Kg;
C. 400 Kg;
D. 600 Kg;
E. 900 Kg.
132
TEST 6
Arene mononucleare
1. Din 134,4 m3 CH4, se obţine benzen. Luând un randament de 100%,
ce volum de H2 va rămâne netransformat, după ce benzenul s-a
hidrogenat la ciclohexan:
A. 134,4 m3;
B. 145,6 m3;
C. 156,8 m3;
D. 179,2 m3;
E. 212,4 m3.
2. O arenă - rezultată în urma reacţiei Friedel-Crafts a benzenului cu o

alchenă - are densitatea faţă de aer de 4,15. Ce volum de aer se
foloseste la arderea a 0,75 kmoli arenă:
A. 224 m3;
B. 312 m3;
C. 568 m3;
D. 1008 m3;
E. 1120 m3.
3. Ce conţinut în hidrogen are un amestec echimolecular de benzen şi

toluen:
A. 8,2%;
B. 9,6%;
C. 10,56%;
D. 11,5%;
E. 12,4%.
4. Ce conţinut în hidrogen are un amestec echimolecular de benzen,

toluen şi xilen:
A. 8,69%;
B. 9,6%;
C. 10,56%;
D. 11,5%;
E. 12,6%.
133
5. Se dau radicalii: fenil, o-fenilen, p-tolil, benziliden, benzil, o-metil-p-
fenilen. Radicali divalenţi sunt:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
6. La clorurarea fotochimicã a toluenului rezultă un amestec de clorură

de benzil, clorură de benziliden și feniltriclormetan în raport molar
1:2:3. Dacă 20% din clor nu a reacționat și toluenul s-a transformat în
proporție de 90%, care este raportul molar iniţial clor : toluen:
A. 1,25:1;
B. 11:8;
C. 19:7;
D. 16:5;
E. 21:8.
7. Produsul oxidării cumenului cu aer este un amestec de cumen şi

hidroperoxid de cumen care conține 8% oxigen. Ce procent de cumen a
reacționat:
A. 25%;
B. 32,6%;
C. 36,55%;
D. 40%;
E. 42,6%.
8. Între o-xilenul supus oxidării şi anhidrida obținută este un raport

masic de 1:1. Ce randament are reacţia:
A. 71,62%;
B. 75,8%;
C. 78,9%;
D. 81,3%;
E. 82,66%.
9. Raportul legături σ (sigma) : legături π (pi) în molecula toluenului,

după formula Kekule, este:
A. 3:1;
B. 4:1;
C. 4:3;
D.5:1;
E. 6:1.
134
10. Alchilarea benzenului cu un amestec gazos de etenă şi etan conduce
la o scădere a volumului gazos cu 80%. Trecut prin apă de brom,
amestecul inițial a dat o creştere a masei vasului de 84 g. Ce masă de
benzen poate alchila amestecul:
A. 234 g;
B. 290 g;
C. 390 g;
D. 468 g;
E. 540 g.
11. Se dau hidrocarburile: RCH2C6H5 (I); C6H5CH2C6H5 (II); (C6H5)3 CH

(III). Care este numărul maxim de derivați monoclorurați ce poate
rezulta, în total, din compușii de mai sus, la monoclorurarea catalitică,
teoretică:
A. 6;
B. 7;
C. 9;
D. 12;
E. 14.
12. Ce cupluri de substanțe consumă aceeași cantitate de agent oxidant,

KMnO4 (H2SO4):
A. toluen şi o-xilen;
B. toluen şi etilbenzen;
C. etilbenzen și stiren;
D. etilbenzen şi p-xilen;
E. benzen şi p-xilen.
13. Substanţa 1-fenil-ciclohexena:

A. nu are aromaticitate;
B. nu decolorează apa de brom;
C. se oxidează cu dicromat;
D. se monoclorurează catalitic la 6 derivați monoclorurati;
E. nu se oxidează cu permanganat.
14. Se dă schema: A+4[O] => 2B; B+PCl5 => C+POCl3+HCl; C+B =

(AlCl3) => E+HCl. E este acidul m-benzoilbenzoic.
A este:
A. 1,4-difenil-2-butenă;
B. 1,1-difenil-etenă;
C. 1,3-difenil-propenă;
D. 1,2-difenil-etenă;
E. 1,2-difenil-propenă.
135
15. Câti compuşi rezultă în total, la monoclorurarea catalitică şi
fotochimică a xilenilor:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 11;
E. 12.
16. 1,1-dimetil-4-izopropilciclohexanul:
A. are doi carboni terţiari;
B. are doi carboni cuaternari;.
C. are cinci carboni secundari;
D. va da arenă la dehidrogenare;
E. are trei carboni primari.
17. Vinilbenzenul şi fenilacetilena se aseamănă prin:

A. reacția cu Na;
B. reacția cu clorura diamino-cuproasă;
C. produsul adiției apei;
D.produsul hidrogenării în prezența Ni;
E. polimerizare.
18. o-divinilbenzenul și o-dietilbenzenul, se aseamănă prin:

A. tipurile de hibridizări ale carbonului;
B. numărul de derivați monoclorurați formați teoretic la lumină;
C. produsul de oxidare cu oxigen molecular;
D. natura atomilor de carbon;
E. numărul de nesaturări.
19. Au două poziții alil, identice cu benzil:

A. p-aliltoluen;
B. o-dialilbenzen;
C. m-alilcumen;
D. 1,4-dimetilbenzen;
E. p-alilcumen;
20. Poate rezulta printr-o reacţie Wurtz:

A. 1,1-difeniletan;
B. 1,2-difenilpropan;
C. 1,1-difenilpropan;
D.1,4-difenilbutan;
E. 1,3-difenilbutan.
136
21. În seria alchilbenzenilor, se poate întâlni izomerie:
A. de catenă;
B. geometrică;
C. de compensaţie;
D. funcţională;
E. anomeră.
22.Reactivitatea pe nucleu este cea mai mare la:

A. toluen;
B. benzen;
C. acid benzoic;
D. stiren;
E. fenol.
23. Câţi compuşi C9H10 monosubstituiţi (fără stereoizomeri) se pot scrie:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
24. Compuşii C9H10 monosubstituiţi, în amestec de câte un mol:

A. decolorează 2 L Br2, 2N;
B. reacţionează cu 5 L K2Cr2O7 4N;
C. dau, teoretic, 12 derivaţi monocloruraţi (FeCl3), la nucleu;
D. au două poziţii alil;
E. dau transpoziţii.
25. 1,2-difenil-propena:
A. se oxidează cu 4 L K2Cr2O7 2N;
B. decoloreazā 2 L Br2 1N;
C. are 3 poziţii de intrare pe nuclee;
D. are poziţia alil identică cu benzil;
E. are izomerie optică.
26. 1,2-difenilpropena:
A. are izomerie geometrică;
B. prin absorbţia unui mol de H2, nu îşi păstrează numărul de stereoizomeri;
C. cu O2, va da acid bezoic şi acetofenonă;
137
D. are un carbon și o nesaturare, în plus, față de cumen;
27. Câte Kg va avea masa finală, dacă, 390 Kg benzen se transformă în

proporție de 80% în hexaclorociclohexan:
A. 1151 Kg;
B. 1242 Kg;
C. 1942 Kg:
D. 1432 Kg;
E. 1488 Kg.
28. Câţi derivați C9H10, disubstituiți, care să decoloreze apa de brom, se

pot scrie:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
29. p-divinilbenzenul se oxidează cu K2Cr207 2N în H2SO4. Pentru 0,2

moli compus, volumul de soluţie folosit este:
A.1 L;
B.2 L;
C.3 L;
D.4L;
E.5L.
30. Din 1 t carbură de calciu 80% puritate, se obține, în final , benzen.

Fiecare reacție are un randament de 90%. Masa de benzen obținută
este:
A. 210 Kg;
B. 223,25 Kg;
C. 259 Kg;
D. 263,25 Kg;
E. 292,5 Kg.
31. În urma alchilării benzenului cu clorură de izobutil, se obține:

A. numai terţ-butilbenzen;
B. numai sec-butilbenzen;
C. un amestec de terţ-butilbenzen și sec-butilbenzen, în care predomină, însă,
terț-butilbenzen;
D. un amestec de terţ-butilbenzen şi sec-butilbenzen,în care predomină, însă,
sec-butilbenzen;
E. cumen și terţ-butilbenzen.
138
32. În urma alchilării benzenului cu clorură de n-propil, se obţine:
A. un amestec de izopropilbenzen şi n-propilbenzen, în care predomină n-
propilbenzen;
B. un amestec de izopropilbenzen și n-propilbenzen, în care predomină
izopropilbenzen;
C. numai diizopropilbenzen;
D. numai n-propilbenzen;
E. cumen și p-diizopropilbenzen.
33.O hidrocarbură aromatică, având formula moleculara C10H10,

formează prin oxidare o singură substanță organică: acidul tereftalic.
Ştiind că, prin mononitrare, formează un singur derivat, hidrocarbura
este:
A. p-dietilbenzen;
B. p-etilbenzen;
C. divinilbenzen;
D. m-etil-fenilacetilenă;
E. p-divinilbenzen.
34. Hidrocarbura aromatică, care prin ozonizare si hidroliză formează un

amestec de diacetil, metilglioxal și glioxal, în raport molar 1:2:3, este:
A. orto-xilen;
B. m-xilen;
C. p-xilen;
D. mesitilen;
E. toluen.
35. Benzenul reacţionează cu o alchenă,rezultând un compus

disubstituit A, în care raportul masic C:H = 8:1. Formula moleculară a
compusului A este:
A. C9H10;
B. C10H14;
C. C12H18;
D. C10H10;
E. C10H12.
36. Ştiind că, o hidrocarbură aromatică poate forma doi

mononitroderivaţi, atunci, ea este:
A. p-xilen;
B. m-diizopropilbenzen;
C. p-dietilbenzen;
D. m-dietilbenzen;
E. o-xilen.
139
37. Un amestec echimolecular, format din două hidrocarburi aromatice
mononucleare, formează, prin ardere, CO2 și H2O, în raport masic
4,277:1. Diferenţa procentelor masice în care se găsesc cele două
hidrocarburi este:
A. 15,2%;
B. 16,4%;
C. 17,9%;
D. 18%;
E. 19,6%.
38. Un amestec echimolecular A, format din benzen și p-xilen, se

mononitrează, formând amestecul B. Diferenţa procentelor masice, în
care se găsesc cei doi nitroderivaţi, este:
A. 8,2%;
B. 9,5%;
C. 7,3%;
D. 10,2%;
E. 11,8%.
39. Cantitatea de derivaţi mononitraţi ce s-ar putea obţine din 184 g

amestec echimolecular de benzen şi o-xilen, dacă randamentul reacțiilor
de nitrare este de 90%, pentru fiecare hidrocarbură aromatică în parte:
A. 244,6 g;
B. 246,6 g;
C. 250 g;
D. 241,8 g;
E. 267,9 g.
40. Se prepară un amestec nitrant în care raportul acid azotic : acid

sulfuric = 1 : 2, iar raportul masic acid sulfuric : apă = 5,444. Aflați
masa de benzen ce poate fi nitrată de 295 Kg amestec nitrant, știind că
acidul azotic reacţionează în procent de
80%:
A. 63 Kg;
B. 62,4 Kg;
C. 62,5 Kg;
D. 61 Kg;
E. 68,8 Kg.
41. Procentul masic de acid azotic din masa anorganică, la sfârșitul

reacţiei de nitrare a 390 Kg benzen cu 1000 Kg amestec sulfonitric ce
conține 31,5% HNO3 este:
A. 0%;
B. 2%;
140
C. 3,5%;
D. 4,8%;
E. 5,6%.
42. Prin clorurarea catalitică a benzenului, se formează un amestec A,

de derivaţi clorurați și benzen. Ştiind că raportul molar
monoclorobenzen : diclorobenzen : triclorobenzen este de 6:2:1 și că
iniţial, raportul masic C6H6:Cl2 era 1, pentru o conversie de 100% pentru
clor, determinaţi raportul masic benzen nereacţionat :
monoclorobenzen:
A. 3,063;
B. 3,1;
C. 3,054;
D. 3.21;
E. 3,45.
43. Un amestec format din benzen şi toluen conţine 8,3% hidrogen.

Compoziţia procentuală molară a amestecului este:
A. 60% toluen, 30% benzen;
B. 57% toluen, 43% benzen;
C. 55% toluen, 45% benzen;
D. 50% toluen, 50% benzen;
E. 40% toluen, 60% benzen.
44. Masa de benzen ce poate fi monosulfonată cu trioxidul de sulf liber

din 8000 Kg oleum cu 20% SO3 liber este de:
A. 780 Kg;
B. 1170 Kg;
C. 1560 Kg;
D. 1950 Kg;
E. 2000 Kg.
45. Un amestec de etilbenzen și m-xilen este oxidat de 10 L soluţie 1,5N

KMnO4, în mediu acid. Masa amestecului este:
A. 132,5 g;
B. 140 g;
C. 142,6 g;
D. 133 g;
E. 146 g.
46. Prin reducerea benzenului cu doi moli de hidrogen rezultă un

compus cu un conţinut de hidrogen de:
A. 10%;
B. 11%;
141
C. 12,19%;
D. 14,2%;
E. 15,6%.
47. Se consideră substanţele mesitilen (I), xilen (II), toluen (III),

benzen (IV). Ordinea descrescătoare a reactivității lor, în reacția de
nitrare, este:
A. I, II, III, IV;
B. I,III,II,IV;
C. IV, III,II, I;
D. II, I,III,IV;
E. I, IV, II, III.
48. Se consideră substanțele benzen (I), nitrobenzen (II),

bromobenzen (III), toluen (IV). Ordinea descrescătoare a reactivității
lor, în reacția de nitrare, este:
A. IV, III, I, II;
B. IV, I, III, II;
C. III, IV, I, II;
D. II, III, I, IV;
E. II, IV, I, III.
49. Ce produs se formează majoritar la mononitrarea anisolului:

A. o- şi p-nitroanisol;
B. o- şi m-nitroanisol;
C. m-nitroanisol;
D. o, m, p în cantități aproximativ egale;
E. p-dinitroanisol.
50. Ce produs se formează majoritar la mononitrarea nitrobenzenului:

A. o-şi p-dinitrobenzen;
B. o- şi m-dinitrobenzen;
C. m-dinitrobenzen;
D. o, m, p în cantități aproximativ egale;
E. p-dinitrobenzen.
142
TEST 7
Arene polinucleare
1. Se supun sublimării 20 g naftalină brută. În urma acestui proces
rămân 5 g reziduu. Puritatea naftalinei este:
A. 25%;
B. 33,33%;
C. 75%;
D. 60%;
E. 80%.
2. Ce conţinut în hidrogen are un amestec echimolecular de naftalină,

tetralină şi decalină:
A. 8%;
B. 9,5%;
C. 10,56%;
D. 11,5%;
E. 12,7%.
3. Câte metilnaftaline se pot scrie:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
4. Câte dimetilnaftaline se pot scrie:

A. 6;
B. 8;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
5. Numărul de izomeri disubstituiţi cu substituenţi diferiţi ai naftalinei

este:
A. 10;
B. 11;
C. 12;
143
D. 13;
E. 14.
6. Difenilul are un număr de legături C-H egal cu:

A. 6;
B. 8;
C. 9;
D. 10;
E. 12.
7. O hidrocarbură aromatică cu formula C16H12, prin oxidare, formează

doi moli de acid o-ftalic. Numărul de atomi de carbon terțiari ai
hidrocarburii este:
A. 10;
B. 11;
C. 12;
D.13;
E.14.
8. Un kmol de naftalină se sulfonează cu 0,2 t acid sulfuric 98%,

rezultând un amestec de acizi alfa şi beta naftalinsulfonici. Concentrația
procentuală a acidului sulfuric rezidual (întreaga cantitate de naftalină
s-a sulfonat) este de:
A. 81,6%;
B. 85%;
C. 92%;
D. 93,6%;
E. 95%.
9. Ce randament are reacția de oxidare a naftalinei, dacă în masa

organică obținută, raportul masic anhidridă: naftalină este 27:19:
A. 23%;
B. 40%;
C. 55,1%;
D. 80%;
E. 82%.
10. Se oxidează n moli naftalină pură cu 560 L aer. Ştiind că, la finalul
reacţiei, amestecul de oxigen şi azot conţine 2,44% oxigen, valoarea lui
n este:
A. 0,985;
B. 1;
C. 1,5;
D. 1,675;
E. 2.
144
11. Un amestec de benzen, o-xilen si naftalină continute în raport molar
1:2:3 se oxidează total cu O2 (catalitic). Ştiind că masa de anhidridă
ftalică rezultată este de 740 g, masa amestecului luat în lucru este:
A. 312 g;
B. 674 g;
C. 262 g;
D. 714 g;
E. 756 g.
12. Un amestec de naftalină şi antracen conţine 5,882% hidrogen.

Amestecul de hidrocarburi aromatice polinucleare are următoarea
compoziţie masică:
A. 58,1% antracen şi 41,9% naftalină;
B. 50% antracen şi 50% naftalină;
C. 66,66% antracen şi 33,33% naftalină;
D. 59,2% antracen şi 40,8% naftalină;
E. 59,8% antracen şi 40,2% naftalină.
13. La nitrarea naftalinei, produşii de reacţie se află în următorul raport:

A. alfa-nitronaftalina în cantitate mai mică decât beta-nitronaftalina;
B. cei doi izomeri se află în cantităţi aproximativ egale;
C. alfa-nitronaftalina în cantitate mai mare decât beta-nitronaftalina;
D. numai alfa-nitronaftalina;
E. compoziţia se modifică în funcţie de temperatură.
14. La sulfonarea naftalinei, prin control cinetic, se formează

preponderent:
A. izomerul alfa;
B. izomerul beta;
C. cei doi izomeri se formează în cantităţi aproximativ egale;
D. depinde de catalizatorul utilizat;
E. depinde de temperatură.
15. Naftalina se oxidează total, în prezenţa ozonului, formând un

amestec de doi compuşi.Procentul masic de oxigen din masa organică
rezultată este:
A. 36%;
B. 23%;
C. 33,3%;
D. 55,55%;
E. 60%.
145
16. Poziţia pe care o va ocupa cel de-al doilea substituent în inelul
naftalinic substituit alfa cu un substituent de ordinul I este:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
17.Poziţia pe care o va ocupa cel de-al doilea substituent în inelul

naftalinic substituit alfa cu un substituent de ordinul II este:
A. 2;
B. 3;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
18. Poziţia pe care o va ocupa cel de-al doilea substituent în inelul

naftalinic beta cu un substituent de ordinul I este:
A. 1;
B. 4;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
19. Creșterea procentuală masică la mononitrarea naftalinei este de:

A. 23,2%;
B. 24,45%;
C. 31,2%;
D. 35,15%;
E. 39,7%.
20. Are loc reacţia de reducere a antracenului în prezenţă de sodiu şi

alcool. Ştiind că, în urma reacției, raportul dintre masa organică inițială
şi masa compusului rezultat din reacție este de 1,084, randamentul
reacției este:
A. 92%;
B. 91,2%;
C. 90,76%;
D. 93,53%;
E. 94%.
21. Izomerii monosubstituiți ai antracenului sunt în număr de:

A. 1;
B. 2;
146
C. 3;
D. 4;
E. 5.
22. Izomerii monosubstituiţi ai fenantrenului sunt în număr de:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 9;
E.10.
23. Procentul de oxigen din compusul rezultat în urma oxidării

antracenului cu dicromat de potasiu în acid acetic este:
A.10,7%;
B. 12,2%;
C. 13,1%;
D. 14,6%;
E. 15,3%.
24. În urma oxidării energice a unui mol de fenantren se obţine un

compus care conţine 26,4% oxigen, substanță ce se neutralizează cu o
soluție de KOH 0,6M. Ştiind că randamentul reacţiei de oxidare este de
90%, calculaţi volumul de KOH necesar:
A. 2 L;
B. 2,1 L;
C. 2,5 L;
D. 3 L;
E. 3,5 L.
25. Care hidrocarbură are mai mulți atomi de carbon secundari:

A. tetralina;
B. decalina;
C. 9,10-dihidroantracen;
D. 9,10-dihidrofenantren;
E. antracen.
26. Ce continut de hidrogen are un amestec echimolecular de fenantren

și 9,10-dihidrofenantren:
A. 6,4%;
B. 6,07%;
C. 6,14%;
D. 6,25%;
E. 6,75%.
147
27. Numărul de legături C-H din 9,10-dihidroantracen este:
A. 12;
B. 13;
C. 14;
D. 16;
E. 18.
28. Numărul de atomi de carbon secundar din 9,10-dihidroantracen

este:
A. nu are atomi de carbon secundar;
B. 1;
C. 2;
D. 4;
E. 6.
29. La nitrarea antracenului cu amestec sulfonitric se formează:

A. 9-nitroantracen;
B. 1-nitroantracen;
C. 3-nitroantracen;
D. 4-nitroantracen;
E. 5-nitroantracen.
30. În antracen, nu este posibilă o lungime a legăturii C-C de:

A. 1,54 A;
B. 1,4 A;
C. 1,42 A;
D. 1,44 A;
E. 1,43 A.
31. În antracen,numărul de electroni π(pi) este:

A. 10;
B. 12;
C. 14;
D. 16;
E. 28.
32. În naftalină, numărul de electroni π(pi) este egal cu:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 14.
148
33. Despre naftalină nu este adevărată afirmaţia:
A. se găseste în gudroanele de distilare uscată a cărbunilor de pamânt;
B. cristalizează în foiţe incolore;
C. are un caracter mai aromatic decât benzenul;
D. sublimează uşor,
E. are nuclee liniare.
34. Prin arderea totală a 76,8 grame naftalină, cu un randament de

95%, rezultă un volum de CO2 (c.n.) egal cu:
A. 135,72 L;
B. 127,68 L;
C. 122,4 L;
D. 112 L;
E. 156 L.
35. Fenantrenul şi antracenul se deosebesc prin:

A. compoziţia procentuală;
B. în antracen, nucleele sunt condensate liniar, pe când, în fenantren, nucleele
sunt condensate angular;
C. în antracen, nucleele sunt condensate angular, pe când, în fenantren,
nucleele sunt condensate liniar;
D. antracenul prezintă fluorescență, pe când fenantrenul nu prezintă
fluorescență;
E. formula moleculară.
36. O hidrocarbură având masa M < 240, dă prin oxidare o singură

substanță organică, acidul p-acetilbenzoic. Formula moleculară a
hidrocarburii este:
A. C16H16;
B. C17H18;
C. C18H16;
D. C14H20;
E. C14H22.
37. În cazul reacţiilor de substituţie ale bifenilului, unul dintre nucleele

benzenice acţionează asupra celuilalt:
A. ca un substituent de ordinul I;
B. ca un substituent de ordinul II;
C. nu are niciun efect;
D. în funcție de condiţiile de lucru, poate acţiona atât ca substituent de ordinul I,
cât și de ordinul II;
E. contează catalizatorul folosit.
149
38. Prin hidrogenarea naftalinei în prezență de metal și donori de
protoni, se obţine un compus ce conţine un procent de hidrogen de:
A. 5,3%;
B. 6,2%;
C. 6,8%;
D. 7,7%;
E. 8,9%.
39. La oxidarea naftalinei la acid ftalic, creşterea procentuală masică

este de:
A. 18,89%;
B. 23,16%;
C. 26,17%;
D. 27,29%;
E. 29,69%.
40. Raportul între electronii p/π (pi) în 1-acetilantrachinonă este:

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 2:3;
E. 1:3.
41. Ce masă de amestec sulfonitric nitrează 4 moli de naftalină, dacă

ASN-ul introdus conţine 30% acid azotic și se consumă 90% din acidul
azotic:
A. 933 g;
B. 980 g;
C. 1140 g;
D. 1200 g;
E. 1600 g.
42. Ce masă de acid sulfuric oleum cu 20% SO3 liber monosulfonează

2,56 t naftalină, dacă acidul sulfuric rezidual este de concentraţie
100%.
A. 4 t;
B. 6 t;
C. 8 t;
D. 10t;
E. 12 t.
43. Difenilul şi difenilmetanul:

A. au aceeași nesaturare echivalentă;
B. au catenă laterală scurtă;
150
C. au caracter slab aromatic;
D. nu dau reacții de substituție;
E. au numai carboni terţiari.
44. Cel mai uşor, dă reacții de adiție:

A. naftalina;
B. difenilul;
C. antracenul;
D. difenilmetanul;
E. benzenul.
45. Cea mai mică nesaturare echivalentă o are:

A. naftalina;
B. difenilul;
C. difenilmetanul;
D. antracenul;
E. fenantrenul.
46. Aromaticitatea cea mai scăzută o are:

A. benzenul;
B. naftalina;
C. difenilul;
D. antracenul;
E. difenilmetanul.
47. Câte nesaturări are compusul obținut prin alchilarea cloroformului

cu benzenul:
A. 8;
B. 9;
C. 12;
D. 14;
E. 15.
48. Naftalina se oxidează la acid ftalic. Ce volum de azot se obține din

6,4 Kg naftalină cu aer, dacă randamentul reacției este de 100%:
A. 11,2 m3;
B. 20,16 m3;
C. 22,4 m3;
D. 33,6m3;
E. 44,8m3.
151
49. Din naftalină și un mol clorură de benzil se obține:
A. compus cu trei nuclee condensate;
B. compus cu trei nuclee izolate;
C. compus simetric;
D. compus cu 11 nesaturări;
E. compus acilat.
50. Ce masă de hidrogen conține un amestec echimolecular de 3 moli

naftalină, antracen şi fenantren:
A. 12 g;
B. 15 g;
C. 18 g;
D. 28 g;
E. 32 g.
152
TEST 8
Derivaţi halogenaţi
1. Care este numărul maxim de moli de HCl care se pot elimina din
produsul adiției clorului la 2-propenilacetilenă:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
2. Se dă schema: A+3H2O => /B/ + 3HCl; /B/ => C + H2O; C + H2 => D.

Ştiind că prin pierderea a 2 moli de apă din D rezultă doi izomeri de
poziție, E și E' și că A este un derivat de la ciclohexan, poziția
halogenilor în A este:
A. 1,1,2;
B. 1,2,3;
C. 1,1,4;
D. 1,2,4;
E. 1,3,4.
3. C5H9Cl => A+HCl; A+3[0] => B (acid δ-cetopentanoic). Alegeţi

afirmația adevărată pentru compusul iniţial:
A. are ciclu de 5;
B. are reactivitate scăzută;
C. are halogenul legat de un carbon terțiar;
D. are toţi carbonii secundari;
E. nu are carbon primar.
4. 1-metil-clorociclopentanul:
A. are ciclu de 4;
B. are un carbon sp2;
C. are 4 carboni secundari;
D. se obţine prin clorurare la 500°C;
E. are 5 carboni secundari.
153
5. Nu are acelaşi conţinut în clor ca hexaclorociclohexanul (HCH):
A. 3,3,3-tricloropropenă;
B. 1,1-dicloroetenă;
C. 1,1,4,4-tetraclorobutenă;
D. tetraclorociclobutenă;
E. tetraclorociclobutan.
6. În schema: etenă + RX => A + KCN => B + KX; B + 2H2O => acid

valerianic + NH3. RX poate fi:
A. clorură de etil;
B. clorură de propil;
C. clorură de izopropil;
D. clorură de alil;
E. clorura de metil.
7. Câți derivați C8H8Cl2 dau la hidroliză compuși monocarbonilici:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
8. C4H8BrCl cu schelet de izobutan are izomeri în număr de:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
9. Un derivat halogenat formează prin hidroliză acid lactic. Un izomer al

derivatului poate da la hidroliză:
A. aldehidă;
B. dicetonă;
C. cetoacid:
D. hidroxicetonă;
E. dialdehidă.
10. Clorura de metil are p.f. mai scăzut ca al metilaminei deoarece:

A. are masa moleculară mică;
B. are carbon sp3;
154
C. are clor nehibridizat;
D. nu are legături de hidrogen;
E. nu are azot în moleculă.
11. Se dau reacțiile: A + 4H2O => /B/ + 3HBr + HCl; /B/ => C+H2O. C
este cetotrioză. A are halogenii în pozițiile:
A. 1,2,2,3;
B. 1,1,2,3;
C. 1,1,2,2;
D. 1,1,3,3;
E. 1,2,3,4.
12. Cu ce procent scade masa moleculară a pentacloroetanului la

hidroliză:
A. 54,34%;
B. 63.45%;
C. 66.67%;
D. 71,11%;
E. 74,67%.
13. Derivații diclorurați de la ciclobutenă sunt în număr de:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
14. Oxidarea derivaților diclorurați ai ciclobutenei nu poate conduce la:

A. diclorură acidă;
B. acid diclorodicarboxilic nesimetric;
C. acid diclorodicarboxilic simetric;
D. diclorocetonă;
E. acid monocarboxilic.
15. Reacționează cu fluorura mercurică:

A. 1,1- cloro - fluoropropenă;
B. tetrabromopropenă;
C. dicloroetenă;
D. clorura de vinil;
E. clorobenzen.
155
16. Se dă schema: A + 4[O] => 2B + 4H2O => 2C + 4HCl. A este:
A. tetracloro-2-butenă;
B. 1,1,4,4-tetracloro-2-butenă;
C. tetraclorociclobutan;
D. tetraclorociclobutenă;
E. tetraclorociclobutadienă.
17. Un amestec format din câte un mol de acetilenă, acetilură

monosodică și acetilură disodică este tratat cu HCl. Numărul de moli de
HCl consumați este de:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
18. Un amestec format din câte un mol de acetilenă, acetilură

monosodică și acetilură disodică este tratat cu HCl. Alegeți produsul
final:
A. 1,2-dicloroetan;
B. 1,2-dicloroetenă;
C. 1,1-dicloroetan;
D. 1,1-dicloroetenă;
E. 1,1,2-tricloroetan.
19. Teoretic, în molecula ciclobutinei pot fi introduşi 2 atomi de clor,

astfel încât, la adiția unui mol de clor la noul compus, să rezulte un
derivat halogenat cu reactivități diferite pentru halogeni. Pozițiile sunt:
A. 1,2;
B. 2,2;
C. 1,3;
D. 3,4;
E. 4,4.
20. Bromura de terț-pentil, prin dehidrobromurare şi oxidare, va da

acetonă și butanonă, în raport molar 4:1. Raportul molar CO2:CH3COOH
va fi:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 1:4.
156
21. La care din tricloropropani se realizează cea mai mică scădere de
masă la hidroliză, când se obține un compus stabil:
A. 1,1,1;
B. 1,1,2;
C. 1,2,2;
D. 1,2,3;
E. 2,2,1.
22. A + 4[O] => B +2H2O => /C/ + 2HCl; C=> D + H2O; D se numeşte
acid 3-ceto-glutaric. A se numeşte:
A. 3,3-diclorociclobutenă;
B. 2,2-diclorociclobutenă;
C. 3,3-diclorociclopentenă;
D. 4,4-diclorociclopentenă;
E. 3,4-diclorociclopentenă.
23. Un derivat dibromurat are masa moleculară 214 și un carbon

cuaternar. La hidroliza izomerilor de mai sus se poate găsi:
A. dialdehidă;
B. cetonă;
C. diol saturat;
D. aldehidă saturată;
E. aldehidă nesaturată.
24. Alegeți afirmația care nu corespunde hexaclorociclohexanului

(HCH):
A. are toţi carbonii sp2;
B. are toţi carbonii secundari;
C. are toţi carbonii sp3;
D. are raport echiatomic;
E. are planuri de simetrie.
25. Se dă schema: benzen + 3Cl2 => A. Alegeți afirmația exactă:

A. procentul de creştere a masei în reacție este mai mare de 200%;
B. procentul de creştere a masei este mai mic de 100%;
C. procentul de creştere a masei este mai mare de 300%;
D. procentul de scădere a masei este mai mic de 100%;
E. procentul de scădere a masei este mai mic de 10%.
157
26. Fluorura mercurică reacționează cu un derivat halogenat, mol la
mol. Alegeţi derivatul:
A. clorura de vinil;
B. 1,2-dicloretenă;
C. 1,2-dibrometan;
D. bromura de etil;
E. 1,2-dibrom-propena.
27. Prin clorurarea fotochimică a 920 g toluen rezultă 966 g clorură de

benziliden. Raportul molar clorură de benzil:toluen în amestecul final
este de 3:1. Randamentul reacției este:
A. 50%;
B. 66,66%;
C. 75%;
D. 76,66%;
E. 80%.

este de 3:1. Conținutul în clor al masei organice este:
A. 37%;
B. 43,33%;
C. 45%;
D. 46,66%;
E. 50%.

este de 3:1.Masa soluţie de HCl de concentrație 18,25% care se obține
cu HCl rezultat este de:
A. 2,6 Kg;
B. 3 Kg;
C. 3,9 Kg;
D. 4 Kg;
E. 4,5 Kg.
30. Are forme mezo:

A. 1,2-dicloro-etenă;
B. 1,4-dicloro-2-butenă;
C. 1,2,3,4-tetracloro-2-butenă;
D. 1,2,3,4-tetraclorobutan;
E. 1,2,3-tribromopropena.
158
31. Poate avea activitate optică:
A. 1,2-diclorociclopropan;
B. 1,1-diclorociclopropan;
C. 1,3-diclorociclobutan;
D. 1,1-diclorociclobutan;
E. 1.4-diclorociclohexan.
32. Este rezultatul decolorării apei de brom de către o hidrocarbură:

A. fenil-1,2-dibromoetan;
B. 1,2-diclor-1-bromopropan;
C. 1,1-dibromopropan;
D. 1,3-dibromopropan;
E. 1,2,3-tribromopropan.
33. Ce reactanți se vor folosi pentru a transforma alcoolul 3-

bromopropilic în acid acrilic:
A. H2O;
B. KMnO4(H2SO4) apoi KOH alcoolic;
C. H2O apoi KMnO4(H2SO4)
D. KOH apos;
E. NaOH apos.
34. Adiționează HCl contrar regulii lui Markovnikov:

A. 1,1,3-tricloropropenă;
B. clorură de 1-propenil;
C. 3,3,3-trifluoropropenă;
D. clorură de vinil;
E. 1,1-dibromoetenă.
35. Metode de obținere a aminelor prin alchilare cu derivați halogenați

au loc alchilând:
A. amoniu;
B. amine primare;
C. amide;
D. amino-amide;
E. diamide.
36. Referitor la clorura de 2-fenil-alil sunt valabile afirmațiile:

A. nu hidrolizează;
B. nu are izomerie geometrică;
C. prin hidrogenare, nu rezultă C asimetric;
159
D. prin dehidrohalogenare, dă o alchină;
37. Din 920 Kg de toluen rezultă feniltriclorometan şi toluen

netransformat. Dacă 10% din toluenul introdus se regăsește în final, ce
volum de clor a reacționat:
A. 448 m3;
B. 560 m3;
C. 604,8 m3;
D. 616,6 m3;
E. 672 m3.
38. Compuşii monosubstituiți C8H8Cl2:

A. dau la dehidrohalogenare, stiren;
B. sunt cu reactivitate normală;
C. au 4 stereoizomeri;
D. toți dau la dehidrohalogenare fenilacetilenă;
E. au toți izomerie optică.
39. Clorura de m-clorobenzil:

A. la hidroliză va da alcool m-clorobenzilic;
B. prin monoclorurare catalitică își dublează conținutul în clor;
C. prin autoalchilare va da diclorodifenilmetan;
D. prin alchilare cu CH3Cl rezultă m-cloroetilbenzen;
E. nu reacționează cu benzenul.
40. Ce procent de propenă s-a transformat în clorură de alil, dacă în

amestecul final de clorură de alil, 1,2-dicloropropan şi propenă există
raportul molar 7:2:1:
A. 46,66%;
B. 50%;
C. 60%;
D. 63,33%;
E. 70%.
41. Din 780 Kg benzen rezultă 1000 Kg amestec de hexaclorociclohexan

(HCH) şi benzen netransformat. Ce procent din benzen a reacționat:
A. 10%;
B. 25%;
C. 50%;
D. 75%;
E. 80%.
160
42. Care din următorii derivați reacționează cu fluorura mercurică în
raport molar 2:3:
A. clorura de o-clorobenzil;
B. clorura de propilen;
C. 3,3,3-trifluoropropenă;
D. 1,2,4-tribromobutan;
E. 1,2,2-tribromobutena.
43. Din 780 Kg benzen introdus, ce masă de clorobenzen de puritate

95% se obține, dacă sunt pierderi de 5%:
A. 1516,6 Kg;
B. 1568,3 Kg;
C. 1125 Kg;
D. 1389 Kg;
E. 1413 Kg.
44. Izomeri C3H5Br2Cl ce conțin halogeni geminali sunt:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
45. Ce volum de benzen cu densitatea 0,8 g/cm3 se foloseşte pentru

obţinerea a 1353 Kg clorobenzen, dacă numai 90% din benzen a
reacționat:
A. 1550 L;
B. 1708 L;
C. 1950 L;
D. 1303 L;
E. 1410 L.
46. Clorurarea metanului la 500°C conduce la un amestec de

CH3Cl,CH2Cl2 şi CHCl3 în raport molar 3:1:1. Care a fost raportul molar
inițial CH4:Cl2:
A. 1:1,6;
B. 1:2;
C. 2:3;
D. 1:2,5;
E. 1:3.
161
47. Clorurarea la 500°C a propenei a condus la un amestec de clorură de
alil, 1,2-dicloropropan și propenă în raport molar 4:2:1. Care este
raportul molar Cl2 inițial şi HCl final:
A. 3:2;
B. 4:3;
C. 7:3;
D. 7:4;
E. 5:4.
48. Într-o instalație de obținere a clorobenzenului, masa organică

conține C6H5Cl:C6H4Cl2, în raport molar 6:1 și 25% în procente de masă,
benzen. Raportul molar clor/benzen la începutul reacției este:
A. 1,14:1;
B. 1,5:1;
C. 1,26:1;
D. 1,37:1;
E. 2:1.
49. Ce densitate în raport cu aerul are un amestec echimolecular de

metan şi bromură de metil:
A. 1,82;
B. 1,92;
C. 2;
D. 2,06;
E. 2,12.
50. Hexaclorociclohexanul şi hexaclorobenzenul:

A. rezultă prin adiție;
B. sunt antidăunători;
C. au acelaşi număr de legături polare;
D. au același conținut în clor;
E. au același număr de legături nepolare.
162
TEST 9
Alcooli
1. Se oxidează vinilacetilena cu KMnO4(H2O) şi apoi se reduce şi
decarboxilează. Rezultă:
A. un alcool;
B. un fenol
C. un diol;
D. un triol;
E. un tetrol.
2. 2-vinilglicerina:
A. nu reacţionează cu clorura de acetil;
B. nu decolorează apa de brom;
C. nu se oxidează;
D. nu are C asimetric;
3. Care este volumul de metanol cu densitatea 0,8 g/cm3 ce se poate

obţine din 33,6 m3 gaz de sinteză:
A. 20 L;
B. 20 m3;
C. 16 m3;
D. 40 L;
E. 50 L.
4. Alcooli ciclici C4H8O sunt:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
5. Eteri C5H12O sunt:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
163
D. 6;
E. 8.
6. Alcooli C5H12O care pot deshidrata:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
7. Numărul maxim de carboni primari îl are eterul ce provine de la:

A. pentanol şi butanol;
B. izopentanol şi izobutanol;
C. 2-metil-2-butanol şi izobutanol;
D. izobutanol şi neopentanol;
E. neopentanol și etanol.
8. Compusul RR'R"COH poate fi:

A. alcool primar;
B. alcool terțiar;
C. alcool secundar;
D. aldehidă;
E. peroxid.
9. Cel mai simplu alcool primar cu izomerie geometrică și optică

formează la oxidarea cu KMnO4(H2O):
A. un diol;
B. un triol;
C. un compus instabil;
D. un compus carbonilic;
E. un aldol.
10. Compusul C3H6(OH)2 are raportul compuşi stabili:instabili:

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 3:2;
E. 4:1.
11. Oxidul de propenă are:

A. O sp3;
B. C sp2;
164
C. doi carboni secundari;
D. un C primar;
E. trei carboni secundari.
12. Ce volum de alcool izopropilic (cu densitatea de 0,85 g/cm3) se

obține dacă se pleacă de la 298,8 m3 propenă aflată la 4 atm. și 100°C:
A. 0,9416 m3;
B. 1,724 m3;
C. 2,199 m3;
D. 2,240 m3
E. 2,758 m3.
13. 460 g glicerină se amestecă cu 100 g soluție de H2SO4 98%.

Concentrația masică a glicerinei este:
A. 75%;
B. 82,14%;
C. 90%;
D. 92,25%;
E. 95,5%.
14. 16,6 g amestec de doi alcooli primari se oxidează cu 0,6 L K2Cr2O7

1N. Ce masă de aldehide se obține:
A. 16 g;
B.15,6 g;
C. 16,2 g;
D. 15 g;
E. 18 g.
15. 43 g amestec de propanol și 0,5 moli din alt alcool saturat, aflați în
raport molar 1:5 se deshidratează cu 80 g soluție H2SO4 90%.
Concentraţia soluţiei scade la 79,3%. Alcoolul necunoscut este:
A. etanol;
B. butanol;
C. pentanol;
D. hexanol;
E. heptanol.
165
16. 43 g amestec de propanol și 0,5 moli din alt alcool saturat, aflați în
raport molar 1:5 se deshidratează cu 80 g soluţie H2SO4 90%.
Concentrația finală a soluţiei va scădea la:
A. 79,3%;
B. 81,35%;
C. 82,74%;
D. 86,65%;
E. 88%.
17. Se dă reacţia:2 etandiol => A + 2H2O. A poate fi:

A. compus numai cu carboni sp3;
B. dieter cu NE = 0;
C. eter simetric;
D. hidroxieter saturat;
E. aldehidă.
18. Alcoolul p-acetilbenzilic,prin trei reacții consecutive, poate trece în:

A. acid p-acetilbenzoic;
B. acid p-metilbenzoic;
C. acid tereftalic;
D. acid ftalic;
E. acid benzoic.
19. Compuşii C3H8O2 care la eliminare de apă formează metil-vinileter:

A. sunt dioli;
B. au două funcțiuni eterice;
C. au carboni asimetrici;
D. au un carbon nular;
E. au posibilitatea de a acila.
20. Descompunerea dimetileterului conduce la un amestec gazos cu

masa moleculară medie (toate componentele sunt gaze):
A. 13;
B. 14,66;
C. 15,33;
D. 16,76;
E. 17,24.
21. C4H10O, eter cu număr maxim de carboni primari prezintă:

A. plan de simetrie;
B. carboni asimetrici;
C. C sp2;
166
D. O sp2;
E. izomerie geometrică.
22. Raportul atomilor care își schimbă hibridizarea/atomi totali, în

transformarea glicerinei în aldehidă acrilică, este:
A. 3:14;
B. 2:7;
C. 1:14;
D. 3:13;
E. 2:9.
23. Transformarea propenei în glicerină are loc în 4 etape. Cea mai mare
creștere de masă are loc în etapa:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV:
E. II si III.
24. Transformarea propenei în glicerină are loc în 4 etape. Modificări de

hibridizare au loc în etapa:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. I şi II.
25. Cum se poate reduce numărul de etape la transformarea propenei în

glicerină:
A. tratând întâi propena cu apă;
B. tratând clorura de alil cu Cl2, apoi hidroliză;
C. tratare alcool alilic cu apă;
D. tratând diclorhidrina glicerinei cu KOH alcoolic;
E. solubilizând propena.
26. Din etanol se obțin prin oxidare 13,2 g de acetaldehidă cu

randament de 60%. Care este raportul dicromat nereacţionat : dicromat
reacţionat:
A. 2:3;
B. 1:1;
C. 3:5;
D. 1:2;
E. 1:4.
167
27. Se dă schema: A + Cl2 => B + 3H2O => C + 4HCl. Se știe că C este
un hidroxiacid rezistent la oxidare. Denumirea lui A este:
A. 1,2-dicloroizobutenă;
B. 1,1-dicloroizobutenă;
C. 1,3-dicloroizobutenă;
D. 3,3-dicloroizobutenă;
E. 2,3-dicloroizobutenă.
28. Ordinea în care se poate separa, la distilare, un amestec de: metanol

(I), etanol (II), eteretilic (III), este:
A. I-II-III;
B. I-III-II;
C. II-I-III;
D. III-I-II;
E. III-II-I.
29. La încălzirea unei soluții de etanol cu acid sulfuric:

A. rezultă trei gaze;
B. masa soluției scade;
C. concentrația acidului scade;
D. concentrația apei scade;
E. concentrația alcoolului scade.
30. Prin tratarea unui amestec de acetonă și alcool etilic cu sodiu ca

produși se pot găsi:
A. etoxid de sodiu;
B. propionoxid de sodiu;
C. izopropionat de sodiu;
D. etenă;
E. dietileter.
31. 1,1-dimetiletanolul este identic cu:

A. alcool terţ-butilic;
B. 2-metil-1-propanol;
C.trietilmetanol;
D. terț-pentanol;
E. dietil-metanol.
32. Alegeţi denumirea corectă:

A. sulfat de etil;
B. sulfat acid de etil;
168
C. sulfat acid de dietil;
D. monosulfat de monoetil;
E. sulfat acid de sulfil.
33. Raportul masic al elementelor din glicerină este:

A. 9:2:2;
B. 9:4:16;
C. 9:2:8;
D. 9:2:24;
E. 9:2:12.
34. Etandiolul față de glicerină:

A.are p.f. mai mare;
B.are solubilitate mai mică;
C. are carbonii secundari;
D. intră în constituția lipidelor;
E. este mai reactiv cu apa.
35. Propandiolii:
A. sunt patru cu stereoizomeri;
B. rezultă din oxidarea propenei;
C. unul se autooxidează;
D. numai unul rezultă din oxidarea propenei, apoi hidratare;
E. trece unul în celalalt.
36. Ce volum de metanol rezultă din 3,36 m3 gaz de sinteză, dacă

metanolul are densitatea de 0,8 g/cm3, la un randament de 75%:
A.1,5 L;
B. 2L;
C. 2,5 L;
D. 15 L;
E. 20 L.
37. Metanolul are puterea calorica 7000 kcal/Kg. Câți moli de metanol
poate elibera o kilocalorie:
A. 0,0034;
B. 0,0039;
C. 0,0044;
D. 0,0052;
E. 0,006.
169
38. Doza letală a metanolului este de 0,15 g/Kg corp. Pentru un om cu
greutatea de 70 Kg, câți moli de metanol pot fi letali:
A. 0,28;
B. 0,33;
C. 0.45:
D. 0,5;
E. 0,66.
39. Produsul de fermentare a glucozei are 18% etanol. Pentru 2 t

produs, ce masă de glucoză s-a folosit:
A. 180 Kg;
B. 240 Kg;
C. 352 Kg;
D. 492 Kg;
E. 704 Kg.
40. Glicerina se poate recunoaşte:

A. prin explozie;
B. cu soluția bazică de sulfat de cupru;
C. prin esterificare cu acizi graşi;
D. prin dizolvare în apă;
E. prin gustul acru.
41. Trinitratul de glicerină:

A. nu are plan de simetrie;
B. are carbon asimetric;
C. are raportul masic N:C=7:4;
D. tratat cu soluție bazică va da apele glicerinoase;
E. are raportul atomic C:O=1:3.
42. Ce masă de acid azotic 63% se foloseşte pentru a obţine 2,27 Kg

trinitrat de glicerină, dacă sunt pierderi de acid de 10%:
A. 3,15 Kg;
B. 3,3 Kg;
C. 5,5 Kg;
D. 6,4 Kg;
E. 7,8 Kg.
43. Alcoolii ciclici C4H8O care nu se pot oxida cu K2Cr2O7, sunt în număr
de:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
170
D. 3;
E. 4.
44. La oxidarea etanolului cu K2Cr2O7, substanţa rezultată a dat cu

reactivul Fehling 71,5g precipitat roşu. Masa de alcool folosită a fost de:
A. 23 g;
B. 39 g;
C. 46 g;
D. 59 g;
E. 72 g.
45. Câți dioli stabili C8H10O2 se pot scrie:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
46. Cum se numește diolul obținut din stiren, prin oxidare cu reactiv
Bayer:
A. fenildiol;
B. fenilglicol;
C. benzilglicol;
D. benzilmetanol;
E. difenilglicol.
47. Fenilglicerinele:
A. conţin câte un carbon asimetric;
B. se deshidratează la fenilacroleină;
C. sunt rezistente la oxidare;
D. au grupări de alcool primar, secundar și terțiar;
E. sunt foarte colorate.
48. Dieterul obţinut din etandiol cu alcool benzilic și metanol are

raportul electroni p/pi:
A. 3:2;
B. 4:3;
C. 5:2:
D. 5:3;
E. 5:6.
171
49. Dieteri izomeri obținuți din glicerină cu metanol și etanol sunt:
A.2;
B.3;
C.4;
D.5;
E.6.
50. Eterii C5H10O conțin carboni primari în număr de:

A. 12;
B. 14;
C. 16;
D. 18;
E. 20.
172
TEST 10
Fenoli
1. Compuşii C8H10O cu nucleu aromatic nu pot fi:
A. alcooli;
B. fenoli;
C. eteri;
D. difenoli;
E. simetrici.
2. Difenolii de la naftalină sunt în număr de:

A. 6;
B. 7;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
3. Fenolii C7H8O:
A. sunt 3;
B. au plan de simetrie;
C. reacţionează cu metanolul;
D. au încă trei izomeri cu nucleu aromatic;
E. au izomerie geometrică.
4. Difenoli C7H8O2 sunt:

A. 4;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 10.
5. Pirogalolul:
A. mai are trei izomeri cu nucleu;
B. are două planuri de simetrie;
C. se oxidează cu ușurință;
D. se eterifică rapid cu alcoolii;
E.se esterifică rapid cu acizii.
173
6. Difenolii și trifenolii de la benzen:
A. au acelaşi număr de izomeri;
B. au același conținut în carbon;
C. au raport masic identic C:O;
D. au acelaşi număr de legături polare;
E. nu se alchilează.
7.Oxidarea cu KMnO4(H2O) a fenil-etinileterului conduce la un ester de

la:
A. acid benzoic;
B. acid acetic;
C. acid oxalic;
D. acid malonic;
E. acid toluic.
8. Cea mai indicată metodă de obținere a eterului C8H8O este:

A. fenol+clorură de etil, apoi deshidratare;
B. fenol + oxid de etenă, apoi deshidratare;
C. fenoxid de sodiu + cloroetanol, apoi oxidare;
D. fenoxid de sodiu +dicloroetan, apoi dehidroclorurare;
E. fenol + clorură de acetil.
9. p-dimetoxibenzenul are raportul electroni p/pi egal cu:

A. 2:3;
B. 4:3;
C. 5:3;
D. 7:3;
E. 8:3.
10. C6H8O poate fi:

A. fenol;
B. difenol;
C. compus stabil ce provine de la ciclohexadienă.
D. compus stabil ce provine de la hexadienă;
E. compus instabil de la ciclohexan.
11. Raportul electroni ,,p“: electroni π în alil-fenil-eter este:

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 3:4.
174
12. A => B + H2; A este C6H5-O-C3H7. Izomerii B rezultați:
A. prezintă izomerie geometrică;
B. prezintă izomerie optică;
C. orientează în orto și para;
D. orientează în meta;
E. dau transpunere.
13. A => B + H2; A este C6H5-O-C3H7. Dacă se oxidează izomerii B,

printre produși, putem găsi:
A. ester;
B. cetonă;
C. aldehidă;
D. dicetonă;
E. amidă.
14. Ce volum de NaOH 2N consumă fenolii C8H10O care prin

monoclorurare catalitică dau câte doi derivați monoclorurați:
A. 1 L:
B. 1,5 L;
C. 2 L;
D. 2,5 L;
E. 3 L.
15. Într-un amestec de fenol și crezol, raportul masic C:O este 4,875.
Raportul molar al celor doi compuși este:
A. 1:2;
B. 1:3;
C. 2:1;
D. 2:3;
E. 1:1.
16. La topirea alcalină a naftalinei:

A. rezultă α-naftol;
B. rezultă β-naftol;
C. rezultă α-naftoxid de sodiu;
D. rezultă acid sulfonic;
E. nu are loc nici o reacție chimică.
17. Rezultă benzil-etil-eter din reacția:

A. clorură de benzoil + etanol;
B. clorură de benzoil + etoxid de sodiu;
175
C. clorură de benzil + etanol;
D. clorură de benzil +etoxid de sodiu;
E. clorură de benziliden + etoxid de sodiu.
18. Un compus C6H6-x(OH)x are raportul masic C:O = 3:2. Valoarea lui x
şi numărul de izomeri pentru această valoare este:
A. 2 şi 3;
B. 3 şi 3;
C. 3 si 4;
D. 4 şi 3;
E. 5 şi 3.
19. Nu poate reacționa cu hidroxidul de sodiu:

A. acidul α-naftalinsulfonic;
B. p-crezolat de sodiu;
C. sulfat acid de izopropil;
D. benzensulfonat de sodiu;
E. p-hidroxi-cumen.
20. Acidul benzensulfonic și sulfatul acid de fenil se deosebesc prin:

A. numărul de moli de NaOH cu care reacționează;
B. modul în care dă fiecare topirea alcalină;
C. numărul de electroni π;
D. formula moleculară;
E. nesaturarea echivalentă.
21.Izomerii C6H5-O-C3H7, se deosebesc între ei prin:

A. numărul de electroni π;
B. natura atomilor de carbon;
C. hibridizările pentru carbon;
D. natura atomului de carbon de care este legat oxigenul;
E. natura atomului de oxigen.
22. Anisolul poate avea rol de:

A. solvent;
B. compus tensioactiv;
C. medicament;
D. antidăunător;
E. colorant.
176
23. La încălzirea unei soluții bazice de fenol cu acid sulfuric:
A. rezultă un gaz;
B. rezultă sulfat acid de sodiu;
C. concentrația acidului crește;
D. concentraţia apei creşte.
E. se degajă un oxid.
24. Fenolul, anilina şi fenoxidul au comun:

A. orientarea pe nucleu;
B. caracterul acid;
C. tipul de reactant în reacția cu clorurile acide;
D. caracterul bazic.
E. caracterul neutru.
25. Fenolii dau reacţii de culoare cu:

A. clorura feroasă;
B. sulfat de cupru;
C. sulfura de amoniu;
D. clorura ferică;
E. clorura de zinc.
26. Câți monofenoli poate prezenta antracenul:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
27. Ce volum de NaOH 0,1N poate reacționa cu un difenol de la

naftalină:
A. 2L;
B. 5 L;
C. 10L;
D. 12 L;
E. 20 L.
28. Ce raport masic C:O avem într-un amestec echimolecular de

pirocatechină şi pirogalol:
A. 8:5;
B. 7:4;
C. 9:5:
D. 2:1;
E. 7:6.
177
29. C9H12O3 este un monoeter provenit de la pirogalol. Posibilități:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 7.
30. Un mol de fenol, prin hidrogenare, poate da ciclohexanonă și

ciclohexanol în raport molar 2:3. Volumul de hidrogen reacționat:
A. 33,6 L;
B. 44,8 L;
C. 58,24 L;
D. 67,92 L;
E. 69,36 L.
31. Ce volum de CO2 trebuie barbotat printr-o soluție bazică de fenol ce

conține 235 g fenol, pentru ca reacția să fie totală:
A. 22,4 L;
B. 33,6 L;
C. 44,8 L;
D. 56 L;
E. 60 L.
32. Din 188g fenol, la tratarea cu 500 cm3 soluție NaOH 8N, rezultă o soluție
bazică. Masa de HCl 18,25% care neutralizează baza este:
A. 400 g;
B. 600 g;
C. 800 g;
D. 1 Kg;
E. 1,2 Kg.
33. Pirogalolul tratat cu un amestec de trei cloruri acide diferite va da

triesteri izomeri în număr de:
A. 3;
B. 6;
C. 9;
D. 10;
E. 12.
34. Numărul total de trieteri, ce pot fi formaţi de pirogalol cu doi alcooli diferiţi,
este:
A. 3;
B. 6;
178
C. 9;
D. 12;
E. 15.
35. Fenolii nu se esterifică direct cu:

A. cloruri acide;
B. anhidride acide;
C. dicloruri acide;
D. acizi carboxilici;
E. anhidride mixte.
36. Un fenol cu formula C8H10O poate da la monoclorurarea catalitică un

număr maxim de derivaţi monocloruraţi:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 9.
37. Difenolii C6H6O2 se mononitrează. Numărul de grupări nitro ce se pot

introduce este:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 8;
E. 9.
38. Hidrochinona se dinitrează și rezultă dinitroderivați în număr de:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
39. Alfa-naftolul are două nuclee:

A.la fel de active;
B. diferit activate;
C. nearomatice;
D. cu aromaticitate foarte scăzută;
E. cu caracter nesaturat.
179
40. Din câți acizi monocarboxilici poate rezulta, la decarboxilare,
pirogalolul:
A. nici unul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
41. Metoda dublei sulfonări se poate aplica la difenolul:

A. 1,2;
B. 1,3;
C. 1,4;
D. la toți;
E. 1,2 şi 1,4.
42. Tetrafenolii de la benzen sunt în număr de:

A. 2:
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
43. Scăderea procentuală masică la transformarea hidroperoxidului de

cumen în fenol este:
A. 38,15%;
B. 41,12%;
C. 43,76%;
D. 51,12%;
E. 54,16%.
44. La hidroliza clorurii de benzendiazoniu, la 70°C, rezultă 4,7g fenol,

din 8 g clorură. Randamentul reacției este:
A. 80%;
B. 82,33%;
C. 87,81%;
D. 90%;
E. 92%.
45. O soluție apoasă de hidrochinonă și etanol are raportul molar 1:1:1.

Procentul masic de hidrochinonă este:
A. 63,22%;
B. 66,67%;
C. 71,12%;
180
D. 72,68%;
E. 75%.
46. Ce masă de argint depune 0,55g hidrochinonă, ca revelator

fotografic:
A. 0,54 g;
B. 1,08 g;
C. 2,16 g;
D. 3,24 g;
E. 4,82 g.
47. Ce masă de apă de brom 4% precipită fenolul, din 5g probă, de

puritate 94%:
A. 60 g;
B. 200 g;
C. 0,1 Kg;
D. 0,6 Kg;
E. 0,9 Kg.
48. Ce masă de soluție HNO3 63% transformă în acid picric 188 g fenol:
A. 600 g;
B. 800 g;
C. 1 Kg;
D. 1,2 Kg;
E. 3 Kg.
49. Câți difenoli C8H8O2 cu catenă nesaturată se pot scrie:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
50. Ce volum de aer cu 20% O2 se foloseşte la transformarea în

hidroperoxid de cumen a 1,2 t cumen, dacă numai 80% din oxigen
reacționează:
A. 1120 m3;
B. 1400 m3;
C. 1672 m3;
D. 2240 m3;
E. 2800 m3.
181
TEST 11
Amine
1. Amine izomere C3H9N sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
2. Amine izomere C4H11N sunt:

A. 5;
B. 6:
C. 7;
D. 8;
E. 9.
3. Raportul amine primare : secundare : terţiare pentru aminele izomere

C4H11N este:
A. 4:3:1;
B. 3:3:2;
C. 3:2:1;
D. 4:1:1;
E. 4:2:1.
4. Amine izomere cu nucleu aromatic şi formula C7H9N sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
5. Raportul CH3Cl/C nulari, la tratarea C7H9N cu CH3Cl, pentru a obţine

săruri cuaternare, este:
A. 14:15;
B. 13:14;
C. 13:15;
D. 14:17;
E. 14:19.
182
6. Pentru toate aminele C3H9N, alegeți afirmaţia adevărată:
A. pot dehidrogena;
B. se pot acila;
C. au carboni primari;
D. au radicali metil;
E. au radical etil.
7. Amine C8H11N ce conțin gruparea -CH2-NH2 sunt:

A. 1;
B. 3;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
8. Amine C6H6-x(NH2)x sunt:

A. 10;
B. 11:
C. 12;
D. 13;
E. 14.
9. Amine C4H7-NH2 cu gruparea amino legată de un carbon sp2 sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
10.Câte amine C5H13N pot rezulta prin reducere de nitril:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
11. Aminele C3H5-NH2 cu gruparea amino legată de C sp3 se pot alchila

la maxim cu:
A. 5 moli CH3Cl;
B. 6 moli CH3Cl;
183
C. 7 moli CH3Cl;
D. 8 moli CH3Cl;
E. 10 moli CH3Cl.
12. Cu câte grame de clorură de acetil pot reacționa 5,9 g amestec

echimolecular de amine C3H9N:
A. 5,8875 g;
B. 11,775 g;
C. 14,6625 g;
D. 15,5775 g;
E. 16,625 g.
13. Câți compuşi C8H11N pot avea grupări metil la azot:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
14. Cu câte procente scade conținutul în hidrogen al unei monoamine

alifatice cu 19,18% N la tratare cu acid azotos:
A. 1,55%;
B. 1,96%;
C. 2,11%;
D. 2,83%;
E. 3,12%.
15. Clorhidraţii aminelor ionizează în soluție apoasă astfel:

A. R-NH2 + HCl;
B. R-NH + CI-;
C. R-NH + CI+;
D. R+ + NH4Cl;
E. R-NH + HOCl.
16. Metil-benzilamina şi etil-benzilamina nu au:

A. acelaşi raport electroni p/pi;
B. orientare diferită pe nucleu;
C. posibilități de acilare;
D. reacția cu HCl;
E. posibilități de alchilare.
184
17. Are o pereche de electroni p:
A. anilină;
B. naftilamină în mediu acid;
C. vitamina H în mediu bazic;
D. benzilamină în mediu acid.
E. anilina acilată.
18. Hidroliza N-fenil-benzamidei nu conduce la:

A. acid benzoic;
B. acid şi amină;
C. fenil-amină;
D. anilină;
E. benzamidă.
19. p-nitroanilina are raportul masic C:N egal cu:

A. 16:7;
B. 14:7;
C. 18:7;
D. 20:7:
E. 24:7.
20. Propena tratată cu clor,apoi cu cianură de potasiu şi reducere va da:

A. amină liniară;
B. diamină liniară;
C. diamină ramificată;
D. diamină secundară;
E. amino-amidă.
21. O nitro-anilină are raportul masic C:N=9:7. Numărul de grupări nitro

este:
A. 1;
B. 2:
C. 3;
D. 4:
E. 5.
22. Ce volum de azot se degajă din 53,5g amestec echimolecular de

amine C7H9N la tratarea cu acid azotos:
A. 1,12 L;
B. 2,24 L;
C. 3,36 L;
D. 8,96 L;
E. 11,2L.
185
23. Din ce alchenă tratată cu clor şi apoi, cu cianură de potasiu, urmată
de reducere, se obține o amină simetrică:
A. 1-butena;
B. 2-butena;
C. 2-pentena;
D. propena;
E. izobutena.
24. Iodura de metil tratată cu amoniac, în exces, va da:

A. metilamină;
B. dimetilamină;
C. trimetilamină;
D. sare cuaternară de amoniu;
E. etilamina.
25. 2,4,6-triaminobenzilamina are raportul masic C:N egal cu:

A. 8:7;
B. 9:7;
C. 10:7:
D. 11:7;
E. 3:2.
26. N,N-dimetilanilina reacționează cu:

A. clorură de acetil;
B. acid azotos;
C. clorură de metil;
D. clorură de benzoil;
E. formaldehida.
27. Numărul de carboni nulari la aminele secundare şi terţiare cu

formula moleculară C4H11N este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
28. În schema: A(nitril) + 2H2 => B + HONO => C + N2 + H2O. Dacă C

nu poate deshidrata, A este:
A. cianură de tert-butil;
B.cianură de benzil;
186
C. cianură de alil;
D. cianură de sec-butil;
E. cianură de butil.
29. Acidul p-acetil-aminobenzoic, prin decarboxilare şi hidroliză, va da:

A. benzen;
B. anilină;
C vitamina H;
D. p-toluidină;
E. acid benzoic.
30. În clorura de metilamoniu, azotul:

A. are două legături cu o anumită energie de legătură şi două cu alte energii;
B. are trei legături cu o energie şi una cu o altă energie;
C. două au o energie şi una are altă energie;
D. are toate energiile egale;
E. este hibridizat sp2.
31. Alegeti afirmaţia care nu corespunde acidului cianhidric:

A. are carbon sp;
B. are carbon sp2;
C. are azot sp;
D. are raportul electroni p/pi=1:2;
E. hidrolizează.
32.Câţi izomeri C3H9N pot reacţiona cu HCl:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
33. Acidul 4-amino-3,5-dinitrobenzoic este rezultatul nitrării:

A. vitaminei H;
B. acidului antranilic;
C. vitaminei H N-acilată şi apoi dezacilată;
D. p-toluidină;
E. acidului sulfanilic.
34. Din clorură de benziliden şi KCN, urmată de reducere, rezultă:

A. diamină alifatică;
B. diamină aromatică;
187
C. amină mixtă;
D. monoamină alifatică;
E. amino-nitril.
35. Aminele secundare şi terțiare C4H11N se pot acila cu un număr de

moli de clorură de acetil egal cu:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
36. Acrilonitrilul se poate obține din:

A. clorură de vinil + KCN;
B. alcool vinilic + HCN;
C. condensare acroleină cu amoniac;
D. acroleină + NH2-OH, apoi deshidratare;
E. amonoxidare propan.
37. Compuşi cu grupări trivalente:

A. nitroderivați;
B. nitrili;
C. acizi sulfonici;
D. sulfați acizi de alchil;
E. sulfiţi neutri.
38. Calitatea unei amine de a fi primară, secundară, terțiară, se atribuie

după:
A. gradul de substituție al carbonului;
B. natura atomilor de carbon;
C. hibridizarea azotului;
D. natura carbonului de care se leagă gruparea amino;
E. gradul de substituție al azotului din amoniac.
39. Compusul C5H14N2 care are numai carboni nulari:

A. are patru grupări metil;
B. nu are plan de simetrie;
C. se obţine prin acilare;
D. se poate reduce;
E. are două grupări metilen.
188
40. Prin reacția clorurii de benzoil cu benzilamina rezultă:
A. N-benzil-benzamidă;
B. N-fenil-benzamidă;
C. N-benzil-benzilamină;
D. N-benzil-benzilimină;
E. N-benzilbenzoină.
41. Fenilendiaminele se N-alchilează cu clorură de metil. Numărul de

moli care pot fi folosiți pentru alchilarea maximă este:
A. 12;
B. 14;
C. 16;
D. 18:
E. 20.
42. Se diazotează mai greu ca anilina:

A. p-toluidina;
B. α-naftilamina;
C. p-sec-butilanilina;
D. p-nitroanilina;
E. benzilamina.
43. p-hidroxianilina nu poate reacționa cu:

A. clorură de metil;
B. clorură de acetil;
C. brom;
D. cianură de potasiu;
E. acetilură de sodiu.
44. Amina terțiară N(C7H7)3 cu radicali diferiți are structuri în număr de:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
45. p-vinilanilina are raportul electroni p/pi egal cu:

A. 1:3;
B. 1:4;
C. 2:3;
D. 3:5;
E. 1:5.
189
46. Afirmația incorectă cu privire la p,p'-diaminodifenilul:
A. are molecula simetrică;
B. prin reducere, poate da hidrazobenzen;
C. are raportul electroni p/pi egal cu al anilinei;
D. se poate alchila cu maxim 6 moli clorură de metil;
E. se foloseşte la obţinerea coloranților.
47. Aminele naftalinei se pot alchila cu maxim:

A. 2 moli CH3Cl;
B. 4 moli CH3Cl;
C. 5 moli CH3Cl;
D. 6 moli CH3Cl;
E. 9 moli CH3Cl.
48. Diamine ale naftalinei sunt:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
49. N,N-fenil-vinilnaftilamina are NE egal cu:

A. 10;
B. 11;
C. 12;
D. 13:
E. 14.
50. Nitrofenolii au acelaşi raport masic N:O ca:

A. nitriții;
B. nitrații;
C. aminoacizii;
D. nitroaminele;
E. aminoamidele.
190
TEST 12
Recapitulare 1
1. Calculați câtă materie organică se poate obține din 1120 m3 CO2 în
procesul de fotosinteză, dacă au loc pierderi la separare de 10%:
A. 1,05 t;
B. 1,1 t;
C. 1,25 t;
D. 1,35 t;
E. 1,5 t.
2. Care este procentul de scădere a masei în procesul de pierdere a apei

din etanol:
A. 33,33%;
B. 36,86%;
C. 46,66%;
D. 50%;
E. 55%.
3. Numărul total de carboni primari din structurile C5H12 este:

A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
4. Pentru structurile C5H12, una singură are proprietatea de a avea:

A. un carbon primar;
B. doi carboni terțiari;
C. un carbon terțiar;
D. doi carboni secundari;
E. doi carboni cuaternari.
5. Are raportul carboni primari/ cuaternari 3:1 :

A. C5H12;
B. C6H14;
191
C. C7H16;
D. C8H18;
E. C8H16.
6. Pentru 1,2-dietoxietan, alegeți numărul de carboni primari:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
7. Care este numărul maxim de legături eterogene polare pe care le

poate avea compusul C6H14O2:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
8. Care substanță are numai carboni nulari:

A. dietileter;
B. trimetilamina;
C. N,N-dimetilacetamida;
D. formiat de etil:
E. acetat de etil.
9. Numărul total de carboni primari pentru structurile C4H10 este:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
10. Câte legături C-H pot avea, împreună, structurile compusului C2H6O:
A. 11;
B. 12;
C. 13;
D. 14;
E. 15.
192
11. Are numai carboni primari:
A. dipropileter;
B. di-sec-butileter;
C. dietileter;
D. terț-butilamina;
E. trietileter.
12. Un carbon dintr-o triplă legătură omogenă sau eterogenă nu poate

fi:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
13. La atomul de carbon, cea mai scăzută energie o au orbitalii:

A. s;
B. p;
C. sp;
D. sp2;
E. sp3.
14. Un atom de carbon cu legături duble omogene şi hibridizat sp poate

fi:
A. nular;
B. primar;
C. cuaternar;
D. tertiar;
E. secundar.
15. Un atom de carbon dintr-o legatură triplă omogenă poate fi:

A. numai terţiar;
B. terțiar şi cuaternar;
C. numai cuaternar;
D. secundar şi cuaternar;
E. primar.
16. Un atom de carbon dintr-o legatură dublă eterogenă nu poate fi:

A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. primar şi secundar.
193
17. Un atom de carbon dintr-o triplă legatură eterogenă nu poate fi:
A. nular;
B. primar;
C. fără hidrogen;
D. hibridizat sp;
E. secundar.
18. În substanța CHON, aciclică, atomul de H nu se poate lega de:

A. C;
B. O;
C. O şi N;
D. C şi O;
E. N.
19. În substanța CHON, aciclică, atomul de H se poate lega:

A. numai de N;
B. numai de O;
C. de O şi N;
D. de O şi C;
E. de carbon.
20. Cianatul de amoniu:

A. este compus covalent;
B. este compus ionic;
C. are un C sp3;
D. C sp şi O sp;
E. este izomer cu acidul cinamic.
21. Alegeți afirmația falsă, cu privire la orbitalii hibrizi ai carbonului:

A. toți sunt bilobari;
B. au cote de participare diferite ale orbitalilor inițiali nehibridizați;
C. au diferite orientări;
D. au aceeaşi formă;
E. au aceeaşi energie.
22. Afirmația falsă pentru orbitalii hibrizi ai N:

A. pot conține electroni p;
B. pot participa la legături π din duble şi triple;
C. pot participa la legături π;
D. au lobii inegali;
E. sunt bilobari.
194
23. Pentru a avea o sarcină pozitivă, atomul de oxigen:
A. se leagă de doi radicali alchil;
B. se leagă de un radical;
C. se leagă de un radical alchil şi unul acil;
D. sub forma de grupare hidroxil, primeşte un proton;
E. sub forma de grupare hidroxil, substituie hidrogenul cu alchil.
24. Raportul electroni p:electroni π în difenil-eter este:

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3:
D. 2:1;
E. 2:3.
25. Se consideră: ionul fenilamoniu (I); ionul de metilamoniu (II) şi

nitrobenzenul (III). Electroni ,,p“ NU are:
A. I;
B. II;
C. III;
D. I şi II;
E. I şi III.
26. Electronii π din molecula naftalinei sunt egali cu:

A. 6;
B. 8;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
27. Raportul legături polare/legături nepolare în iodura de etil-amoniu

este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 3:4.
28. Câți electroni „p” are mononitrilul acidului oxalic:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
195
29. Raportul electroni p/π în etinil fenil cetonă este:
A. 2:5;
B. 1:15;
C. 1:3;
D. 1:13;
E. 2:7.
30. Diferența raporturilor electroni p/π ai vinil-fenil-cetonă şi etinil-

fenil-cetonă este de:
A. 2:5;
B. 1:15;
C. 1:3;
D. 1:13;
E. 1:10.
31. Dar diferența dintre carbonii sp2:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
32. Nu se schimbă hibridizările în reacțiile:

A. propină cu sodiu;
B. vinilacetilenă cu apa;
C. deshidratare glicerină;
D. butadienă cu clor;
E. vinilacetilenă cu HCl.
33. Ordinea creşterii energiei la orbitalii azotului este:

A. sp-sp2-sp3;
B. s-sp-sp2;
C. sp-sp2-p;
D. sp2-s-sp3;
E. s-p-sp.
34. În molecula R-CH=N-R' electronii π se găsesc în orbitali:

A. sp;
B. s;
C.sp3;
D.sp2;
E. p.
196
35. Reprezintă numărul de electroni p, din orbitali hibrizi, la azot:
A. 5;
B. 4;
C. 3;
D. 2;
E. 1.
36. Care din simetriile de mai jos este cea mai prezentă la elementele C,
O şi N în stare de hibridizare:
A. digonală;
B. unghiulară;
C. tetragonală;
D. trigonală;
E. tetraedrică.
37. Nu are electroni p în atomi sp3:

A. clorura de fenilamoniu;
B. N,N-dimetilanilina;
C. 2-cloroetanol;
D. benzanilida;
E. benzamida.
38. În molecula CH2=C=O nu avem:

A. un carbon sp;
B. un carbon sp2;
C. un carbon cuaternar;
D. oxigen sp2;
E. două legături pi.
39. Este falsă afirmația:

A. carbonul poate apărea hibridizat în substanțe ionice;
B. orice reacție are loc cu schimbare de hibridizare;
C. azotul sp se poate lega de O sp3;
D. azotul sp3 conferă caracter bazic;
E. azotul sp3 este în amine.
40. Are cele mai multe legături polare:

A. alcool propilic;
B. alcool izopropilic;
C. etandiol;
197
D. metil-etil-eter;
E. dietil-eter.
41. Alegeți substanța care la ardere îşi schimbă în totalitate

hibridizările:
A. acetilena;
B. propadiena;
C. toluen;
D. vinilacetilena;
E. propina.
42. Alegeți substanța cu cele mai multe hibridizări:

A. fenilacetilena;
B. fenil-metil-cetona;
C. etinil-butenona;
D. fenil-vinil-cetona;
E. butenona.
43. Distanţa C1-C5 din molecula heptanului este de:

A. 2,54 A;
B. 3,54 A;
C. 5,08 A;
D. 7,62 A;
E. 10,4 A.
44. Are nesaturarea echivalentă (NE) egală cu 6:

A. dihidroxi-benzen;
B. dinitrobenzen;
C. acid benzendisulfonic;
D. acid meta-nitrosulfonic;
E. acid nitrosulfonic.
45. Formula C3H9N are structuri numai cu carboni nulari în număr de:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
46. Dintre etenă, acetilenă, benzen, toluen, naftalină numai carboni

terțiari au un număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
198
D. 4;
E. 5.
47. Numărul de legături pi din propadienă este de:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
48. Elementul ce poate avea două legături duble cumulate este:

A. C;
B. N;
C. O;
D. S;
E. X.
49. Prezintă un C sp:

A. butadiena cu C sp3;
B. ciclopentadiena;
C. ciclobutina;
D. 1,4-pentadiena;
E. ciclohexena.
50. Un amestec echimolecular de fenol şi metanol cu masa de 12,6 g

consumă o masă de soluție de NaOH 20% de:
A. 20 g;
B. 30 g;
C. 40 g;
D. 50 g;
E. 60 g.
199
TEST 13
Recapitulare 2
1. Gradul de copolimerizare butadienă/alfa-metilstiren este 1200, iar M
= 336.000. Raportul molar de copolimerizare este:
A. 2:1;
B. 3:1;
C. 3:2;
D. 5:2:
E. 4:1.
2. Diferența dintre derivații halogenați C5H9Cl care nu pot

dehidrohalogena şi alcoolii stabili C5H10O ce nu pot deshidrata este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
3. Într-un vas cu apă, se adaugă 800 g carbid de puritate 80%. Ce masă

inițială va avea vasul dacă după terminarea reacției el cântăreşte 1790
g:
A. 1000 g;
B. 1250 g;
C. 1500 g;
D. 1960 g;
E. 2000 g.
4. Prin polimerizarea etenei rezultă un polimer cu masa moleculară

medie M = 210000. Câte molecule de polimer se găsesc în 10,5 tone
polimer:
A. 5;
B. 10;
C. 25;
D. 50;
E. 100.
5. Din acetilenă şi HCl rezultă clorură de vinil, cu randament de 80%.

Raportul molar final C2H2:HCl este 1:4. Raportul molar inițial C2H2:HCl
este:
A. 1:1;
B. 1:1,2;
200
C. 1:1,4;
D. 1:1,6;
E. 1:2.
6.Care este raportul volumetric a două soluții de KMnO4 în H2SO4 care

oxidează ciclohexena şi ciclohexanolul la acelaşi produs:
A. 1:1;
B. 1:1,33;
C. 2:3;
D. 1:2;
E. 1:3.
7. Adiţia HOCl la C5H10 conduce la un compus ce nu poate elimina HCl.

Alchena este:
A. 1-pentenă;
B. 2-pentenă;
E. 3-metil-1-butenă.
8. O alchenă se oxidează la dioxid de carbon, apă şi o cetonă. Carboni

sigur conținuți:
A. primar şi terțiar;
B. primar, secundar şi cuaternar;
C. secundar şi terțiar;
D. secundar şi cuaternar.
E. primar şi cuaternar.
9. Cu ce randament s-a dehidrogenat etanul pentru a da un amestec

gazos cu masa moleculară medie egală cu cea a aerului:
A. 2%;
B. 3,8%;
C. 4%;
D. 5,2%;
E. 5,9%.
10. Benzenul şi naftalina:

A. au aromaticități diferite;
B. îşi rup ciclul la oxidări, la fel de uşor;
C. se mononitrează direct la doi compuşi;
D. se sulfonează direct la un singur compus;
201
11. Ce masă de apă rezultă la arderea a 316 g cauciuc BUNA S cu raport
echimolecular de polimerizare:
A. 180 g;
B. 252 g;
C. 288 g;
D. 316 g;
E. 360 g.
12. 28 Kg amestec de toluen, o-xilen şi naftalină se oxidează cu 92,4 m3

aer, obținându-se 29,6 Kg anhidridă ftalică. Ce raport molar avem în
amestecul inițial:
A. 1:1:1;
B. 1:1:2;
C. 1:1:3;
D. 1:2:2;
E. 1:2:3.
13. 28 Kg amestec de toluen, o-xilen şi naftalină se oxidează cu 92,4 m3

aer, obținându-se 29,6 Kg anhidridă ftalică. Ce conținut în N2 are
amestecul gazos, după condensarea apei:
A. 80%;
B. 81,33%;
C. 93,33%;
D. 94,28%;
E. 95,27%.
14. La oxidarea naftalinei, după condensarea apei, a rezultat un

amestec gazos cu volumul de 70 m3. Ce masă de naftalină s-a oxidat:
A. 12,8 Kg;
B. 20 Kg;
C. 25,6 Kg;
D. 36 Kg;
E. 40 Kg.
15. Un derivat halogenat cu masa egală cu cea a clorurii de acetil

formează în reacția cu benzenul:
A. toluen;
B. etilbenzen;
C. xilen;
D. naftalină;
E. cumen.
202
16. Se arde metanul cu aerul stoechiometric. Amestecul rezultat se
răceşte mai întâi, apoi este trecut printr-o soluție de NaOH. Scăderea de
volum la trecerea amestecului prin NaOH:
A. 11,11%;
B. 12,78%;
C. 14,52%;
D. 15,54%;
E. 16,24%.
17. 62 g amestec fenol şi p-crezol reacționează cu clorura de metil

(NaOH) formând 70,4 g amestec compuşi. Raportul molar al celor doi
reactanți:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:3:
D. 1:4:
E. 2:5.
18. Amestecul gazos rezultat la clorurarea metanului are în procente de

moli 48% CH3Cl,35% CH2Cl2,14% CHCl3,restul CCl4. Care a fost raportul
molar iniţial CH4:Cl2, dacă reactanții s-au consumat în întregime:
A. 1:1,72;
B. 1:2;
C. 1:2,11;
D. 1:2,72;
E. 1:3.
19. Raportul N2:CO2 - la oxidarea unui amestec de o-xilen şi naftalină -

este 10,2:1. Care este raportul molar iniţial o-xilen:naftalină:
A. 1:2;
B. 1:3;
C. 1:4;
D. 1:5;
E. 1:6.
20. Alcoolul o-hidroxi-p-clorobenzilic reacţionează cu:

A. metilamină;
B. acid acetic;
C. naftalină;
D. acetat de magneziu;
E. acetat de sodiu.
203
21. La hidrogenarea fenolului cu hidrogen, raport molar 1:10, rezultă
ciclohexanol şi ciclohexanonă în raport molar 4:1. Ce procent de H, a
reacționat, fenolul trans- formându-se în întregime:
A. 28%;
B. 13%;
C. 10%;
D. 8%;
E. 6%.
22. Dicromatul de potasiu reacționează cu o alchenă, în raport masic

14:3, consumând 8 L soluție 1N. Denumirea alchenei este:
A. 2-butenă;
B. 1-pentenă;
C. 2-pentenă;
D. 2-hexenă;
E.izohexenă.
23. Care este raportul Cp:Cs:Ct pentru alcoolii primari C5H12O:

A. 12:2:1;
B. 12:1:1;
C. 12:3:2;
D. 12:5:2;
E. 12:6:1.
24. Antracenul:
A. are raportul NE/electroni pi = 3;
B. are nucleele izolate liniar;
C. admite trei derivați monosubstituiți;
D. nu este atacat de KMnO4(H,SO4);
E. nu va da dicetonă.
25. Din propilură de sodiu şi acid cianhidric rezultă:

A. cianură de potasiu;
B. cianură de metilacetilenă;
C. propină;
D. cianură de izopropil;
E. cianură de propil.
26. Câte alchene C6H12 reacţionează cu K2Cr2O7 (H2SO4) în raport molar

3:5:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
204
D. 5:
E. 6.
27. O soluție de etanol 23% cu volumul de 500 cm3 se supune arderii.

După condensarea apei, aceasta se întoarce în vas şi masa soluției
creşte la 416 g.Ce densitate a avut soluția initială:
A. 0,66 g/cm3;
B. 0,7 g/cm3;
C. 0,8 g/cm3;
D. 0,84 g/cm3;
E. 0,92 g/cm3.
28. Ce distanță nu se poate găsi în pentan:

A. 1,1 A;
B. 1,54 A.
C. 2,54 A;
D. 2,7 A;
E. 5.08 A.
29. Cu ce procent scade masa unei soluții de glicerină, de concentrație

69%, prin încălzire,dacă toată apa se evaporă:
A. 39%;
B. 41%;
C. 46%;
D. 58%;
E. 63%.
30. Etandiolul are punct de fierbere mai ridicat decât al metanolului

deoarece:
A. reacționează cu 2 moli de Na;
B. are masa moleculară mai mică;
C. are NE=0;
D. are mai multe legături de hidrogen;
E. are simetrie.
31. 29 g amestec de alcool etilic şi izopropilic, în raport molar 5:1, se

deshidratează în prezența a 80 g soluție 94%. Care este concentrația
finală a soluției de H2SO4:
A. 82,8%;
B. 83%;
C. 85,5%;
D. 86,66%;
E. 87,11%.
205
32. 29 g amestec de alcool etilic şi izopropilic, în raport molar 5:1, se
deshidratează în prezența a 80 g soluție 94%. Gazele rezultate
decolorează apa de brom 1N. Ce volum de apă s-a folosit:
A. 1,2L;
B. 1,4L;
C. 2L;
D. 2,5L;
E. 3 L.
33. 460 g alcool etilic se amestecă cu 100 g H2SO4 98%. Jumătate din
alcool va forma eter, iar cealaltă jumătate, etenă ce se degajă. Care este
concentrația finală a eterului:
A. 44,04%;
B. 47,66%;
C. 47%;
D. 48,99%;
E. 49,67%.
34. Un amestec echimolecular de acetilenă, acetilură monosodică şi

acetilură disodică este tratat cu HCl şi consumă 4,5 moli HCl. Numărul
de moli de amestec este:
A. 1;
B. 1,5;
C. 3;
D. 3,33;
E. 4.
35. Ce masă de compus organic s-a mineralizat, dacă el conține 35% N

şi dă 3,67 g de cianură de sodiu:
A. 1 g;
B. 2 g;
C. 2,5 g;
D. 3 g;
E. 4 g.
36. Ce concentrație are o soluţie de etanol, astfel încât, după arderea

totală a acestuia şi întoarcerea apei în vas, masa finală a apei să fie cu
8% mai mare ca a soluție inițiale de alcool:
A. 23%;
B. 30%;
C. 35%;
D. 39%;
E. 46%.
206
37. Un derivat halogenat provenit de la ciclohexan conține 74,76% Br.
Ce rezultă la hidroliză:
A. alcool;
B. diol;
C. cetonă;
D. hidroxicetonă;
E. dicetonă.
38. Ce masă de reactant rămâne nereacționată la copolimerizarea a 100

moli butadienă cu stiren, în raport molar 1:4, dacă în polimer, raportul
de copolimerizare este 1:3:
A. 1880 g;
B. 2080 g;
C. 26669
D. 2950 g;
E. 3000 g.
39. Ce masă de reactant rămâne nereacționată la copolimerizarea a 100

moli butadienă cu alfa-metilstiren în raport molar 1:3, dacă în polimer,
raportul de copolimerizare este 1:2:
A. 1880 g;
B. 2150 g;
C. 2666 g;
D. 2950 g;
E. 3000 g
40. Nu se pot separa prin distilare:

A. acid acetic de etanol;
B. naftalină de naftol;
C. acid acetic de anilină;
D. alcool benzilic de alcool propilic;
E. etanol de metanol.
41. Izomerii C4H7Cl care au halogenul legat de C sp2:

B. au 6 stereoizomeri geometrici;
C. sunt numai liniari;
D. numai 2 reacționează cu Mg.
E. nu au izomerie geometrică.
207
42. Hibridizările atomilor de carbon conduc la orbitali hibrizi:
A. cu aceeaşi energie;
B.cu aceeaşi cotă de participare a orbitalilor inițiali, nehibridizați;
C. cu aceeaşi orientare;
D. cu aceeaşi formă.
E. cu acelaşi plan.
43. O hidrocarbură are densitatea în raport cu azotul un număr natural.

Ea este din clasa:
A. alcani;
B. alchene;
C. diene;
D. alchine.
E. arene.
44. Compusul C8H10O nu reacționează cu NaOH. Prin deshidratare şi

oxidare, va da:
A. acetofenonă;
B. o-etilfenol;
C. p-etilfenol;
D. acid benzoic.
E. acid acetic.
45. Pentru a da compus hidrolizabil, butadiena se copolimerizează cu:

A. acrilonitril;
B. izopren;
C. cloropren;
D. alfa-metilstiren;
E. stiren.
46. Ce masă de anilină se poate etoxila cu oxid de etenă, dacă raportul

molar produs monoetoxilat: produs dietoxilat este 1:2 şi se introduc 440
Kg oxid de etenă:
A. 465 Kg;
B. 558 Kg;
C. 651 Kg;
D. 744 Kg;
E. 766 Kg.
47. Se obţine oxid de etenă prin oxidarea cu oxigenul, stoechiometric,

din aer, acesta consumându-se în întregime. 10% din etena introdusă a
dat CO2 şi apă. Care este raportul molar final azot:etenă nereacționată:
A. 1;
B. 2;
208
C. 3;
D. 4;
E. 6.
48. La mineralizarea a 0,79 g substanță ce conține sulf, s-au obținut 5

mL soluţie, peste care s-au adăugat 3 mL de acetat de plumb,
obținându-se 1,7925 g de pp. negru. Conţinutul în sulf al substanţei va
fi:
A. 19,25%;
B. 20,25%;
C. 26,66%;
D. 30,33%;
E. 38,77%.(Pb=207;S=32)
49. La mineralizarea a 0,79 g substanţă ce conţine sulf, s-au obţinut 5

mL soluţie, peste care s-au adăugat 3 mL de acetat de plumb,
obținându-se 1,7925 g de pp. negru. Ce concentraţie a avut soluţia de
acetat:
A. 1 M;
B. 2,5 M;
C. 3 M;
D. 3,5 M;
E. 5 M.
50. Se descompun în elemente mase egale de: metan, etan, etenă,

propenă şi propan. În ce caz se obţine cel mai mare volum de hidrogen:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
209
CLASA a XII-a
210
TEST 1
Introducere
1. Calculați câtă materie organică se poate obține din 2240 m3 CO2 în
procesul de fotosinteză, dacă au loc pierderi, la separare, de 5%:
A. 1,55 t;
B. 1,8 t;
C. 2,25 t;
D. 2,55 t;
E. 2,85 t.
2. Care este procentul de scădere a masei în procesul de fotosinteză,

dacă oxigenul rezultat se degajă:
A. 33,33%;
B. 51,6%;
C. 56,66%;
D. 60%;
E. 75%.
3.Numărul total de carboni secundari pentru structurile ciclice C5H10

este:
A. 10;
B. 11;
C. 12;
D. 13;
E. 14.
4. Pentru structurile C5H12, una singură are proprietatea de a avea:

A. un carbon primar;
B. doi carboni terțiari;
C. doi carboni cuaternari;
D.doi carboni secundari;
E. un carbon terţiar.
5. Are raportul carboni primari/carboni cuaternari egal cu 3:1:

A. C4H10;
B. C5H12;
211
C. C6H14;
D. C7H16;
E. C8H18.
6. Pentru 1,2-dimetoxietan, alegeţi afirmaţia corectă:

A. are 2 carboni nulari;
B. are 4 carboni primari;
C. are 2 carboni secundari;
D. are 2 carboni secundari şi 2 primari;
E. are 4 carboni nulari.
7. Care este numărul maxim de legături eterogene polare pe care le

poate avea una din structurile C2H6O:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
8. Care substanță nu are numai carboni nulari:

A. dimetil eter;
B. trimetilamina;
C. N,N-dimetilformamida;
D. formiat de metil;
E. acetat de etil.
9. Numărul total de carboni primari pentru structurile C5H12 este:

A. 7;
B. 8;
C. 9;
D. 10;
E. 12.
10. Câte legături C-H pot avea, împreună, structurile compusului C2H6O:
A. 10;
B. 11;
C. 12;
D. 13;
E. 14.
212
11. Are numai carboni primari:
A. dipropil-eter;
B. di-sec-butil-eter;
C. dietil-eter;
D. terţ-butilamina;
E. dimetilamina.
12. Un carbon dintr-o triplă legătură omogenă sau eterogenă nu poate

fi:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
13. La atomul de carbon, cea mai scăzută energie o au orbitalii:

A. s;
B. p;
C. sp;
D. sp2;
E. sp3.
14. Un atom de carbon cu legături duble omogene şi hibridizat sp poate

fi:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
15. Un atom de carbon dintr-o legătură triplă, omogenă, poate fi:

A. numai terțiar;
B. terțiar şi cuaternar;
C. numai cuaternar;
D. secundar şi cuaternar;
E. secundar şi terțiar.
16. Un atom de carbon dintr-o legătură dublă, eterogenă, nu poate fi:

A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. terţiar;
E. primar şi secundar.
213
17. Un atom de carbon dintr-o legătură triplă, eterogenă, nu poate fi:
A. nular;
B. primar;
C. secundar;
D. hibridizat sp;
E. însoțit de două legături pi.
18. În substanța CHON, aciclică, atomul de H nu se poate lega de:

A. C;
B. O;
C. O şi N;
D. C şi O;
E. N.
19. În substanța CHON, aciclică, atomul de H se poate lega:

A. numai de N;
B. numai de O;
C. de O şi N;
D. de O şi C;
E. de C şi N.
20. Cianatul de amoniu:

A. este compus covalent;
B. este compus ionic;
C. are un C sp3;
D. are C sp şi O sp;
E. are C sp3.
21. Alegeți afirmația falsă cu privire la orbitalii hibrizi ai carbonului:

A. au aceeaşi energie;
B. au cote de participare diferite ale orbitalilor inițiali, nehibridizați;
C. au diferite orientări;
D. au aceeaşi formă;
E. au forma bilobară.
22. Afirmația falsă pentru orbitalii hibrizi ai azotului:

A. pot conține electroni p;
B. nu pot participa la legături π din duble şi triple;
C. pot participa la legături σ;
D. au lobii egali;
E. au orientări diferite.
214
23. Pentru a avea o sarcină pozitivă, atomul de oxigen:
A. se leagă de doi radicali alchil;
B. se leagă de un radical;
C. de unul alchil şi unul acil;
D. sub formă de grupare hidroxil, primeşte un proton;
E. se leagă de un radical şi o grupare -OH.
24. Raportul electroni p:electroni π în difenil-eter este:

A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1;
E. 3:1.
25. Se consideră: ionul fenilamoniu (I), ionul metilamoniu (II) şi

nitrobenzenul (III). Electroni ,,p“ nu are:
A. I;
B. II;
C. III;
D. I şi II;
E. II şi III.
26. Electronii π din molecula benzenului se aseamănă în privința

delocalizării cu:
A. electronii π din alchene;
B. electronii de legătură pi din alchine;
C. electronii de legătură metal-anion;
D. electronii de legătură metal-cation;
E. electronii de legatură dintr-un metal.
27. Raportul legături polare/legături nepolare în iodura de etilamoniu

este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3:
E. 2:5.
28. Câți electroni ,,p“ are mononitrilul acidului oxalic:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
215
D. 9;
E. 10.
29. Raportul electroni p/electroni π în etinil-fenil-cetonă este:

A. 2:5:
B. 1:15;
C. 1:3;
D. 1:13;
E. 1:6.
30. Diferența raporturilor electroni p/π ai vinil-fenil-cetonei şi etinil-

fenil-cetonei este de:
A. 2:5;
B. 1:15;
C. 1:3;
D. 1:13;
E. 2:15.
31. Diferența dintre carbonii sp2 ai vinil-fenil-cetonei şi etinil-fenil-

cetonei este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
32.Nu se schimbă hibridizările în reacțiile:

A. propină cu sodiu;
B. vinilacetilenă cu apă;
C.deshidratare glicerină;
D. butadienă cu clor;
E. acetilenă cu apa.
33. Ordinea creşterii energiei la orbitalii azotului este:

A. sp-sp2-sp3;
B. s-sp2-sp;
C. sp2-sp-p;
D. sp2-s-sp3;
E. s-p-sp3.
216
34. În molecula R-CH=N-R', electronii π se găsesc în orbitali:
A. sp;
B. p;
C. sp3;
D. sp2;
E. s.
35. Reprezintă numărul de electroni p din orbitalii hibrizi la azot:

A. 5;
B. 4;
C. 3;
D. 2;
E. 1.
36. Care din simetriile de mai jos este cea mai prezentă la elementele C,
O şi N în stare de hibridizare:
A. digonală;
B. unghiulară;
C. tetragonală;
D. trigonală;
E. biplanară.
37. Nu are electroni p în atomi sp3:

B. N,N-dimetilanilina;
C. 2-cloroetanol;
D. benzanilida;
E. N-etilacetamida.
38. În molecula CH2=C=O nu avem:

A. un carbon sp;
B. un carbon sp2;
C. un carbon cuaternar;
D. oxigen sp2;
E. doi carboni secundari.
39. Este falsă afirmația:

A. carbonul poate apărea hibridizat în substanțe ionice;
B. nu orice reacție are loc cu schimbare de hibridizare;
C. azotul sp se poate lega de C sp;
217
D. azotul sp3 conferă caracter bazic;
E. azotul sp se poate lega de C sp3.
40. Are cele mai multe legături polare:

A. alcool propilic;
B. alcool izopropilic;
C. etandiol;
D. metil-etil-eter;
E. etanol.
41. Alegeți substanța care la ardere îşi schimbă în totalitate

hibridizările:
A. acetilena;
B. propadiena;
C. toluen;
D. vinilacetilena;
E. etinilbenzen.
42. Alegeți substanța cu cele mai multe hibridizări:

A. fenilacetilena;
B. fenil-metil-cetona;
C. etinilbutenona;
D. fenil-vinil-cetona;
E. benzaldehida.
43. Distanţa C1-C5 din molecula heptanului este de:

A. 2,54 A;
B. 3,54 A;
C. 5,08 A;
D. 7.62 A;
E. 8,16 A.
44. Are nesaturarea echivalentă (NE) egală cu 6:

A. dihidroxibenzen;
B. dinitrobenzen;
C.acid benzendisulfonic;
D. acid nitrobenzensulfonic;
E. diclorobenzen.
45. Formula C3H9N are structuri numai cu carboni nulari în număr de:
A. 1;
B. 2;
218
C.3;
D.4;
E. 0.
46. Dintre etenă, acetilenă, benzen, toluen, naftalină numai carboni

terțiari au în număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
47. Numărul de legături σ, în propadienă, este de:

A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
48. Elementul ce poate avea două legături duble, cumulate, este:

A. C;
B. N;
C. O;
D. S;
E. Cl.
49.Prezintă un C sp:
A. 1,3-butadiena;
B. ciclopentadiena;
C. ciclobutina;
D. 1,4-pentadiena;
E. butadiena cu C sp3.
50. Nu prezintă C sp:

A. fenil-metil-acetilena;
B. acetofenona;
C. etinilbenzen;
D. acid etinilacetic;
E. propadienilbenzen.
219
TEST 2
Structura compuşilor organici (1)
1. La combustia unui compus organic, nu poate rezulta:
A. apă;
B. dioxid de carbon;
C. carbon elementar;
D. monoxid de carbon;
E. bioxid de carbon.
2. Prin combustia unui compus organic cu sulf, nu se poate obține:

A. apă;
B. hidrogen sulfurat;
C. dioxid de carbon;
D. dioxid de sulf;
E. trioxid de sulf.
3. Prăjirea oxidantă a unui compus organic conduce la:

A. ion sulfură;
B. ion sulfit;
C. ion bisulfit;
D. ion tiosulfat;
E. ion sulfat.
4. Identificarea şi analiza cantitativă a sulfului se face prin:

A. sulf elementar;
B. sulf coloidal;
C. tiosulfat de sodiu;
D. sulfat de bariu;
E. disulfură de sodiu.
5. s g substanţă organică formează prin ardere, c g SO2. Procentul de

sulf din substanță este dat de relaţia:
A. 50c/s%;
B. 64c/s%;
C. 32c/s%;
D. 60c/s%;
E. 32cs%.
220
6. s g substanță organică prin ardere va da V mL de azot. Procentul de
azot din substanţă este dat de relaţia:
A. 100V/16s%;
B. V/16s%;
C. 100V/8s%;
D. V/8s%;
E. 100V/s%.
7. 3,5 mg dintr-o hidrocarbură ocupă un volum de 1,12 mL. Masa ei

moleculară este:
A. 35;
B. 70;
C. 105;
D. 110;
E. 140.
8. O substanţă conține 78,5% C. Are un atom de azot şi masa

moleculară 107. Formula ei moleculară va fi:
A. C3H7O2N;
B. C7H9ON;
C. C6H7N;
D. C6H7NO;
E. C7H9N.
9. Masa moleculară a unui compus este 73, iar raportul masic C:O = 9:4.
Compusul, dând reacția Griess, va avea formula moleculară:
A. C2H5ON;
B. C2H5O2N;
C. C3H7ON;
D. C3H7O2N;
E. C3H6ON.
10. Ce masă moleculară va avea un compus care are un atom de brom în

moleculă, dacă el contine 73,4% brom:
A. 105;
B. 109;
C. 176;
D. 212;
E. 238.
221
11. Un compus care conţine - 73,4% brom şi un atom de brom - are
următoarea formulă moleculară posibilă:
A. CH2OBr;
B. C2H5Br;
C. CH3OBr;
D. C2H3OBr;
E. C3H3OBr.
12. La mineralizarea a 9,9 g dintr-o substanță organică ce conține clor,

s-au obținut 500 mL soluție, peste care s-au adăugat 100 mL de azotat
de argint, obținându-se 28,7 g de precipitat alb. Conținutul în halogen al
substanţei va fi:
A. 71,71%;
B. 65,34%;
C. 62,11%;
D. 59,16%;
E. 56,89%.
13. Ce normalitate va avea 100 mL soluție de azotat de argint, folosită

pentru a precipita 28,7 g precipitat alb, dintr-un compus organic:
A. 0,5 N;
B. 1N;
C. 1,5 N;
D. 2 N;
E. 2,5 N.
14. Prin arderea benzenului cu CuO rezultă Cu şi CO2 în raport masic:

A. 80:11;
B. 40:11;
C. 97:11;
D. 80:21;
E. 40:21.
15. Se poate recunoaşte prin mineralizarea compusului şi apoi

precipitare, ca sare binară:
A. C;
B. H;
C. O;
D. N;
E. S.
222
16. Ce procent de azot are un compus organic dacă la mineralizarea a 3
g din el rezultă 3,675 g de cianură de sodiu:
A. 21%;
B. 25%;
C. 35%;
D. 36,66%;
E. 39,44%.
17. Care este masa oxigenului conținută în 0,6 moli compus cu raportul
atomic C:0 = 1:1 şi 6 atomi de carbon:
A. 48 g;
B. 52,4 g;
C. 57,6 g;
D. 60 g;
E. 64 g.
18. Din 0,9 g substanță au rezultat, prin mineralizare şi tratare cu

azotat de argint, 75 g precipitat galben. Conținutul în halogen este:
A. 66%;
B. 70.55%;
C. 73,33%;
D. 76,66%;
E. 78,89%.
19. Ce masă de carbon conțin 0,25 moli substanță care are 16% S şi
36% C, dacă are un atom de sulf:
A. 12 g;
B. 18 g;
C. 24 g;
D. 30 g;
E. 36 g.
20. Care este unghiul dintre legătura C-O şi C-H în molecula dimetil-
eterului:
A. 0°;
B. 15°;
C. 105°:
D. 109°28';
E. 118°.
21. Raportul între numărul de aranjamente teoretic posibile pentru

formula CH3OBr şi numărul de legături polare este:
A. 1:2;
B. 1:3;
223
C. 2:3;
D. 1:5;
E. 2:5.
22. Numărul de structuri teoretic posibile pentru formula C2H4O este:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
23. Alegeţi compusul care corespunde din punct de vedere al parității,

dar nu are formula valabilă:
A. C8H8ONBr;
B. C6H12O4N3Cl2;
C. C4H10O4NBr;
D. C5H13NI2;
E. C6H6NI.
24. Formula brută arată:

A. numărul atomilor de C din moleculă;
B. raportul masic al atomilor;
C. raportul numeric C:H;
D. raportul numeric al atomilor componenți;
E. raportul numeric al legăturilor covalente.
25. Fiind dată formula C3H8N2O3SBr2, alegeți afirmația adevărată:

A. formula este valabilă deoarece are număr par de atomi de H;
B. formula este valabilă deoarece are număr par de atomi de N şi Br;
C. formula este valabilă deoarece are număr par de covalențe;
D. formula este valabilă deoarece are NE=0;
E. formula este valabilă deoarece are sase elemente în componentă.
26. Prin tratarea a 8,8 g substanță organică cu M = 88 cu oxid cupric

rezultă 11,2 L CO2 şi 96 g Cu. Ce conținut în hidrogen are substanța:
A. 13,63%;
B. 14,24%;
C. 14,89%;
D. 15,11%;
E. 16,04%.
224
27. O substanță cu 69,76% C şi 11,6% H are M = 86. La oxidarea ei
rezultă 4,3 g butandionă. Ce masă de apă a rezultat:
A. 0,9 g;
B. 1,8 g;
C. 2,7 g;
D. 3,6 g;
E. 4,5 g.
28. Câte formule de conformaţie are hexacloroetanul:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 6.
29. Câte formule de conformație are bromoetanul:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
30. Câte formule de conformaţie avem pentru 1,2-diiodoetan:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
31. Analiza elementară calitativă:

A. urmăreşte identificarea speciilor de atomi;
B. supune substanța unor transformări fizice;
C. are produşi finali puțini;
D. are produsi finali foarte greu de identificat;
E. are produşi cu oxigen.
32. Formula CHON:

A. nu poate aparține unei substanțe;
B. are trei structuri aciclice;
C. structurile aciclice au C sp3;
D. structurile aciclice au C sp2;
E. structurile aciclice au C sp.
225
33. În formula CHON:
A. oxigenul este nehibridizat;
B. structurile aciclice au caracter puternic acid;
C. sarea de amoniu este compus covalent;
D. sarea de amoniu a unei structuri se descompune la încălzire;
E. sarea de amoniu a unei structuri se descompune la lumină.
34. Formula CH5N este valabilă deoarece:

A. are prea mult hidrogen;
B. are NE = 0;
C. are număr impar de atomi de hidrogen;
D. nu există compus cu raportul atomic C:H = 1:5;
E. are număr par de covalențe.
35. Substanțele cărora li se poate determina formula moleculară din

formula brută, fără a cunoaşte masa moleculară:
A. etena;
B. etan;
C. propena;
D. butadiena;
E. acetilena.
36. Care din grupările de mai jos nu modifică cifra de nesaturare când
sunt introduse pe un nucleu aromatic:
A. carbonil;
B.carboxil;
C. nitro;
D. sulfonică;
E. cian.
37. Care din grupările de mai jos modifică cifra de nesaturare când sunt
introduse pe un nucleu aromatic:
A. carbonil;
B. hidroxi;
C. tio;
D.sulfonică;
E.amino.
38. 2,4-dihidroxi-3-cloropentanul şi 2,4-dicloro-3-hidroxipentanul au:

A. aceeaşi formulă moleculară;
B. aceleaşi tipuri de funcțiuni;
C. hibridizare diferită pentru carbon;
D. naturi diferite pentru atomii de carbon;
E. catene diferite.
226
39. Nu face parte din reactivul Griess:
A. α-naftilamina;
B. acid acetic;
C. acid sulfanilic;
D. acid antranilic;
E. acid etanoic.
40. Nu apare un precipitat la identificarea:

A. hidrogenului;
B. azotului;
C. sulfului;
D. halogenilor;
E. carbonului.
41. Formula C10H7O4N2Br:

A. are NE=7;
B. are paritatea covalențelor 64;
C. are un rest de naftalină;
D. pe lângă restul de naftalină are şi o grupare cian;
E. poate avea carbon sp3.
42. Cu ajutorul metodelor fizice, se studiază comportarea față de:

A. radiatii electromagnetice;
B. solvoliză;
C. cracarea termică;
D. descompunere termică;
E. lumină.
43. Coeficientul metalului în reacția de ardere a toluenului cu CuO este:

A. 10;
B. 14;
C. 14;
D. 16;
E. 18.
44. La trecerea dioxidului de carbon rezultat la arderea a 2,3 g etanol

prin vasul cu Ca(OH)2:
A.creşte masa vasului cu 44 g;
B. rezultă 10 g precipitat; C. apare un precipitat brun;
D. masa apei creşte;
E. rezultă var nestins.
227
45. Nu admite conformeri intercalați şi eclipsați:
A. etan;
B. etena;
C. 1,2-dibrom-etan;
D. iod-etan;
E. propan.
46. Din 1,47 g diclorobenzen:

A. rezultă 2,87 g precipitat alb;
B. se pot sintetiza 11 g hidrochinonă;
C. rezultă 26,4 g CO2;
D. rezultă 9 g apă;
E. rezultă 1,8 g pirogalol.
47. Are număr maxim de conformeri:

A. 1,2-diiodoetena;
B. 1,1-diiodoetan;
C. metoxietan;
D. 1-cloro-2-bromoetan;
E. 1,1-dicloroetena.
48. Un compus cu M = 60 şi 60% C poate fi:

A. acid acetic;
B. acid propionic;
C. formiat de metil;
D. hidroxi-acetaldehida;
E. izopropanol.
49. Formula de structură se determină:

A. cunoscând formula brută;
B. cunoscând formula moleculară;
C. cunoscând raportul elementelor;
D. cunoscând proprietățile chimice şi formula moleculară;
E. cunoscând proprietățile fizice.
50. Structura chimică a unui compus organic:

A. este factorul determinat al culorii sale;
B. este o multitudine de aranjamente de atomi;
C. arată modul în care a fost sintetizată substanța;
D. arată timpul scurs de la sinteză până la analiză;
E. este factorul determinat al proprietătilor sale.
228
TEST 3
Structura compuşilor organici (II)
1. Puritatea unui compus organic este dată de relația (mi = masa cu
impurități; mp = masa pură):
A. mi/mp*100%;
B. mp/mi*100%;
C. mp/mi+mp*100%;
D. mp-mi/mp*100%;
E. mp/mi-mp*100%.
2. Se separă prin distilare fracționată la presiune scăzută:

A. acid acetic de etanol;
B. pentan de neopentan;
C. pentan de izopentan;
D. acid acetic de anilină;
E. acid acetic de tetraclorură de carbon.
3. Se pot separa din mediul de reacție prin răcire şi cristalizare:

A. pentanii;
B. naftalina;
C. alcoolii;
D. aminoacizii;
E. aminele.
4. Un amestec de acid benzoic şi naftalină are masa de 27 g şi conține

11,85% oxigen, iar prin sublimare rămân 2 g de reziduu. Puritatea
amestecului este:
A. 85,5%;
B. 87,2%;
C. 89,8%;
D. 91,5%;
E. 92,6%.

11,85% oxigen, iar prin sublimare rămân 2 g de reziduu. Procentul de
acid benzoic din amestec este de:
A. 45,18%;
B. 47.62%;
C. 50%;
229
D. 51,2%;
E. 52,8%.

11,85% oxigen, iar prin sublimare rămân 2 g de reziduu. Raportul molar
acid benzoic: naftalină este de:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:1:
E. 3:1.
7. Alcoolul metilic (pf = 65°C) şi alcoolul etilic (pf = 78°C) se pot separa
prin:
A. distilare fracționată simplă;
B. distilare fracționată la presiune scăzută;
C. distilare fracționată cu coloane de distilare;
D. extracție;
E. sublimare.
8. În condiții normale de temperatură şi presiune acidul benzoic şi

naftalina a proprietatea comună:
A. de a distila;
B. de a sublima;
C. de a fi solubili în apă;
D. de a ioniza;
E. de a solvata.
9. O cantitate de 314 g substanță impură se dizolvă în 372 g solvent.

După separarea impurităților, rezultă o fracțiune lichidă care se distilă
cu randament de 80%, dând, în final, 357 g amestec. Masa solventului
separat este:
A. 123,4 g;
B. 246,8 g;
C. 257,4 g;
D. 272,6 g;
E. 297,6 g.
10. O cantitate de 314 g substanță impură se dizolvă în 372 g solvent.

După separarea impurităților rezultă o fracțiune lichidă care se distilă cu
randament de 80%, dând, în final, 357 g amestec. Puritatea inițială a
substanței va fi:
A. 70%;
B. 75%;
C. 80%;
230
D. 90%;
E. 95%.
11. Meta-dinitrobenzenul are p.t.= 91°C. Ce metodă se poate folosi

pentru purificarea lui:
A. cristalizare;
B. distilarea cu coloane de distilare;
C. difractie;
D. sublimarea;
E. distilare simplă.
12. Pentru a determina p.t. al dinitrobenzenului, folosim:

A. rezonanţă magnetică;
B. difracție de raze X;
C. fierbere în apă;
D. fierbere în acid sulfuric;
E. fierbere în glicerină.
13. Se distilă un amestec format din substanțele: glicerină (I), alcool

etilic (II), eter etilic (III), tetraclorură de carbon (IV) şi anilină (V).
Prima va distila:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. V.
14. Se distilă un amestec format din substanțele: glicerină (I), alcool

etilic (II), eter etilic (III), tetraclorură de carbon (IV) şi apă (V). Ultima
va distila:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. V.
15. 4 g acid benzoic impur se amestecă cu 100 mL de apă şi se fierbe.

Considerând că 1/4 din apă s-a evaporat şi că filtratul cules a avut masa
de 78,6 g, puritatea acidului benzoic este:
A. 80%;
B. 85%;
C. 90%;
D. 95%;
E. 98%.
231
16. 56,1 g amestec echimolecular de acid benzoic impur şi naftalină
sublimează depunându-se 6,1 g impurități. Ce masă de naftalină conține
amestecul:
A. 24 g;
B. 25,6 g;
C. 28,05 g;
D. 30 g;
E. 31,8 g.
17. 56,1 g amestec echimolecular de acid benzoic impur şi naftalină

sublimează, depunându-se 6,1 g impurități. Puritatea acidului benzoic
este:
A. 70%;
B. 75%;
C. 80%;
D. 85%;
E. 90%.
18. Din 559 g amestec tetraclorură de carbon şi acid acetic impurificat

cu apă, se separă prin distilare cu randament de 80% o fracțiune ce
cântăreşte 301,6 g. O probă de 5,59 g amestec inițial poate reacționa cu
0,02 moli carbonat de sodiu. Conţinutul în tetraclorură de carbon este:
A. 45%;
B. 55,1%;
C. 60,33%;
D. 62,66%;
E. 67,44%.
19. Din 559 g amestec tetraclorură de carbon şi acid acetic impurificat

cu apă se separă prin distilare cu randament de 80% o fracțiune ce
cântăreşte 301,6 g. O probă de 5,59 g amestec iniţial poate reacționa cu
0,02 moli carbonat de sodiu. Continutul în acid acetic este:
A. 21,46%;
B. 32,66%;
C. 33%;
D. 43%;
E. 46,18%.
20. Prin răcirea unui amestec lichid de naftalină în benzen se depun

12,5 Kg, ceea ce reprezintă 13,33% din amestec şi 33,33% din naftalina
inițială. Ce conținut în naftalină avem în amestec:
A. 33,33%;
B. 40%;
C. 45%;
232
D. 50%;
E. 60%.
21. Prin răcirea unui amestec lichid de naftalină în benzen se depun

12,5 Kg, ceea ce reprezintă 13,33% din amestec şi 33,33% din naftalina
initială. Ce dată ar putea lipsi din enunţ, fără a afecta rezultatul:
A. 12,5 Kg;
B. 13,33%;
C. 33.33%;
D. 12,5 Kg şi 13,33%;
E. 12,5 Kg şi 33,33%.
22. Ce masă de permanganat de potasiu 31,6% se foloseşte la oxidarea

a 10,4 g vinilacetilena:
A. 150 g;
B. 188,66 g;
C. 266,66 g;
D. 300 g;
E. 333,33 g.
23. La oxidarea a 10,4 g vinilacetilenă se foloseşte o soluție de KMnO4

31,6% cu dens.=1,025 g/cm3.Ce volum de soluţie s-a folosit:
A. 160 cm3;
B. 260 cm3;
C. 280 cm3;
D. 300 cm3;
E. 340 cm3.
24. Ce procent din hidroxidul de potasiu pus în libertate de KMnO4, în

mediu apos, reacționează cu acidul rezultat la oxidarea vinilacetilenei:
A. 12,5%;
B. 25%;
C. 37,5%;
D. 40%;
E. 50%.
25. Care substanţă consumă cel mai mare volum de KMnO4 2N, în mediu
apos, per gram de compus:
A. acetilena;
B. vinilacetilena;
C. propina;
233
D. butadiena;
E. butandiina.
26. Ce volum de K2Cr2O7 1N se consumă la oxidarea 2-metil-3-hidroxi-1-

butenă, dacă rezultă 16 g amestec de compuşi anorganici:
A. 1 L;
B. 2 L;
C. 2,5 L;
D. 3 L;
E. 4L.
27. Ce concentraţie normală are o soluţie de apă de brom 4% cu

densitatea 1 g/cm3:
A. 0,2 N;
B. 0,3 N;
C. 0,4 N;
D. 0,5 N;
E. 1N.
28. Ce concentrație molară are o solutie de KMnO4 7,9% cu densitatea

egală cu unitatea:
A. 0,25 M;
B. 0,5 M;
C. 0,66 M;
D. 0,75 M;
E. 1 M.
29. Care este concentrația procentuală masică pentru o soluție 10 N de

K2Cr207 în acid sulfuric (cu densitatea de 1,2 g/cm3):
A. 40,83%;
B. 44%;
C. 53,33%;
D. 67%;
E. 58,8%.
30. 100 cm3 soluție clorură de bariu 0,5N dozează produsul prăjirii
oxidante a 3,95 g compus cu un atom de sulf. Conținutul în sulf este:
A. 15,66%;
B. 18,9%;
C. 20,25%;
234
D. 22,78%;
E. 24,88%.
31. În distilare:
A. amestecul se topeşte într-un blaz (rezervor din partea inferioară a unei
coloane de distilare sau de rectificare, în care se introduce amestecul de distilat
sau de rectificat.);
B. se pune un deshidratant în vasul de distilare pentru eliminarea apei;
C. se dizolvă amestecul într-un solvent adecvat;
D. se culeg separat cel puțin două fracțiuni;
E. se răceste şi se încălzeste amestecul.
32. Se aplică în special lichidelor:

A. sublimare;
B. cristalizare;
C. distilare;
D. topire;
E. extracție.
33. La determinarea p.t. al acidului salicilic (p.t.=151°C) se foloseşte

fierberea în:
A. apă;
B. ulei de in;
C. acid sulfuric;
D. glicerină;
E. nitrobenzen.
34. Pentru a se forma cristale mari de acid benzoic:

A. folosim sublimarea;
B. răcim brusc soluţia;
C. răcim moderat soluţia;
D. răcim lent soluţia;
E. folosim distilare.
35. Constante fizice caracteristice solidelor:

A. punct de fierbere;
B. solubilitate;
C. indice de refracție;
D. punct de topire;
E. sicativarea.
36. Pentru separarea acidului benzoic dintr-o soluție se foloseşte:

A. sublimarea;
B. extracția;
C. cristalizarea;
235
D. răcirea;
E. distilarea.
37. Concentrația procentuală masică nu depinde de:

A. masa dizolvatului;
B. masa apei;
C. numărul de moli dizolvat;
D. temperatură;
E. conţinutul în oxigen.
38. Ce concentraţie are o soluţie de apă de brom 4N (cu densitatea de 1

g/cm3):
A. 10%;
B. 20%;
C. 32%;
D. 48%:
E. 50%.
39. Normalitatea unei soluții de KMnO4 nu este în functie de:

A. masa de permanganat;
B. masa de apă;
C. raportul molar KMnO4:H2O la amestecare;
D. substanța ce se supune oxidării;
E. conținutul în oxigen al soluției.
40. 0 masă m1 g de K2Cr2O7 se dizolvă în m2 g soluție de acid sulfuric

98%:
A. concentraţia masică este m1/m2*100%;
B. concentrația masică este (m1/m1-m2)*100%;
C. concentraţia masică este (m1/m1+m2)*100%;
D. concentraţia masică este (m1/m1+0,98m2)*100%;
E. concentraţia masică este (m2/m1+m2)*100%.
41. La dizolvarea a 158 g KMnO4 în 245g apă:

A. rezultă 24 g oxigen;
B. se formează 8700 mg precipitat brun;
C. final avem 56% KOH;
D. se pot oxida 40 g propină;
E. se pot oxida 56 g etenă.
236
42. Nu se poate oxida cu KMnO4(H2SO4):
A. acid oleic;
B. acid formic;
C. acid crotonic;
D. acid stearic;
E. acid oxalic.
43. Decolorarea apei de brom nu are loc la:

A. 3-hexină;
B. acid salicilic;
C. ulei de tung;
D. acid p-vinil-benzoic;
E. acid oleic.
44. 2 g acid salicilic brut conține 24% O:

A. puritatea lui este de 70%;
B. reacționează cu 50 g soluție NaOH 20%;
C. are 42% C;
D. la decarboxilare pierde 2240 mL CO2;
E. reacționează cu 0,1 moli carbonat acid.
45. I se poate determina p.t. în apă:

A. α-naftilamina;
B. naftalina;
C. trinitrobenzen;
D. acid salicilic;
E. anilina.
46. La distilarea simplă acid acetic:CCl4 în raportul masic 1:1 este

favorizată:
A. distilarea CCl4;
B. distilarea CH3COOH;
C. depunerea CCl4;
D. reacţia dintre substanțe;
E. extracția acidului.
47. Din 10 g zahăr brut s-au obținut 100 g soluție de zahăr invertit ce
conține 91 g apă. Afirmaţia corectă este:
A. puritatea zahărului este 90%;
B. procentul de oxigen este de 50%;
C. peste el s-au adăugat 100 g apă;
237
D. masa de impurități este de 1,45 g;
E. conține 9 g zahăr pur.
48. Determinarea p.t. în ulei de parafină se poate face la:

A. uree;
B. α-alanina;
C. acid asparagic;
D. glicocol;
E. anilină.
49. Consumă 4 echivalenți-gram de brom în apă:

A. propina;
B. propena;
C. ciclobutena;
D. vinil-acetilena;
E. stiren.
50. Consumă un număr minim de echivalenți-gram de K2Cr2O7 în H2SO4:

A. 3-hexena;
B. etena tetrasubstituită;
C. 4-metil-1-pentena;
D. 2-metil-1-butena;
E. 1-hexena.
238
TEST 4
Compuşi carbonilici
1. Compuşi carbonilici C5H10O sunt (fară stereoizomeri):
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
2. Aldehide C6H12O sunt (fără stereoizomeri):

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
3. Metil-vinil-cetona face parte din clasa:

A. CnH2n+2O;
B. CnH2nO;
C. C H2n-2O;
D. CnH2n-4O;
E. CnHn-4O.
4. Aldehide cu nucleu aromatic C8H9O sunt:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
5. Compuşi carbonilici monosubstituiţi C9H10O sunt:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
239
6. Compuşi dicarbonilici C4H6O2 sunt:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
7. Dicetone C5H8O2 sunt:

A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
8. Nu pot fi componente metilenice pentru condensarea crotonică:

A. butanal;
B. butanona;
C. ciclohexanona;
D. acetofenona;
E. izobutanal.
9. A + HONO => B + N2 + H2O; B ==(-H2O)==> C; dacă C este aldehidă

acrilică, formula moleculară a lui A este:
A. C3H8NO;
B. C3H5NO;
C. C3H7NO2;
D. C3H5N2O2;
E. C3H7NO.
10. Pentru ca un compus CnH2nO să aibă numai carboni secundari

trebuie să fie:
A. cetonă aciclică;
B. cetonă ciclică;
C. alcool nesaturat;
D. alcool ciclic;
E. fenol.
11. A (C7H8O), la oxidare formează acid dicetoadipic, apă şi CO2 în

raport molar 1:1:1. Prin hidrogenare, A va da B. Alegeţi compusul care,
hidrogenat, va da tot B:
A. anisol;
B. alcool benzilic;
C. p-crezol;
D. m-crezol;
E. o-crezol.
240
12. A (C7H8O),la oxidare formează acid dicetoadipic, apă si CO2 în raport
molar 1:1:1. A poate rezulta prin condensarea a doi compuşi carbonilici,
din care unul este:
A. ciclohexanonă;
B. 3-ciclohexenonă;
C. 2-metil-ciclohexanonă;
D. 4-ciclohexenonă;
E. 2-ciclohexenonă.
13. Raportul grupe carbonil/moli de reactiv Tollens ce pot oxida

compuşii dicarbonilici C4H6O2 este:
A. 4:3;
B. 3:5;
C. 4:5;
D. 5:6;
E. 2:3.
14. Prin oxidarea unui compus organic rezultă câte un mol de 1,2,3-
ciclohexantrionă, benzofenonă, acetofenonă. Numărul de nuclee
aromatice din compusul iniţial este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
15. Ce reacţie nu poate da etinil-vinil-cetona:

A. cu H2;
B. cu RMgX;
C. cu Cl2;
D. cu RCOCl;
E. cu R-CH2-Cl.
16. La oxidarea etinil-vinil-cetonei cu KMnO4(H2O), urmată de reducere,

rezultă un compus organic:
A. cu 2 stereoizomeri optici;
B. de tip aldolic;
C. de tip acid aldonic;
D. de tip tetrol;
E. de tip cetolic.
241
17. Poate condensa intramolecular:
A. butandiona;
B. o-diacetilbenzen;
C. benzofenona;
D. propandial;
E. p-diacetilbenzen.
18. Compusul C5H10O3 dihidroximonocarbonilic cu funcţiune cetonică are

doi izomeri care au împreună 7 stereoizomeri. Prin pierderea celor doi
moli de apă rezultă compuşi izomeri cu formula moleculară:
A. C5H5O;
B. C5H6O2;
C. C5H7O;
D. C5H8O;
E. C5H6O.
19. Care este coeficientul oxigenului molecular în cazul oxidării

ciclohexanului când rezultă un amestec echimolecular de ciclohexanol şi
ciclohexanonă:
A. 1;
B. 3/2;
C. 2;
D. 3/4;
E. 3/5.
20. Câte aldehide cu formula moleculară C9H8O se pot scrie:

A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
21. Se dă schema: antrachinonă +4 [H] ==> A ==(-H2O)=> B;

Eliminarea apei se face:
A. cu hidrogenul de la C sp2 nearomatic;
B. cu hidrogenul de la C sp2 aromatic;
C.cu hidrogenul de la C sp3;
D. prin formarea unei punți eterice;
E. prin formarea unei punți esterice.
242
22. Se dă schema: antrachinonă + 4[H] => A; A se aseamănă cu
antrachinona prin:
A. numărul de C primari;
B. numărul de C terțiari;
C. numărul de C nulari;
D. adiția la legături duble neomogene;
E. numărul de electroni pi.
23. Se dă schema: antrachinonă +4[H] => A. A se aseamănă cu

antrachinona prin:
A. hibridizările atomilor de C;
B. hibridizările la atomii de O;
C. masa de Na cu care reacționează;
D. numărul de electroni p;
E. numărul de electroni pi.
24. p-aminoacetofenona este:

A. un produs de acilare al anilinei;
B. un produs de nitrare al acetofenonei;
C. produsul reacției p-clor-acetofenonei cu amoniac;
D. un produs de hidroliză al p-acetilacetanilidei;
E. un produs de condensare.
25. Compuşi carbonilici C9H8O rezultați în urma unei condensări

crotonice sunt în număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
26. Compuşi carbonilici C9H8O rezultați în urma unei condensări

crotonice sunt:
A. toți monosubstituiți;
B. toți disubstituiți;
C. sunt mono şi di;
D. cu NE = 5;
E. cu NE = 4.
27. Cu câți moli de reactiv Tollens reacționează compuşii

monocarbonilici C10H12O cu carbon asimetric:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
243
D. 10:
E. 12.
28. Ciclohexandionele sunt rezultatul:

A.condensării crotonice;
B. hidrolizei derivaților dihalogenați;
C. oxidării de dioli primari;
D. oxidării de dioli secundari;
E. oxidării de dioli terțiari.
29. Are trei poziţii metilen pentru condensarea crotonică:

A. butandiona;
B. 2,3-pentandiona;
C. 2,4-pentandiona;
D. pentandial;
E. butandial.
30. Prin condensarea 2-ciclohexenonei cu formaldehidă rezultă un

compus cu formula moleculară:
A. C7H6O;
B. C7H8O;
C. C7H100;
D. C7H6O2;
E. C7H8O2.
31. Prin condensarea 2-ciclohexenonei cu formaldehidă rezultă un

compus care prin oxidarea va da:
A. acid dicarboxilic;
B. acid cetomonocarboxilic;
C. acid dicetomonocarboxilic;
D. acid dicetodicarboxilic;
E. acid dicetotricarboxilic.
32. În molecula vinilacetilenei se introduce un radical fenil, iar

hidrocarburile obținute se oxidează cu KMnO4(H2O). Se obțin produşi
care au grupări ceto în număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
244
hidrocarburile obținute se oxidează cu KMnO4(H2O). Grupările carboxil
prezente în compuşii de mai sus sunt în număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
34. În molecula vinilacetilenei se introduce un radical fenil. Numărul de

moli de reactiv Tollens cu care pot reacționa hidrocarburile obținute
este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.

hidrocarburile obţinute se oxidează cu KMnO4(H2O). După oxidarea cu
KMnO4(H2O), noii compuşi vor reacționa cu un număr de moli de reactiv
Tollens egal cu:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 0.
36. O hidrocarbură formează la oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid

sulfuric, ciclohexantrionă, CO2 şi H2O în raport molar 1:3:3. Formula
hidrocarburii este:
A. C9H6;
B. C9H8;
C. C9H10;
D. C9H12;
E. C9H14.
37. Hidrocarbura X, fără izomerie geometrică şi optică, formează la

oxidare:
A. 2 moli de 2-metilciclohexanonă;
B. 2 moli de 3-metilciclohexanonă;
C. 2 moli de 4-metilciclohexanonă;
D. 2-metilciclohexanonă şi 4-metilciclohexanonă;
E. 2-metilciclohexanonă şi 3-metilciclohexanonă.
245
38. Alcoolul p-formilbenzilic:
A. este dialdehidă;
B. are NE =6;
C. deshidratează;
D. reacţionează cu reactivul Tollens;
E. dă reacţia cu NaHCO3.
39. Ciclobutandiona are:

A. toţi carbonii sp2;
B. oxigenii sp3;
C. carbonii terţiari;
D. oxigenii sp2;
E. oxigenii sp.
40. Afirmaţie falsă pentru benzaldehidă:

A. orientează în meta;
B. adiţionează HCN;
C. condensează ca şi componentă carbonilică;
D. se obţine industrial, pe cale hidrolitică;
E. condensează ca şi componentă metilenică.
41. Nu este izomer cu carbonatul de etil:

A. acid piruvic;
B. acid lactic;
C. glicerinaldehidă;
D. aldehidă glicerică;
E. acid metoxiacetic.
42. Este izomer cu carbonatul de etil:

A. acid metoxipropionic;
B. dihidroxiacetona;
C. glicerinaldehidă metilată;
D. hidroxiacetona;
E. acid piruvic.
43. Afirmaţie falsă pentru gruparea carbonil:

A. conţine o legătură polară;
B. conţine o legătură eterogenă;
C. se scindează heterolitic;
D. dă greu adiţii;
E. dă greu substituţii.
246
44. 2-ciclohexenona:
A. are două grupări metilen activate;
B. are NE=2;
C. nu poate fi oxidată;
D. decolorează apa de brom;
E. are izomerie geometrică.
45. Produsul de condensare crotonică a ciclohexanonei cu 2 moli de

formaldehidă:
A. se oxidează la o trionă;
B. prin hidrogenare dă un dimetilciclohexanol;
C. prin aromatizare formează un xilenol;
D. prin reducere va da compus cu carbon asimetric;
E. este asimetric.
46. Aldehida 3-metilcrotonică:

A. nu este croton;
B. are trei carboni primari;
C. are scheletul neopentenei;
D. este din clasa CnH2n-202;
E. are izomerie geometrică.
47. Din aldehida 3-metilcrotonică, prin adiţie de brom şi hidroliză,

rezultă:
A. diol;
B. triol;
C. acid dihidroxilic;
D. aldehidă dihidroxilică;
E. aldocetonă.
48. Produsul de hidroliză pentru 5,5-dicloro-1,3-pentadienă este:

A. aldehidă cu NE = 2;
B. aldehidă cu NE = 3;
C. cetonă cu NE=2;
D. cetonă cu NE = 3;
E. aldocetonă cu NE=3.
49. Butandiona:
A. conţine o legătură dicarbonilică;
B. este o dicetonă liniară;
247
C. este o dicetonă ramificată;
D. nu poate fi componentă metilenică;
E. este dicetonă cu carbon asimetric.
50. Aldehida 3-fenilacrilică:

B. are NE=5;
C. este componentă metilenică;
D. nu este produs de condensare;
E. este activată de nucleu.
248
TEST 5
Compuşi carboxilici
1. Acizi monocarboxilici izomeri C6H12O2, fară stereoizomeri sunt:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
2. Acizi cu nucleu aromatic şi formula moleculară C8H8O2 sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
3. Acizi dicarboxilici C6H10O4, fară stereoizomeri sunt:

A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
4. La arderea unui acid dicarboxilic rezultă din 5,8 g acid, 4,48 L CO2 şi
1,8 g H2O. Din ce clasă face parte acidul:
A. CnH2nO4;
B. CnH2n-2O4;
C. CnH2n-4O4;
D. CnH2n-6O4;
E. CnH2n-8O4.
5. La arderea unui acid dicarboxilic rezultă din 5,8 g acid, 4,48 L CO2 şi
1,8g H2O. Acizi izomeri, inclusiv stereoizomeri sunt:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
249
D. 5;
E. 6.
6. Un acid aromatic are 72% C şi conţine radicalul etil. Izomeri posibili:

A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
7. La oxidarea unui amestec echimolecular de hidrocarburi C8H10 rezultă

doi acizi neizomeri în amestec. Ce conţinut în carbon are amestecul:
A. 62,5%;
B. 68,45%;
C. 70%;
D. 76,66%;
E. 80%.
8. Procentul de carbon al unui amestec echimolecular de acizi

monocarboxilici C1-C4 este:
A. 41,65%;
B. 44,77%;
C. 48%;
D. 51,11%;
E. 54,13%.
9. Cu ce procent scade la încălzire masa unui amestec de acid ftalic şi

izoftalic, când numai unul din acizi trece în anhidridă:
A. 3,25%;
B. 5,42%;
C. 7,25%;
D. 7,89%;
E. 8,11%.
10. Aranjaţi în ordinea scăderii procentului de pierdere a masei la

formarea anhidridelor din: I (acid acetic), II (acid maleic), III (acid
succinic), IV (acid ftalic):
A. II-I-III-IV;
B. III-II-I-IV;
C. II-III-IV-I;
D. II-IV-III-I;
E. II-III-I-IV.
250
11. Raportul masic Ag:C din sarea de argint a unui acid monocarboxilic
nesaturat este 9:5. Acidul va fi:
A. butenoic;
B. crotonic;
C. pentenoic;
D. hexenoic;
E. heptenoic.
12. Cel mai acid compus rezultă la oxidarea cu KMnO4(H2O) din:

A. acetilenă;
B. propină;
C. 1-butină;
D. etenă;
E. 2-butină.
13. Cel mai slab compus cu caracter acid rezultă la oxidarea cu

KMnO4(H2O) din:
A. acetilenă;
B. propină;
C. 1-butină;
D. etenă;
E. 2-butină.
14. Un acid monocarboxilic formează o sare de argint cu 55,38% Ag.

Formula acidului este:
A. C2H4O2;
B. C3H6O2;
C. C4H8O2;
D. C5H10O2;
E. C6H12O2.
15. Sarea de calciu a unui acid dicarboxilic are 23,53% Ca. Acidul este:
A. oxalic;
B. malonic;
C. succinic;
D. glutaric;
E. adipic.
251
16. 3,7 g acid monocarboxilic în reacţia cu magneziul formează 0,56 L
H2. Acizi izomeri sunt:
A. 1;
B. 2;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
17. Acidul 3-cetobutiric se obţine din:

A. acetonă + HCN, urmată de hidroliză;
B. acetonă clorurată + HCN şi hidroliză;
C. acid vinilacetic + HCl, apoi hidroliză şi oxidare;
D. condensare aldolică a acetaldehidei, apoi oxidare;
E. butanonă clorurată + HCN şi hidroliză.
18. Se dă un amestec echimolecular de acid acetic şi acid tricloroacetic.

Care este raportul dintre numărul de moli de carbonat acid de sodiu
care reacţionează iniţial şi după hidroliză, cu acest amestec:
A. 1:2;
B. 2:3;
C. 2:1;
D. 2:5;
E. 1:3.
19. Prin încălzirea unui amestec de acid maleic şi fumaric se obţine un

nou amestec ce conţine 46,83%. Ce raport molar au avut cei doi acizi în
amestec:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 3:1;
E. 3:2.
20. A+H2 ==> B ==> C+H2O; C+5[0] ==>D+CO2+ H2O. Dacă D este
acidul p-hidroxibenzoic, A se numeşte:
A. p-crezol;
B. p-vinilfenol;
C. p-hidroxiacetofenonă;
D. p-etilbenzen;
E. p-hidroxitoluen.
252
21. Care dintre amestecurile de mai jos nu se poate separa la tratare cu
carbonat acid de sodiu:
A. acid formic şi fenol;
B. acid benzoic şi etanol;
C. nitrobenzen şi acid malonic;
D. acid acetic si acid oxalic;
E. acid acetic şi acetonă.
22. La formarea legăturii de hidrogen intramoleculare din acidul maleic,

numărul de atomi de hidrogen implicaţi este de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
23. Care este masa moleculară a unui acid dicarboxilic, dacă prin
esterificare cu metanol dă un diester care are M cu 24,13% mai mare ca
Macid:
A. 116 g/mol;
B. 118 g/mol;
C. 140 g/mol;
D. 142 g/mol;
E. 166 g/mol.
24. Un acid organic pierde prin încălzire un mol de apă şi îi scade masa
cu 15,25%, rezultând un compus X cu 48% C. Care este masa
moleculară a lui X:
A. 100 g/mol;
B. 106 g/mol;
C. 116 g/mol;
D. 118 g/mol;
E. 130 g/mol.
25. Ce volum de H2 rezultă la tratarea a 5,3 g amestec echimolecular de

acizi formic şi acetic, cu magneziu:
A. 560 cm3;
B. 1120 cm3;
C. 2240 cm3;
D. 3360 cm3;
E. 4480 cm3.
253
26. Ce volum de NaOH 0,2 N va neutraliza 2,95 g acid succinic:
A. 100 cm3;
B. 150 cm3:
C. 200 cm3:
D. 250 cm3;
E. 500 cm3.
27. Ce procent de acid maleic se găseşte într-un amestec de acid maleic

şi fumaric, dacă masa lui scade la încălzire cu 7,76%:
A. 25%;
B. 30%;
C. 40%;
D. 45%;
E. 50%.
28. Raportul molar acid carboxilic C9H8O2:KMnO4, la oxidare, este 1:2.

Acidul poate fi:
A. 3-fenilpropionic;
B. 3-fenilacrilic;
C. 2-fenilacrilic;
D. o-metilbenzoic;
E. o-etilnaftionic.
29. Acidul benzoic şi acidul benzensulfonic se deosebesc prin:

B. neutralizarea cu NaOH;
C. procentul de oxigen;
D. hibridizările atomilor de carbon;
E. numărul atomilor de hidrogen.
30. Acidul benzoic şi acidul benzensulfonic se deosebesc prin:

A. numărul atomilor de hidrogen;
B. reacţia cu formiatul de sodiu;
C. hibridizare la oxigen;
D. reacţia cu carbonatul acid de sodiu;
E. reacţia cu sulfitul acid de sodiu.
31. A+3[0] ==> B + C; B +2H2O ==> D + 2HCl; D +C ==>E +H2O; E

este esterul monoacetilat al acidului hidroxiacetic. A este un derivat
diclorurat de la 2-butenă şi are halogenii în poziţiile:
A. 1,1;
B. 1,2;
254
C. 1,3;
D. 1,4;
E. 1,5.
32. Câte hidrocarburi pot da la oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid

sulfuric un mol acid cetosuccinic, un mol de CO2 şi un mol de H2O:
A. nici una;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
33. Se oxidează cu KMnO4 în mediu apos acizii 2-butenoic şi 3-butenoic.

Produşii obţinuţi:
A. decarboxilează la acelaşi compus;
B. au acelaşi număr de stereoizomeri optici;
C. au acidităţi apropiate;
D. la oxidarea cu dicromat dau acelaşi compus;
E. la oxidarea cu permanganat dau acelaşi compus.
34. C5Cl6 derivă de la ciclopentadienă şi la hidroliză alcalină va da un

compus:
A. hidroxihalogenat;
B. cetohalogenat;
C. acid halogenat;
D. dicarbonilic;
E. carboxi-halogenat.
35. Dacă se oxidează ciclopentadiena cu dicromat de potasiu şi acid

sulfuric, rezultă:
A. acid oxalic +acid malonic;
B. acid oxalic + acid hidroximalonic;
C. acid oxalic + acid cetomalonic;
D. acid oxalic + acid acetic;
E. acid oxalic + acid etanoic.
36. O alchenă, prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric,

formează doi compuşi, X şi Y. X se tratează cu PCl5, iar Y se reduce. Prin
reacţia noilor compuşi, rezultă Z. Alchena va avea sigur:
A. carbon cuaternar;
B. 4 carboni;
255
C. izomerie optică;
D. simetrie;
E. carbon secundar.
37. Un acid monocarboxilic are NE = 6 şi 73% C şi este obţinut în urma

condensării dintre două aldehide, urmată de oxidarea cu reactiv Tollens.
Acidul poate fi:
A. α-fenilacrilic;
B. α-fenilcrotonic;
C. α-fenilcrotonic;
D. α-fenilcrotonic;
E. α-fenilbutiric.
38. La oxidarea cu dicromat de potasiu a unui acid monocarboxilic care

are NE= 6 şi 73% C şi a fost obţinut în urma condensării dintre două
aldehide, urmată de oxidarea cu reactiv Tollens, poate rezulta:
A. acid benzoic şi acid acetic;
B. acid benzoic şi acid oxalic;
C. acid benzoic şi acid piruvic;
D. acid benzoic si acid malonic;
E. acid benzoic şi acid carbonic.
39. Acidul succinic, acidul acetic,acidul lactic şi formaldehida:

A. au aceeaşi formulă brută;
B. au aceeaşi solubilitate;
C. au aceeaşi formulă procentuală;
D. au acelaşi raport masic C:H;
E. au acelaşi raport masic C:O.
40. Formula C5H10O5 poate corespunde:

A. unui cetoacid;
B. unui poliol ciclic;
C. unui acid dicetodicarboxilic;
D. unui acid dicarboxilic;
E. unui acid aldonic.
41. 2,3-dimetil-1,4-difenilbutadiena, prin oxidare, reducere şi

esterificare a produşilor, urmată de amonoliză, formează:
A. acid benzoic;
B. 2,3-butandiol;
C. anilină;
D. benzilamidă;
E. fenilenamină.
256
42. Acidul benzensulfonic şi sulfatul acid de fenil:
A.reacţionează cu NaOH;
B. au aceeaşi formulă moleculară;
C. nu se pot clorura catalitic;
D. orientează în meta;
E. pot alchila.
43. Are caracter acid apropiat acidului carbonic:

A. alcoolul benzilic;
B. acid acetic;
C. acid formic;
D.acidul pirolignos;
E. acid benzensulfonic.
44. Ce acid monocarboxilic cu 73% C şi NE = 6 se poate obţine prin

condensarea a două aldehide, urmată de oxidarea cu reactiv Tollens:
A. 3-fenilacrilic;
B. 2-fenilcrotonic;
C. 3-fenilcrotonic;
D. 3-fenilmetacrilic;
E. 4-fenilcrotonic.
45. Acidul metilsuccinic poate forma anhidridă:

A. cu izomerie geometrică;
B. cu izomerie optică;
C. cu heterociclu de 6;
D. cu heterociclu de 7;
E. cu ciclu de 5.
46. Acidul monocarboxilic care la oxidare va da acid cetomalonic, CO2 şi

apă în raport molar 1:1:1:
A. este mai tare ca acidul acetic;
B. prin reducere, dă compus cu doi C* (* = asimetric);
C. decarboxilează la acid propionic;
D. poate avea caracter aromatic;
E. poate dimeriza.
47. 1-carboxibutadiena:
A. la hidrogenare formează acid butiric;
B. are doi stereoizomeri geometrici;
C. este mai tare ca acidul piruvic;
257
D. la oxidare cu KMnO4 formează acid gluconic;
E. are doi stereoizomeri optici.
48. Compusul obţinut din decarboxilarea acidului gluconic se poate

obţine şi din:
A. oxidare butadienă;
B. oxidare pentadienă;
C. oxidare vinilacetilenă;
D. hidroliza unui pentacloroderivat vicinal;
E. oxidare vinilbutina.
49. Hidroxiacetaldehida este izomeră cu:

A. acidul acetic;
B. acidul propionic;
C. acidul hidroxiacetic;
D. acidul cetoacetic;
E. acidul piruvic.
50. Acidul piruvic (2-cetopropionic) are raportul masic C:O:

A. 1:1;
B. 1:4;
C. 3:5:
D. 2:3;
E. 3:4.
258
TEST 6
Derivaţi funcţionali
1. Câţi esteri izomeri cu formula moleculară C5H10O2 sunt:
A. 3;
B. 5;
C. 7;
D. 8:
E. 9.
2. Esteri cu nucleu aromatic şi formula moleculară C8H8O2 sunt:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
3. Amidele acidului formic cu formula moleculară C5H11ON sunt:

A. 5;
B. 7;
C. 9;
D. 11;
E. 14.
4. Anhidride acide cu formula C5H8O3 sunt:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
5. Câţi izomeri geometrici au anhidridele mixte aciclice C6H8O3:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
259
6. Din doi moli acid acetic şi doi moli etanol rezultă acetat de etil Ke = 4.
Ce masă de ester se obţine:
A. 88 g;
B. 117,33 g;
C. 126 g;
D. 150 g;
E. 189,5 g.
7. Cu ce alcool trebuie esterificată anhidrida acetică pentru ca Mester =

Manhidridă:
A. alcool metilic;
B. alcool etilic;
C. alcool propilic;
D. alcool butilic;
E. alcool pentilic.
8. Cel mai mare conţinut în oxigen îl are esterul etanolului cu acidul:

A. formic
B. acetic;
C. lactic;
D. piruvic;
E. benzoic.
9. Esterii cu NE = 3 şi duble legături în partea acidă şi alcoolică au

întotdeauna:
A. reacţie pozitivă cu apa de brom;
B. hidroliză la un compus instabil;
C. izomerie geometrică;
D. izomerie optică;
E. capacitate de a emulsiona.
10. Benzanilida este un derivat funcţional:

A. de la acid alifatic;
B. de la amină aromatică;
C. nehidrolizabil;
D. care poate da polimerizare;
E. care poate da condensare.
11. Fenilacetatul de fenil şi benzoatul de benzil se deosebesc prin:

A. formula moleculară;
B. hibridizările atomilor de carbon;
C. conţinutul în oxigen;
D. numărul de moli de NaOH la hidroliză;
E. raportul masic C:O.
260
12. Care este formula compusului rezultat în urma reacţiei dintre
hidroxiacetonă şi clorura acidă a acidului lactic:
A. C5H8O4;
B.C6H10O4;
C.C5H8O3;
D.C6H12O3;
E.C6H12O4·
13. Compusul CH3-O-CO-CO-O-CH3 se numeşte:

A. anhidridă acetică;
B. carbonat de dimetil;
C. oxalat de dimetil;
D. dimetoxiacetonă;
E. butandionă.
14. Câte un mol din esterii C8H8O2 hidrolizează cu NaOH. Numărul de

moli de bază folosiţi este:
A. 9;
B. 10;
C. 11;
D. 12;
E. 14.
15. Esteri cu carbon nular şi formula moleculară C6H12O2 sunt:

A. 7;
B. 8;
C. 9;
D. 10;
E. 12.
16. Creşterea procentuală masică la transformarea acidului propionic în

clorura acidă este de:
A. 25%;
B. 32,5%;
C. 44,2%;
D. 48%;
E. 52,5%.
17. Poate da amonoliză:

A. acetat de izopropil;
B. dietil eter;
C. difenil eter;
261
D.acetat de amoniu;
E. acetat de aluminiu.
18. Ce formulă moleculară are cel mai simplu diester ce conţine un rest
acetil şi unul lactil:
A. C6H8O3;
B. C6H10O3;
C. C6H10O4;
D. C6H12O3;
E. C6H12O4.
19. Se hidrolizează câte un mol din: 1,1,1-triclorOetan (I), clorură de

acetil (II), acetamidă (III), clorură de benzoil (IV). Mediile rezultate se
neutralizează cu NaOH. Cea mai mică cantitate de NaOH se consumă la:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV;
E. I şi II.
20. Esterii C6H12O2 cu carbon cuaternar pot da la amonoliză:

A. alcool etilic;
B. formamidă;
C. N-metilpropionamidă;
D. izobutanol;
E. sec-butanol.
21. Poate da la hidroliză acid p-hidroxi-benzoic:

A. p-hidroxi-benzamidă;
B. clorură de p-clorobenzoil;
C. p-hidroxi-benzil-nitril;
D. p-bromobenzamidă;
E. p-iodoacetanilidă.
22. Pot exista amide N,N-disubstituite care să conţină numai:

A. carboni primari;
B. carboni terţiari;
C. carboni cuaternari;
D.carboni secundari;
E. azot cuaternar.
23. Esterul C6H12O2 nu poate avea:

A. C asimetric în partea acidă;
B. C nular în partea acidă;
262
C. doi C asimetrici în partea alcoolică;
D. C nular în partea alcoolică;
E. C cuaternar în partea acidă.
24. Face parte din clasa CnH2n-2O4:

A. cetomalonat de dimetil;
B. hidroximalonat de dimetil;
C. malonat de dimetil;
D. carbonat de dietil;
E. malonat de acrilil.
25. Ce masă de soluţie acid acetic 30% poate esterifica 370 g alcool
saturat cu 21,62% O, dacă acidul se ia cu 50% exces:
A. 800 g;
B. 1000 g;
C. 1200 g;
D. 1400 g;
E. 1500 g.
26. 370 g alcool saturat cu 21,62% O se esterifică cu acidul acetic. Dacă

esterificarea are un randament de 75%, masa de ester obţinută va fi de:
A. 386,63 g;
B. 389 g;
C. 409,98 g;
D. 412,75 g;
E. 435 g.
27. p-nitrobenzoatul de p-tolil, prin mononitrare şi hidroliză cu NaOH va

da ca produs principal:
A. 2,4-dinitrobenzoat de sodiu;
B. o-nitro-p-metilfenol;
C. m-nitro-p-metilfenol;
D. o-nitro-p-crezolat;
E. o-nitro-p-xileniat.
28. Produsul dintre anhidrida acrilică şi alcoolul alilic se hidrolizează cu

NaOH. Rezultă după hidroliză:
A. doi compuşi cu acelaşi conţinut în Na;
B. acelaşi număr de atomi de carbon;
C. aceeaşi nesaturare;
D. aceeaşi solubilitate;
E. acelaşi număr de atomi de sodiu.
263
29. La tratarea pirogalolului cu anhidridă acetică rezultă un triester şi
acid acetic. Dacă reacţia a decurs cantitativ, care este numărul de moli
de NaOH care va reactiona cu esterul şi acidul acetic:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
30. Prin pierderea unui mol de apă din carbonatul de amoniu rezultă:
A. uree;
B. acid carbonic;
C. cianat de amoniu;
D. carbamat de amoniu;
E. uramida.
31. Lactatul de fenil se hidrolizează bazic. Care este numărul de moli de

NaOH folosiţi:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
32. La prepararea acetatului de etil amestecul final conţine 0,6 moli acid, 0,1
moli alcool,0,4 moli apă. Procentele de acid, respectiv alcool, transformaţi este:
A. 40% şi 80%;
B. 80% şi 80%;
C. 60% şi 75%;
D. 60% şi 80%;
E. 70% şi 80%.
33. Poliesteri obţinuţi prin reactia de policondensare:

A. gliptali;
B. poliacetat de vinil;
C. poliacrilat de etil;
D. polimetacrilatul de metil;
E. poliacrilat de alil.
264
34. Polimeri nehidrolizabili:
A. poliacetatul de vinil;
B. policlorura de vinil;
C. polimetacrilatul de metil;
D. polistiren;
E. poliacrilonitril.
35. Hidrolizează şi apoi formează mediu acid:

A. poliacrilonitril;
B. poliacetat de vinil;
C. polibutadiena;
D. polistiren;
E. polipropena.
36. Compusul macromolecular rezultat la hidroliza acestui polimer are

caracter acid:
A. poliacetat de vinil;
B. poliacrilonitril;
C. policlorura de vinil;
D. polibutadiena;
E. polistiren.
37. Acizii benzentricarboxilici se supun formării anhidridelor acide

intramoleculare. Acestea sunt în număr de:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
38. Ce amidă supusă degradării Hoffmann va da benzen:

A. butiramida;
B. benzamida;
C. benzilamida;
D. benzdiamida;
E. nici una.
39. Unei amide, prin pierderea apei, îi scade masa cu 20,7%. Amida
este:
A.acetamidă;
B. propionamidă;
C.butiramidă;
D. benzamidă;
E. uree.
265
40. Ce volum de soluţie de amoniac 2M reacţionează cu 7,4 g acid
propionic pentru a da propionamidă, dacă randamentul reacţiei este de
80%:
A. 50 cm3;
B. 100 cm3;
C. 0,2 L;
D. 0,5 L;
E. 0.75 L.
41. Ftalamida şi ftalimida au comun:

A. procentul de azot:
B. raportul masic C:N;
C. raportul masic C:O:
D. bazicitatea mediului la hidroliză;
E. raport masic C:H.
42. Esterii C8H8O2 care reacţionează cu 2 moli NaOH consumă la

amonoliză un număr de moli de amoniac egal cu:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 7.
43. Un ester saturat conţine 36,36% oxigen. Numărul de moli de NaOH

folosiţi la hidroliză este:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
44. Acidul tereftalic cu 2 moli etandiol şi apoi dublă deshidratare va da:

A. tereftalat de dimetil;
B. terftalat de dietil;
C. tereftalat de divinil;
D. tereftalat de etinil;
E. tereftalat de alil.
45. Un nitril C6H11N are acelaşi număr de izomeri cu:

A. C5H11Cl;
B. C5H12O;
C. C4H10O;
266
D. C4H8O2;
E. C4H8O.
46. Acetatul de vinil este izomer cu:

A. acetat de propil;
B. formiat de izopropil;
C. formiat de alil;
D. propionat de metil;
E. propionat de etil.
47. O amidă C6H13ON se hidrolizează numai cu carboni primari. Nu va

rezulta:
A. acid acetic;
B. etilamină;
C. dietilamină;
D. acid etanoic;
E. acid metilformic.
48. Ce pierdere procentuală masică are încălzirea ftalamidei cu P2O5:

A. 19.21%;
B. 21,95%;
C. 23%;
D. 24,11%;
E. 27.44%.
49. Calculaţi în procente, când scade cel mai mult masa unei amide:
A. la hidroliză;
B. la reducere;
C. la deshidratare;
D. la degradarea Hoffman;
E. la pierderea apei.
50. Benzamida N,N-disubstituită cu doi radicali naftil diferiţi are

nesaturarea echivalentă egală cu:
A. 15;
B. 16;
C. 17;
D. 18;
E. 19.
267
TEST 7
Grăsimi, săpunuri, detergenţi
1. Câţi carboni are un detergent de tip sare de sodiu a unui acid
alchilarensulfonic,dacă raportul Csecundar:Cterţiar este 2:1:
A. 14;
B. 15;
C. 16;
D. 17;
E. 18.
2. Esterii cu NE = 3 şi duble legături în partea acidă şi alcoolică au

întotdeauna:
A. reacţie de saponificare;
B. hidroliză la un compus instabil;
D. proprietăţi de grăsime;
E. caracter aromatic.
3. 34,4 g grăsime cu Is=195 se supune saponificării cu o soluţie de KOH

0,5 N. După saponificare cu KOH în exces, se neutralizează cu 40 g
soluţie HCl 7,3%. Care este volumul de soluţie KOH 0,5N folosit:
A. 200 cm3;
B. 250 cm3;
C. 300 cm3;
D. 350 cm3;
E. 400 cm3.
4. 10 g ulei cu lI =126,5 se amestecă cu 20 g iod. Iodul nereacţionat se

titrează cu 500 cm3 soluţie de tiosulfat de sodiu. Concentraţia soluţiei
de tiosulfat a fost:
A. 0,1 N;
B. 0,2 N;
C. 0,3 N;
D. 0,4 N;
E. 0,5 N.
268
5. Care este formula compusului rezultat în urma reacţiei dintre
glicerină şi clorură acidă a acidului lactic:
A. C12H10O9;
B. C12H12O9;
C. C12H16O9;
D. C12H18O9;
E. C12H20O9.
6. Care este raportul C nulari:grupe metil la un detergent cationic:

A. 1:1;
B. 2:3;
C. 3:4;
D. 3:5;
E. 1:2.
7. Detergenţii anionici pot avea:

A. catenă liniară alifatică fără grupe funcţionale;
B. catenă liniară aromatică fără grupe funcţionale;
C. catenă liniară alifatică şi aromatică fără grupe funcţionale;
D. catenă mixtă alifatică şi aromatică cu o grupă funcţională negativă;
E. catenă mixtă alifatică şi aromatică cu o grupă funcţională neutră.
8. Câţi carboni are un detergent de tip sare de sodiu a unui acid

alchilarensulfonic dacă raportul Csecundar:Cterţiar =8:5:
A. 14;
B. 15;
C. 16;
D. 17;
E. 18.
9. Pot da amonoliză:
A. detergent cationic;
B. dietil-eter;
C. difenil-eter;
D. triglicerida;
E. detergent anionic.
10. Esterul C6H12O2 nu poate avea:

A. C asimetric în partea acidă;
B. C nular în partea acidă;
269
C. C asimetric în partea alcoolică;
D. saponificare prin amonoliză;
E. saponificare cu NaOH.
11. Detergenţii anionici conţin:

A. radical alchil liniar;
B. radicali arili trivalenţi;
C. gruparea -OSO;
D. gruparea -SO;
E. radicali alchili ramificaţi.
12. Care gliceridă are raportul masic C:O = 6,875:1:

A. distearopalmitina;
B. dipalmitostearina;
C. distearooleina;
D. dipalmitooleina;
E. tripalmitina.
13. Dioleostearinei îi corespund stereoizomeri în număr maxim de:

A. 4;
B. 3;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
14. Prin hidrogenarea dioleostearinei:

A. rezultă tristearină;
B. creşte instabilitatea;
C. scade II;
D. creşte Is;
E. se pierd atomi de carbon.
15. Azotul dintr-un detergent cationic:

A. este hibridizat sp3;
B. este hibridizat sp2;
C. este hibridizat sp;
D. are simetrie trigonală;
E. are o pereche de electroni neparticipanţi.
16. Ce masă de săpun de sodiu cu 25% apă rezultă din 2 Kg trioleină:

A. 1,375 Kg;
B. 1,4 Kg;
C. 1,8 Kg;
270
D. 1,9 Kg;
E. 2,75 Kg.
17. Un detergent alchilarensulfonic are 10% S. Numărul de carboni din

detergent este:
A. 14;
B. 15;
C. 16;
D. 18;
E. 20.
18. Tristearina are valoarea energetică, la ardere, de 34 KJ per gram.

Câti MJ rezultă dintr-un mol de tristearină:
A. 29;
B. 30,26;
C. 32,44;
D. 35;
E. 36,78.
19. Care trigliceridă consumă mai mult KOH per gram:

A. PPP;
B. OOO;
C. SSS;
D. PSS;
E. OOP.
20. Câte Kg de iod adiţionează 20 moli de dioleostearină:

A. 5,08 Kg;
B. 5,76 Kg;
C. 6,12 Kg;
D. 9,76Kg;
E. 10,16 Kg.
21. Câte Kg de apă de brom 8% decolorează 1,5 moli de dioleostearină:

A. 2 Kg;
B. 2,76 Kg;
C. 3 Kg;
D. 4 Kg;
E. 6 Kg.
22. Cât oleat de sodiu rezultă din 10 moli dioleostearină:

A. 3,04 Kg;
B. 4,88 Kg;
C. 6,08 Kg;
271
D. 9,16 Kg;
E. 10,8 Kg.
23. Cât stearat de potasiu rezultă dintr-un mol dioleostearină :

A. 3,22 Kg;
B. 298 g;
C. 392 g;
D. 0,322 Kg;
E. 0,415 Kg.
24. Ce masă de NaOH 40% saponifică 43 g stearo-palmito-oleină:

A. 10 g;
B. 15 g;
C. 20 g;
D. 40 g;
E. 50 g.
25. Masa de KOH în mg care reacţionează cu un mol de acid oleic este:

A. 28000;
B. 56000;
C. 112000;
D. 140000;
E. 200000.
26. Spre deosebire de detergenţi, săpunurile:

A. nu au parte hidrofobă;
B. nu au parte hidrofilă;
C. nu au catenă;
D. nu au nuclee aromatice;
E. nu au radicali alchil.
27. Detergenţii neionici, spre deosebire de cei ionici:

A. nu au putere de spălare;
B. nu au catene;
C. au putere de spălare mai mare;
D. au putere de spălare mai mică;
E. au sarcini puternic negative.
28. Nu este folosit, la fabricarea unsorilor consistente, săpunul de:

A. sodiu;
B. calciu;
C. magneziu;
272
D. aluminiu;
E. aluminiu + magneziu.
29. Sicativarea constă în:

A. oxidare cu aer şi polimerizare;
B. oxidare şi reducere;
C. polimerizare;
D.oxidare şi dehidrogenare;
E. oxidare cu ozon.
30. Nu este mediu de hidroliză a grăsimilor:

A. HCl;
B. H2SO4;
C. KOH;
D. CCl4;
E. NaOH.
31. Câte grupări etoxi se introduc în molecula dodecanolului pentru a

avea masa moleculară 582:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
32. Decanolul reacţionează cu 10 moli de oxid de etenă. Pentru produs,

raportul Csecundar:Cprimar este de:
A. 1:2;
B. 3:10;
C. 4:11;
D. 5:12;
E. 6:13.
33. Decanolul reacţionează cu 10 moli de oxid de etenă. Pentru produs,

conţinutul în oxigen este de:
A. 21%;;
B. 27,12%;
C. 29,08%;
D. 29,43%;
E. 31,89%.
273
34. Decanolul reacţionează cu 10 moli de oxid de etenă. Volumul de
etenă, cu 98% puritate, în volume, folosit pentru a obţine 25 moli
detergent neionic, este:
A. 3,87 m3;
B. 4,12 m3;
C. 5,71 m3;
D. 6,08 m3;
E. 6,72 m3.
35. Ce masă de săpun de sodiu rezultă din 7 moli diolestearină, dacă

săpunul are 10% apă:
A.7,1 Kg;
B. 8,6 Kg;
C.8,91Kg;
D. 9 Kg;
E. 9,66 Kg.
36. Ce masă de săruri de sodiu rezultă din 20 de moli dioleostearină:

A. 10,82 Kg;
B. 11,56 Kg;
C. 15,28 Kg;
D. 16,55 Kg;
E. 18,28 Kg.
37. Indicele de iod se exprimă în:

A. mg I2/g grăsime;
B. g I2/g grăsime;
C. g I2/Kg grăsime;
D. g I2/100 g grăsime;
E. mg I2/100 g grăsime.
38. Indicele de saponificare se exprimă în:

A. g KOH/g grăsime;
B. g KOH /Kg grăsime;
C. mg KOH/g grăsime;
D.mg KOH/Kg grăsime;
E. mg KOH/100 g grăsime.
39. Indicele de iod al dioleostearinei este de:

A. 57,33;
B. 61,66;
C. 67,82;
D. 71,2;
E. 87,94.
274
40. O grăsime conţine 88,4% trioleină. Ce masă de grăsime adiţionează
7,62 Kg iod:
A. 1 Kg;
B. 2 Kg;
C. 5 Kg;
D. 10 Kg;
E. 15 Kg.
41. În apele dure, săpunurile de sodiu şi potasiu se transformă în:

A. săruri de sodiu;
B. săruri de potasiu;
C. săruri de calciu;
D. săruri de amoniu;
E. săruri de alchilamoniu.
42. Are activitate optică, triglicerida:

A. POS;
B. POP;
C. SOS;
D. OPO;
E. OSO.
43. Digliceride ale acidului stearic, inclusiv stereoizomeri, sunt:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 6.
44. Câţi carboni au acizii rezultaţi la oxidarea cu dicromat de potasiu a

acidului oleic:
A. 6 şi 8;
B. 8 si 8;
C. 8 şi 10;
D. 9 şi 9;
E. 9 şi 10.
45. Acidul dodecanoic se numeşte uzual:

A. miristic;
B. palmitic;
C. lauric;
D. linoleic;
E. stearic.
275
46. Care trigliceridă conţine cei mai puţini atomi de hidrogen:
A. PPP:
B. OOO;
C. SSS:
D. OPS;
E. OOS.
47. Câte grame de oleat de sodiu rezultă dintr-un amestec

echimolecular, format din câte un mol de trioleină, dioleină şi
monooleină:
A. 1524 g;
B. 1624 g;
C. 1724 g;
D. 1824g9
E. 1988 g.
48. Câte grame de glicerină rezultă dintr-un amestec echimolecular,

format din câte 0,3 moli de trioleină, dioleină şi monooleină:
A. 80 g;
B. 82,8 g;
C. 92 g;
D. 95,6 g;
E. 98,8 g.
49. Ce masă de ape glicerinoase se obţine din 442 g trioleină şi 1000 g

soluţie de KOH 8,4%:
A. 866 g;
B. 962 g;
C. 988 g;
D. 1000 g;
E. 1112 g.
50. Ce masă de săruri de potasiu se obţine din 442 g trioleină şi 1000 g

soluţie de KOH 8,4%:
A. 480 g;
B. 520 g;
C. 560 g;
D. 600 g;
E. 800 g.
276
TEST 8
Aminoacizi,peptide, proteine
1. Care este conţinutul în carbon al lisinei:
A. 47,39%;
B. 49,31%;
C. 50,17%;
D. 52,66%;
E. 54.89%.
2. Ce procent de carbon are dipeptidul glicil-lisina:

A. 43,32%;
B. 44,56%;
C. 45,78%;
D. 47,29%;
E. 49,77%.
3. Nitroderivaţi izomeri cu valina (fără stereoizomeri):

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
4. Câte tripeptide izomere se pot forma cu α-aminoacizii cu trei atomi de

carbon:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 8;
E. 9.
5. Care dintre dipeptide poate rezulta la hidroliza tripeptidelor formate

din α-aminoacizii cu trei atomi de carbon (G-glicină; S-serină; V-valină;
A-alanină):
A. G-S;
B. V-S;
C. S-G;
D. V-A;
E. S-A.
277
6. Clorhidratul glicil-alaninei se deosebeşte de cel al alanil-glicinei, prin:
B. tipuri de legături;
C. tipuri de hibridizări;
D. aciditate;
E. legătura ionică.
7. Lisina în mediu acid are cel mai puternic hidrogen acid:

A. cel de la gruparea-NH3 din epsilon;
B. cel de la-COOH;
C. cel de la gruparea -CH- din alfa;
D. cel de la gruparea -CH2-din epsilon;
E. toţi sunt la fel de acizi.
8. Acidul glutamic, în mediu puternic acid, are funcţiune de:

A. amfion;
B. carbocation;
C. carbanion;
D. cation;
E. anion.
9. Valina este un aminoacid ce conţine carboni primari, în număr de:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
10. Acidul 2-aminopropanoic este izomer cu:

A. valina;
B. glicinat de etil;
C. acid N-acetilaminoacetic;
D. nitrit de propil;
E. nitrat de izopropil.
11. Dipeptida cu cel mai mare conţinut în azot este:

A. asparagil-glicina;
B. glutamil-alanina;
C. glicil-asparagina;
D. lisil-serina;
E. lisil-glicina.
278
12. Prin introducerea unui radical fenil în glicocol rezultă numai:
A. compuşi hidrolizabili;
B. compuşi care se pot acila;
C. compusi care reacţionează cu HONO, la dezaminare;
D. compuşi optic activi;
E. compuşi care se pot eterifica.
13. Prin introducerea unui radical fenil în α-alanină, rezultă numai:

A. compuşi care se pot eterifica;
B. compuşi cu carbon asimetric;
C. amfioni;
D. compusi care se pot esterifica;
E. compuşi care se pot dimeriza.
14. Prin introducerea unui radical fenil în α-alanină, rezultă compuşi

izomeri în număr de (inclusiv stereoizomeri):
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
15. Legătura cea mai frecventă din peptide este:

A. amidică;
B. de hidrogen;
C. esterică;
D. dipol-dipol;
E. ionică.
16. Care din peptidele de mai jos poate da la hidroliză G-A (G = glicină,
A=alanină; V = valină; S = serină):
A. A-V-G;
B. A-G-V;
C. S-G-A;
D. S-A-G;
E. G-S-A.
17. Acidul 2-amino-3-hidroxibutiric este omologul superior pentru:

A. valină;
B. serină:
C. lisină;
D. cisteină;
E. glicocol.
279
18. Tetrapeptida G-G-V-S este izomeră cu (G = glicină, A = alanină; V=
valină, S = serină):
A. A-G-G-S;
B. G-A-V-S:
C. A-A-G-S;
D. S-A-A-A;
E. A-A-S-G.
19. Cel mai mare conţinut în oxigen, îl are dipeptida (G = glicină, A =

alanină; V = valină, S = serină):
A. G-A;
B. G-V;
C. A-V:
D. G-S;
E. S-V.
20. Cel mai mare conţinut în sulf, îl are:

A. esterul metilic al cisteinei;
B. cisteinat de sodiu;
C. N-acetilcisteina;
D. produsul decarboxilării serinei;
E. produsul decarboxilării cisteinei.
21. Ce legături chimice lipsesc aminoacizilor, în structura cristalină:

A. covalentă polară;
B. metalică;
C. ionică;
D. coordinativă;
E. covalentă nepolară.
22. Derivaţii xantoproteici ai proteinelor sunt:

A. esteri ai acidului azotic;
B. conţin în moleculă grupe nitro legate de carbon;
C.sunt coloraţi în violet;
D. amestecuri de nitroderivaţi şi amine;
E. eteri ai acidului azotic şi azotos.
23. Serina, după transformarea în amfion, nu va prezenta:

A. gruparea -OH;
B. gruparea -COO-;
C. gruparea -CH2-OH;
D. gruparea -NH3+;
E. gruparea -NH3.
280
24. Aminoacid cu caracter slab acid:
A. lisina;
B. acidul asparagic;
C. serina;
D. valina;
E. glicocolul.
25. Acidul glutamic dezaminat şi decarboxilat conduce la:

A. alcool;
B. hidroxiacid;
C. cetoacid;
D. diol;
E. aldocetonă.
26. Gruparea -COO-, în stare de amfion, poate apărea la:

A. α-alanină;
B. α-alanină;
C. acid p-amino-benzoic;
D. acid antranilic;
E. glicol.
27. Din 10 cm3 lapte se extrage 0,4 g precipitat cu 15% caseină, restul,
grăsime. Care este conţinutul în grăsime al unui litru de lapte:
A. 11,9 g/L;
B. 34 g/L;
C. 52,8 g/L;
D. 59 g/L;
E. 62,8 g/L.
28. Ordinea exactă pentru creşterea conţinutului în oxigen (G=glicină,

S=serină, Asp = asparagic, C = cisteina):
A. G-S-Asp;
B. G-Asp-S;
C. Asp-G-S;
D. Asp-S-C;
E. C-Asp-A.
29. Câte di, tri, şi tetrapeptide pot rezulta în total prin hidroliza GAVSC
(G = glicină, A = alanină, V = valină, S = serină, C = cisteină):
A. 8;
B. 9;
281
C. 10;
D. 11;
E. 12.
30. Câte substanţe izomere cu o grupare -CO-NH- pot rezulta din acidul
glutamic şi lisină:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
31. O polipeptidă provenită de la alanină are 19,23% N.Polipeptida are

resturi de α-alanină, în număr de:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
32. 1,6 g proteină, la tratare cu HONO, au dat 112 mL N2. Ce conţinut în

azot din grupările amino libere are proteina:
A. 4,375%;
B. 5,45%;
C. 7%;
D. 7,825%;
E. 8,125%.
33. Care din tripeptidele de mai jos, la adăugare de azotit de sodiu, va

forma acidul azotos necesar dezaminării grupelor amino existente (Asp
= asparagic; L = lisină, A=alanină):
A. Asp-L-L;
B. Asp-L-A;
C. Asp-Asp-L;
D. L-L-L;
E. L-Asp-L.
34. Câţi hidroxinitriţi izomeri (fără stereoizomeri) cu serina se pot scrie:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
282
35. Câţi hidroxinitroderivaţi izomeri cu serina există:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
36. Pentru a forma o tetrapeptidă izomeră cu glutamil-alanil-alanil-

glutamina, asparagil-asparagina trebuie să se combine cu:
A. glicină + valină;
B. alanină + cisteină;
C. glicină +alanină;
D. alanină + valină;
E. alanină + serină.
37. Sarcina globală a lisil-glutamil-lisinei în mediu puternic acid, pH = 1,

este:
A. (+);
B. 2(+);
C. 3(+);
D. (-);
E. 2(-).
38. Câţi moli de NaNO2, în mediu de HCl, sunt necesari pentru

dezaminarea lisil-lisil-asparagil-glutaminei:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
39. Poate reacţiona cu un aminoacid:

A. hidroxid de sodiu;
B. sulfat de sodiu;
C. oxalat de sodiu;
D. formiat de sodiu;
E. ftalat disodic.
40. Compuşii organici cu funcţiune mixtă şi fără azot au în constituţie:

A. fenilcianhidrina;
B. α-alanina;
C. 2-amino-3-butanol;
283
D. fenil-alanina;
E. 3-cloro-2-butanol.
41. La hidroliza unei peptide rezultă teoretic patru dipeptide.

Polipeptida este:
A. tripeptidă;
B. tetrapeptidă;
C. pentapeptidă;
D. hexapeptidă;
E. heptapeptidă.
42. Câte dipeptide şi tripeptide rezultă, împreună, la hidroliza

tetrapeptidei VGAVS (V = valină, G = glicină, A = alanină, S = serină):
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
43. O tetrapeptidă a dat la hidroliza totală, alanină şi valină. Care este

intervalul care arată numărul minim, respectiv maxim, de dipeptide ce
pot rezulta la hidroliza unei astfel de tetrapeptide:
A. 1-2;
B. 1-3;
C. 2-3;
D. 1-4;
E. 2-4.
44. O probă de alanil-glicină se neutralizează cu 200 mL soluţie NaOH

0,2N. Masa probei este de:
A. 3,14 g;
B. 3,72 g;
C. 4,81 g;
D. 4,94 g;
E. 5,84 g.
45. Are doi carboni asimetrici (G = glicină, A = alanină, V = valină):

A. GAG;
B. AGG;
C. AGV;
D. GVG;
E. GGA.
284
46. Dipeptida cu cel mai mare conţinut în azot este (L = lisină; G =
glicină; A =alanină;S= serină):
A. L-G;
B. L-A;
C. L-V;
D. L-S;
E. A-A.
47. Ce masă are un amestec echimolecular ce conţine câte 10 mmoli din

tripeptidele izomere ce dau la hidroliză G, A şi V (G = glicină; A =
alanină; V = valină):
A. 7,89 g;
B. 14,7 g;
C. 21 g;
D. 24,68 g;
E. 27,82 g.
48. Proteine globulare:

A. albumina;
B. colagen;
C. keratina;
D. fibroina;
E. celuloid.
49. Separarea aminoacizilor din mediile de hidroliză ale proteinelor se

face prin:
A. metode hidrolitice;
B. metode oxidative;
C. metoda neutralizării;
D. metoda cromatografică;
E. metode alchilative.
50. Peptidele sunt:

A. compuşi ce apar în organismele vii;
B. îndeplinesc funcţii vitale;
C. produşi de hidroliză totală a proteinelor;
D. compuşi ce servesc la descifrarea structurii proteidelor;
E. compuşi ce servesc la hidroliza esterilor.
285
TEST 9
Zaharide
1. Care zaharid are cea mai ramificată structură:
A. amiloza;
B. amilopectina;
C. glicogen;
D. celuloza;
E. celobioza.
2. Dintr-un kilogram de glucoză (soluţie 30%) rezultă 0,9 L vin.

Densitatea vinului este:
A. 0,8;
B. 0,85;
C. 0,868;
D. 0,91;
E. 0,948.
3. Un litru de vin cu densitatea 0,8 g/cm3 a rezultat dintr-un kilogram

de glucoză. Ce concentraţie a avut glucoza:
A. 20,9%;
B. 30%;
C. 35,7%;
D. 37%;
E. 40,9%.
4. 1 t de zaharoză se hidrolizează cu randament de 80%. Să se calculeze

câte tone de fructoză au puterea de îndulcire a amestecului de
monozaharide rezultate:
A. 0,42 t;
B. 0,73 t;
C. 0,84 t;
D. 0,9 t;
E. 1 t.
5. La oxidarea glucozei cu reactiv Fehling, masa sa moleculară creşte

cu:
A. 4,44%;
B. 8,88%;
C. 9,33%;
D. 10,67%;
E. 12,5%.
286
6. Care este raportul masic al compuşilor cu Cu, la oxidarea cu reactiv
Fehling:
A. 1,12:1;
B. 1,25:1;
C. 1:2;
D. 1,36:1;
E. 1,44:1.
7. Posedă caracter slab reducător:

A. glucoza;
B. fructoza;
C. zaharoza;
D. celuloza;
E. celobioza.
8. Glucoza oxidată cu reactiv Tollens, apoi decarboxilată în prezenţă de

NaOH, conduce la:
A. poliol asimetric;
B. poliol eteric;
C. un alcoxid;
D. o aldopentoză;
E. poliol cu forme mezo.
9. Gluconatul de calciu se obţine din:

A. glucoză şi hidroxid de calciu;
B. glucoză şi oxid de calciu;
C. acid gluconic şi hidroxid de calciu;
D. acid gluconic şi sulfat de calciu;
E. acid gluconic şi clorură de calciu.
10. Alegeţi substanţa izomeră cu glucoza:

A. gluconat de metil;
B. metilaldopentoza;
C. etilaldotetroza;
D. esterul metilic al acidului de la aldopentoză cu reactiv Tollens;
E. propilaldopentoza.
11. Din 855 g amestec de zaharoză şi celobioză s-a obţinut, la hidroliză,

un amestec ce va depune 576 g oxid cupros. Masa de fructoză din
amestecul de hidroliză este:
A. 90 g;
B. 180 g;
C. 270 g;
D. 360 g;
E. 450 g.
287
12. 4050 g de celuloză cu n = 2500 se trinitrează cu ASN ce conţine
30% HNO3,60% H2SO4,10% H2O.Ce masă de ASN s-a folosit :
A. 5250 g;
B. 5750 g;
C. 10250 g;
D. 15750 g;
E. 18000 g.
13. Prin nitrarea celulozei rezultă un amestec de mono, di şi trinitrat de

celuloză ce conţine 7% N. Ce compus este mai prezent:
A. mono;
B. di;
C. tri;
D. di şi tri;
E. toţi la fel.
14. Amidonul are acelaşi conţinut procentual în carbon, ca:

A. glucoza;
B. zaharoza;
C. hexitol;
D. celuloza;
E. celobioza.
15. Conţinutul în sodiu al alcalicelulozei primare este:

A. 12,5%;
B. 23%;
C. 26,22%;
D. 28.77%;
E. 30%.
16. Din câte Kg de amidon rezultă, la hidroliză, 1 t soluţie de etanol

23%, dacă randamentul global al transformărilor este de 80%:
A. 235,125 Kg;
B. 270 Kg;
C. 506,25 Kg;
D. 564,525 Kg;
E. 588,75 Kg.
17. Hidroxilul glicozidic din fructoză, forma furanozică, se leagă de un

carbon:
A. nular;
B. primar;
288
C. secundar;
D. terţiar;
E. cuaternar.
18. 6 t trestie de zahăr cu 18% zahăr se supune extracţiei prin difuzie,

randamentul difuziei este de 90%, iar randamentul purificării 80%. Ce
masă de zahăr s-a obţinut:
A. 665,5 Kg;
B. 678,7 Kg;
C. 726,6 Kg;
D. 777,6 Kg;
E. 797,5 Kg.
19. Ce masă de zaharoză trebuie hidrolizată, pentru ca zahărul invertit

să aibă puterea de îndulcire a 20 moli de fructoză:
A. 3702 g;
B. 3909 g;
C. 4112 g;
D. 4230 g;
E. 4550 g.
20. 1 t de glucoză dă, la fermentaţie, 800 L vin şi se degajă 112 m3

CO2.Care este densitatea vinului:
A. 0,8;
B. 0.925;
C. 0,975;
D. 1;
E. 1.25.
21. Un gram de zaharoză degajă 42 cal. Ce masă de zahăr invertit va da

zaharoza care degaja 168 cal:
A. 1,8 g;
B. 2,8 g;
C. 3,6 g;
D. 4,21 g;
E. 5,64 g.
22. Dizaharide cu caracter reducător:

A. zaharoza;
B. glucoza;
C. celuloza;
289
D. celobioza;
E. amidon.
23. Glucoza şi fructoza se aseamănă prin:

A. numărul de carboni asimetrici;
B. numărul de enantiomeri;
C. puterea de îndulcire;
D. numărul de electroni „p”;
E. numărul de diastereoizomeri.
24. Creşterea procentuală masică, la transformarea zaharozei în eter

octometilic, este:
A. 30,25%;
B. 32,75%;
C. 35,55%;
D. 37,75%;
E. 42,5%.
25. La tratarea hexitolului cu clorură de benzoil se înregistrează o

creştere masică de:
A. 120%;
B. 132%;
C. 245%;
D. 343%;
E. 375%.
26. Prin reacţia unei monozaharide aciclice cu clorura de acetil, se

înregistrează o creştere procentuală masică de 93,33%. Numărul de
izomeri, inclusiv stereoizomeri, ai monozaharidei este:
A. 3;
B. 6;
C. 12;
D. 16;
E. 32.
27. Aldehida glicerică:

A. este o cetotrioză;
B. rezultă din glicerină;
C. la oxidare cu reactivul Tollens, dă un acid aldonic;
D. prin acilare, dă un compus cu forme mezo;
E. prin acilare, dă un compus nehidrolizabil.
290
28. Afirmaţie incorectă cu privire la aldotetroză:
A. are 4 izomeri;
B. la oxidare, dă acid aldonic;
C. decarboxilarea produsului de oxidare cu R. Fehling conduce la glicerină;
D. scăderea la jumătate a numărului de stereoizomeri optici se face prin
reducere;
E. nu are plan de simetrie.
29. La oxidarea glucozei cu reactiv Fehling (I), reactiv Tollens (II),apă

de brom (III), se constată:
A. produşi secundari, precipitate;
B. aceeaşi creştere de masă;
C. acelaşi raport molar zaharidă/reactant;
D. aceeaşi scădere de masă;
E. creşteri diferite de masă.
30. Care este raportul masic al compuşilor anorganici produşi la

oxidarea glucozei cu reactiv Fehling:
A. 32:9;
B. 8:1;
C. 78:18;
D. 16:1;
E. 4:1.
31. Hexahidroxihexanul poate fi izomer cu:

A. glucoza;
B. acid aldonic;
C. fructoza;
D. hexitol;
E. hexahidroxiciclohexan.
32. Conţin legături dicarbonilice:

A. glucoza;
B. zaharoza;
C. celobioza;
D. celuloza;
E. amidon.
33. Conţine legături monocarbonilice:

A. fructoza;
B. amidon;
C. glucoza;
291
D. zaharoza;
E. manoza.
34. Rezultă la hidroliza zaharozei:

A. alfa-fructoza;
B. alfa-glucoza;
C. beta-glucoza;
D. beta-amiloza;
E. beta-zaharoza.
35. Roluri fundamentale îndeplinite de zaharide, în plante:

A. rezervă de hrană;
B. baza sintezei proteinelor;
C. baza sintezei lipidelor;
D. generează fotosinteza;
E. sursă de proteinaze.
36. Nu sunt oligozaharide:

A. monozaharide;
B. dizaharide;
C. polizaharide;
D. tetrazaharide;
E. hexazaharide.
37. Zaharoza şi celobioza au comun:

A. numărul de grupări eterice;
B. o grupare alcool primar;
C. o grupare alcool terţiar;
D.-OH glicozidic;
E. caracterul reducător.
38. Oligozaharidele cuprind:

A. polizaharide;
B. monozaharide;
C. acizi aldonici;
D. dizaharide;
E. hexitolul.
39. Este denumire incorectă:

A. 1,2,4-trimetilglucoză;
B. 1,3,4-trimetilglucoză;
C. 1,2,3,4,6-pentametilglucoză;
292
D. 1,2,3,6-tetrametilglucoză;
E. 2,3,4,5-tetrametilglucoză.
40. Fructoza se dizolvă uşor în:

A. soluţie de HCl;
B. soluţie de acid carbonic;
C. soluţie de NaOH;
D.apă;
E. soluţie de acid sulfuric.
41. Ce masă de argint depune 18 g amestec echimolecular de

aldopentoză şi cetopentoză:
A. 12,96 g;
B. 15 g;
C. 18 g;
D. 21,2 g;
E. 23,88 g.
42. Care este raportul molar între precipitatul negru şi precipitatul roşu,
dacă dintr-o cantitate de glucoză, 75% reacţionează cu Tollens şi 25%
cu Fehling:
A. 3;
B. 4,5;
C. 5;
D. 6;
E. 7,5.
43. 20 mL soluţie de zaharoză se hidrolizează, iar produşii rezultaţi

depun 1,08 g Ag. Concentraţia molară a zaharozei este:
A. 0,25 moli/L;
B. 0,4 moli/L;
C. 0,5 moli/L;
D. 0,75 moli/L;
E. 1 mol/L.
44. 20 mL soluţie de zaharoză se hidrolizează, iar produşii rezultaţi

depun 1,08 g Ag. Ce volum de NaOH, 0,2N, neutralizează acidul aldonic
rezultat:
A. 20 mL;
B. 25 mL;
C. 40 mL;
D. 50 mL;
E. 80 mL.
293
45. Ce conţinut în oxigen are sarea de calciu a unui acid aldonic, dacă ea
conţine 16% Ca:
A. 15%;
B. 16,66%;
C. 25,6%;
D. 34.44%;
E. 41,22%.
46. Ce conţinut în azot are un amestec echimolecular de mono, di şi

trinitrat de celuloză:
A. 10%;
B. 10.89%;
C. 11,11%;
D. 12%;
E. 14,5%.
47. Eterul tetrametilic al zaharozei are legături eterice în număr de:

A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
48. Conţinutul în oxigen al unui amestec de glucoză şi hexitol are

valoarea minimă de:
A. 50%;
B. 52,74%;
C. 53,33%;
D. 54%;
E. 57,8%.
49. Celobioza are o creştere procentuală masică la oxidarea cu reactivul

Tollens de:
A. 4,68%;
B. 4,98%;
C. 5,12%;
D. 5,45%;
E. 5,98%.
50. Numărul de carboni asimetrici ai acidului rezultat din aldopentoză,

cu reactiv Tollens, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
294
TEST 10
Izomerie geometrică
1. Câţi cicloalcani C5H10 prezintă izomerie geometrică:
A. nici unul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
2. Condensarea acetaldehidei cu butanona conduce la compuşi izomeri,

din care, izomerie geometrică, au:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
3. Oxidarea unui compus C9H14O conduce la acid piruvic, acid malonic si

acetonă. Posibilităţi:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
4. Oxidarea unui compus C8H12O conduce la acid piruvic, acid oxalic si

acetonă. Structurile au izomeri geometrici, în număr de:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
5. Hidrocarbura C7H12 se oxidează la acid acetic şi acid piruvic în raport

molar ? (indescifrabil în carte). Izomerii geometrici sunt în număr de:
A. 4;
B. 8;
295
C. 10;
D. 12;
E. 16.
6. Hidrocarbura C8H14 se oxidează la acid propionic, acid piruvic şi acid

acetic. Izomeri geometrici posibili:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 12;
E. 16.
7. Compuşii C3H4Cl2 au izomeri geometrici în număr de:

A. 4;
B. 6:
C. 10;
D. 12;
E. 16.
8. Compuşii C3H4FBr au izomeri geometrici în număr de:

A. 10;
B. 12;
C. 14;
D. 16;
E. 20.
9. Câte dimetilciclohexene au izomerie geometrică:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
10. Câte substanţe cu izomerie geometrică rezultă la

monodehidrogenarea 1-etil-2-metilciclopentanului:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
296
11. 11 L alchenă gazoasă A, măsuraţi la 47°C şi 1 atm, cu bromul, va da
102,68 g produs de adiţie. Câte alchene cu izomerie geometrică
corespund problemei:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
12. Cracarea termică a izopentanului are cinci reacţii la fel de probabile.

Procentul compusului cu izomerie geometrică, din amestecul final, este:
A. 10%;
B. 20%;
C. 33,33%;
D. 35%;
E. 40%.
13. Procentul substanţei cu izomerie geometrică la dehidrogenarea

pentanului este:
A. 8,74%;
B. 10%;
C. 15%;
D. 23,33%;
E. 25%.
14. Câţi compuşi liniari, cu izomerie geometrică şi cu formula

moleculară, C6H8 se pot scrie:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
15. Planul de simetrie la compuşii liniari C6H8, cu izomerie geometrică,

poate fi dus la un număr de substanţe egal cu:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
16. Câţi izomeri geometrici aciclici C4H8O pot reacţiona cu sodiu:

A. 2;
B. 4;
C. 6;
297
D. 8;
E.10.
17. Izomerul C4H4O4, fără izomerie geometrică, formează la

decarboxilare:
A. acid acetic;
B. acid formic;
C. acid propionic;
D. acid oxalic;
E. acid acrilic.
18. Câţi izomeri geometrici au anhidridele mixte C9H14O3, derivate de la

acidul crotonic:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
19.Alchene C7H14 cu izomerie geometrică şi care consumă la oxidare 4 L

soluţie dicromat de potasiu, de concentraţie 2N, sunt:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 10.
20. Produşi de condensare crotonică C9H8O cu izomerie geometrică sunt:

A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
21. Câte hidrocarburi care dau la oxidare metilciclohexanone au plan de

simetrie:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
298
22. Compuşii C2H2XY, X şi Y halogeni diferiţi se deosebesc prin:
A. număr stereoizomeri;
B. raportul electroni p/pi;
C. conţinutul în carbon;
D. raportul masic C:H;
E. planuri de simetrie.
23. Compusul C10H12O cu un carbon nular, disubstituit, are izomerie

geometrică. Posibilităţi:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
24. Compusul C4H8O, eter, are izomerie geometrică, iar la oxidarea sa

poate rezulta:
A. acid acetic;
B. acid metoxi-acetic;
C. acetona;
D. acid metoxic;
E. acid oxalic.
25. O alchenă, prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric,

formează doi compuşi X şi Y. X se tratează cu PCl5, iar Y se reduce. Prin
reacţia noilor compuşi, rezultă Z. Alchena va avea sigur:
A. carbon nular;
B. 4 carboni;
C. izomerie optică;
D. simetrie;
E. carbon cuaternar.
26. Câte formule sunt valabile pentru hidrocarbura H, dacă, oxidată cu

dicromat de potasiu şi acid sulfuric, formează un mol de acid 2,3-
dicetobutiric + 1 mol de acid acetic +2 moli de CO2+ 2 moli de H2O:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
299
27. Volumul de dicromat de potasiu 4N, consumat la oxidarea a 0,02
moli de hidrocarbură C5H10, cu izomerie geometrică, este:
A. 1,2 L;
B. 0,12 L;
C. 0,14 L
D. 0.1 L;
E. 0.04 L.
28. Câte grame de alcool cu izomerie geometrică conţine 1L soluţie

46%, cu densitatea 0,8 g/cm3:
A. 368 g;
B. 412 g;
C. 488 g;
D. 502 g;
E. 460 g.
29. 1,4-difenil-1,3-butadiena:
A. are 4 stereoizomeri geometrici;
B. se obţine prin condensare;
C. se oxidează cu KMnO4 (H2O);
D. absorbţia unui mol de hidrogen reduce la jumătate numărul de stereoizomeri;
E. nu se oxidează cu dicromat de potasiu.
30. CзH4ClBr:
A. admite o structură cu izomerie geometrică şi optică;
B. are 10 izomeri geometrici;
C. prin hidrogenare se obţin structuri fără stereoizomeri;
D. prin trecerea prin apă de brom se obţin structuri fără C*;
E. are 4 izomeri optici.
31. CH(C3H5)3 cu radicali diferiţi, are:

A. 2 izomeri geometrici;
B. 4 izomeri geometrici;
C. 6 izomeri geometrici;
D. 7 izomeri geometrici;
E. 8 izomeri geometrici.
32. CH(C3H5)3 cu radicali diferiţi şi izomerie geometrică:

A. la oxidare nu dă acid acetic;
B. la oxidare dă acetonă;
300
C. decolorează 7 L soluţie brom 2N;
D. sunt 4;
E. au izomerie optică.
33. O hidrocarbură consumă 2 moli [O] la oxidare şi va da două

metilciclohexanone diferite. Câte astfel de structuri nu au izomerie
geometrică:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
34. Acidul C6H8O2, cu 4 stereoizomeri geometrici, formează la oxidarea

cu dicromat şi acid sulfuric:
A. acid formic;
B. acid propionic;
C. acid etandioic;
D. acid malonic;
E. acid succinic.
35. Dibenzilidenacetona:
A. are 2 perechi de stereoizomeri geometrici;
B. are raportul electroni p:pi = 1:7;
C. la oxidare va da doi moli de acid benzoic;
D. are două planuri de simetrie;
E. nu are simetrie.
36. Izomerii geometrici C2FCIBrI:

A. au raport diferit electroni p:pi;
B. se oxidează la aceiaşi produşi;
C. au acelaşi conţinut în carbon;
D. rezultă în urma unei condensări;
E. au acelaşi raport masic C:H.
37. Acizii maleic şi fumaric:

A. au acidităţi apropiate;
B. au plan de simetrie;
C. la încălzire se comportă la fel;
D. au acelaşi conţinut în carbon;
E. sunt rezultaţi din condensări.
301
38. Are izomerie geometrică, dar nu şi optică:
A. 1,4-dimetilciclohexan;
B. 1,3-dimetilciclohexan;
C. 1,2-dimetilciclohexan;
D. 1,3-dimetilciclopentan;
E. 1,1-dimetilciclohexan.
39. Anhidrida crotonică are izomeri geometrici în număr de:

A. 2;
B. 3;
C. 4:
D. 5:
E. 6.
40. Dibenzilidenbutandiona:
A. are doi izomeri geometrici;
B. are raportul electroni p/pi = 2/5;
C. se oxidează la benzofenonă;
D. se obţine printr-o reacţie Friedel-Crafts;
E. se oxidează la acid benzilic.
41. 2,6-dibenzilidenciclohexanona:
A. are trei izomeri geometrici;
B. se transpune la o dicetonă;
C. se condensează în poziţia 4;
D. se obţine din clorură de benziliden şi ciclohexanonă;
E. are trei izomeri optici.
42. Compusul care la oxidare formează doi moli de benzoat de metil:

A. are izomerie de tip cis-trans;
B. are izomerie optică;
C. se oxidează foarte greu;
D. are raportul electroni p:pi=1:1;
E. are izomerie de comparaţie.
43. Acidul octanoic, prin pierderea a 3 moli de hidrogen, dă un acid cu

legăturile conjugate care are:
A. 6 izomeri geometrici;
B. plan de simetrie;
C. 3 nesaturări;
D. 7 izomeri geometrici;
E. 8 izomeri geometrici.
302
44. Pentru a da compus cu izomerie geometrică, anisolul se acilează,
reduce şi elimină apă cu:
A. clorura de izopropil;
B. clorura de izopropionil;
C. clorura de sec-butil;
D. clorura de propionil;
E. clorura de izobutanoil.
45. Acidul oleic:

A. are 4 izomeri geometrici de tip cis-trans;
B. se transpune la o aldocetonă;
C. are plan de simetrie;
D. are raportul electroni p:pi = 2:1;
E. se transpune la un acid aldonic.
46. 2 moli benzaldehidă + acetilenă ==> A+H2==> B+H2 ==> C == (-

2H2O) ==> D. Numărul de izomeri geometrici este:
A. 2;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
47. Are cel mai mic număr de izomeri geometrici (O-oleic, S-stearic, P-
palmitic):
A. OOS;
B. OOO;
C. OSO;
D. OPO;
E. OPP.
48. Dacă din benzaldehidă şi ciclohexanonă a rezultat

benzilidenciclohexanonă şi dibenzilidenciclohexanonă, în raport molar
1:6, raportul molar iniţial benzaldehidă şi ciclohexanonă a fost de:
A. 10:7;
B. 13:7;
C. 2:1;
D. 11:6;
E. 13:9.
303
49. Compusul C3H4FCl care la oxidare formează şi acid acetic:
A. hidrolizează la acroleină;
B. se hidrogenează la compus cu acelaşi număr de stereoizomeri;
C. poate alchila benzenul;
D. are raportul electroni p/pi=8;
E. poate acila benzenul.
50. C5H8Cl2 nu are izomerie geometrică, iar la oxidare formează acid

acetic şi un alt compus care se numeşte:
A. acid cloropropionic;
B. acid dicloropropionic;
C. acid dicloroacetic;
D. dicloroacetonă;
E. dicloroacetaldehidă.
304
TEST 11
Izomerie optică
1. Alcoolii izomeri C5H12O cu carbon asimetric sunt în număr de:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
2. Numărul de acizi ramificaţi care decolorează apa de brom şi au

formula moleculară C5H8O2, împreună cu stereoizomeri, este:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
3. Alchene C8H16 cu plan de simetrie care prin hidrogenare dau alcani

optic activi (inclusiv stereoizomeri) sunt în număr de:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
4. Compusul C2HaXY,unde X şi Y sunt halogeni, poate avea izomerie

optică, dacă:
A. a=2, X#Y;
B. a = 2, X=Y;
C. a=3, X#Y;
D. a =3, X=Y;
E. a =4, X#Y.
5. Izomerii C4H4Cl2 scrişi pe scheletul ciclobutenei pot avea carboni

asimetrici în număr de:
A. 1;
B. 2;
305
C. 3:
D. 4;
E. 5.
6. Câte substanţe izomere cu C asimetric care să nu decoloreze apa de

brom şi formula CH(C4H7)3 se pot scrie:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
7. Stereoizomeri pentru cetoacidul monohidroxilic liniar C4H6O4:

A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
8. La oxidarea etinil vinil cetonei cu KMnO4 (H2O), urmată de reducere,

rezultă un compus organic cu:
A. 2 stereoizomeri optici;
B. 4 stereoizomeri optici;
C. 6 stereoizomeri optici;
D. 7 stereoizomeri optici;
E. 8 stereoizomeri optici.
9. Raportul structuri posibile/stereoizomeri optici pentru alcoolii C5H12O

este:
A. 4:1;
B. 2:1;
C. 3:1;
D. 3:2
E. 4:3.
10. 25 mL dintr-o soluţie apoasă, ce conţine un monozaharid, roteşte

planul luminii polarizate cu +30°. Un alt volum de 20 mL ce conţine 5 g
monozaharid roteşte planul luminii polarizate cu +75°. Masa iniţială de
monozaharid este:
A. 1 g;
B. 2,5 g;
C. 3 g;
D. 3,5 g;
E. 4 g.
306
11. Stereoizomerii compusului C3H5Cl2Br sunt:
A. 10;
B. 12;
C. 14;
D. 16;
E. 20.
12. Diclorociclobutanone, împreună cu stereoizomerii, sunt:

A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
13. Diclorhidrina glicerinei, faţă de monoclorhidrina glicerinei:

A. are carbon asimetric;
B. are 2 atomi de clor şi 2 grupe -OH;
C. are conţinut diferit de oxigen;
D. are alte hibridizări pentru carbon;
E. are număr diferit de legături C-C.
14. Un compus conţine C, H, O şi Cl şi prin hidroliză formează glicerină.

Câte structuri cu carbon asimetric se pot scrie:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 6.
15. Care este numărul total de stereoizomeri optici pe care îi prezintă

alchenele C5H10 + C6H12:
A. 0;
B. 2;
C. 4;
D. 6;
E. 8.
16. Câţi acizi carboxilici C6H12O2 cu C* se pot scrie:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
307
17. Câţi acizi C6H10O4 dau la monodecarboxilare compus cu C*:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
18. Radicali C6H13 cu C* neimplicat, cu valenţă liberă, sunt:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
19. Acidul piruvic, prin adiţie de HCN, formează:

A. compus cu doi carboni asimetrici;
B. compus cu două funcţiuni;
C. compus nehidrolizabil;
D. compus cu doi carboni hibridizaţi sp;
E. compus cu carbonii în toate stările de hibridizare.
20. Acidul δ-benzoilpentanoic:

A. dă la nitrare compus cu C*;
B. la reducere, îşi pierde asimetria moleculară;
C. prin decarboxilare, rezultă C*;
D. prin reducere, rezultă un racemic;
E. se deshidratează.
21. Câţi carboni asimetrici rezultă prin adiţia HCl la acizii izomeri
C4H6O2:
A. niciunul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
22. Ce volum de soluţie de acid (+) tartric 0,025M trebuie adăugat la 10

mL soluţie acid (-) tartric 0,5M, pentru a obţine un racemic :
A. 100 mL;
B. 200 mL:
C. 300 mL;
D. 400 mL;
E. 500 mL.
308
23. Glicerinaldehida:
A. are doi carboni asimetrici;
B. are raportul electroni p/pi egal cu 6;
C. se obţine din glicerină prin deshidratare;
D. se esterifică cu 3 moli clorură de acetil;
E. se transpune rapid.
24. Raportul diclorociclohexani cu carbon asimetric/diclorociclohexani

fără carbon asimetric este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 2:3;
E. 3:4.
25. Compusul C3H4ClBr are izomeri optici în număr de:

A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
26. Raportul diclorociclopentani cu carboni asimetrici/diclorociclohexani

fără carboni asimetrici este:
A. 2:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 2:3;
E. 4:3.
27. Compuşii C3H6FCl au izomeri optici în număr de:

A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
28. Acizii bromosuccinic şi 2-bromoglutaric au comun:

A. conţinutul în brom;
B. numărul de perechi de enantiomeri;
C. produsul dehidrobromurării;
D. valori apropiate ale acidităţii;
E. metoda de tautomerizare.
309
29. 2,5 g monzaharid roteşte planul luminii polarizate cu 30°. 5 g din
acelaşi compus roteşte planul luminii cu 750. Raportul volumelor celor
două soluţii este:
A. 1;
B. 1,25;
C. 1,33;
D. 1,5;
E. 2.
30. Rezultă compus cu activitate optică:

A. reducere acid piruvic;
B. adiţia HBr la 1-butenă;
C. adiţia HCN la benzaldehidă;
D. dezaminare alfa-alanină racemică;
E.dezaminare alfa-alanină levogiră.
31. Care din următoarele noţiuni de izomerie optică se pot întâlni la un

compus cu un carbon asimetric:
A. enantiomeri;
B. forme mezo;
C. tautomeri;
D. diastereoizomeri;
E. mezomeri.
32. Glicerinaldehida levogiră:

A. are raportul electroni p/pi = 3;
B. prin reducere, se modifică valoarea rotaţiei specifice;
C. este cetoaldozaharidă;
D. prin oxidare cu Tollens, îşi modifică rotaţia specifică;
E. nu se oxidează.
33. C3H4ClBr cu doi stereoizomeri optici:

A. la hidroliză, va da acroleină;
B. nu poate dehidrohalogena;
C. adiţionează HCl după Markovnikov;
D. are izomerie geometrică;
E. reacţionează cu un mol magneziu.
34. Cetoacidul monohidroxilic optic activ, C4H6O4, cu schelet de

neopentan:
A. la reducere, pierde activitatea optică;
B. i se pot scrie două structuri;
C. poate deshidrata;
D. prin oxidare cu Tollens, îşi păstrează activitatea optică;
E. are un plan de simetrie.
310
35. Substanţa CH(C2Hx)(C2Hy)(C2Hz) optic activă:
A. are 14 hidrogeni în moleculă;
B. prin absorbţia unui mol de H2 îşi pierde activitatea optică;
C. nu dă Kucerov;
D. prin oxidare cu KMnO4 (H2O) dă un compus cu 3C*;
E. poate adiţiona maxim doi moli de hidrogen.
36. Puterea rotatorie a unui carbon asimetric, dintr-un compus organic,

depinde de:
A. numărul atomic Z, al fiecărui element, ce se leagă de carbon;
B. cuva de măsură;
C. lungimea tubului de măsură;
D. ecranul de măsură a unghiului de deviaţie;
E. nesaturarea moleculei.
37. Câţi C* au în total arenele C11H16 disubstituite:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
38. Câţi stereoizomeri optici au în total tripeptidele: SSV, SVS,VSS (S =

serină, V =valină):
A. 12;
B. 16;
C. 20;
D. 22;
E. 24.
39. Ce număr pot indica perechile de diastereoizomeri ai unui compus

cu doi C*:
A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
40. Butandiona + 2CH2O ==> A + 2H2 ==> B.B are:

A. doar plan de simetrie;
B. doar 2 C*;
C. două perechi de enantiomeri;
311
D. doi C* şi forme mezo;
E. mai multe tipuri de hibridizări.
41. Ciclobutandiona dă prin reducere compus cu:

A. 3 stereoizomeri geometrici;
B. 4 stereoizomeri optici;
D. forme mezo;
E. 8 stereoizomeri optici.
42. Acizii 2,3-dibromosuccinic şi 2,5-dibromoadipic au comun:

A. conţinutul în brom;
B. numărul de perechi de diastereoizomeri;
C. reacţia de anhidrizare;
D. produsul dehidrobromurării;
E. numărul de carboni hibridizaţi.
43. Care este numărul maxim de stereoizomeri optici ai esterului

C5H8O2, dacă alcoolul este ciclic:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 8.
44. Dacă se adiţionează acidul hipocloros la aldehida 3-fenilacrilică, se

obţine:
A. compus cu trei carboni asimetrici;
B. compus cu plan de simetrie;
C. compus cu două perechi de enantiomeri;
D. compus instabil;
E. compus cu două funcţiuni.
45. În schema: A + H2 ==> B + Br2 ==> C, evoluţia numărului de

stereoizomeri, dacă A este 1-fenilbutadiena, este:
A. 2-2-4;
B. 4-2-3;
C. 4-2-4;
D. 3-2-3;
E. 2-4-2.
312
46. Câţi izomeri (inclusiv stereoizomeri optici) există pentru derivatul
C10H11Cl de la tetralină:
A. 3;
B. 4;
C. 6:
D. 8;
E. 10.
47. Din aldopentoză, rezultă un poliol care:

A. are o formă mezo;
B. are două forme mezo;
C. nu are diastereoizomeri;
D. nu are enantiomeri;.
E. nu are plan de simetrie.
48. Afirmaţie falsă pentru hexitol:

A. are numai carboni primari şi secundari;
B. este izomer cu hexahidroxihexan;
C. se obţine prin reducerea fructozei;
D. se obţine prin reducerea glucozei;
E. se obţine prin reducerea celobiozei.
49. Alcoolii ciclici C4H9O au izomeri optici în număr de:

A. 2;
B. 4;
C. 6;
D. 8;
E. 10.
50. Compusul C3H6O cu carbon asimetric poate fi:

A. alcool nesaturat;
B. alcool ciclic;
C. eter;
D. enol:
E. aldehidă.
313
TEST 12
Recapitulare 1
1. Raportul molar amine C3H9N/CH3Cl, pentru a forma săruri de amoniu,
este:
A. 1:2;
B. 1:3;
C. 4:9;
D. 2:3;
E. 4:7.
2. 11,5 g derivat dibromurat saturat vicinal poate reacţiona cu 2,4 g

magneziu. De la ce hidrocarbură provine derivatul:
A. propan;
B. butan;
C. neopentan;
D. hexan;
E. pentan.
3. Câte substanţe cu izomerie geometrică rezultă la

monodehidrogenarea 1,4-dimetilciclohexanului:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
4. Ce acid nu se poate obţine din C3H5Cl, prin adiţie de HCl, tratare cu

KCN, apoi hidroliză:
A. succinic;
B. etil-malonic;
C. glutaric;
D. dimetil-malonic;
E. pentandioic.
5. 0,01 moli tereftalat de dimetil se hidrolizează cu o soluţie NaOH 0,5

N.Ce volum de soluţie s-a folosit:
A. 20 cm3;
B. 30 cm3;
314
C. 40 cm3;
D. 50 cm3;
E. 80 cm3.
6. 460 g glicerină se amestecă cu 100 g soluţie de H2SO4 98%. Prin

încălzire fără a pierde apă din sistem rezultă un amestec care conţine
acroleină în procent de:
A. 19,18%;
B. 33.33%;
C. 40%;
D. 45%;
E. 50%.
7. Se hidrolizează 3,42 g zaharoză, iar amestecul obţinut se oxidează cu

reactivul Tollens. După oxidare, noul amestec este tratat cu 500 mL
soluţie KOH 0,2 N. Câţi moli de KOH au rămas nereacţionati:
A. 0,05;
B. 0,1;
C. 0,09;
D. 0.9;
E. 0,99.
8. Alegeţi izomerul asparagil-glicil-glicil-glutaminei:

A. asparagil-glicil-asparagil-valină;
B. asparagil-glutamil-alanil-valină;
C. glutamil-alanil-alanil-glutamină;
D. glutamil-valil-asparagil-glicină;
E. asparagil-glicil-asparagil-alanină.
9. Cea mai bazică substanţă este:

A. anilina;
B. alfa-naftilamina;
C. acid sulfanilic;
D. acetanilida;
E. benzanilida.
10. Poate hidroliza:

A. clorura de fenil;
B. clorura de naftil;
C. clorura de fenilamoniu;
D. clorura de benzilamoniu;
E. clorura de benzil.
315
11. Cea mai mare creştere de masă la oxidarea hidrocarburilor C9H12 se
obţine când rezultă:
A. hidroperoxid de cumen;
B. acid benzoic;
C. acid o-ftalic:
D. acid o-metilbenzoic;
E. acid benzentricarboxilic.
12. Raportul molar propan:aer pentru ardere completă este:

A. 1:5;
B. 1:6,5;
C. 1:10;
D. 1:25;
E. 1:30.
13. Raportul molar acid oxalic:precipitat brun la oxidarea acetilenei

este:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 3:4;
D. 2:5;
E. 3:8.
14. Hidroliza a 8 g carbură de calciu impură cu 12 g de apă conduce la

un amestec ce cântăreşte 17,4 g. Puritatea carburii este:
A. 75%;
B. 80%;
C. 87,5%;
D. 70%;
E. 90%.
15. Carbonatul de vinil şi etinil are raportul electroni „p“: electroni ,,pi“
de:
A. 1:1;
B. 2:1;
C. 3:1;
D. 3:2;
E. 4:3.
16. Pentru obţinerea unui compus care la monoclorurare catalitică va da

5 derivaţi monoclorderivaţi, tratăm p-toluidina cu:
A. clorură de o-toluil;
B. clorură de m-toluil;
C.clorură de p-toluil;
316
D.clorura de benzoil;
E. clorură de naftanoil.
17. Acidul fenilpiruvic poate fi obţinut prin oxidarea cu KMnO4 (H2O) a:

A. fenilpropadienei;
B. 1-fenilpropinei;
C.3-fenilpropinei;
D. p-tolilacetilenei;
E.difenilacetilenei.
18. În oxidările naftalinei şi o-xilenului cu aer s-au obţinut cantităţi

egale de anhidridă ftalică. Raportul volumelor de aer folosite este:
A. 1,24;
B. 0,66;
C. 1,5;
D. 0,88;
E. 1.
19. Cel mai bazic mediu rezultă la hidroliza:

A. acetanilidei;
B. benzanilidei;
C. benzamidei;
D. ureei;
E. acidului carbamic.
20. Câte hidrocarburi conduc la oxidare la acid benzoic, acid piruvic şi

acetofenonă, în raport molar 1:1:1:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
21. Este denumire incorectă:

A. 1,2-dihidronaftalină;
B. 1,3-dihidronaftalină;
C. 1,4-dihidronaftalină;
D. 9,10-dihidroantracen;
E. 9,10-dihidrofenantren.
317
22. 9,9 g derivat dihalogenat, prin mineralizare, formează 28,7 g
precipitat alb. Ce compuşi pot rezulta din derivatul dihalogenat cu KCN
şi hidroliză:
A. acid dimetilmalonic;
B. acid metilmalonic;
C. acid metilsuccinic;
D. acid etilsuccinic:
E. acid dimetilsuccinic.
23. Hidroliza grăsimilor sub actiunea H2SO4 conduce la obţinere de:

A. alcooli graşi;
B. aldehidă glicerică;
C. săpun;
D. acizi graşi;
E. acizi nesaturaţi.
24. Are cel mai mare conţinut în azot:

A. nitrit de propil;
B. metoxinitroetan;
C. 3-nitropropanol;
D. nitrat de izopropil;
E. nitrat de butil.
25. Izooctanul:
A. are 5 carboni primari;
B. formează trei alchene la dehidrogenare;
C. se obţine din izobutan şi izopentenă;
D. poate forma alchine;
E. are carboni sp.
26. Se poate crea o legătură C-N la tratarea anilinei cu:

A. clorură de metil;
B. dimetilsulfat;
C. oxid de etenă;
D. clorură de acetil;
E. dietilsulfat.
27. Rotaţia specifică a unui compus optic activ depinde de:

A. unghiul de rotaţie;
B. lungimea cuvei;
C. concentraţia soluţiei;
D. numărul de carboni asimetrici;.
E. numărul de carboni din moleculă.
318
28. Oxidat, apoi tratat cu magneziu şi hidroliză poate conduce la acidul
salicilic:
A. p-bromo-o-crezol;
B. 4-bromo-3-metilfenol;
C. m-bromo-p-crezol;
D. 5-bromo-3-metilfenol;
E. p-iodoanisol.
29. Poate da o dicetonă prin reacţia Kucerov:

A. diacetilena;
B. difenilacetilena;
C. 2-pentina;
D. vinilacetilena;
E. dimetilacetilena.
30. Nu poate forma sare cuaternară de amoniu:

A. metilamina;
B. alfa-alanina;
C. anilina;
D. acetamida;
E. naftilamina.
31. 1,4-diclorociclohexanul:
A. are doi stereoizomeri optici;
B. are plan de simetrie;
C. are eliminare unică de HCl;
D. are forme mezo;
E. are doi carboni terţiari.
32. Compuşii C3H8O2 care la eliminare formează metilvinileter:

A. sunt în număr de trei;
B. au carboni asimetrici;
C. au carboni nulari;
D. au carboni secundari;
E. au plan de simetrie.
33. Nu este produs de condensare crotonică:

A. aldehida 2-fenilcrotonică;
B. 3-fenilacroleina;
C. 2-fenilacroleina;
D. aldehida 3-fenil-crotonică;
E. o-vinilbenzaldehida.
319
34. Orientează în poziţiile orto şi para:
A. clorura de benzen-diazoniu;
B. clorura de fenil-amoniu;
C. clorura de fenil-diazoniu;
D. clorura de benzil;
E. feniltriclorometan.
35. O sare de diazoniu obţinută din anilină conţine 13,86% azot. Acidul
mineral din mediu este:
A. HCl;
B. H2SO4;
C. hipocloros;
D. HNO3;
E. HBr.
36. Din 23,25 g anilină s-a obţinut prin diazotare 41,41 g sulfat acid de
diazoniu. Cu ce randament s-a lucrat:
A. 82%;
B. 85%;
C. 91%;
D. 94%;
E. 97%.
37. Ce volum de alcool izopropilic (d=0,85g/cm3) se obţine dacă se

pleacă de la 149,4 m3 propenă aflată la 8 atm. şi 100°C:
A. 1,446 m3;
B. 1,824 m3;
C. 2,758 m3;
D. 2,978 m3;
E. 3,213 m3.
38. C9H8O2 derivaţi monosubstituiţi ai benzenului, care reacţionează cu

NaHCO3 sunt în număr de:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
320
39. Care este raportul molar metanol:aer dacă în final s-a obţinut un
amestec gazos cu raportul molar CH2O:H2:CH3OH = 7:1:1:
A. 1:2;
B. 8:15;
C. 9:16;
D. 8:13;
E. 8:11.
40. Creşterea conţinutului în azot pentru anilină (I), naftilamină (II) şi

butilendiamină (III) este:
A. I-II-III;
B. III-II-I;
C. I-III-II;
D. II-I-III;
E. III-I-II.
41. 4-hidroxi-2-pentena:
A. are 3 stereoizomeri;
B. se oxidează la acid piruvic;
C. deshidratează la trei alchene;
D. se hidrogenează la 3-pentanol;
E. are 5 stereoizomeri.
42. Aminele cu formula moleculară C7H9N:

A. sunt trei;
B. se alchilează la acelaşi număr de compuşi;
C. nu toate se pot diazota;
D. două au plan de simetrie;
43. Doi dimetilciclohexani au dat la eliminarea de hidrogen 6 substanţe

izomere. Poziţiile grupărilor metil în ciclohexani sunt:
A. 1,1 şi 1,2;
B. 1,1 şi 1,3;
C. 1,1 şi 1,4;
D. 1,2 şi 1,3;
E. 1,2 şi 1,5.
321
44. Din 3,92 g compus organic, la ardere, rezultă 6720 mL
CO2.Conţinutul în carbon al compusului organic este:
A. 90,14%;
B. 91,83%;
C. 92,5%;
D. 93,1%;
E. 97,8%.
45.1 t hexaclorociclohexan conţine 5% benzen, ca impuritate. Din ce

masă de benzen s-a obţinut HCH-ul:
A. 292 Kg;
B. 300 Kg;
C. 305 Kg;
D. 322 Kg;
E. 366 Kg.
46. Cracarea termică a izopentanului are 5 reacţii la fel de probabile.

Dacă numai jumătate din izopentan s-a descompus, ce procent de
metan există în amestecul final:
A. 10%;
B. 20%;
C. 30%;
D. 40%;
E. 50%.
47.Care cetonă are cel mai mare conţinut în carbon:

A. acetofenona;
B. benzofenona;
C. antrachinona;
D. benzochinona;
E. propiofenona.
48. Cât sirop de glucoză de concentraţie 40% se poate prepara din 200
g glucoză, de puritate 90%:
A. 1 Kg;
B. 0,4 Kg;
C. 0,8 Kg;
D. 0,45 Kg;
E. 0,6 Kg.
322
49. Cu ce procent scade volumul unui amestec gazos format din metan,
etenă şi propenă, aflate în raport molar 1:2:3, dacă se trece prin apa de
brom:
A. 50%;
B. 66,66%;
C. 83,33%
D. 90%;
E. 100%.
50. Câte grame de acid lactic, levogir, rezultă din 100 g acid piruvic, de
puritate 88%, dacă acesta se reduce:
A. 45 g;
B. 60 g;
C. 80 g;
D. 90 g;
E. 100 g.
323
TEST 13
Recapitulare 2
1. Existenţa legăturilor de hidrogen, intermoleculare, în cazul acizilor
carboxilici, este indicată de:
A. determinarea maselor moleculare;
B. solubilitatea în solvenţi;
C. punctele de fierbere scăzute;
D. imposibilitatea de a da reacţii intense de culoare;
E. reacţiile de adiţie.
2.Compusul 3-metil-2-pentanol:
A. are legături de hidrogen intramoleculare;
B. se obţine din etanal şi clorură de izobutil-magneziu apoi hidroliză;
C. are 4 stereoizomeri;
D. rezultă din două molecule de acetonă, prin condensare şi reducere;
E. are forme mezo.
3. Este incorectă afirmaţia:

A. hexitolul are forme mezo;
B. glicerina reacţionează cu sulfatul de cupru, în mediu bazic;
C. acidul picric este un acid tare;
D. nitrilul acidului formic are un carbon sp, nular;
E. acidul lactic este aminoacidul din lapte.
4. Are cel mai mare conţinut în oxigen:

A. metoxinitroetan;
B. nitroacetona;
C. nitrat de izopropil;
D. nitrit de etil;
E. nitrat de metil.
5. Pot juca rol de grupări prostetice, în proteide:

A. zaharide;
B. peptide;
C. acid azotic;
D. aminoacizii dicarboxilici;
E. sulfat de cupru.
324
6. p-crezolatul de sodiu nu poate reacţiona cu:
A. clorura de acetil;
B. metanal;
C. acid carbonic;
D. etanol;
E. clorura de benzoil.
7.Reacţionează cu doi moli de NaOH:

A. fenilacetat de fenil;
B. celuloza;
C. salicilat de fenil;
D. cisteina;
E. fenilacetat de benzil.
8. Substanţe cu acelaşi conţinut în oxigen:

A. etilvinileter şi metil-2-etenil eter;
B. etil-fenil-eter şi p-etilanisol;
C. acetat de l-butenil şi propionat de 2-propenil;
D. acetat de etil si benzoat de metil;
E. acetat de izobutil şi acetat de izopentil.
9. Afirmaţie incorectă:
A. alcanii reacţionează, în principal, prin substituţie;
B. alchenele dau, în principal, reacţii de adiţie;
C. HOX reacţionează cu arenele;
D. arenele dau uşor reacţii de substituţie la nucleu;
E. alchenele adiţionează acid hipocloros.
10. Nu se autooxidează:
A. fenolul;
B. benzaldehida;
C. acidul oleic;
D. anilina;
E. acetanilida.
11. Se obţine benzoat de sodiu din acid benzoic şi:

A. m-metilbenzoat de sodiu;
B. fenolat de potasiu;
C. p-nitrobenzoat de sodiu;
D. oxalat de potasiu;
E. sulfat acid de sodiu.
325
12. Legăturile duble C=C din alchene şi diene nu pot adiţiona:
A. HOX;
B. R-CH2-Cl;
C. ozon;
D. hidrogen sulfurat;
E. halogeni.
13. Compusul 4-metilen-2,5-heptadienă, prin oxidare cu dicromat de

potasiu şi apoi reducere, îşi modifică numărul de stereoizomeri astfel:
A. de la 2 la 0;
B. de la 2 la 2;
C. de la 3 la 0;
D. de la 4 la 3;
E. de la 4 la 0.
14. Numărul de sarcini pozitive, la pH = 1, pentru tetrapeptida

asparagil-glutamil-lisil-lisina este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
15. 3 g acid (+) lactic şi 1,5 g acid (-) lactic, în amestec, se oxidează şi
apoi se reduce, iar din amestecul final se separă enantiomerii. Câte
grame de izomer dextro avem în final:
A. 1,5 g;
B. 2,25 g;
C. 2,5 g;
D. 2,75 g;
E. 4,5 g.
16. Produsul de condensare dintre benzaldehidă şi hidroxilamină are

electronii neparticipanţi în orbitalii:
A. sp3;
B. sp2;
C. sp;
D. sp3 şi sp2;
E. sp şi sp2.
326
17. Derivaţii sulfonici alifatici se obţin din alchene, prin:
A. sulfonare în alil;
B. sulfonare prin adiţie indirectă;
C. formare de ester şi apoi acid sulfonic;
D. prin S-alchilare;
E. prin tratare cu trioxid de sulf.
18. Se tratează cu acid azotos monoaminele alifatice primare saturate

care au procentul de azot mai mare ca 16%. Numărul de alcooli rezultaţi
ce prezintă stereoizomeri, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
19. Benzanilida este:

A. un derivat funcţional al anilidei;
B. o amidă nereductibilă;
C. o amidă N-acilată;
D. o amină N-acilată;
E. o aminoamidă N-acilată.
20. Se oxidează 3 moli acetilenă cu soluţia necesară de KMnO4 1N, la un

randament de 80%, raportat la acetilenă. Ce procent din baza rezultată
este neutralizat de acidul dicarboxilic rezultat:
A. 40%;
B. 60%;
C. 75%;
D. 80%;
E. 90%.
21. Valoarea lui „n” din alchina Cn+1H3n-3 este:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
22. Pentru compuşii: 1. cloroacetaldehidă; 2. benzofenonă; 3.

acetaldehidă; 4. nitroacetaldehidă, conţinutul în oxigen creşte în sensul:
A. 1<2<3<4;
B. 2<3<1<4;
327
C. 2<1<3<4;
D. 2<1<4<3;
E. 2<4<1<3.
23. Clorobenzenul poate participa la o reacţie de:

A. polimerizare;
B. hidroliză;
C. dehidrohalogenare;
D. decarboxilare;
E. nitrare.
24. Este adevărată afirmaţia:

A. acetalii sunt derivaţi funcţionali ai acetaţilor;
B. furfurolul dă reacţie de oxidare cu fenilamina;
C. azoderivaţii nu rezultă direct la cuplare;
D. dehidrohalogenare nu dau toţi compuşii organici;
E. acetona este produs de condensare.

A. reacţia xantoproteică serveşte la identificarea xantogenatului de celuloză;
B. acidul valerianic intră în constituţia peptidelor;
C. o N,N-dialchilamidă se obţine prin acilarea unei amine primare;
D. clorurile acide au funcţiune trivalentă;
E. acidul capronic are număr impar de atomi de carbon.
26. Pot exista ca amfioni:

A. clorura de difenilamoniu;
B. glicerina;
C. clorura de fenildiazoniu;
D. anilina;
E. alanina.
27. Un mol amestec echimolecular de amine C3H9N:

A. reacţionează cu 9 moli CH3I;
B. conţine 336 g carboni primari;
C. reacţionează cu 3 moli clorură de benzoil;
D. reacţionează cu 1 mol HCl;
E. conţine 42 g azot.
28. Se formează o nouă legătură C-C:

A. anisol cu clorură de metil (NaOH);
B. N-fenil-anilina cu CH3I;
328
C. alcaliceluloza primară cu disulfura de carbon;
D. acetofenona cu acid cianhidric;
E. benzofenona cu acid clorhidric.
29. Aminele secundare se pot obţine prin:

A. reducere amine primare N-acilate;
B. reducere amide N,N-disubstituite;
C. reducere dinitrili;
D. hidroliza amidelor N-substituite;
E.reducere amino-nitril.
30. Pentru a forma o tetrapeptidă izomeră cu alanil-asparagil-valil-

asparagina, alanina trebuie tratată cu (Asp = Asparagic, Glu = Glutamic,
Val =Valina, Gli = Glicina,Lis=Lisina):
A. Glu, Asp şi Val;
B. Glu, Gli şi Asp;
C. Asp, Lis şi Glu;
D. Glu, Glu şi Gli;
E. Glu, Glu şi. Glu.
31. Afirmaţie falsă despre 1,2,3-trimetilfructoza:

A. dă reacţia Fehling;
B. nu reacţionează cu glucoza la trimetilzaharoza;
C. are 4 carboni asimetrici;
D. poate exista în forma furanozică;
32. Izomer de funcţiune al acidului antranilic:

A. nitrobenzen;
B. p-hidroxibenzaldehidoxima;
C. difenilnitrometan;
D. acetat p-aminofenil;
E. acid sulfanilic.
33. Dintre compuşii: 1) izopren; 2) antracen; 3) stiren; 4) tetralină, cel

mai greu dă reacţie de adiţie:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. toţi la fel.
329
34. Nu poate fi utilizat ca agent de alchilare:
A. clorura de izobutil;
B. clorura de izobutiril;
C. sulfat de dietil;
D. sulfat acid de neopentil;
E. sulfat acid de izopropil.
35. Care este alchena cu formula moleculară C6H12 dacă, pentru

oxidarea a 0,6 moli din aceasta, se consumă 0,5 L soluţie K2Cr2O7
(H2SO4) 12N:
A. 1-hexena;
B. 2-hexena;
C. 2-metil-1-pentena;
D. 2,3-dimetil-2-butena;
E. 2,3-dimetil-1-butena.
36. Un detergent anionic are raportul numeric Ccuat:Cterţ:Csec = 1:5:11.

Formula sa este:
A. C18H23O3SNa;
B. C18H23O4SNa;
C. C18H25O4SNa;
D. C18H25O3SNa;
E. C18H27O3SNa.
37. Se consideră: I (stiren); II (acid antranilic); III (anilina); IV

(alanina); V(glicocol). Sunt solide:
A. I-II-III;
B. I-III-V;
C. II-III-IV;
D. II-III-V;
E. II-IV-V.
38. Se fabrică 6,75 t formol din alcool metilic, cu randament de 95%.

Cantitatea de apă ce se găseşte în formol este:
A. 2760 Kg;
B. 3650 Kg;
C. 4050 Kg;
D. 4850 Kg;
E. 5150 Kg.
330
39. Este un derivat funcţional:
A. anilina;
B. alanina;
C. acetanilida;
D. nitrobenzen;
E. acid nitronitric.
40. Din 138 g glicerină rezultă trinitrat de glicerină care se descompune

termic. Ce volum de gaze rezultă după răcirea lor, la 20°C:
A. 159,6 L;
B. 224 L;
C. 292,2 L;
D. 336 L;
E. 448 L.
41. Se supun hidrolizei câte un gram de: 1. clorură de benzoil; 2.

anhidridă acetică; 3. acetonitril; 4. Benzamidă, iar produşii rezultaţi se
neutralizează. Cea mai mare cantitate de KOH se consumă la:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 3 şi 4.
42. Nu poate da reacţie de reducere:

A. butadiena;
B. aldehida acrilică;
C. acrilonitril;
D. benzaldehida;
E. antrachinona.
43. Derivatul crotonic obţinut la condensarea a trei moli de propanal,

după hidrogenare, reducere şi deshidratare, va avea un număr de
stereoizomeri egal cu:
A. zero;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
331
44. Câte trigliceride mixte izomere (inclusiv stereoizomeri) conţinând
acid butiric, dodecanoic şi oleic, se pot scrie:
A. 6;
B. 8;
C. 9;
D. 10:
E. 12.
45. Câţi acizi monocarboxilici aromatici cu 72% C sunt trisubstituiţi:

A. 1;
B. 5;
C. 6;
D. 8;
E. 9.
46. Din 43,56 t reactanţi (amestec echimolecular de etenă şi clor),

rezultă în final 15,84 t policlorură de vinil, randamentele primelor două
reacţii fiind 80% şi 90%. Care este randamentul reacţiei de
polimerizare:
A. 70%;
B. 75%;
C. 80%;
D. 92,5%;
E. 95%.
47. Câţi cetoli micşti diferiţi (inclusiv stereoizomeri) se pot forma,

trimolecular, din metanal, benzaldehidă şi butanonă:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
48. Un sulfat acid de alchil are raportul masic C:O egal cu 3:4. Izomeri
posibili ca sulfaţi acizi:
A. 2;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 8.
332
49. Un sulfat acid de alchil are raportul masic C:O egal cu 3:4. Izomeri
posibili ca sulfaţi neutri:
A. 2;
B. 3;
C. 5;
D. 8;
E. 9.
50. Care amestec nu poate alchila benzenul (AlCl3):

A. etena, propena, etan;
B. etena, etan, propan;
C. etan, propan, acetilenă;
D. acetilenă, propenă, etenă;
E. etenă, etan, acetilenă.
333
TEST 14
Recapitulare 3
1. Un derivat halogenat formează la hidroliză acid dicetosuccinic.
Formula lui poate fi:
A. C4H2Cl4;
B. C4Cl8;
C. C4HCl7;
D. C4Cl10;
E. C4Br6.
2. Triclorociclobutadiena, prin hidrogenare, va da:

A. doi compuşi organici, izomeri de poziţie;
B. un compus organic optic activ cu 3 C*;
C. un compus organic cu două planuri de simetrie;
D. un compus organic cu forme mezo;
E. un compus aciclic.
3. Alegeţi catalizatorul care nu este folosit în proprietăţile chimice ale

etenei:
A. Ni;
B. H2SO4;
C. AlCl3;
D. Pt;
E. N2O5.
4. Diclorhidrina glicerinei, faţă de monoclorhidrina glicerinei, ambele

optic active:
A. au raport diferit legături polare/nepolare;
B. au număr diferit de planuri de simetrie;
C. au acelasi raport C:H;
D. au hibridizări diferite pentru carbon;
E. au număr diferit de legături C-C.
5. Un compus conţine C, H, O şi Cl şi prin hidroliză formează glicerina.

Câţi dintre ei au plan de simetrie:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
334
D. 4:
E. 5.
6. Câţi compuşi C5H9Cl nu pot da reacţia de dehidroclorurare:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
7. Vor avea aceeaşi creştere procentuală masică, la tratare cu sulfit acid

de sodiu:
A. propină, propanal;
B. propenă, propenal;
C. 1-butenă, propanonă;
D. 2-butenă, butanonă;
E. 3-metil-1-butenă, butenonă.
8. Pentru a forma un acid aldonic la oxidare, iniţial, trebuie plasată

gruparea carboxil în:
A. poziţia 1 la 1,3-butadiena;
B. poziţia 2 la 1,3-butadiena;
C. poziţia 1 la 1,2-butadiena;
D. poziţia 4 la 1,2-butadiena;
E. poziţia 4 la 1,3-butadiena.
9. C7H8O2 poate rezulta la hidroliză, în condiţii obişnuite, a:

A. alcool hidroxibenzilic;
B. acetofenonă;
C. alcool p-clorobenzilic;
D. clorura de p-hidroxibenzil;
E. alcool p-clorofenilic.
10. Rezultă cel mai mare număr de compuşi dibromuraţi (inclusiv

stereoizomeri), la o nouă bromurare, din:
A. 2-bromo-3-metilbutan;
B. bromura de 3-metilbutil;
C. bromura de sec-butil;
D. bromura de butil;
E. bromura de terţ-butil.
335
11. O hidrocarbură oxidată cu K2Cr2O7 (H2SO4) formează un mol de acid
ftalic, fără CO2 şi apă. Afirmaţie falsă:
A. are numai C sp2;
B.are C terţiari şi cuaternari;
C. are aromaticitate diminuată;
D.are formula C8H6;
E. are formula C8H8.
12. La hidroliza diclorociclobutenelor rezultă HCl care se îndepărtează.

Care este procentul de oxigen din amestecul de compuşi organici stabili
rezultat:
A. 21,11%;
B. 26,66%;
C. 29,22%;
D. 31,17%;
E. 33,33%.
13. Un amestec echimolecular de compuşi C4Hx, ce reacţionează cu Na,

consumă la oxidarea cu KMnO4 (H2O) 2N, 2,6 L de soluţie. Cu câţi moli
de reactiv Tollens va reacţiona amestecul iniţial:
A. 0,4;
B. 0,8;
C. 1,2;
D. 1,3;
E. 1,45.
14. Un amestec gazos de etan şi etenă produce, prin introducerea în apă

de brom, o scădere masică de 28%. Cu ce procent masic creşte
amestecul gazos la hidrogenare:
A. 0%;
B. 2%;
C. 4%;
D. 8%;
E. 10%.
15. Care a fost concentraţia apei de brom, dacă s-a folosit 1 Kg apă de
brom şi 1 mol amestec gazos, echimolecular, propenă şi propan:
A. 4%;
B. 4,48%;
C. 8%;
336
D. 11,2%;
E. 14,6%.
16. Prin oxidarea unui amestec de două hidrocarburi rezultă numai acid
ftalic (fără CO2 şi apă). Ce volum de NaOH 0,3N va neutraliza amestecul
rezultat din 0,3 moli amestec echimolecular de hidrocarburi:
A. 1,5 L;
B. 2 L;
C. 3 L;
D. 4,5 L;
E. 6L.
17. Ce conţinut în carbon are un amestec echimolecular de clorură de

metilen şi bromură de metil:
A. 10,3%;
B. 11%;
C. 13,33%;
D. 14,4%;
E. 16%.
18. Ce conţinut în halogeni are un amestec echimolecular de clorură de

metilen şi bromură de metil:
A. 83.88%:
B. 84,67%;
C. 85.11%;
D. 86,22%;
E. 87,82%.
19. 200 g soluţie 30% de acid acetic şi 200 g soluţie 30% de metanol se
esterifică la un randament de 75%. Câţi moli de ester rezultă:
A. 0,5 moli;
B. 0,6 moli;
C. 0,75 moli;
D. 0,8 moli;
E. 1,2 moli.
20. Furfurolul dă o reacţie caracteristică cu:

A. acroleina;
B. fenilamina;
C. acid piruvic;
D. alanina;
E. naftalina.
337
21. Pentru a dizolva p-toluidina în apă, se va trata cu:
A. NaOH;
B. H2SO4 diluat;
C. brom;
D. PCl5;
E. acid azotic conc.
22. Produsul majoritar al reacţiei dintre p-fenilendiamină cu clorură de

benzoil şi clorură de metil (1:1:1):
A. se poate diacetila;
B. hidrolizează la un compus mai bazic ca p-fenilendiamina;
C. se reduce la un compus mai bazic ca dietilamina;
D. se poate N-alchila cu încă 4 moli de clorură de metil;
E. nu se poate acila.
23. Formează 2 derivaţi dibromuraţi, la o nouă bromurare:

A. bromura de 2-etilbutil;
B. bromura de sec-butil;
C. bromura de butil;
D. bromura de neopentil;
E. bromura de naftil.
24. La determinarea p.t. a acidului salicilic (p.t. = 151°C), se foloseşte

fierberea în:
A. apă;
B. ulei de parafină;
C. acid sulfuric;
D. glicină;
E. alcool benzilic.
25. Hidrocarbura care poate forma, la oxidare, numai acid ftalic, fără alţi
produşi, este:
A. C8H6;
B. C9H10;
C. C9H12;
D. C10H12;
E. C10H14.
26. Cu câţi moli de HCl vor reacţiona 0,2 moli vinilacetilură de sodiu,
dacă se obţine în final un compus cu NE = 0:
A. 0,2;
B. 0,3;
C. 0,4;
D. 0,6;
E. 0.8.
338
27. La oxidarea unei hidrocarburi, se consumă V L O2, pentru x moli
hidrocarbură, rezultând m1 g CO2 şi m2 g H2O. Ce trebuie obligatoriu
cunoscut pentru a determina orice hidrocarbură:
A. x şi V;
B. V şi m1;
C. V şi m2;
D. m1 şi m2;
E. x şi m1.
28. Se obţin 530 Kg benzaldehidă, plecând de la 1120 m3 CH4 şi Cl2.

Randamentul global al obţinerii a fost:
A. 70%;
B. 78%;
C. 80%;
D. 91%;
E. 96%.
29. C3H7OCl nu reacţionează cu Na. Câte posibilităti, inclusiv

stereoizomeri, avem:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
30. Care este creşterea procentuală masică a unui amestec de clorură

de alil şi bromură de alil la adiţia clorului, dacă la decolorarea cu apă de
brom avem o crestere de masă de 162,2%:
A. 35,5%;
B. 51,75%;
C. 72%;
D. 81,1%;
E. 86,54%.
31. C3HxN2 are x minim şi maxim:

A. 1-6;
B. 1-8:
C. 2-8:
D. 2-9;
E. 2-10.
339
32. Condiţii pentru ca un compus organic să aibă forme mezo:
A. toţi C sp3;
B. azot în moleculă;
C. oxigen în moleculă;
D. număr par de atomi de carbon asimetrici în moleculă;
E. halogen în moleculă.
33. Alcoolul metilalilic îşi schimbă starea de hibridizare pentru doi

carboni, în reacţie cu:
A. PI3;
B. Cl2;
C. Na;
D. NaHSO4;
E. NaCl.
34. 1(p-etoxifenil)-propena:
B. la oxidare, conduce la doi compuşi organici;
C. are carbon asimetric;
D. are raportul electroni p/pi = 2/3;
E. are doi carboni asimetrici.
35. Zaharoza şi celobioza diferă prin:

A. numărul de grupări eterice;
B. o grupare alcool primar;
C. o grupare alcool secundar;
D. formula moleculară;
E. o grupare alcool terţiar.
36. Sulfonarea directă, în seria alifatică, are randamente slabe în acizi

sulfonici deoarece:·
A. se obţine produsul cu grupare -SH;
B. rezultă esteri ai acidului sulfuric;
C. au loc cracări;
D. au loc izomerizări şi oxidări;
E. au loc dehidrogenări.
37. Alcoolul o-cloro-p-hidroxibenzilic reacţionează cu:

A. formiat de potasiu;
B. magneziu, în raport molar 1:2;
340
C. clorura de acetil;
D. acetat de sodiu;
E. sulfat acid de sodiu.
38. La nitrarea acidului benzoic, faţă de benzoilarea nitrobenzenului:

A. rezultă acelaşi compus;
B. dă izomeri de poziţie;
C. dă omologi;
D. compuşii nu au niciun fel de relaţie;
E. dă izomeri de catenă.
39. Esterii izomeri C4H6O2:

A. toţi decolorează apa de brom;
B. dau amonoliză;
C. numai unul decolorează apa de brom;
D. conţin un ester ciclic;
E. sunt omologii dicetonelor.
40. Are loc cu schimbarea totală de hibridizare:

A. dimerizare acetilenă;
B. acetilenă cu reactiv Tollens;
C. polimerizare izopren;
D. polimerizare clorură de vinil;
E. polimerizare cloropren.
41. Dă, prin polietoxilare, compus numai cu carboni primari:

A. alcool neopentilic;
B. etandial;
C. butantetrol;
D. alcool etilic;
E. izopropanol.
42. Pirogalolul:
A. nu are plan de simetrie;
B. prin hidrogenare dă un compus cu forme mezo;
C. cu trei cloruri acide va da doi triesteri izomeri;
D. prin amonoliză va da triaminobenzen;
E. se polimerizează.
341
43. Hidrocarburile care la oxidare dau doi moli de acid piruvic:
A. dau, la hidrogenare, acelaşi compus;
B. la oxidare KMnO4 (H2O) dau acelaşi compus;
C. după decolorarea apei de brom, va da acelaşi număr de izomeri geometrici;
D. au aceeaşi stabilitate;
E. au stabilităţi diferite.
44. Substanţa din care se poate doza direct elementul organogen este:
A. sulfura de sodiu;
B. clorura de argint;
C. hexacianoferatul feric;
D. dioxid de sulf;
E. bromura de argint.
45. Glutamil-lisina:
A. se încarcă cu 4 sarcini pozitive la pH = 1;
B. are caracter puternic acid;
C. se neutralizează cu 2 L soluţie NaOH, 1N;
D. dă doi amfioni;
E.are caracter puternic bazic.
46. Alegeţi cuplul care, printr-o singură reacţie, va da fenilbenzilamina:

A. benzaldehida şi anilina;
B. acid benzoic şi anilina;
C. clorura de fenil şi benzil-amina;
D. clorura de benzil şi naftalina;
E. clorura de benzil şi anilina.
47. Câţi moli de CO2 rezultă din difenilpropadiene, la oxidare:

A. 2;
B. 3;
C. 4:
D. 5;
E. 6.
48. Câţi electroni neparticipanţi au atomii de azot din uree, în orbitalii

hibrizi:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 8.
342
9. Ce produs nu poate rezulta la amonoliza unui ester C4H6O2:
A. formamida;
B. acetamida;
C. acetona;
D. alcool alilic;
E. metilformamida.
50. Dă acelaşi număr de derivaţi, la mononitrare şi dinitrare:

A. pirocatehina;
B. hidrochinona;
C. pirogalol;
D. p-crezol;
E. o-crezol.
343
TEST 15
Recapitulare 4
1. Are simetrii diferite pentru orbitalii hibrizi, la aceeaşi hibridizare:
A. C;
B. O;
C. S;
D. N;
E. H.
2. Care este formula minimă a unei hidrocarburi, cu un singur raport

Cc:Ct=1:1:
A. C2H2;
B. C3H4;
C. C4H6;
D. C4H4;
E. C4H2.
3. Compuşi liniari C4H2Br8 izomeri (inclusiv stereoizomeri) care nu

formează la hidroliză acizi carboxilici:
A. nici unul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
4. Din produşii de oxidare ai difenilpropadienelor, se poate obţine un

ester care se numeşte:
A. benzoat de fenil;
B. benzoat de benzil;
C. benzoat de izopropil;
D. benzoat de difenil-metil;
E. benzoat de tolil.
344
5. Care este cea mai simplă formulă moleculară a unui compus care are
C, H, O şi N şi numai hibridizări sp2:
A. CHON;
B. C2HON;
C. C2H2ON;
D. C2H3ON;
E. C2H5ON.
6. Cel mai simplu compus care conţine C, H, O şi N şi are numai

hibridizări sp2 are raportul dintre electroni p şi electroni pi egal cu:
A. 1:1;
B. 2:1:
C. 1:2;
D. 3:2;
E. 4:3.
7. La care atom hibridizat, procentul de electroni neparticipanţi este mai

mare:
A. N sp;
B. O sp3;
C. C sp3;
D. N sp2;
E. N sp3.
8. Cu ce compus va forma sodiul, anion:

A. acetilenă;
B. propină;
C. clorură de izopropil;
D. fenol;
E. clorobenzen.
9. Se dau: I(fenil-acetilenă), II(difenil-acetilenă), III(propină), IV(2-

butină). Care dintre ele are cea mai mare creştere procentuală masică la
oxidarea cu KMnO4 (H2O):
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV:
E. I şi III.
345
10. Alchena care, oxidată, va da doar cetonă cu carbon asimetric are
raportul Cp:Cs:Ct:Cc egal cu:
A. 3:1:1:1;
B. 3:2:1:1;
C. 3:1:2:1;
D. 2:2:1:2;
E. 2:1:1:2.
11. 5 moli amestec echimolecular de izomeri C7H8O reacţionează cu

sodiu. Produşii rezultaţi reacţionează cu iodura de metil. Ce masă de
iodură de metil se foloseşte:
A. 568 g;
B. 622 g;
C. 764 g;
D. 894 g;
E. 966g
12. 0,5 moli amestec echimolecular de compuşi C7H8O reacţionează cu o

soluţie de NaOH, de concentraţie 40%. Masa de soluţie folosită este:
A. 20 g;
B. 30 g;
C. 40 g;
D. 60 g;
E. 90 g.
13. Tratarea fenilacetilenei cu apă, respectiv KMnO4 (H2O) conduce la

doi compuşi:
A. identici;
B. izomeri;
C. omologi;
D. cu aceeaşi natură pentru carboni;
E. tautomeri.
14. Ce temperatură au gazele rezultate la explozia a 0,4 kmoli trinitrat

de glicerină, dacă s-au obţinut 666,25 m3:
A. 2227°C;
B. 2529°C;
C. 2727°C;
D. 2912°C;
E. 3000°C.
346
15. Cu câţi moli de reactiv Tollens vor reacţiona 5,9 g dialdehidă a
acidului tartric (dihidroxisuccinic):
A. 0,05;
B. 0.1;
C. 0,2;
D. 0.4;
E. 0.6.
16. 21,5 g amestec de doi alcooli saturaţi, aflaţi în raport molar 1:5, se
deshidratează cu 40 g soluţie H2SO4 90%. Concentraţia soluţiei scade la
79,3%. Alcoolii sunt:
A. etanol - propanol;
B. etanol - butanol;
C. propanol - butanol;
D. propanol - pentanol;
E. etanol - pentanol.
17. Prin trecerea a 4 moli etenă printr-un vas cu apă de brom, masa
soluţiei creşte cu 0,7%. Concentraţia apei de brom este:
A. 2%;
B. 4%;
C. 8%;
D. 10%;
E. 12%.
18. 172 g amestec echimolecular de compuşi dicarbonilici C4H6O2 va

depune o masă de Ag egală cu:
A. 266,6 g;
B. 296,6 g;
C. 410,4 g;
D. 478,6 g;
E. 518,4 g.
19. Se obţine compusul cu cea mai mare masă moleculară:

A. benzen + propenă;
B. benzen + clorură de acetil;
C. benzen + clorură de propil;
D. benzen + clorură de propionil;
E.benzen+ clorură de izobutiril.
347
20. Aminele alifatice secundare, simetrice:
A. sunt mai tari ca izomerele sale nesimetrice;
B. reacţionează cu clorura de acetil;
C.sunt baze tari;
D. au un plan de simetrie;
E. au azotul nehibridizat.
21. Formulă ce are un izomer care nu poate prezenta decât un carbon

primar:
A. C5H12;
B. C4H10;
C. C3H8;
D. C2H6;
E. C3H6.
22. Are nesaturarea echivalentă dependentă numai de numărul atomilor

de azot:
A. C2H3ONxCl;
B. C4H4ONxBr2;
C. C3H6O2NxBr;
D. C4H8O2NxCl4;
E. C4H6O2NxCl4.
23. Numărul de derivaţi monocloruraţi rezultaţi din alcanii C3nH8n-2, cu

carbon cuaternar, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 6:
E. 8.
24. Un alcan arde, consumând tot oxigenul din aer. În final, există un
amestec de 13,33% CO2, restul, N2. Alcanul este:
A. C4H10;
B. C5H12;
C. C6H14;
D. C7H16;
E. C8H18.
348
25. Cu ce randament s-a dehidrogenat etanul, dacă amestecul gazos
obţinut, trecut prin apă de brom, înregistrează o scădere de volum de
44,44%:
A. 75%;
B. 80%;
C. 83.33%;
D. 90%;
E. 92.5%.
26. Acetofenona:
A. are raportul electroni p/pi = 3:5 pentru cianhidrină;
B. prin condesarea a două molecule, nu formează izomeri geometrici;
C. la oxidare energică formează aldocetonă;
D. se poate condensa intramolecular;
E. la oxidare, va da un peracid.
27. Hidroliza HCONH-C6H4-CO-NHCH3 nu poate conduce la:

A. acid formic;
B. metil-amina;
C. vitamina H;
D. acid benzoic;
E. acid metanoic.
28. Formează acid salicilic la diazotare urmată de hidroliză şi oxidare cu

permanganat de potasiu în acid sulfuric:
A. o-toluidina;
B. ftalamida;
C. o-aminobenzamida;
D. ftalimida;
E. p-toluidina.
29. Poate fi considerat derivat funcţional al acidului malonic:

A. C3H2O2C12;
B. C3H7O2N2;
C. C3H9ON2;
D. C3H3N2;
E. C3H3N3.
30. Din 220 cm3 soluţie alcool etilic au rezultat 66 L etenă, la un

randament de 75%. Ce densitate are soluţia de etanol în g/cm3:
A. 0,82;
B. 0,85;
349
C. 0,9;
D. 0.94;
E. 0.965.
31. 7,9 g substanţă organică, prin prăjire oxidantă, va da un amestec ce

reacţionează cu 100 cm3 solutie BaCl2, 1N. Procentul de sulf este:
A. 20,25%;
B. 28,71%;
C. 32%;
D. 35,36%;
E. 38,77%.
32. Considerând temperatura constantă la sinteza metanolului din gaz

de sinteză, de câte ori scade presiunea în recipient, la un randament de
75%:
A. 1,5 ori;
B. 1,6 ori;
C. 1,8 ori;
D. 1,92 ori;
E. 2 ori.
33. O probă de pentan, izopentan şi pentenă cu 35% pentenă

decolorează 40 mL soluţie apă de brom 0,5 N. Masa probei a fost de:
A. 1 g;
B. 1,5 g;
C. 2 g;
D. 2,5 g;
E. 3 g.
34. Din acetilenă cu apă rezultă compusul A. Un sfert din A se reduce,

formând B, restul se oxidează, dând C. Din C se obţine 1 Kg soluţie 9%.
Ce volum de acetilenă s-a folosit:
A. 22,4 L;
B. 44,8 L;
C. 67,2 L;
D. 89,6 L;
E. 112 L.
35. Care este raportul electroni p/pi in copolimerul acetat de vinil-

clorură de vinil, cu raportul molar 1:3:
A. 11:2;
B. 13:1;
350
C. 14:3;
D. 15:2;
E. 17:3.
36. Două probe de cauciuc policloroprenic, respectiv policlorură de vinil,

cu acelaşi grad de polimerizare:
A. decolorează acelaşi volum de apă de brom;
B. au acelaşi raport electroni p/pi;
C. au acelaşi raport Cprimari : Cterţiari;
D. prin încălzire cu KOH alcoolic, elimină acelaşi număr de moli de hidracid;
E. au acelasi număr carboni hibridizaţi sp2.
37. Eterii C6H5-O-C7H7:

B. au caracter slab acid;
C. toţi au aceeaşi reactivitate;
D. toţi rezultă din derivaţi halogenaţi şi fenoxizi;
E. au plan de simetrie.
38. Din 10 g carbid şi 90 g apă rezultă o soluţie cu masa de 97,4 g. Ce

concentraţie în ioni de calciu are soluţia finală (impurităţile sunt
solubile):
A. 12,7%;
B. 23,9%;
C. 32%;
D. 37,4%;
E. 41%.
39. Prin trecerea unui amestec de etenă, etan şi H2 peste un catalizator

de Ni, rezultă în final numai etan, iar volumul amestecului scade cu
12,5%. Ce procent masic de etan are amestecul iniţial:
A. 25%;
B. 54,54%;
C. 77,5%;
D. 81,12%;
E. 85,71%.
40. Un amestec format din 4,5 g izomer levo şi 6,75 g izomer dextro ai
acidului lactic se oxidează cu randament de 100% şi apoi se reduce cu
randament de 80%. Ce masă de izomer dextro rezultă în final:
A. 4,5 g;
B. 5,75 g;
351
C. 6 g;
D. 9 g;
E. 9,75 g.
41. Un α-aminoacid se N-acilează cu clorură de propionil, apoi se

decarboxilează. Creşterea finală de masă faţă de aminoacid este de
13,5% Aminoacidul este:
A. glicocol;
B. alanina;
C. valina;
D. serina;
E. cisteina.
42. Schimbarea totală de hibridizare are loc la:

A. dehidrogenare propan;
B. deshidratare glicerină;
C. condensare crotonică metanal-etanal;
D. hidrogenare acroleină;
E. reducere acroleină.
43. Se obţine izobutiramida în reacţia:

A. amonoliză izobutirat de butil;
B. amonoliză butirat de izobutil;
C. amonoliză butanoat de izobutil;
D. clorura de izobutiril şi izobutilamină;
E. clorura de izobutiril şi metilamină.

A. alcoolii reacţionează cu metalele alcaline, formând alcoolaţi;
B. alcoolii reacţionează cu NaOH, formând alcoxizi;
C. alcoolii reacţionează cu acizii anorganici oxigenaţi, formând eteri;
D. alcoolii reacţionează cu hidracizii, formând esteri halogenaţi;
E. alcoolii reacţionează cu halogenurile fosforului, formând cloruri acide.
45. Reacţionează cu clorura de acrilil, fără catalizator:

A. p-dimetoxibenzenul;
B. anisol;
C. α-naftilamina;
D. naftalina;
E. antracenul.
352
46. Afirmaţii false:
A. fenolul pur este solid, incolor;
B. fenolul este total insolubil şi precipită în apă;
C. fenolul este o substanţă toxică, caustică;
D. fenolul se autooxidează lent, în contact cu aerul;
E. fenolul formează un peracid, în contact cu aerul.
47. Un atom de oxigen hibridizat sp2 are raportul electroni

neparticipanţi / electroni în orbitali p:
A. 1:l;
B. 1:2;
C. 2:1;
D. 3:1;
E. 3:2.
48. Nu este izomeră cu Glicil-Glicil-Glutamil-Valina (Asp = Asparagic, A=

Alanina, V = Valina, G = Glicina, Glu =Glutamic):
A. AAGluA;
B. AGAspV;
C. GAAspV;
D. AAAspA;
E. GluAAA.
49. Nu modifică din punct de vedere electric sarcina, când este plasat
într-o polipeptidă în mediu bazic:
A. acid asparagic;
B. serina;
C. acid glutamic;
D. valina;
E. lisina.
50. Aldehidele din două soluţii cu mase egale de formol respectiv etanal,
reacţionează cu aceeaşi masă de acid cianhidric. Concentraţia soluţiei
de etanal este:
A. 30%;
B. 40,5%;
C. 49,67%;
D. 52,34% ;
E. 58,66%.
353
TEST 16
Recapitulare 5
1. Care dintre următorii compuşi nu are în structura sa atomi de carbon
cu aceeaşi natură:
A. benzen;
B. etan;
C. izobutan;
D. ciclohexan;
E. ciclobutadiena.
2. Diferenţa între p.f. a două substanţe este de un grad Celsius. La

separarea lor, se poate folosi:
A. distilarea simplă;
B. extracţia;
C. distilarea cu coloane;
D. distilarea la presiune scăzută;
E. sublimarea.
3. Numărul de heptani izomeri cu unul sau mai mulţi carboni secundari

este:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
4. Prin arderea a 0,25 moli alchenă rezultă 77,5 g produşi de ardere.

Numărul de izomeri ai alchenei cu grupe metil (inclusiv stereoizomeri)
este:
A. 8;
B. 9;
C. 10;
D. 12;
E. 14.
5. 89,6 g amestec de două hidrocarburi izomere cu M =56, în raport

molar 3:5, se ard complet cu 1120 L aer. În amestecul gazos final se
găsesc 115,2 g apă. Ce volum de oxigen a rămas nereacţionat:
A. 5,6 L;
B. 6,72 L;
354
C. 8,96 L;
D. 11,2 L;
E. 13,4 L.
6. Alegeţi afirmaţia corectă:

A. în prezenţă de AlCl3, hexanul se izomerizează la ciclohexan;
B. densitatea propanului, în raport cu azotul, este 1,76;
C. benzenul conţine numai carboni cuaternari;
D. mirosul urât al metanului este realizat artificial;
E ciclohexanul are un plan de simetrie.
7. Dacă la arderea a ,,s“ g dintr-o substanţă organică rezultă ,,a“ mL

CO2, procentul de carbon din substanţă este:
A. 300a/11s%;
B. 3a/11s%;
C. 3a/56s%;
D. 3a/28s%;
E. 3a/37s%.
8. Se dau alcanii: 1. n-hexan; 2. n-heptan; 3. 2-metil-pentan; 4. 2,2-

dimetilbutan; 5. 2,3-dimetilbutan. Punctele de fierbere scad în ordinea:
A. 2-1-3-5-4;
B. 2-1-3-4-5;
C. 2-1-4-3-5;
D. 2-1-5-3-4:
E. 2-5-3-4-1.
9. Puritatea unui compus organic se poate verifica prin:

A. analiză elementară calitativă;
B. analiză elementară cantitativă;
C. compararea constantelor sale cu cele ale izomerilor;
D. invariabilitatea proprietăţilor chimice;
E. compararea conţinutului în impurităţi.
10. Nu are în structură numai carboni de un singur tip:

A. benzen;
B. ciclobutadiena;
C. naftalina;
D. dietileter;
E. trimetil-amina.
355
11. Numărul de atomi de carbon ai unui compus care dă la arderea a ,,x“
g din el ,,y“ g CO2 şi are masa moleculară M este:
A. My/44x;
B. Mx/44y;
C. 300My/44x;
D. 100My/44x;
E. 200My/44x.
12. Care hidrocarbură conţine atomi în cât mai multe stări de

hibridizare:
A. 1,3-butadiena;
B. vinil-acetilena;
C. 1,2-butadiena;
D. 2-butina;
E. etinil-bezen.
13. Între metilenciclobutan şi 2-pentenă:

A. este izomerie de catenă:
B. este izomerie de poziţie;
C. este izomerie de funcţiune;
D. este izomerie anomerică;
E. nu au niciun fel de relaţie.
14. Afirmaţiile de mai jos sunt corecte cu excepţia:

A. oxidarea metanului cu O2, la 60 atm. şi 400°C conduce la metanal;
B. oxidarea parţială a metanului cu vapori de apă va da gaz de sinteză;
C. prin amonoxidarea metanului rezultă acid cianhidric;
D. oxidarea metanului cu oxigenul din aer serveşte la obţinerea azotului;
E. amonoxidarea metanului are loc la temperatură şi catalizator.
15. 201,6 cm3 propenă decolorează o soluţie de KMnO4 0,4M. Volumul

de soluţie folosit, dacă s-au înregistrat pierderi de oxigen de 20%, este:
A. 0,2 L;
B. 0,25 L;
C. 2 L;
D. 0,18 L;
E. 0,019 L.
16. Are raportul dintre tipurile de atomi prezenţi, echiunitar:

A. etan;
B. butan;
356
C. 2,3-dimetilbutan;
D. 2,2,3,3-tetrametilbutan;
E. izobutan.
17. Numărul de substanţe C8H18 cu unul sau mai mulţi C cuaternari este:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
18. Un amestec echimolecular de clorură de benzil, clorură de benziliden

şi feniltriclorometan conţine clor într-un procent masic egal cu:
A. 34,6%;
B. 44.1%;
C. 49,6%;
D. 51,1%;
E. 53,34%.
19. Afirmaţiile de mai jos, referitoare la etenă, sunt corecte, cu

excepţia:
A. adiţionează apa în prezenţă de H3PO4 şi Al2O3, la cald;
B. oxidarea cu O2 la 250°C, în prezenţa Ag, conduce la oxid de etenă;
C. prin trimerizare la 600-800°C va da ciclohexan;
D. decolorează soluţia de apă de brom, formând 1,2-dibromoetan;
E. are densitatea aproape egală cu unitatea.
20. Afirmaţia incorectă referitoare la acetilenă:

A. are carbonii la fel de hibridizaţi;
B. este solubilă în apă;
C. prin oxidare cu reactivul Bayer, va da acid etanoic;
D. la dimerizare, formează o hidrocarbură cu formula brută CH;
E. la oxidare cu permanganat, se rup ambele legături pi.
21. Hidrocarbura, care la introducerea unui atom de clor va genera un

compus, al cărui carbon asimetric are numai legături nepolare, este:
A. izobutan;
B. propan;
C. butan;
D. izopentan;
E. hexan.
357
22. Dimerizarea acetilenei, urmată de adiţia totală a clorului şi hidroliză,
va da un compus organic, cu raportul electroni p/pi:
A. 4:1;
B. 2:1;
C. 3:2;
D. 4:3;
E. 5:4.
23. O alchenă formează, la oxidarea cu dicromat, acid acetic şi metil

izopropil cetonă. Adiţia de clor ,urmată de eliminarea a doi moli de HCl
şi apoi oxidare cu dicromat, va da:
A. acid piruvic;
B. acid acetic;
C. butanona;
D. butandiona;
E. acid oxalic.
24. Hexaclorociclohexanul se hidrolizează şi apoi oxidează cu K2Cr2O7

2N. Volumul de K2Cr2O7 folosit este de:
A. 2 L;
B. 3 L;
C. 4 L;
D. 5 L;
E. 6 L.
25. Afirmaţia incorectă, referitoare la acetilenă:

A. are o distanţă de 1,21 Ă între atomii de C;
B. toate acetilurile cu 2 atomi de metal sunt solubile;
C. dispoziţia carbonilor şi hidrogenilor este liniară;
D. are caracter slab acid;
E. se poate trimeriza.
26. La fabricarea acetilenei prin procedeul arcului electric, gazele ce

părăsesc cuptorul de cracare conţin, în volume: 15% C2H2, 15% CH4 şi
restul, H2. Dacă se introduc 5000 m3 metan pur, volumul de gaze ce
părăsesc cuptorul este:
A. 6087 m3;
B. 6785 m3;
C. 7813 m3;
D. 8122 m3;
E. 8694 m3.
358
27. La fabricarea acetilenei prin procedeul arcului electric, gazele ce
parăsesc cuptorul de cracare conţin, în volume: 10% C2H2, 25% CH4 şi
restul, H2.Dacă se introduc 2000 m3 metan pur, volumul de gaze ce
părăsesc cuptorul şi masa de negru de fum obţinută sunt:
A. 2600 m3;
B. 2900 m3;
C. 3200 m3;
D. 3400 m3;
E. 3900 m3.
28. Ce cantitate de carbid, 80% puritate, este necesară pentru a

prepara acetilena ce va reacţiona cu 134,4 m3 O2, considerând
randamentul reacţiilor chimice de 100%:
A. 180 Kg;
B. 192 Kg;
C. 210 Kg;
D. 244 Kg;
E. 276 Kg.
29. Afirmaţia incorectă referitoare la naftalină:

A. are carbonii cu aceeaşi hibridizare;
B. poziţiile α şi β sunt diferite ca activitate;
C. prin hidrogenare în două etape, conţinutul în hidrogen creşte cu 7,81%;
D. prin oxidare cu O2, la 350°C, se obţine un compus organic care conţine
38,55% oxigen;
E. are carbonii de aceeaşi natură.
30. Toate datele de mai jos vin în contradicţie cu formula Kekule a

benzenului, cu excepţia:
A. pot exista decât trei derivaţi disubstituiţi ai benzenului;
B. benzenul este rezistent la agenţii oxidanţi specifici alchenelor;
C. există un singur derivat monosubstituit al benzenului;
D. lungimea legăturilor este intermediară între dublă şi simplă;
E. dă greu reacţii de adiţie.
31. Cea mai mare creştere procentuală masică a benzenului se

înregistrează la:
A. monoclorurare;
B. nitrare;
C. sulfonare;
359
D. monobromurare;
E. adiţie de clor.
32. Un amestec de toluen şi xilen conţine 91,3% C. Raportul lor molar

este:
A. supraunitar;
B. subunitar;
C. echiunitar;
D. echimasic;
E. echimolecular.
33. Acidul clorhidric, format la diclorurarea catalitică a toluenului, se

neutralizează cu 5 L soluţie NaOH, 1,2N. Masa de toluen folosită este:
A. 276 Kg;
B. 92 Kg;
C. 184 g;
D. 276 g;
E. 312 g.
34. Alcanul, a cărui densitate în raport cu un amestec de 60% CO şi

40% H2 este 3,295, se numeşte:
A. etan;
B. propan;
C. butan;
D. pentan;
E. hexan.
35. Un compus aromatic derivat de la benzen, din clasa CnH2n-6, are 6

carboni cuaternari. Numărul de atomi de hidrogen din moleculă este:
A. 10;
B. 12;
C. 14:
D. 16;
E. 18.
36. Un amestec de toluen, orto-xilen şi etilbenzen, în raport molar 3:5:7,

se oxidează şi se obţin 610 Kg acid benzoic. Masa de hidrocarburi
folosită este:
A. 702 Kg;
B. 774 Kg;
C. 812 Kg;
D. 845 Kg;
E. 876 Kg.
360
37. Hidrocarbura cu formula moleculară C7H10, la oxidare cu KMnO4 în
acid sulfuric, formează acid piruvic şi acid metilmalonic. Izomerul ei
este:
A. ciclohexadiena;
B. toluen;
C. metilciclohexena;
D. metilciclohexadiena;
E. metilenciclohexadiena.
38. Hidrocarbura C9H14, care prin oxidare va forma butandionă şi un

acid, care prin decarboxilare va da acid metilmalonic, are:
A. 2 carboni terţiari;
B. 1 carbon terţiar;
C. 3 carboni terţiari;
D. 4 carboni terţiari;
E. 5 carboni terţiari.
39. Un amestec de monoclorotoluen şi diclorotoluen conţine 31,15% Cl.

Procentele masice ale componentelor sunt aproximativ:
A. mai mult monoclor;
B. mai mult diclor;
C. echimolecular;
D. conţinutul în clor nu este real;
E. echimasice.
40. Alchena C7H14 care consumă la oxidare un volum minim de dicromat,

dă la oxidare:
A. un acid carboxilic;
B. o cetonă;
C. acid şi cetonă;
D. două cetone;
E. acid şi aldehidă.
41. Din alanină, cisteină şi valină, rezultă tripetide mixte, izomere

(inclusiv stereoizomeri), în număr de:
A. 6;
B. 12;
C. 18;
D. 20;
E. 24.
361
42. Numărul de sarcini pozitive, la pH = 1, pentru Valil-Asparagil-Lisil -
Alanină este:
A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
43. Obţinerea monoclorobenzenului, din benzen, are o creştere

procentuală masică de:
A. 23,6%;
B. 28,1%;
C. 32,11%;
D. 44,23%;
E. 47,78%.
44. Derivaţii halogenaţi de mai jos pot fi folosiţi la alchilări, cu excepţia:

A. clorurii de alil;
B. clorurii de butil;
C. clorurii de fenil;
D. clorurii de benzil;
E. clorurii de sec-butil.
45. Dintre alchilbenzenii C3nH3n+3, câţi vor da, la oxidare cu KMnO4, acizi
mono, di şi tricarboxilici:
A. 2,2,5;
B. 2,3,3;
C. 2,2,4;
D. 2,4,2;
E. 2,3,3.
46. Prin adiţia bromului la o alchenă, se formează un produs ce conţine

cu 9,94% hidrogen mai puţin ca alchena. Izomeri cu formula alchenei şi
cu cel puţin 2 carboni primari sunt:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
362
47. Scăderea procentuală a raportului electroni p/electroni pi la
hidroliza feniltriclorometanului este:
A. 33,33%;
B. 50%;
C. 66,66%;
D. 75%;
E. 80%.
48. Un amestec de cloroform şi tetraclorură de carbon are raportul

molar 1:2. Ce conţinut în clor are amestecul:
A. 91,34%;
B. 91,94%;
C. 92,61%;
D. 93.41%;
E. 94,89%.
49. În schema:C6H5-CH2Cl + CH2(COOR)2 =(-HCl) => A =(+2H2O)=>(-

2ROH) => B =(-CO2)=> C. Numărul de izomeri ai lui C, disubstituiţi, cu
aceeaşi funcţiune cu el, este:
A. 3;
B. 6;
C. 9;
D. 10;
E. 12.
50. Prin adiţia de HCl la 1-cloro-1-pentenă, urmată de reacţia cu KCN şi

hidroliză, se obţine:
A. acid metilmalonic;
B. acid etilsuccinic;
C. acid propilmalonic;
D. acid butilmalonic;
E. acid izopropilmalonic.
363
TEST 17
Recapitulare 6
1. Se dau: I (toluen), II (benzen), III (acetilenă) şi IV (propenă). Prin
adiţie şi substituţie cu Cl2, vor reacţiona:
A. I şi II;
B. I şi III;
C. II şi III;
D. II şi IV;
E. I şi IV.
2. 46 g alcool monohidroxilic saturat dau, în prezenţă de H2SO4, 37 g

eter. La distilarea amestecului final, se extrage 90% din eter. Ce
procent va avea eterul final, în apă:
A. 19,5%;
B. 21,31%;
C. 26,66%;
D. 27,83%;
E. 29,13%.
3. Prin deshidratarea unui alcool terţiar, rezultă 336 g izobutenă. Dacă

randamentul reacţiei este de 75%, ce concentraţie în apă va avea
alcoolul rămas:
A. 50,68%;
B. 57,8%;
C. 61,1%;
D. 63,5%;
E. 66,16%.
4. Câţi moli de NaOH se consumă la reacţia unui amestec echimolecular,

format din câte un mol compuşi aromatici C8H10O:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
364
5. Numărui de eteri care dau la analiză 68,13% C, 13,6% H şi nu au
activitate optică, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
6. Afirmaţia incorectă este:

A. glicocolul este o substanţă solidă;
B. ionul alcoxid are caracter mai bazic decât gruparea hidroxil;
C. glicerina va da acroleină, la pierderea unui mol de apă;
D. metanolul se obţine din gaz de sinteză, la temp., pres. şi catalizator;
E. alanina este solidă.
7. 138 g etanol pur este oxidat cu o soluţie de dicromat de potasiu 0,1N

în prezenţă de H2SO4 (cu densitatea de 1,2 g/cm3). Ce masă de soluţie
s-a folosit:
A. 56 Kg;
B. 60 Kg;
C. 66 Kg;
D. 72 Kg;
E. 78 Kg.
8. Numărul de amine primare care conţin 68,75% C, 15,07% H, restul

azot şi au C secundari este:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
9. Nu conţine gruparea vinil:

B. aldehida vinilacetică;
C. nitrilul acidului crotonic;
D. stiren;
E. vinilacetilena.
10. Într-un compus C3H6O toţi atomii de carbon au aceeaşi natură. El

este:
A. metil vinil eter;
B. alcool alilic;
365
C. acetonă;
D. ciclopropanol;
E. oxid de propenă.
11. Dintre compuşii dicarbonilici izomeri, C4H6O2, nu reacţionează cu

reactivul Tollens un număr de:
A. nici unul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
12. În urma reacţiei cu sodiul, acetilena devine: I (sare); II (cation); III

(anion); IV (carbocation); V (carbanion):
A. I şi II;
B. I şi V;
C. II şi IV;
D. II şi V;
E. I şi IV.
13. Cel mai tare acid este:

A. o-crezol;
B. fenol;
C. m-nitrofenol;
D. p-nitrofenol;
E. p-crezol.
14. Cea mai mică valoare pentru indicele de saponificare (mg KOH/g
gliceridă) îl are:
A. tristearina;
B. trioleina;
C. dipalmitostearina;
D. butiropalmitostearina;
E. distearopalmitina.
15. Afirmaţia incorectă referitoare la acetanilidă:

A. comparativ cu anilina, este o amină secundară;
B. este o amidă N-substituită;
C. gruparea aminică din structură este protejată;
D. dă reacţii la nucleu, mai greu ca anilina;
E. este solidă.
366
16. (CH)n + clorura de acetil =(AlCl3) => A + HCl; A + HCN ==> B.
Raportul electroni p/electroni pi la B, pentru condiţia minimă, este:
A. 2:5;
B. 3:5;
C. 4:5;
D. 1:1;
E. 2:3.
17. Compusul cu formula C4H8O are toţi carbonii secundari. Formula

esterului rezultat din el, la eliminare de apă şi oxidare, apoi tratare cu
compuşi, este:
A. C8H8O2;
B. C8H12O4;
C. C8H14O4;
D. C8H10O4;
E. C8H16O4.
18. Peracidul obţinut din benzaldehidă a avut nevoie de 6,4 moli O2. Ce
masă de acid benzoic se obţine:
A. 1060 g;
B. 1121,8 g;
C. 1221 g;
D. 1356,8 g;
E. 1561,6 g.
19. Prin condensarea fenolului cu formaldehidă rezultă 4 moli de

amestec de alcooli, în raport molar 3:1. Ei se oxidează cu randament de
100%. Ce volum de NaOH, 2N, va reacţiona cu amestecul final:
A. 2 L;
B. 2,7 L;
C. 3,6 L;
D. 4L;
E. 5 L.
20. În legătură cu compuşii carbonilici, afirmaţia incorectă este:

A. soluţia apoasă a formaldehidei, de concentraţie 40%, se numeşte formol;
B. oxidarea este o reacţie specifică aldehidelor;
C. benzaldehida se obţine industrial, prin hidroliza clorurii de benziliden;
D. acetofenona se obţine prin oxidarea cumenului;
E. metanalul este gaz.
367
21. Obţinerea dibromobenzenului din benzen determină o creştere
procentuală masică de:
A. 123,6%;
B. 188,1%;
C. 202,56%;
D. 239,44%;
E. 262,98%.
22. Derivaţii halogenaţi de mai jos nu pot fi folosiţi la alchilări, cu

excepţia:
B. clorura de butil;
C. clorura de fenil;
D. clorura de benzoil;
E. bromura de butiril.
23. Dintre alchilbenzenii C4nH3n+4, câţi vor da la oxidare cu KMnO4 acizi

dicarboxilici:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. niciunul.
24. Prin adiţia bromului la o alchenă C5H10, se formează un produs X.

Care este diferenţa dintre procentul de hidrogen al alchenei şi cel al
produsului X:
A. 3,87%;
B. 4,99%;
C. 7,11%;
D. 9,94%;
E. 10,21%.
25. Se prepară acetaldehidă prin hidratarea acetilenei. Care este

randamentul reacţiei dacă, pentru a obţine o soluţie de acetaldehidă de
concentraţie 30%, s-au folosit 250 Kg acetilenă şi 1 m3 apă:
A. 81,33%;
B. 83,33%;
C. 88,63%;
D. 90%;
E. 92,5%.
368
26. Produsul reacţiei HBr la izobutenă este:
A. dextrogir;
B. levogir;
C. racemic;
D. fără asimetrie moleculară;
E. cu plan de simetrie.
27. Prin reacţia acidului lactic cu PBr5 rezultă:

A. bromura acidă;
B. bromura acidă cu brom;
C. bromoacid;
D. bromura acidă şi bromoacid;
E. bromoderivat.
28. Metil vinil cetona nu se obţine prin:

A. reacţie Kucerov la vinilacetilenă;
B. condensare metanal propanonă;
C. vacetilare etenă;
D. hidroliza 3,3-diiodo-1-butena;
E. deshidratare de cetol.
29. Prin adiţia HOCl la 1-metilciclopentena:

A. rezultă compus cu 6 stereoizomeri (4 optici şi 2 geometrici);
B. alcool secundar;
C. derivat dihalogenat;
D. compus cu funcţiune alcool terţiar;
E. rezultă clorhidrina geminală.
30. Xantogenatul de celuloză:

A. are două legături C-S;
B. este coordinativ;
C. este solubil în acid sulfuric;
D. este insolubil în NaOH;
E. este precursorul reacţiei xantoproteice.
31. Volumul de clor, măsurat la 27°C şi 2 atm., pentru ca, plecând de la

metan, să se obţină 5 kmoli clorură de benziliden, este:
A. 184,5 m3;
B. 391,75 m3;
C. 253,2 m3;
369
D. 784 m3;
E. 896 m3.
32. O hidrocarbură formează la oxidarea cu K2Cr207 (H2SO4) acid oxalic,

acetonă şi metilizobutilcetonă. Raportul echivalenţi gram de
K2Cr2O7/echivalenţi gram brom este:
A. 2:3;
B. 4:3;
C. 3:1:
D. 6:1;
E. 3:2.
33. Alfa-naftolul reacţionează cu:

A. Ca;
B. CaCO3;
C. CaC2;
D. acetat de calciu;
E. oxalat de calciu.
34. Reacţionează cu clorura de metil:

A. uree;
B. acetamida;
C. metil vinil eter;
D. vitamina H;
E. dietil-eter.
35. Este un monomer important:

A. acroleina;
B. acid acrilic;
C. cianura de vinil;
D. clorura de alil;
E. bromura de benzil.
36. Nu poate aparţine unui lanţ peptidic:

A. acid asparagic;
B. lizina;
C. acid glutamic;
D. acid antranilic;
E. acid aspartic.
370
37. Câţi Eg de KMnO4 (H2O) sunt decoloraţi de către 4,4 g amestec
echimolecular de 1-butenă şi 1-butină:
A. 0,32;
B. 0,4;
C. 0,64;
D. 1;
E. 0,5.
38. Se dau: I (propină); II (acid cianhidric); III (fenol); IV (metanol).

Cel mai acid compus este:
A. I;
B. II;
C. III;
D. IV:
E. I şi II.
39. Se dau:I (propină); II (acid cianhidric); III (fenol); IV (metanol).

Compusul cel mai slab acid este:
A. I;
B. II ;
C. III;
D. IV;
E. I şi II.
40. 1,21 g amină aromatică mononucleară se diazotează, iar produsul

obţinut se hidrolizează, formând un compus A şi 0,224 L gaz. Numărul
de amine primare aromatice posibile:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
41. Produşii de condensare crotonică, izomeri, rezultaţi din butanonă şi

acetaldehidă (inclusiv stereoizomeri), sunt în număr de:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 10;
E. 12.
371
42. Numărul de acizi izomeri, de esteri izomeri şi de moli NaOH care
reacţionează cu esterii şi care au formula moleculară C7H6O2 sunt:
A. 1-1-2;
B. 1-1-3;
C. 2-1-2;
D. 1-2-2;
E. 1-2-1.
43. Esterul fenilic al acidului p-hidroxibenzoic se acetilează şi apoi se

tratează cu NaOH, 4N. Volumul de NaOH consumat:
A. 1000 mL;
B. 2,5 L;
C. 2000 cm3;
D. 3L;
E. 4L.
44. Compusul obţinut prin condensarea fenil benzil cetonei cu hidrazină

are raportul electroni p/electroni pi:
A. 1:7;
B. 2:7.
C. 3:5;
D. 1:2;
E. 5:7.
45. Cei trei crezoli şi toţi ceilalţi izomeri ai acestora se află în proporţii
egale, într-un amestec care cântăreşte 2160 g. Cu ce masă de sodiu va
reacţiona acest amestec:
A. 92 g;
B. 184 g;
C. 276 g;
D. 312 g;
E. 368 g.
46. Energia cea mai înaltă, în cazul atomului de carbon, pentru orbitali
hibrizi, este la:
A. orbitalul sp;
B. orbitalul sp3;
C. orbitalul 2p;
D. orbitalul 2s;
E. orbitalul sp.
372
47. 10 g din compuşii de mai jos reacţionează cu sodiu. Cea mai mare
cantitate de hidrogen rezultă la:
A. butanol;
B. acid acetic;
C. fenol;
D. etandiol;
E. etanol.
48. Numărul total de atomi de carbon secundari, în detergentul anionic

de tip sare de sodiu a unui acid alchilarilsulfonic, care conţine 9,58% S,
este:
A. 10;
B. 11;
C. 12;
D. 14;
E. 16.
49. Care din tetrapeptidele următoare au acelaşi conţinut în C, H, O şi N

ca şi tetrapeptida AAAA: (G = glicină, A = alanină, V = valină, S =
serină):
A. GGVV;
B. VGGS;
C. VVAG;
D. VAVG;
E. VAGG.
50. Manifestă caracter acid:

B. dimetilsulfat;
C. benzensulfonat de sodiu;
D. fenoxid de sodiu;
E. acetat de calciu.
373
TEST 18
Recapitulare 7
1. Prin fermentaţia alcoolică a glucozei, rezultă etanol şi dioxid de
carbon. Câţi moli de oxigen sunt necesari pentru arderea etanolului
rezultat dintr-un mol de glucoză:
A. 1;
B. 3;
C. 4;
D. 6;
E. 7.
2. Benzoatul de fenil suferă reacţia de mononitrare urmată de hidroliză.

Se obţine cel mai puţin:
A. acid m-nitrobenzoic;
B. acid o-nitrobenzoic;
C. o-nitrofenol;
D. p-nitrofenol;
E. p-crezol.
3. Hidroliza în mediu de NaOH a acetatului de etil, marcat izotopic,

conduce la un compus în care avem oxigenul marcat la:
A. alcool etilic;
B. etoxid;
C. acetat de sodiu;
D. acid acetic;
E. metanol.
4. În soluţie puternic acidă (pH = 1) acidul glutamic va avea un număr

de atomi de hidrogen:
A. 6;
B. 7;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
5. Care dintre compuşii de mai jos pot conduce la cel mai puternic acid,
alături de cea mai tare bază:
A. H-CO-NH-CH2-CH3;
B. CH3-COO-NH-CH2-CH3;
374
C. H-CON(CH3)2;
D. CH3-CON(CH3)2;
E. acetanilida.
6. Care acid poate intra sigur în compoziţia unui ester C6H12O2 fără C*:
A. acid alfa-metilbutanoic;
B. acid metanoic;
C. acid etanoic;
D. acid formic;
E. acid izovalerianic.
7. Un mol de 3-hidroxi-2-metil-1-butenă se oxidează cu K2Cr2O7

(H2SO4). Care variantă nu corespunde problemei:
A. 1 L dicromat 10N;
B. 2 L dicromat 5N;
C. 2,5 L dicromat 4N;
D. 5 L dicromat 2N;
E. 4 L dicromat 3N.
8. Volumul de etenă, rezultat din 180g glucoză la un randament de 80%

al fiecărei reacţii, este:
A. 28,67 L;
B. 33,6 L;
C. 44,8 L;
D. 18,74 L;
E. 35.84 L.
9. Din 43,56 t reactanţi (amestec echimolecular de etenă şi clor) rezultă

policlorură de vinil, fiecare reacţie are randament de 80%. Ce masă de
polimer cu 90% puritate se obţine:
A. 11,22 t;
B. 13,66 t;
C. 15,64 t;
D. 16,77 t;
E. 17,24 t.
10. Acetaldehida tratată cu 3 moli metanal va da un compus izomer cu:

A. glucoza;
B. hexitol;
C. glicerinaldehida dimetilată;
375
D. tetroză etilată;
E. tetroză metilată.
11. Ce volum de oxigen este necesar pentru a oxida 43,33 Kg benzen, cu

10% impurităţi, la un randament 60%:
A. 50,4 m3;
B. 70,1 m3;
C. 89,6m3;
D. 96 m3;
E. 112 m3.
12. 75 g soluţie apoasă de etanol şi hidrochinonă, cu componentele în

raport echimolecular, se tratează cu sodiu. Masa de sodiu consumată
este:
A. 39 g;
B. 46 g;
C. 54 g;
D. 62 g;
E. 75 g.
13. 20 g de soluţie zahăr invertit se tratează cu reactiv Fehling,

obţinându-se 2,88 g precipitat roşu. Cantitatea de apă folosită pentru a
prepara 150 g soluţie iniţială:
A. 48,7 g;
B. 50 g;
C. 61,2 g;
D. 76,9 g;
E. 98,7 g.
14. 10 g grăsime se tratează cu 200 g soluţie iod 10%. Excesul de iod

consumă la titrare 0,8 L tiosulfat 0,15N. Indicele de iod este:
A. 47,6;
B. 71;
C. 95,2;
D.126,5;
E. 132,4.
15. Dacă forma aciclică a unei monozaharide se alchilează total cu sulfat

acid de metil, masa monozaharidei creşte cu 35%. Cu ce procent creşte
masa la acetilare:
A. 105%;
B. 152%;
C. 170%;
376
D. 185%;
E. 210%.
16. 80 g amestec de glucoză şi fructoză, cu 90% puritate, se tratează cu

reactiv Fehling. Ştiind că raportul molar este 3:1, masa de precipitat
roşu obţinut este:
A. 21,6 g;
B. 32,4 g;
C. 43,2 g;
D. 55,6 g;
E. 64,8 g.
17. Se oxidează 89,6 m3 metan în prezenţa oxizilor de azot, cu

randament de 80%. Ce masă de apă din afara reacţiei se foloseşte
pentru obţinerea formolului:
A. 14,4 Kg;
B. 72 Kg;
C. 86,4 Kg;
D. 91,5 Kg;
E. 98,7 Kg.
18. Câţi izomeri ai acizilor monocarboxilici aromatici, cu 72% C, pot

genera C asimetric cu legătură polară, la monoclorurare fotochimică:
A. 4;
B. 6;
C. 8;
D. 9;
E. 10.
19. Care din următorii compuşi are în structura sa atomi de carbon cu

aceeaşi natură:
A. naftalina;
B. etanal;
C. izobutan;
D. ciclohexenona;
E. neopentanol.
20. La orice pH, acizii monoaminomonocarboxilici pot fi:

A. ioni negativi;
B. amfion;
C. ioni pozitivi;
D. moleculă nepolară;
E. criptoioni.
377
21. Este corectă afirmaţia:
A. xantogenatul de celuloză este un ester;
B. hidroliza zaharozei va da alfa-fructoză şi beta-glucoză;
C. acidul gluconic nu este un acid aldonic;
D. celuloza prezintă la dizolvare fenomenul de mutarotatie;
E. beta-glucoza prezintă, la dizolvare, fenomenul de mutarotaţie.
22. Este afirmaţie corectă:

A. conformaţia proteinelor este afectată de modificări de pH şi temperatură;
B. cu sulfatul cupric alcalinizat dă o coloraţie roşie;
C. proteinele globulare sunt solubile în soluţii apoase;
D. pentru a obţine aminoacizi supunem proteinele la temperatură şi pH mare;
E. aminoacizii liberi nu sunt naturali.
23. (CH)n + Clorura de acetil = (AlCl3) => A + HCl; A + HCN => B.

Raportul electroni p/electroni pi la B pentru n = 8 este:
A. 1:1;
B. 3:2;
C. 4:5;
D. 3:4;
E. 1:2.
24. Compusul cu formula C4H8O are toţi carbonii secundari. După

deshidratare şi oxidare se obţine:
A. acid maleic;
B. acid glutaric;
C. acid metilmalonic;
D. acid etilmalonic;
E. acid butandioic.
25. Câţi carboni cuaternari are diterţ-butilbenzenul:

A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
26. Numărul de heptani izomeri cu doi carboni secundari este:

A. niciunul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
378
27. În legătură cu compuşii carbonilici este afirmaţie corectă:
A. solutia apoasă a formaldehidei de concentraţie 30% se numeşte formol;
B. oxidarea este o reacţie specifică aldehidelor;
C. benzaldehida se obţine industrial prin oxidarea clorurii de benziliden;
D. acetofenona se obţine prin oxidarea cumenului;
E. antrachinona se obţine prin arderea antracenului.
28. Se prepară acetaldehidă prin hidratarea acetilenei. Ce masă de

soluţie de acetaldehidă 44% s-a obţinut din 224 m3 acetilenă dacă
randamentul reacţiei este de 80%:
A. 600 Kg;
B. 640 Kg;
C. 720 Kg;
D. 760 Kg;
E. 800 Kg.
29. Se copolimerizează acrilonitril şi butadienă, 1:1 şi apoi se oxidează:

A. rezultă un cianoceto acid;
B. se consumă 10 [0] per mol;
C. rezultă la hidroliză un acid dicarboxilic;
D. rezultă după hidroliză un acid tricarboxilic;
E. rezultă un acrilo acid.
30. Sunt posibile reacţiile:

A. ArCOCl + R-NH2 ==> RCONHAr + HCl;
B. R'COCl + R2NH ==> RCONR2 + HCl;
C. RCOCl + Ar-H ==> ArCOR + HCl;
D. 2RCOCl + R2NH ==> (RCO)2N + HCl;
E. 3RCOCl + NH3 ==> (RCO)3N + 3HCl.
31. La oxidarea a două diene liniare C5H8, s-a obţinut 1 mol de apă.
Numărul de moli de CO2 obţinuţi, este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
379
32. Reducerea cetonelor obţinute din oxidarea cu dicromat de potasiu a
alchenelor C6H12 conduce la compuşi cu un număr de:
A. 3 C*;
B. 4 C*;
C. 5 C*;
D. 6 C*:
E. 7 C*.
33. Un acid monocarboxilic cu 21,62% O, prin oxidare, va da acid o-

ftalic. Acidul este:
A. o-metilbenzoic;
B. o-etilbenzoic;
C. o-vinil fenilbenzoic;
D. o-metilfenilacetic;
E. o-vinilbenzoic.
34. Câţi acizi C6H12O2 cu C* pot fi obtinuţi prin metoda esterului malonic
sodat şi derivaţi monohalogenaţi:
A. niciunul;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
35. Acidul dicetosuccinic poate fi obţinut, alături de CO2 şi apă, dintr-o

hidrocarbură care are:
A. izomerie geometrică;
B. izomerie optică;
C. plan de simetrie;
D. carboni sp2 şi sp3;
E. catene laterale saturate.
36. La nitrarea fenolului la acid picric se foloseşte un raport molar fenol

: acid azotic 1:4. Care este raportul masic acid azotic rămas / apă
rezultată, la un randament de 80% al fenolului:
A. 2,11;
B. 2,33;
C. 2,66;
D. 3;
E. 3,12.
380
37. Formula generală a unui compus obţinut prin acilarea unui
monoaminoacid monocarboxilic, cu propria clorură acidă, este:
A. C2nH2n-1O3N2;
B. C2nH4nO2N2;
C. C2nH4nON;
D. C2nH4n-2O3N2;
E. C2nH4nO3N2.
38. Care este numărul atomilor de carbon, din patru amine terţiare,
ştiind că, atomii de carbon ai fiecăreia au aceeaşi natură:
A. 20;
B. 21;
C. 24;
D. 25;
E. 27.
39. Numărul maxim de alchene C6H12 care pot da, la hidrogenare,

acelaşi alcan, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
40. Un derivat monobromurat saturat conţine 58,4% Br.

Monobromurarea lui, în continuare, conduce la 4 derivaţi dibromuraţi.
Compusul iniţial se numeşte:
A. 1-bromobutan;
B. 1-bromopentan;
C. 3-metil-bromobutan;
D. bromura de izobutil;
E. iodura de butil.
41. Oxidarea unei alchene cu KMnO4 (H2O) conduce la o creştere a

masei moleculare cu 40,47%, iar compusul rezultat nu are izomerie
optică. Alchena poate fi:
A. izobutenă;
B. 2-metil-1-pentenă;
D. 2-etil-1-butenă;
E. 2-propil-1-butenă.
381
42. Câte gliceride pot absorbi hidrogen şi dau tristearină:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
43. O dienă va da la oxidare CO2,H2O şi un acid cu forme mezo, în raport

molar 2:2:1. Diena poate fi:
A. 2,3-dimetilbutadiena;
B. 3,4-dimetilciclobutena;
C. 3,4-dimetil-1,5-hexadiena;
D. 2,5-dimetil-1,5-ciclohexadiena;
E. 2,4-dimetil-1,5-ciclohexadiena
44. Nitratul de propil este izomer cu:

A. nitroacetonă;
B. nitrat de alil;
C. serina;
D. 2-ceto-propionamidă;
E. nitrat de butil.
45. Xantogenatul de celuloză nu conţine legătura:

A. C-O;
B. C-S;
C. C=S;
D. O-S;
E. C-C.
46. Ce coeficient are [O] la oxidarea 3-hidroxiciclohexenei cu K2Cr2O7

(H2SO4):
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. 7.
47. Cu câţi moli de reactiv Tollens vor reacţiona compuşii carbonilici

C4H8O:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
382
48. Oxidarea biochimică a unui gram de zaharoză produce 42 cal. Câte
calorii rezultă la obţinerea a 180 g zahăr invertit:
A. 7182;
B. 7560;
C. 7890;
D. 8760;
E. 8890.
49. Din esterul optic activ C5H10O2, poate rezulta, la hidroliză bazică cu
NaOH:
A. formiat de Na;
B. acetat de Na;
C. alcool izobutilic;
D. alcool butilic;
E. acetat de potasiu.
50. Ureea este:

A. o diamidă;
B. o aminoamidă;
C. compus nehidrolizabil;
D. compus polimerizabil;
E. compus polifuncţional.
383
TEST 19
Recapitulare 8
1. 1,5 moli de amestec echimolecular de esteri aciclici C4H6O2 se
tratează cu amoniac formând 72,9 g amestec de amide. Ce conţinut în
azot are amestecul de amide:
A. 14,98%;
B. 21,6%;
C. 26,66%;
D. 28,8%;
E. 31,1%.
2. Prin polimerizarea etenei rezultă un polimer cu masa moleculară

medie M = 210000. Câte molecule de polimer se găsesc în 10,5 tone
polimer:
A. 5;
B. 10;
C. 25;
D. 50;
E. 100.
3. Compusul CH3-CO-OCH2-CH20-CO-CHз se numeşte:

A. malonat de dimetil;
B. carbonat de dimetil;
C. diacetil;
D. dimetoxi-acetona;
E. diacetatul glicolului.
4. Un amestec format din 4,5 g amestec izomer levo şi 6,75 g izomer

dextro ai acidului lactic, se oxidează cu randament de 100% şi apoi se
reduce cu randament de 80%. Ce masă de izomer dextro rezultă în
final:
A. 4,5 g;
B. 5,75 g;
C. 9 g;
D. 10,25 g;
E. 11,75 g.
384
5. Care este raportul volumetric a două soluţii de KMnO4 în H2SO4 care
oxidează ciclohexena şi ciclohexanolul la acelasi produs:
A. 1:1;
B. 1:1,33;
C. 2:3;
D. 1:2;
E. 3:5.
6. p-ciano-N-metilanilina, prin hidroliză, N-acetilare şi decarboxilare

conduce la:
A. N-metilbenzamida;
B. p-acetilanilina;
C. N-metil-N-fenilanilina;
D. N-metil-N-acetilanilina;
E. N,N-dimetilanilina.
7. A + 4[0] => 2 moli de acid α,y-dicetopentanoic. A ==> B + 2CO2.

Oxidarea lui B cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric conduce la:
A. acid piruvic;
B. acid α-cetobutiric;
C. vacid β-cetobutiric;
D. acid succinic;
E. acid cetosuccinic.
8. Au acelaşi număr de stereoizomeri:

A. C5H10O şi C5H11Cl;
B. C5H12O şi C5H11Br;
C. C4H10O şi C5H11Cl;
D. C5HBr11 şi C5H11Br;
E. C5H2F10 şi C5H11Br.
9. Prin hidrogenarea oricărei dioleostearine:

A. rezultă tristearina;
B. creşte II;
C. creşte IS;
D. apare asimetria;
E. se reduce emulsionarea.
10. Alegeţi denumirea corectă:

A. sulfat acid de difenil;
B. sulfat acid de etanoil;
385
C. sulfat acid de dietil;
D. sulfat acid de etil şi fenil;
E. sulfat acid de etil.
11. La hidroliza unui compus trihalogenat care are scheletul

ciclohexanului, se poate obţine:
A. hidroxiacid;
B. hidroxialdehida;
C. tetrol;
D. acid carboxilic;
E. triol.
12. Un amestec de compuşi dicarbonilici C3H4O2 depune 194,4 g Ag din

36 g amestec. Ce procent masic are dialdehida în amestec:
A. 25%;
B. 40%;
C. 50%;
D. 66,66%;
E. 80%.
13. Cu ce procent scade volumul gazos, rezultat prin descompunerea

acidului oxalic, dacă se trece, iniţial, prin acid sulfuric:
A. 33,33%;
B. 50%;
C. 66,66%;
D. 83,33%;
E. 86,66%.
14. Glicil-alanina şi alanil-glicina dau acelaşi compus la:

A. acilare cu clorură de acetil;
B. amonoliză;
C. acilare internă;
D. reactia cu HCl;
E. decarboxilare.
15. Apare o combinaţie heterociclică, cu azot, la:

A. nucleoproteide;
B. amine;
C. amide aciclice;
D. policondensare uree cu formaldehida;
E. ureea acilată.
386
16. Adiţionează doi moli hidracid la derivat dihalogenat geminal:
A. ciclopentena;
B. acrilonitril;
C. benzofenona;
D. antrachinona;
E. 2-butina.
17. Introducerea unui mol de metanal în 100 g formol creşte

concentraţia la:
A. 33%;
B. 39.75%;
C. 44.23%;
D. 51%;
E. 53.84%.
18. Se foloseşte la N-alchilarea anilinei:

A. clorura de acetil;
B. dimetil-sulfat;
C. clorura de butiril;
D. acid dodecanoic;
E. bromura de fenil.
19. Alcanul simetric ce formează două alchene, la dehidrogenare, se

numeşte:
A. hexan;
B. heptan;
C. 2,3-dimetilpentan;
D. 2,4-dimetilpentan;
E. 2,5-dimetilhexan.
20. Valina permite introducerea unui radical fenil, obţinând un număr de

„a”compuşi izomeri, inclusiv stereoizomeri. Valoarea lui „a” este:
A. 8;
B. 10;
C. 12;
D. 14;
E. 16.
21. Procentul de azot din amidele rezultate la amonoliza esterilor

izomeri C4H8O2 este:
A. 21,33%;
B. 25,22%;
C. 27.87%;
D. 29,89%;
E. 31,22%.
387
22. N-fenil-α-alanina-N-acilată:
B. are carbon asimetric;
C. reacţionează cu acidul azotos;
D. nu se poate acila;
E. are azotul hibridizat sp.
23. 1(p-fenoxi-fenil)-propena:
B. la oxidare conduce la doi compuşi organici fără nucleu;
C. are izomerie optică;
D. are raportul electroni p/electroni pi 1:14;
E. nu are carbon primar.
24. Alcoolul o-hidroxi-p-clorobenzilic nu reacţionează cu:

A. formaldehida;
B. acid acetic;
C. acid cianhidric;
D. magneziu;
E. acid clorhidric.
25. Acidul 4-nitroftalic se poate obţine prin:

A. oxidarea α-nitronaftalina;
B. oxidarea dinitronaftalina;
C. nitrare m-xilen şi apoi oxidare;
D. nitrare o-xilen şi apoi oxidare;
E. oxidare p-nitro-fenilpropena.
26. Obţinerea celofanului foloseşte la filare:

A. acid sulfuric concentrat;
B. acid sulfuric oleum;
C. acid acetic;
D. glicerina;
E. glicocol.
27. Afirmaţie falsă pentru benzen şi naftalină:

A. au aromaticităti diferite;
B. îşi rup ciclul la oxidări energice;
C. se mononitrează direct la un singur compus;
D. se sulfonează direct la un singur compus.
E. au aceeaşi hibridizare pentru carbon.
388
28. Afirmaţie falsă pentru antrachinonă:
A. are nuclee dezactivate;
B. se poate obţine şi din 2 moli de clorură de benzoil;
C. condensează ca şi componenta carbonilică;
D. se obţine industrial, prin metoda oxidativă;
E. are trei nuclee aromatice.
29. Dioleostearinei nesimetrice şi oleostearopalmitinei, îi corespund

izomeri geometrici în număr de:
A. 4;
B. 5;
C. 6;
D. 7;
E. 8.
30. Fenolul, anilina şi fenoxidul de sodiu se deosebesc prin:

B. conţinutul în carbon;
C. nesaturarea echivalentă;
D. numărul de nuclee;
E. valenţa grupării funcţionale.
31. 2,4-dihidroxi-3-cloropentanul şi 2,4-dicloro-3-hidroxipentanul au:

A. aceeaşi formulă brută;
B. funcţiuni diferite;
C. acelaşi număr de electroni p;
D. aceeaşi natură pentru atomii de carbon;
E. acelaşi conţinut în carbon.
32. Un derivat halogenat cu masa egală cu cea a clorurii de acetil

formează în reacţia cu benzenul:
A. toluen;
B. etilbenzen;
C. p-xilen;
D. naftalină;
E. cumen.
33. Decarboxilarea glicil-alaninei şi a alanil-glicinei conduce la:

A. compuşi identici;
B. compuşi cu C*;
C. omologi;
D. izomeri de poziţie;
E. izomeri de compensaţie.
389
34. La hidrogenarea fenolului cu hidrogen, în raport molar 1:10, rezultă
ciclohexanol şi ciclohexanonă, în raport molar 4:1. Ce procent de H2 a
reacţionat, fenolul transformându-se în întregime:
A. 28%;
B. 13%;
C. 10%;
D. 8%;
E. 2,8%.
35. Care este raportul C primari: C terţiari într-un detergent anionic de

tip sare de sodiu a unui acid alchilarensulfonic:
A. 1:5;
B. 2:5;
C. 1:6;
D. 1:4;
E. 1:3.
36. Un amestec de p,p'-dihidroxi-difenilmetan şi alcool p-hidroxibenzilic

reacţionează cu 0,2 moli de acid acetic sau cu 1,8 moli de anhidridă
acetică. Masa amestecului este:
A. 155 g;
B. 164,8 g;
C. 212,6 g;
D. 236,6 g;
E. 242,8 g.
37. O trigliceridă nesimetrică cu 2 stereoizomeri optici şi 55 carboni în

moleculă, la hidroliză, formează 3 moli de acid palmitic, un mol glicerină
şi un mol substanţă X. X este:
A. acid lactic;
B. acid b-hidroxipropionic;
C. acid α-hidroxibutiric;
D. acid β-hidroxibutiric;
E. acid γ-hidroxibutiric.
38. Raportul legături eterice în heterociclu / legături eterice -O-CH3 în

produsul eterificării totale a unui mol de celuloză pentru n = 2000 este:
A. 2000/6001;
B. 2000/6003;
C. 1000/3001;
D. 1:3;
E. 1000/3002.
390
39. 62 g amestec fenol şi p-crezol reacţionează cu clorura de metil
(NaOH) formând 70,4 g amestec compuşi. Procentul de oxigen din
amestecul iniţial este:
A. 12,33%;
B. 15,48%;
C. 16%;
D. 17,66%;
E. 18,11%.
40. Peste 100 mL soluţie zahăr invertit se adaugă reactiv Tollens.

Produsul obţinut se neutralizează cu 500 mL soluţie NaOH, 0,2M.
Concentraţia NaOH după neutralizare este de 0,15M. Ce concentraţie a
avut soluţia de zaharoză:
A. 0.05 M;
B. 0,01 M;
C. 0,15 M;
D. 0,2 M;
E. 0.1 M.
41. Un amestec de acizi, formic şi oxalic, se descompune în prezenţa a

100 g H2SO4 soluţie 95% şi o scade la o concentraţie de 69%. Ştiind că
rezultă 67,2 L amestec de gaze, cu câţi moli de NaOH se neutralizează
amestecul iniţial:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
42. Dicromatul de potasiu reacţionează cu o alchenă, în raport masic

7:1, consumând 8 L soluţie, 1N. Denumirea alchenei este:
A. 2-butenă;
B. 1-butenă;
C. 1-pentenă;
D. 2-pentenă;
E. 2-hexenă.
43. Care este raportul Cp:Cs:Ct pentru alcoolii primari C5H12O:

A. 12:2:1;
B. 12:1:1;
C. 12:3:2;
D. 12:5:1;
E. 12:5:2.
391
44. Meta-dinitrobenzenul are p.t. = 91°C.
A. metoda ce se poate folosi pentru purificarea lui este distilarea simplă;
B. rezultă din două nitrări succesive;
C. este solid incolor;
D. reducerea va da o materie primă pentru medicamente;
E. este lichid verde.
45. Antracenul:
A. are raportul NE/electroni pi=1;
B. are nucleele izolate liniar;
C. admite trei derivaţi monosubstituiţi;
D. nu este atacat de KMnO4(H2SO4);
E. are condensare de nuclee în unghi.
46. La hidroliza unei peptide s-au obţinut 8,9 g alanină şi 35,1 g valină.
Peptida poate fi:
A. AAVV;
B. AVAA;
C. AVAV;
D. AVVV.
E. AAAV.
47. Fenilacetatul de fenil şi benzoatul de benzil se deosebesc prin:

A. formula brută;
B. raportul electroni p/electroni pi;
C. natura atomilor de carbon;
D. hibridizările la atomii de carbon.
E. formula moleculară.
48. 34,4 g de grăsime cu Is=195,35 se supune saponificării cu o soluţie

de 500 cm3 KOH, 0,5 N. După saponificare, KOH în exces se
neutralizează cu o soluţie de HCl, 1 N. Care este volumul de soluţie de
HCl folosită:
A. 50 cm3;
B. 75 cm3;
C. 95 cm3;
D. 100 cm3;
E. 130 cm3.
392
49. Câte alchene C6H12 (inclusiv stereoizomeri) reactionează cu
K2Cr2O7(H2SO4) în raport molar 3:5:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
50. O soluţie de etanol 23%, cu volumul de 500 cm3, se supune arderii.

După condensarea apei, aceasta se întoarce în vas şi masa soluţiei
creşte la 416 g. Ce densitate a avut soluţia iniţială:
A. 0,66 g/cm3;
B. 0,7 g/cm3;
C. 0,8 g/cm3;
D. 0,84 g/cm3;
E. 0,9 g/cm3.
393
TEST 20
Recapitulare 9
1. În ce proporţie s-a hidrogenat acidul oleic dacă indicele de iod a
scăzut cu 75%:
A. 25%;
B. 38,88%;
C. 50%;
D. 75,15%;
E. 80%.
2. Un amestec de compuşi dicarbonilici C3H4O2 depune 194,4 g Ag din 36

g amestec. Ce procent masic are aldocetona în amestec:
A. 20%;
B. 30%;
C. 40%;
D. 60%;
E. 70%.
3. Cu ce volum scade amestecul gazos rezultat prin descompunerea a 10

moli acid oxalic, dacă se trece iniţial prin acid sulfuric şi apoi prin
soluţie de KOH:
A. 224 L;
B. 336 L;
C. 448 L;
D. 672 L;
E. 896 L.
4. Glicil-alanina şi alanil-glicina dau acelaşi compus la:

A. acilare cu clorură de acetil;
B. amonoliză;
C. acilare internă;
D.decarboxilare;
E. tratare cu NaOH.
5. N-fenil-α-alanina N-acilată:
B. are carbon hibridizat sp;
C. reacţionează cu acidul azotos;
D. nu se poate acila;
E.are carbon asimetric.
394
6. Fenil-acetatul de fenil şi benzoatul de benzil se deosebesc prin:
B. numărul de grupări esterice;
C. numărul de moli de amoniac consumaţi la amonoliză;
D. hibridizările atomilor de oxigen;
E. numărul de moli NaOH la hidroliză.
7. Radicalul dodecil nu se poate întâlni:

A. la un alchilbenzen;
B. la un detergent cationic;
C. la un detergent anionic;
D. la un detergent neionic de la decanol;
E. la un detergent colorat.
8. 3-metil-2,4-pentandiona poate rezulta prin:

A. oxidarea unei cicloalchene;
B.ccondensare acetonă cu acetaldehidă;
C.reacţia Kucerov la o alchină;
D. oxidarea unui cicloalcan;
E. oxidare cu reactivul Bayer.
9. Se dă reacţia: 2 etandiol ==> A + 3H2O. A poate fi:

A. compus numai cu carboni sp2;
B. dieter saturat aciclic;
C. dieter cu C sp2 şi ciclu;
D. hidroxieter nesaturat şi ciclic;
E. eter cu NE =2.
10. La hidrocarburile cu mai multe nuclee aromatice:

A. distanţele C-C sunt egale;
B. delocalizarea electronilor este perfectă;
C. caracterul aromatic este mai puternic;
D. se pot oxida mai greu;
E. se pot hidrogena mai uşor.
11. Structurile posibile ale naftalinei, după Kekule:

A. au acelaşi număr de electroni p;
B. dau aceleaşi reacţii;
C. formează acelaşi număr de derivaţi monosubstituiţi;
D. se hidrogenează la compuşi diferiţi;
E. se oxidează la compuşi diferiţi.
395
12. Afirmaţie falsă pentru acidul oleic:
B. decolorează apa de brom;
C. se oxidează la doi compuşi organici izomeri;
D. se hidrogenează la acid stearic;
E. se esterifică cu glicerina.
13. Peste 100 mL soluţie zahăr invertit se adaugă reactiv Tollens.

Produsul obţinut se neutralizează cu 500 mL soluţie NaOH 0,2M.
Concentraţia NaOH după neutralizare este de 0,15M. Ce concentraţie a
avut soluţia de zaharoză:
A. 0,05 M;
B. 0,1 M;
C. 0,15 M;
D. 0,2 M;
E. 0,3 M.
14. Un amestec de acizi formic şi oxalic se descompune în prezenţa a

100 g H2SO4 soluţie 95% şi o scade la o concentraţie de 69%. Ştiind că
rezultă 67,2 L amestec de gaze, cu câţi moli de NaOH se neutralizează
amestecul iniţial:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
15. Acidul piruvic se decarboxilează total şi produsul organic se

oxidează. Raportul final grupe ceto libere : grupe carboxil este 1:7. Care
este randamentul global al reacţiilor:
A. 80%;
B. 82,5%;
C. 87,5%;
D. 90%;
E. 95%.
16. Produsul adiţiei acetilenei la benzaldehidă (1:2) urmat de reacţia

Kucerov va da un compus cu raportul electroni p/electroni pi:
A. 1:2;
B. 3:4;
C. 5:6;
D. 2:3;
E. 6 :7.
396
17. Un amestec de esteri izomeri C4H8O2 are masa 88 g. Prin reacţie cu
NaOH, rezultă 32,8 g acetat de sodiu. Ce masă de etanol rezultă la
amonoliza acestui amestec:
A. 18,4 g;
B. 23,2 g;
C. 28 g;
D. 36 g;
E. 48 g.
18. Dacă masa carbonilor nulari din amestecul echimolecular de esteri

C4H8O2 este de 7,2 g, ce masă de săruri rezultă din reacţia esterilor cu
NaOH:
A. 62,8 g;
B. 71,6 g;
C. 79,2 g;
D. 80 g;
E. 92 g.
19. Raportul alcani C6H14 : cetone provenite din aceşti alcani este:
A. 2:3;
B. 5:3;
C. 3:4;
D. 5:6;
E. 6:7.
20. Câte cetone pot rezulta prin eliminarea a 3 moli de hidrogen din 3-
pentanol:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
21. Care este diferenţa aldehide-cetone, la compuşii carbonilici C6H12O:

A. 0;
B. 1;
C. 2;
D. 3;
E. 4.
22. Din câte hidrocarburi care reacţionează cu reactivul Tollens, se

poate obţine, prin hidrogenare, butan:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
397
23. C5H6 reacţionează cu 2 moli de brom şi cu Tollens. Ea se numeşte:
A. 1-pentin-3-enă;
B. 1-pentin-4-enă;
C. 2-metilvinilacetilenă;
D. etilciclopropan;
E. etinilciclopropan.
24. Descompunerea butadienei în elemente, la un randament de 70%,

conduce la o creştere de volum egală cu:
A. 140%;
B. 150%;
C. 170%;
D. 200%;
E. 240%.
25. Un alcan optic activ CnH3n-5 care are raportul Cp : Ct = 2 : 1,

formează la dehidrogenare un număr de alchene egal cu:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
26. Pentru ca fenolul să reacţioneze cu acetatul de sodiu, trebuie:

A. să introducem o grupare nitro în orto;
B. două grupări nitro în o şi p;
C. două grupări nitro în meta şi meta';
D. să folosim fenol în mediu bazic;
E. să acidulăm mediul.
27. Pentru a obţine cu randament bun 1,2,3-triaminopropan:

A. facem amonoliza unei gliceride;
B. tratăm 1,2,3-tricloropropan cu amoniac;
C. cloroform cu KCN, apoi hidroliză;
D. cloroform cu KCN, apoi reducere;
E. feniltriclorometan cu amoniac.
28. O probă de soluţie apoasă de pirogalol cu masă de 2 g se tratează cu

1,61 g Na. Cât pirogalol conţine soluţia:
A. 12,45%;
B. 19,77%;
C. 25,92%;
D. 35,66%;
E. 44,24%.
398
29. Reacţia dintre clorura de benziliden şi apă nu conduce la:
A. alcool benzilic;
B. benzaldehidă;
C. formilbenzen;
D. cetotoluen;
E. aldehida benzoică.

propan şi propenă. Ce volum de H2 se foloseşte la hidrogenarea
amestecului:
A. 22,4 L;
B. 33,6 L;
C. 44,8 L;
D. 89,6 L;
E. 112 L.
31. 300 L amestec propan, propenă şi etenă se trece peste un

catalizator de dehidrogenare şi volumul creşte cu 60%. Cu ce procent
scade volumul noului amestec, dacă este trecut peste un catalizator de
nichel:
A. 27,5%;
B. 37,5%;
C. 40%;
D. 45.45%;
E. 48,98%.
32. C2H3Cl3, prin hidroliză bazică, formează un amestec echimolecular

de compuşi organici care trataţi cu r. Tollens depun 21,6g Ag. Masa
amestecului luat în lucru este de:
A. 13,35 g;
B. 26,7 g;
C. 39,5 g;
D. 44,5 g;
E. 49,8 g.
33. Câţi derivaţi halogenaţi ai etanului au un conţinut de clor mai mic de

83,45%:
A. 5;
B. 6;
C. 7;
D. 8;
E. 9.
399
34. 520 g acetilenă se tratează cu apă. 1/4 din produs se oxidează, iar
restul se reduce. Ce masă de ester se obţine din cei doi compuşi, dacă
randamentul reacţiei de esterificare este de 66,66%.
A. 146,66g;
B. 293,3g;
C. 333,33g;
D. 440g;
E. 660 g.
35. Un litru de vin, cu densitatea 0,804 g/cm3, a rezultat dintr-o soluţie

de glucoză, de concentraţie 40%. Ce masă de soluţie de glucoză s-a
folosit:
A. 1 Kg;
B. 2 Kg;
C. 2,5 Kg;
D. 3 Kg;
E. 3,5 Kg.
36. 1 t de zaharoză, soluţie, hidrolizează cu randament de 80%. Să se

calculeze concentraţia soluţiei de zaharoză, dacă o probă de 4 g soluţie
finală depune 691,2 mg precipitat negru:
A. 30%;
B. 34,2%;
C. 50%;
D. 68,4%;
E. 72,3%.
37. 32,2 g amestec echimolecular de izomeri C7H6Cl2 hidrolizează în c.n.

Ce volum de NaOH, 0,1N, s-a folosit la neutralizarea HCl rezultat:
A. 0,1 L;
B. 0,5 L;
C. 1 L;
D. 1,5 L;
E. 2 L.
38. Un compus organic conţine C, H, O şi Cl are 38,37% Cl şi raportul

masic H:Cl = 1:7,1. Compusul dă la hidroliză cel mai puternic mediu
acid. Formula moleculară este:
A. C3H6OCl;
B. C3H5OCl;
400
C. C3H7OCl;
D. C4H7OCl;
E. C4H9OCl.
39. Un amestec echimolecular de glucoză şi fructoză se hidrogenează la

hexitol. Acelaşi amestec se oxidează cu reactiv Fehling. Raportul masic
H2 reacţionat: pp.roşu este:
A. 1:18;
B. 1:24;
C. 2:35,5;
D. 1:36;
E. 2:39.
40. 2C6H5-CH=O + C2H2 ==> X; X prin reacţia Kucerov va da Y. Pentru Y,

este adevărată afirmaţia:
A. are plan de simetrie;
B. are două nuclee la fel de activate;
C. are numai C sp2;
D. va da 6 derivaţi monocloruraţi la monoclorurarea catalitică teoretică;
E. are carbon asimetric.
41.Acidul salicilic (o-hidroxibenzoic):

A. nu se poate acila la gruparea hidroxi;
B. nu se poate acila pe nucleu;
C.nu decarboxilează;
D. decolorează apa de brom;
E. nu decolorează apa de brom.
42. Etinilvinil cetona:

A. are raportul între electronii ,,p“ şi ,pi“ de 1:1;
B. decolorează 3 Kg soluţie apă de brom 4%;
C. oxidată cu KMnO4(HzO) va da un acid mai tare ca piruvic;
D. prin reacţia Kucerov da o pentandionă;
E.are NE = 3.
43. Fluorura mercurică este:

A. reactant pentru acizii carboxilici;
B. catalizator pentru reacţia Kucerov;
C. catalizator la fluorurările catalitice;
D. reactant pentru derivaţii halogenaţi;
E. catalizator la amonoliză.
401
44. La hidroliza unei peptide s-au obţinut 8,9 g alanină şi 35,1 g valină.
Peptida poate fi:
A. AVVV;
B. AVAA;
C. AVAV;
D. AAAV;
E. AVVA.
45. Un derivat dihalogenat cu NE=1 are masa moleculară 125 şi rezultă

din compuşi carbonilici cu pentaclorura de fosfor. Ce dă la oxidare
derivatul:
A. acetonă;
B. dicloroacetonă;
C. acid propionic;
D. acid butiric;
E. clorura de acetil.
46. La clorurarea fotochimică a 212 Kg p-xilen s-au degajat 268,8 m3

gaz. Ce volum de NaOH 2N poate neutraliza amestecul de compuşi după
hidroliză:
A. 6 L;
B. 2,3 m3;
C. 1,6m3;
D. 6 m3;
E. 8000 L.
47. Câţi izomeri C4H8O3 cu un carbon nular reacţionează cu Na şi cu

NaOH separat, în raport molar 1:1:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.
48. 125 mL soluţie de etanol 90% cu densitatea 0,8 g/cm3 se arde până
ce masa soluţiei devine 108 g. Concentraţia procentuală a soluţiei după
ardere este:
A. 40,7%;
B. 45,8%;
C. 50,2%;
D. 55,5%;
E. 65%.
402
49. 42,4 g amestec echimolecular de alcool etilic şi propilic se oxidează
cu o soluţie de KMnO4 (H2SO4) 4N. Ce volum de soluţie este necesar:
A. 0,4 L;
B. 0,5 L;
C. 0,6 L;
D. 0,8 L;
E. 1L.
50. Ce volum de K2Cr2O7 în acid sulfuric, de concentratie 2N poate oxida

0,25 moli de 2-metil-3-metoxi-1-butenă:
A. 2L;
B. 3 L;
C. 2,5 L;
D. 1L;
E. 1,5 L.
403
RĂSPUNSURI
404
Capitolul 1- Clasa a X-a
TEST X.1. Introducere

1. B; 2. E; 3. A; 4. B; 5. C; 6. E; 7. B; 8. D; 9. B; 10. C; 11. B; 12. C; 13. B; 14.
C; 15. B; 16. D; 17. A; 18. A; 19. C; 20. C; 21. A; 22. B; 23. A; 24. D; 25. D; 26.
B; 27. C; 28. B; 29. E; 30. E.
TEST X.2. Alcani

1. B; 2. B; 3. C; 4. A; 5. E; 6. C; 7. E; 8. C; 9. C; 10. E; 11. C; 12. D; 13. E; 14.
B; 15. D; 16. D; 17. B; 18. E; 19. B; 20. C; 21. B; 22. B; 23. C; 24. B; 25. D; 26.
E; 27. C; 28. B; 29. D; 30. A.
TEST X.3. Alchene

1. C; 2. B; 3. C; 4. B; 5. D; 6. A; 7. A; 8. B; 9. B; 10. E; 11. B; 12. D; 13. A; 14.
B; 15. D; 16. D; 17. B; 18. D; 19. D; 20. C; 21. B; 22. C; 23. A; 24. C; 25. D; 26.
C; 27. C; 28. C; 29. A; 30. B.
TEST X.4. Alchine

1. B; 2. D; 3. E; 4. B; 5. C; 6. A; 7. B; 8. B; 9. D; 10. A; 11. D; 12. A; 13. E; 14.
B; 15. D; 16. C; 17. A; 18. A; 19. B; 20. B; 21. D; 22. B; 23. B; 24. D; 25. B; 26.
A; 27. E; 28. B;29. A; 30.B.
TEST X.5. Arene

1. A; 2. C; 3. B; 4. C; 5. D; 6. B; 7. A; 8. C; 9. A; 10. E; 11. C; 12. B; 13. B; 14.
E; 15. D; 16. A; 17. E; 18. E; 19. A; 20. C; 21. A; 22. A; 23. D; 24. B; 25. C; 26.
A; 27. C; 28. B; 29. B; 30. C.
TEST X.6. Alcooli

1. B; 2. C; 3. D; 4. E; 5. D; 6. A; 7. A; 8. E; 9. E; 10. D; 11. A ; 12. B ; 13. B; 14.
B; 15. C; 16. A; 17. B; 18. D; 19. B; 20. C; 21. A; 22. C; 23. A; 24. D; 25. B; 26.
E; 27. B; 28. D; 29. D; 30. E.
TEST X.7. Acizi carboxilici

1. C; 2. C; 3. E; 4. A; 5. C; 6. A; 7. B; 8. A; 9. D; 10. D; 11. C; 12. C; 13. A; 14.
B; 15. B; 16. D; 17. C; 18. B; 19. C; 20. B; 21. A; 22. C; 23. A; 24. A; 25. B; 26.
C; 27. E; 28. B; 29. C; 30. A.
405
TEST X.8. Grăsimi, săpunuri, detergenţi
1. A; 2. D; 3. E; 4. B; 5. C; 6. D; 7. C; 8. D; 9. C; 10. B; 11. A; 12. C; 13. B;
14. D; 15. E; 16. D; 17. A; 18. A; 19. B; 20. B; 21. D; 22. B; 23. A; 24. B;
25. A; 26. B; 27. D; -28.D; 29. A; 30. B.
TEST X.9. Aminoacizi

1. B; 2. C; 3. B; 4. B; 5. E; 6. C; 7. B; 8. B; 9. D; 10. D; 11. C; 12. C; 13. E;
14. B; 15. D; 16. D; 17. B; 18. B; 19. C; 20. A; 21. C; 22. B; 23. A; 24. A; 25.
C; 26. D; 27. A; 28. E; 29. A; 30. C.
TEST X.10. Zaharide

1. B; 2. D; 3. A; 4. B; 5. C; 6. E; 7. B; 8. E; 9. C; 10. C; 11. D; 12. E; 13. B;
14. C; 15. B; 16. D; 17. B; 18. C; 19. D; 20. A; 21. B; 22. A; 23. B; 24. D; 25.
A; 26. A; 27. C; 28. C; 29. D; 30. B.
TEST X.11. Recapitulare 1

1. D; 2. D; 3. B; 4. B; 5. D; 6. D; 7. E; 8. B; 9. C; 10. B; 11. C; 12. B; 13. B;
14. B; 15. C; 16. A; 17. C; 18. A; 19. C; 20. D; 21. D; 22. A; 23. B; 24. D; 25.
E; 26. D; 27. B; 28. E; 29. B; 30. D.
TEST X.12. Recapitulare 2

1. A; 2. A; 3. B; 4. C; 5. B; 6. E; 7. C; 8. A; 9. D; 10. B; 11. E; 12. A; 13. C;
14. C; 15. C; 16. D; 17. B; 18. D; 19. C; 20. E; 21. A; 22. C; 23. C; 24. C; 25.
E; 26. D; 27. D; 28. C; 29. B; 30. B.
406
Capitolul 2- Clasa a XI-a
TEST XI.1.Introducere
1. B; 2. C; 3. C; 4. E; 5. B; 6. A; 7. C; 8. A; 9. A; 10. B; 11. A; 12. D; 13. D;
14. E; 15. A; 16. E; 17. C; 18. B; 19. C; 20. E; 21. B; 22. C; 23. B; 24. D;
25. B; 26. D; 27. B; 28. D; 29. B; 30. C; 31. B; 32. E; 33. E; 34. E; 35. B;
36. D; 37. A; 38. A; 39. D; 40. E 41. D; 42. B; 43. B; 44. A; 45. D; 46. B;
47. C; 48. D; 49. E; 50. D.
TEST XI.2. Alcani

1. D; 2. B; 3. D; 4. A; 5. C; 6. B; 7. C; 8. C; 9. E; 10. D; 11. D; 12. E; 13. A;
14. C 15. A; 16. C; 17. D; 18. B; 19. D; 20. C; 21. A; 22. B; 23. A; 24. B;
25. D; 26. A; 27. D 28. A; 29. C; 30. D; 31. B; 32. E; 33. D; 34. C; 35. A;
36. B; 37. C; 38. B; 39. D; 40. A 41. D; 42. E; 43. D; 44. C; 45. A; 46. A; 47.
A; 48. A; 49. B; 50. C.
TEST XI.3.Alchene
1. B; 2. B; 3. E; 4. B; 5. E; 6. C; 7. A; 8. D; 9. D; 10. B; 11. C; 12. C; 13. D;
14. C 15. A; 16. B; 17. C; 18. D; 19. B; 20. C; 21. B; 22. C; 23. B; 24. C; 25.
A; 26. D; 27. D 28. A; 29. B; 30. A; 31. B; 32. C; 33. B; 34. E; 35. B; 36. D;
37. A; 38. D; 39. B; 40. A 41. D; 42. C; 43. B; 44. C; 45. C; 46. E; 47. A;
48. C; 49. D; 50. C.
TEST XI.4.Alcadiene
1. C; 2. B; 3. D; 4. B; 5. E; 6. A; 7. D; 8. E; 9. C; 10. C; 11. C; 12. A; 13. C;
14. E 15. A; 16. D; 17. D; 18. C; 19. A; 20. A; 21. C; 22. A; 23. D; 24. B;
25. A; 26. C; 27. A 28. B; 29. A; 30. B; 31. C; 32. D; 33. A; 34. A; 35. C;
36. B; 37. C; 38. B; 39. B; 40. C 41. C; 42. B; 43. D; 44. E; 45. C; 46. D; 47.
C; 48. A; 49. C; 50. A.
TEST XI.5.Alchine
1. E; 2. A; 3. B; 4. A; 5. D; 6. D; 7. D; 8. E; 9. E; 10. C; 11. B; 12. A; 13. C;
14. B 15. D; 16. B; 17. A; 18. B; 19. A; 20. B; 21. A; 22. B; 23. C; 24. C;
25. B; 26. B; 27. E 28. A; 29. B; 30. A; 31. C; 32. C; 33. D; 34. C; 35. D;
36. B; 37. D; 38. D; 39. C; 40. E 41. B; 42. A; 43. C; 44. B; 45. B; 46. E;
47. C; 48. D; 49. B; 50. D.
TEST XI.6.Arene mononucleare

1. A; 2. D; 3. A; 4. A; 5. C; 6. E; 7. B; 8. A; 9. D; 10. A; 11. C; 12. D; 13. C;
14 D; 15. B; 16. A; 17. D; 18. C; 19. B; 20. D; 21. A; 22. E; 23. C; 24. C;
25. B; 26. A; 27 B; 28. C; 29. B; 30. D; 31. A; 32. B; 33. E; 34. A; 35. C;
36. E; 37. A; 38. D; 39. B; 40 B; 41. A; 42. C; 43. B; 44. C; 45. A; 46. C; 47.
A; 48. B; 49. A; 50. C.
407
TEST XI.7.Arene polinucleare
1. C; 2. B; 3. B; 4. C; 5. E; 6. D; 7. C; 8. A; 9. C; 10. B; 11. B; 12. A; 13. C; 14.
E; 15. D; 16. A; 17. C; 18. A; 19. D; 20. B; 21. C; 22. B; 23. E; 24. D; 25. B; 26.
C; 27. A; 28. C; 29. A; 30. A; 31. C; 32. D; 33. C; 34. B; 35. B; 36. C; 37. A; 38.
D; 39. E; 40. D; 41. A; 42. C; 43. A; 44. C; 45. A; 46. D; 47. C. 48. B; 49. D; 50.
D.
TEST XI.8.Derivați halogenaţi

1. B; 2. C; 3. C; 4. C; 5. D; 6. A; 7. B; 8. A; 9. E; 10. D; 11. A; 12. B; 13. C; 14.
D; 15. B; 16. B; 17. D; 18. C; 19. D; 20. E; 21. D; 22. D; 23. E; 24. A ; 25. A ;
26. C; 27. B; 28. A; 29. B; 30. D; 31. A; 32. A; 33. B; 34. C; 35. B; 36. B; 37. C;
38. D; 39. A; 40. E; 41. A; 42. D; 43. C; 44. B; 45. D; 46. A; 47. D; 48. A; 49.
B; 50.C.
TEST XI.9. Alcooli

1. D; 2. D; 3. A; 4. B; 5. D; 6. E; 7. D; 8. B; 9. B; 10. A; 11. A; 12. E; 13. B; 14.
A; 15. B; 16. A; 17. A; 18. C; 19. D; 20. C; 21. A; 22. B; 23. C; 24. C; 25. B; 26.
A; 27. B; 28. D; 29. B; 30. A; 31. A; 32. B; 33. E; 34. B; 35. D; 36. A; 37. C; 38.
B; 39. E; 40. B; 41. E; 42. B; 43. B; 44. A; 45. C; 46. B; 47. D; 48. B; 49. B; 50.
D.
TEST XI.10.Fenoli
1. D; 2. C; 3. A; 4. B; 5. C; 6. A; 7. C; 8. B; 9. B; 10. C; 11. B; 12. C; 13. A; 14.
B; 15. E; 16. E; 17. D; 18. B; 19. B; 20. D; 21. D; 22. A; 23. B; 24. A; 25. D; 26.
B; 27. E; 28. C; 29. C; 30. C; 31. D; 32. A; 33. A; 34. B; 35. D; 36. B; 37. C; 38.
B; 39. B; 40. C; 41. B; 42. B; 43. A; 44. C; 45. A; 46. B; 47. D; 48. A; 49. B; 50.
A.
TEST XI.11.Amine
1. C; 2. D; 3. A; 4. D; 5. A; 6. D; 7. B; 8. C; 9. C; 10. B; 11. B; 12. A; 13. B; 14.
A; 15. A; 16. B; 17. A; 18. E; 19. C; 20. C; 21. C; 22. B; 23. B; 24. A; 25. E. 26.
C; 27. C; 28. A; 29. B; 30. B; 31. B; 32. C; 33. C; 34. A; 35. A; 36. D; 37. B; 38.
E; 39. A; 40. A; 41. D; 42. D; 43. D; 44. C; 45. B; 46. B; 47. D; 48. E; 49. C; 50.
B.
TEST XI.12.Recapitulare 1
1. D; 2. B; 3. E; 4. C; 5. D; 6. C; 7. C; 8. B; 9. B; 10. A; 11. C; 12. C; 13. A; 14.
C; 15. B; 16. D; 17. E; 18. A; 19. C; 20. B; 21. E; 22. E; 23. D; 24. C; 25. D; 26.
C; 27. D; 28. D; 29. C; 30. B; 31. B; 32. A; 33. A; 34. E; 35. D; 36. C; 37. A; 38.
C; 39. B; 40. C; 41. C; 42. C; 43. C; 44. B; 45. B; 46. B; 47. B; 48. A; 49. A; 50.
A.
TEST XI.13.Recapitulare 2
1. B; 2. A; 3. B; 4. D; 5. B; 6. A; 7. D; 8. B; 9. B; 10. A; 11. B; 12. D; 13. D; 14.
B; 15. E; 16. A; 17. B; 18. A; 19. D; 20. B; 21. A; 22. D; 23. D; 24. C; 25. C; 26.
C; 27. C; 28. D; 29. D; 30. D; 31. A; 32. A; 33. A; 34. B; 35. C; 36. E; 37. D; 38.
B; 39. D; 40. B; 41. A; 42. D; 43. B; 44. D; 45. A; 46. B; 47. D; 48. D; 49. B;
50. A.
408
Capitolul 3-Clasa a XII-a
TEST XII.1.Introducere
1. E; 2. B; 3. E; 4. E; 5. E; 6. A; 7. B ; 8. E ; 9. C; 10. B; 11. C; 12. C; 13. A; 14. E;
15. B; 16. D; 17. C; 18. A; 19. C; 20. B; 21. A; 22. D; 23. D; 24. C; 25. D; 26. E;
27. D; 28. E ; 29. C ; 30. B ; 31. B; 32. A; 33. A; 34. B; 35. D; 36. C; 37. A; 38. C;
39. E; 40. C; 41. C; 42. C; 43. C; 44. B; 45. A; 46. B; 47. C; 48. A; 49. E; 50. B.
TEST XII.2. Structura compuşilor organici (1)

1. C; 2. B; 3. E ; 4. D ; 5. A; 6. D; 7. B; 8. E; 9. C; 10. B; 11. B; 12. A; 13. D; 14.
B; 15. E; 16. C; 17. C; 18. B; 19. B; 20. D; 21. E; 22. C; 23. D; 24. D; 25. ; 26. A;
27. B; 28. B; 29. B; 30. D; 31. A; 32. D; 33. D; 34. B; 35. B; 36. D; 37. A; 38. B;
39. D; 40. A; 41. C; 42. A; 43. E; 44. B; 45. B; 46. A; 47. D; 48. E; 49. D; 50. E.
TEST XII.3. Structura compuşilor organici(2)

1. B; 2. C; 3. D; 4. E; 5. A; 6. A; 7. A; 8. B; 9. E; 10. D; 11. A; 12. C; 13. C; 14. A;
15. C; 16. B; 17. C; 18. E; 19. A; 20. B; 21. A; 22. C; 23. B; 24. C; 25. A; 26. B;
27. D; 28. E; 29. E; 30. C; 31. D; 32. C; 33. D; 34. D; 35. D; 36. D; 37. D; 38. C;
39. D; 40. C; 41. A; 42. D; 43. B; 44. C; 45. A; 46. A; 47. D; 48. A; 49. A; 50. B.
TEST XII.4.Compuşi carbonilici

1. B; 2. C; 3. C; 4. B; 5. A; 6. C; 7. C; 8. E; 9. E; 10. D; 11. E; 12. E; 13. D; 14. C;
15. D; 16. C; 17. B; 18. E; 19. D; 20. A; 21. D; 22. B; 23. D; 24. D; 25. B; 26. A;
27. E; 28. D; 29. C; 30. B; 31. D; 32. D; 33. B; 34. B; 35. E; 36. D; 37. C; 38. D;
39. D; 40. E; 41. A; 42. B; 43. D; 44. D; 45. A; 46. B; 47. D; 48. B; 49. B; 50. A.
TEST XII.5.Compuşi carboxilici

1. C; 2. C; 3. B; 4. C; 5. B; 6. A; 7. A; 8. B; 9. B; 10. E; 11. C; 12. A; 13. E; 14. C;
15. D; 16. A; 17. D; 18. E; 19. D; 20. C; 21. D; 22. A; 23. B; 24. A; 25. B; 26. D;
27. E; 28. B; 29. C; 30. B; 31. B; 32. C; 33. C; 34. B; 35. A; 36. A; 37. A; 38. B;
39. E; 40. B; 41. B; 42. A; 43. B; 44. A; 45. B; 46. A; 47. B; 48. D; 49. A; 50. E.
TEST XII.6.Derivaţi funcţionali

1. E; 2. A; 3. B; 4. C; 5. C; 6. B; 7. C; 8. A; 9. A; 10. B; 11. D; 12. B; 13. C; 14. B;
15. E; 16. A; 17. A; 18. D; 19. C; 20. B; 21. A; 22. A; 23. C; 24. C; 25. E; 26. E ;
27. D; 28. B; 29. E; 30. D; 31. B; 32. D; 33. A; 34. D; 35. B; 36. B; 37. C; 38. E;
39. C; 40. A; 41. C; 42. C; 43. A; 44. C; 45. A; 46. C; 47. B; 48. B; 49. D; 50. E.
409
TEST XII.7. Grăsimi, săpunuri, detergenți
1. D; 2. A; 3. E; 4. B; 5. E; 6. C; 7. D; 8. B; 9. D; 10. D; 11. A; 12. A; 13. D; 14.
A; 15. A; 16. E; 17. C; 18. B; 19. A; 20. E; 21. E; 22. C; 23. D; 24. B; 25. B; 26.
D; 27. C; 28. A; 29. A; 30. D; 31. B; 32. C; 33. D; 34. C; 35. A; 36. E; 37. D; 38.
C; 39. A; 40. D; 41. C; 42. A; 43. C; 44. D; 45. C; 46. A; 47. D; 48. B; 49. B; 50.
A.
TEST XII.8. Aminoacizi, peptide, proteine

1. B; 2. D; 3. C; 4. C; 5. E; 6. D; 7. B; 8. D; 9. C; 10. D; 11. E; 12. B; 13. B; 14.
C; 15. A; 16. C; 17. B; 18. D; 19. D; 20. E; 21. B; 22. B; 23. E; 24. B; 25. B; 26.
A; 27. B; 28. A; 29. B; 30. C; 31. C; 32. A; 33. B; 34. B; 35. C; 36. D; 37. C; 38.
B; 39. A; 40. E; 41. C; 42. C; 43. C; 44. E; 45. C; 46. A; 47. B; 48. A; 49. D; 50.
A.
TEST XII.9. Zaharide

1. C; 2. E; 3. E; 4. B; 5. B; 6. D; 7. D; 8. E; 9. C; 10. D; 11. B; 12. D; 13. A; 14.
D; 15. A; 16. C; 17. C; 18. D; 19. B; 20. C; 21. D; 22. D; 23. D; 24. B; 25. D; 26.
A; 27. C; 28. D; 29. B; 30. E; 31. D; 32.B; 33. B; 34. B; 35. A; 36. A; 37. A; 38.
D; 39. E; 40. B; 41. A; 42. B; 43. A; 44. B; 45. C; 46. C; 47. D; 48. B; 49. A; 50.
B.
TEST XII.10. Izomerie geometrică

1. B; 2. C; 3. B; 4. C; 5. A; 6. C; 7. B; 8. B; 9. D; 10. C; 11. B; 12. A; 13. E; 14.
E; 15. B; 16. A; 17. E; 18. C; 19. B; 20. B; 21. D; 22. C; 23. C; 24. A; 25. ; 26.
D; 27. E; 28. A; 29. C; 30. A; 31. C; 32. E; 33. B; 34. C; 35. C; 36. C; 37. D; 38.
A; 39. B; 40. B; 41. A; 42. A; 43. E; 44. D; 45. D; 46. C; 47. E; 48. B; 49. B; 50.
D.
TEST XII.11. Izomerie optică

1. C; 2. B; 3. B; 4. E; 5. D; 6. C; 7. D; 8. E; 9. E; 10. B; 11. B; 12. D; 13. C; 14.
C; 15. B; 16. C; 17. E; 18. C; 19. E; 20. D; 21. C; 22. B; 23. B; 24. A; 25. C; 26.
A; 27. B; 28. B; 29. B; 30. E; 31. A; 32. D; 33. A; 34. A; 35. B; 36. A; 37. B; 38.
E; 39. B; 40. D; 41. C; 42. B; 43. C; 44. C; 45. A; 46. C; 47. B; 48. E; 49. B; 50.
C.
TEST XII.12. Recapitulare 1

1. C; 2. E; 3. A; 4. A; 5. C; 6. E; 7. C; 8. E; 9. A; 10. E; 11. E; 12. D; 13. E; 14. B;
15. D ; 16. D ; 17. C ; 18. C ; 19. D ; 20. B ; 21. B; 22. B; 23. D; 24. A; 25. A;
26. D; 27. D; 28. A; 29. A; 30. D; 31. B; 32. C; 33. E; 34. D; 35. B; 36. A; 37. C;
38. A; 39. B; 40. D; 41. B; 42. C; 43. B; 44. B; 45. C; 46. B; 47. B; 48. D; 49. C;
50. A.

1. A; 2. C; 3. E; 4. E; 5. A; 6. D; 7. A; 8. C; 9. C; 10. E; 11. A; 12. D; 13. C; 14.
C; 15. B; 16. D; 17. B; 18. C; 19. D; 20. B; 21. C; 22. C; 23. E; 24. D; 25. D ; 26.
E ; 27. D ; 28. D; 29. A ; 30. D; 31. A; 32. B; 33. D; 34. B; 35. A; 36. D; 37. E;
38. C; 39. C; 40. A; 41. C; 42. A; 43. B; 44. E; 45. C; 46. C; 47. C; 48. B; 49. B;
50. C.
410
1. D; 2. D; 3. E; 4. A; 5. B; 6. C; 7. E; 8. A; 9. D; 10. A; 11. E; 12. D; 13. B;
14. B; 15. C; 16. C; 17. C; 18. A; 19. C; 20. B; 21. B; 22. B; 23. D; 24. B; 25.
A; 26. E; 27. A; 28. D; 29. C; 30. C; 31. E; 32. D; 33. B; 34. A; 35. B; 36. D;
37. E; 38. D; 39. D; 40. D; 41. D; 42. B; 43. E; 44. D; 45. C; 46. E; 47. B; 48.
C; 49. C; 50. C.

1. D; 2. E; 3. B; 4. D; 5. C; 6. D; 7. B; 8. D; 9. C; 10. A; 11. A; 12. B; 13. E;
14 B; 15. C; 16. C; 17. B; 18. E; 19. E; 20. D; 21. E; 22. E; 23. B ; 24. A; 25.
B; 26. A; 27 D; 28. A; 29. A; 30. A; 31. A; 32. E; 33. C; 34. B; 35. B; 36. D;
37. A; 38. E; 39. E; 40 A; 41. B; 42. B; 43. A; 44. A; 45. C; 46. B; 47. C; 48.
D; 49. D; 50. E.

1. C; 2. D; 3. E; 4. D; 5. C; 6. D; 7. C; 8. A; 9. C; 10. C; 11. A; 12. C; 13. E;
14. A 15. E; 16. B; 17. E; 18. B; 19. C; 20. C; 21. D; 22. A; 23. A; 24. E; 25.
B; 26. E; 27. C 28. B; 29. E; 30. C; 31. E; 32. A; 33. D; 34. C; 35. E; 36. B;
37. D; 38. A; 39. D; 40. D; 41. E; 42. C; 43. D; 44. C; 45. B; 46. A; 47. C; 48.
A; 49. B; 50. D.

1. D; 2. E; 3. A; 4. E; 5. D; 6. C; 7. D; 8. B; 9. C; 10. D; 11. B; 12. B; 13. D;
14. A 15. A; 16. B; 17. C; 18. E; 19. D; 20. D; 21. C; 22. B; 23. B; 24. C; 25.
D; 26. D; 27. B 28. C; 29. D; 30. C; 31. A; 32. C; 33. C; 34. D; 35. C; 36. D;
37. A; 38. B; 39. A; 40. E 41. B; 42. A; 43. A; 44. B; 45. E; 46. B; 47. D; 48.
A; 49. E; 50. A.

1. D; 2. B; 3. A; 4. E; 5. C; 6. D; 7. E; 8. E; 9. C; 10. D; 11. A; 12. A; 13. E;
14. A; 15. A; 16. E; 17. C; 18. B; 19. B; 20. B; 21. E; 22. A; 23. E; 24. E; 25.
C; 26. C; 27. B; 28. E; 29. D; 30. C; 31. B; 32. A; 33. E; 34. B; 35. D; 36. B;
37. E; 38. B; 39. C; 40. A; 41. D; 42. E; 43. C; 44. C; 45. D; 46. C; 47. A; 48.
A; 49. A; 50. A.

1. D; 2. D; 3. E; 4. A; 5. A; 6. E; 7. C; 8. D; 9. A; 10. E; 11. C; 12. E; 13. A;
14. C 15. A ; 16. E; 17. E; 18. B; 19. D; 20. C; 21. B; 22. B; 23. A; 24. C; 25.
C; 26. D; 27. D 28. E; 29. C; 30. B; 31. D; 32. E; 33. E; 34. A; 35. A; 36. B;
37. E; 38. C; 39. B; 40. E 41. B; 42. A; 43. E; 44. B; 45. C; 46. D; 47. C; 48.
E; 49. A; 50. C.

1. D; 2. A; 3. C; 4. C; 5. E; 6. E; 7. D; 8. A; 9. E; 10. E; 11. B; 12. C ; 13. B;
14. C 15. C; 16. E; 17. A; 18. A; 19. D; 20. B; 21. B; 22. B; 23. E; 24. A; 25.
E; 26. B; 27. B 28. E; 29. A; 30. D; 31. B; 32. B; 33. A; 34. B; 35. A; 36. B;
37. C; 38. B; 39. D; 40. D 41. E; 42. C; 43. D; 44. A; 45. B; 46. E; 47. B; 48.
A; 49. D; 50. D.
411
2. 000 de teste de chimie organică, din materia
predată în noile manuale de liceu.
Clasificarea este identică cu cea din programa
școlară.
Sunt parcurse toate capitolele de chimie
organică studiate în liceu.
·Testele sunt indispensabile pentru pregătirea
tezelor, lucrărilor de control, examenelor de
bacalaureat și de admitere la facultate,
concursurilor şi olimpiadelor.
·O culegere de teste deosebit de utilă, care
poate fi consultată de categorii largi de cititori,
începând cu elevii și studenții și continuând cu
farmaciștii, medicii, profesorii sau cercetătorii.
Un instrument de nelipsit pentru elevi și viitori
studenți, cât și o pledoarie pentru frumusețea
chimiei organice!

Final Tiberiu-IVANA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Final Tiberiu-IVANA PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Final Tiberiu-IVANA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TIBERIU IVANA

Copyright © Editura Lucman, 2005

Toate drepturile pentru ediția de față sunt rezervate

Comenzile pot fi trimise pe adresa editurii:

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

Capitolul 2 - Clasa a XI-a 82

Capitolul 3 - Clasa a XII-a 210

Testele sunt structurate pe clase și sunt în varianta cu un singur răspuns corect,

De asemenea, în vederea pregătirii examenului de bacalaureat și olimpiadelor

Cartea poate fi folosită de profesori, chimiști, cercetători, cadre didactice pentru

2. Fotosinteza poate produce 448 m3 O2 când se consumă o masă de

3. Compusul organic (C2H6O)n are formula valabilă pentru o valoare a

4. Izomerii posibili pentru formula C2H6O sunt:

5. Izomerii posibili pentru formula C3H8O sunt:

7.Procentul de azot în formula C3H9N este:

9. Compusul cu 66,66% S și un atom de S în moleculă are masa

10. Un compus cu doi atomi de azot în moleculă și 31,82% N are masa

11. Se ard 11,2 mL hidrocarbură gazoasă și rezultă 44 mg CO2 și 27 mg

13. O substanță organică are 24,24% C; 4,04% H şi restul clor. Ştiind

14. O hidrocarbură cu 14,29% H, cântărește 11,2 g și se introduce într-

15. O substanță cu 40% C, 5,66% H, restul oxigen, cu masa de 3 mg,

16. Ce procent de hidrogen are un compus cu formula moleculară

18. Compusul C6H12O3 are raportul masic C:H:O:

19. Numărul de atomi de carbon dintr-o hidrocarbură cu M = 128 şi

20. Pentru compusul C11H12O5N2Cl2, raportul masic 3:7 este pentru:

21. 1,5 g hidrocarbură cu M = 30 ocupă la 2 atm și 27°C un volum de:

22. Compusul C3H4O3 are un raport masic C:H:O de:

24. Dioxidul de carbon rezultat din arderea unui compus organic se

25. a g probă ce dă la ardere x g CO₂ are un conținut în carbon de:

26.a g substanță formează la ardere y g H2O. Conținutul în hidrogen

27. Formula moleculară se poate afla din formula procentuală pe calea:

28. Conținutul în hidrogen al unui compus C10H8 este de:

30. C7H6N2O2 are raportul masic C:N de:

2. Alcanii C7H16 cu o ramificaţie sunt:

3. Alcanii C7H16 cu două ramificaţii sunt:

4. Metanul se poate asemăna ca stereochimie cu:

5. Câte miligrame cântăreşte un mililitru de etan:

8. Se ard 20 mL etan cu 500 mL aer. Volumul de O2 în exces este de:

9. Se ard 20 mL etan cu 500 mL aer. Volumul de azot ce se găseste în

11. Alcanii C6H14 cu plan de simetrie sunt în număr de :

13. Eicosanul este un alcan cu 20 atomi de C. Raportul masic C:H este:

14. Ce volum de apă lichidă rezultă la arderea a 50 moli propan:

16. Cracarea propanului nu poate avea printre produși:

17. Piroliza metanului cu randament de 100% are o creștere

19. Doi alcani au împreună 16 atomi de hidrogen. Alcanul superior este:

20. Descompunerea în elemente a propanului conduce la o creştere de

21. Un amestec echimolecular de metan și etan are un procent de

22. 0,4 Kmoli metan se oxidează la metanol. Volumul de alcool cu

23. Alcanul C8H18 are 6 carboni primari. El se numește:

25. Din 110 g amestec metan-etan se obțin, la dehidrogenare, 22,4 L

26. Izomerii C4H10, la dehidrogenare, formează 134,4 L H2, iar la

27. Izomerii C4H10, la dehidrogenare, formează 134,4 L H₂, iar la

2.Alchene liniare C6H12 sunt:

3. Alchene C6H12 care dau la oxidare acid acetic sunt:

4. Alchene C4H8 cu izomeri geometrici sunt:

5. Cicloalcanii izomeri cu alchenele C5H10 sunt:

7. 60 g amestec de metan și etenă în raport molar 2:1 se trece prin apă

8. Alchenele C8H16 pot fi simetrice în număr de:

9. Oxidarea etenei conduce la 1000 g oxid de etenă de puritate 88%.