Grile Biochimie

1. Monoglucidele sunt substanţe cu funcţiuni mixte alcătuite din:

a. o grupare hidroxil şi mai multe grupări carbonil
b. o grupare carboxil şi mai multe grupări hidroxil
c. o grupare carbonil şi mai multe grupări hidroxil

2. Monoglucidele se pot clasifica după:

a. numărul de atomi de carbon din moleculă
b. natura grupei carbonil
c. natura grupei OH

3. După natura grupării carbonil, monoglucidele se clasifică în :

a. aldoze şi cetoze
b. saturate şi nesaturate
c. pentoze şi hexoze

4. 4. Următorii reprezentanţi ai monoglucidelor: glucoza, fructoza, manoza şi galactoza aparţin

grupei:
a. triozelor
b. pentozelor
c. hexozelor
1. Hexozele sunt:
a. monoglucide care conţin în moleculă 6 atomi de carbon
b. oligoglucide formate din 6 monoglucide
c. poliglucide

2. Din clasa poliglucidelor face parte:

a. fructoza
b. celuloza
c. zaharoza

3. Următoarele monoglucide au structura neramificată care poate fi reprezentată sub formă

liniară, ciclică plană şi ciclică spaţială:
a. apioza
b. glucoza
c. fructoza
4. Ciclizarea monoglucidelor poate conduce la obţinerea unor cicluri stabile formate din:
a. 7 atomi
b. 6 atomi
c. 5 atomi
 1. Hidroxilul glicozidic (semiacetalic) format prin ciclizarea monoglucidelor este:
a. la fel de reactiv ca şi ceilalţi hidroxili din moleculă
b. mai reactiv decât ceilalţi hidroxili din moleculă
c. mai puţin reactiv faţă de ceilalţi hidroxili din moleculă
2. Monoglucidele prezintă izomerie:
a. de compensaţie funcţională
b. de catenă
c. optică

3. Următoarele glucide prezintă izomerie optică, întrucât conţin în molecula lor unul sau mai
mulţi atomi de carbon substituiţi asimetric:
a. dihidroxiacetona
b. aldehida glicerică
c. glucoza
4. Următoarele glucide sunt epimere:
a. glucoza şi manoza
b. glucoza şi galactoza
c. glucoza şi fructoza

5. Fenomenul stabilirii echilibrului între cei doi anomeri α şi β în soluţie, se numeşte: a.

activitate optică
b. mutarotaţie
c. proces redox

1. Care dintre următoarele formule corespund glucozei?

a. C6H12O6
b.

H
O
C

O
H

H
O
 C

H
H

O
H
H

O
H
C
H
2
O
H

c.

OH

2. Sorbitolul este un îndulcitor alimentar din clasa poliolilor (alcooli polihidroxilic), care se
poate obţine prin reducerea:
a. fructozei
b. zaharozei
c. glucozei

3. Referitor la fructoză este corectă afirmaţia că:

a. este o cetohexoză
b. este cea mai dulce monoglucidă
c. se găseşte în fructe şi în mierea de albine

4. Acidul glucuronic se obţine din glucoza printr-o reacţie de: a. esterificare

b. oxidare protejată
c. hidroliză
1. Oxidarea glucozei în anumite condiţii poate conduce la:
a. acid gluconic
b. acid glucozaharic
c. glucopiranoză

2. Acizii nucleici pot avea în structura lor una dintre monoglucidele: a. glucoză
b. riboză
c. dezoxiriboză

1. Care dintre compuşii următori este diglucidă reducătoare: a. lactoza

b. maltoza
c. zaharoza

1. Ce reprezintă formula următoare:

a. maltoza
b. izomaltoza
c. unitatea structurală a amilozei

2. Referitor la celobioză este corectă afirmaţia că:

a. este formată din 2 molecule de  glucopiranoză legate 1-4
b. este formată din 2 molecule de  glucopiranoză legate 1-2
c. prezintă caracter reducător

3. Lactoza se găseşte în:

a. germenii de orz încolţit
b. fructe proaspete
c. lapte
4. Referitor la zaharoză este corectă afirmaţia că:
a. este o poliglucidă
b. este nereducătoare
c. este dextrogiră

5. Amidonul este:
a. poliglucidă de rezervă din organismele animale
b. poliglucidă cu rol de susţinere din plante
c. poliglucidă de rezervă din plante

6. Glicogenul este:
a. glucan
 b. hexozan
c. fructan

7. Amidonul se poate identifica prin culoarea albastră specifică pe care o formează în reacţie cu:
a. soluţia de iod în iodură de potasiu
b. acidul picric
c. soluţia concentrată de hidroxid de sodiu

1. Hidroliza amidonului poate conduce la:

a. amilodextrine
b. maltodextrine
c. maltoză

2. Componenta amidonului care are structură similară glicogenului este cunoscută sub numele
de: a. amiloză
b. amilopectină
c. izoamiloză

1. Celuloza este insolubilă în:

a. apă
b. solvenţi organici
c. reactivul Schweizer (hidroxid tetra amoniaco-cupric)

2. Lipidele simple sunt din punct de vedere chimic:

a. esteri
b. eteri
c. amide

3. Lipidele simple conţin în moleculă următoarele elemente chimice: a. hidrogen

b. carbon
c. oxigen

1. Următoarele categorii de grăsimi sunt lipide simple:

a. steride
b. ceride
c. lecitine

2. Care dintre următorii acizi graşi este saturat:

a. acidul palmitic
b. acidul stearic
c. acidul oleic

3. Acizii linoleic, linolenic şi arahidonic sunt:

a. acizi graşi nesaturaţi
b. acizi graşi esenţiali
 c. acizi graşi saturaţi

4. Gliceridele fac parte din grupa:

a. steridelor
b. lipidelor simple
c. lipidelor complexe

5. Gliceridele acizilor graşi nesaturaţi pot participa la reacţii de:

a. hidrogenare
b. halogenare
c. esterificare

6. Acroleina, aldehidă toxică având miros înecăcios, poate lua naştere din glicerol, pe parcursul
proceselor de prelucrare termică a grăsimilor, în urma unei reacţii de:
a. deshidratare
b. condensare
c. esterificare

7. Prin hidrogenarea gliceridelor alcătuite din acizi graşi nesaturaţi are loc:
a. transformarea acizilor nesaturaţi în acizi saturaţi
b. solidificarea grăsimii
c. obţinerea glicerinei

8. Reacţia chimică pe care se bazează transformarea uleiului vegetal în margarină este: a.

oxidarea
b. hidrogenarea
c. deshidratarea

1. Gliceridele sunt:
a. esteri ai glicerolului cu acizii graşi
b. esteri ai glicerinei cu acizii graşi
c. esteri ai glicerolului cu hidroxiacizi

2. Gliceridele acizilor graşi saturaţi sunt în general:

a. solide
b. de provenienţă animală
c. nesaturate

3. Referitor la indicele de aciditate se poate afirma că:

a. reprezintă cantitatea de KOH exprimată în miligrame, care neutralizează acizii graşi
liberi dintr-un gram de grăsime
b. indică gradul de prospeţime al unei grăsimi
c. caracterizează reacţia de hidroliză a unei grăsimi
4. Gradul de nesaturare al unei grăsimi este indicat de:
a. indicele de iod
 b. indicele de saponificare
c. indicele de aciditate

5. Peptidele pot fi:

a. monopeptide (formate dintr-un singur aminoacid)
b. oligopeptide (formate din 2-10 aminoacizi)
c. polipeptide (formate din peste 10 aminoacizi)

6. Peptidele sunt:
a. substanţe solide
b. substanţe lichide
c. substanţe amfotere

7. Glutationul este:
a. tripeptidă
b. polipeptidă
c. oligopeptidă

8. Glutationul se găseşte în:

a. seminţele în curs de încolţire
b. drojdia de bere
c. proteinele animale

9. Peptidele pot reacţiona datorită:

a. grupărilor amină libere
b. grupărilor carboxil libere
c. legăturilor peptidice pe care le conţin

10. Hidroliza totală a peptidelor conduce la:

a. amide
b. aminoacizi
c. amine

11. Hidroliza peptidelor poate avea loc în prezenţa:

a. enzimelor numite peptidaze
b. acizilor tari
c. bazelor slabe

12. Peptidele se pot obţine:

a. din aminoacizi prin eliminare intermoleculară de apă
b. din proteine prin hidroliză parţială
c. din vitamine prin condensare

13. Glutationul este important în organismele vii datorită:

a. participării la sistemul redox glutation redus-glutation oxidat
 b. activării unor enzime
c. proprietăţii sale de antioxidant

14. Insulina este:

a. oligopeptidă
b. polipeptidă
c. proteină

15. Proteinele care conţin în structura lor aminoacizi cu sulf formează un precipitat negru prin:
a. reacţia sulfurii de plumb (cu hidroxid de sodiu şi acetat de plumb)
b. reacţia biuretului (cu hidroxid de sodiu şi sulfat de cupru)
c. reacţia xantoproteică (cu acid azotic concentrat urmat de alcalinizare)

16. În procesul de denaturare a proteinelor este afectată structura: a. primară

b. secundară
c. terţiară

1. Proteinele, datorită caracterului amfoter:

a. formează în soluţie apoasă amfioni
b. în mediu acid se comportă ca baze slabe şi formează cationi proteici
c. în mediu bazic se comportă ca acizi slabi şi formează anioni proteici

2. Reacţia xantoproteică a proteinelor:

a. se realizează în prezenţa acidului sulfuric
b. este datorată aminoacizilor aromatici
c. conduce la o coloraţie galbenă, care prin tratare cu o bază devine portocalie

3. Vitaminele sunt:
a. biocatalizatori
b. necesare creşterii normale şi manifestării proceselor vitale ale organismului c.
implicate în fotosinteză

4. Lipsa unei vitamine din organism se numeşte:

a. hipovitaminoză
b. hipervitaminoză
c. avitaminoză

5. Denumirea unei vitamine se poate face:

a. folosind literele alfabetului (majuscule) şi eventual, indici numerici (denumire
alfabetică)
b. după structura chimică (denumire chimică)
c. după efectul farmacodinamic al vitaminei (denumire terapeutică)

6. Din clasa vitaminelor hidrosolubile face parte:

a. vitamina C
 b. vitamina B6
c. vitamina E

7. Din clasa vitaminelor liposolubile face parte:

a. vitamina A
b. vitamina B1
c. vitamina C

8. Care dintre următoarele alimente conţine cea mai mare cantitate de vitamina C:
a. măceşe
b. mărar
c. mere

1. β-carotenul este precursorul următoarei vitamine:

a. A
b. K
c. D

2. Vitaminele D sunt cunoscute ca fiind:

a. calciferoli
b. antirahitice
c. antidermatitice

3. Vitaminele hidrosolubile au următoarele caracteristici:

a. sunt termostabile
b. pot fi stocate sub diverse forme în anumite organe sau ţesuturi
c. sunt termolabile

4. Vitaminele liposolubile au următoarele caracteristici generale:

a. sunt termostabile
b. pot fi stocate în organe sau ţesuturi
c. sunt solubile în apă

5. Vitaminele A se mai numesc şi:

a. retinoli
b. tocoferoli
c. calciferoli

6. Vitaminele F sunt reprezentate de trei acizi graşi nesaturaţi în amestec:

a. linoleic, linolenic şi arahidonic
b. linoleic, linolenic şi stearic
c. oleic, linoleic şi linolenic