PROIECT DE LECŢIE

Prof. înv. primar Cîlnicean Olivera Milița

Clasa a IV- a

Disciplina Istorie

Unitatea de învăţare

Subiectul lecţiei Construcții religioase și ctitorii lor

Tipul lecţiei Dobândire de noi cunoștințe

Competențe specifice 3.2. Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de

comunicare orală și scrisă
4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din
prezent - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la
evenimente din trecut.

Obiective operaționale O1- să precizeze care a fost rolul bisericii de-a lungul istoriei
poporului român;
O2- să identifice felul în care a fost organizată biserica;
O3- să specifice care era religia românilor din cele trei
voievodate;
O4- să enumere care sunt domnii-ctitori și ctitoriile lor;
O5- să menționeze care a fost rolul credinței la români;
O6- să reliefeze trăsăturile românilor ce reies din fragmentul lui
Nicolae Iorga.

Metode şi procedee observaţia, explicaţia, conversaţia, metoda Știu/ Vreau să știu/Am

învățat;
Mijloace de învăţământ videoproiector,laptop, fișe, manualul, caiete.
Forme de organizare frontal, pe echipe.

Resurse: umane -elevii clasei a IV-a.

temporale- 45 minute

Bibliografie:
1. Mihăilescu, C., Pițilă, T. (2021), Manual de istorie, clasa a IV-a, Editura Art Klett,
București.
2. ***Programa școlară pentru disciplina Istorie, clasa a IV-a, aprobată prin ordinul
ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Strategii didactice Evaluare
Ob. Metode şi procedee Mijloace de Forme de
Etapele activității Conţinutul învăţării
op. învăţământ organizare
C G I
1. Moment Se asigură condiţiile necesare Conversația
organizatoric desfăşurării optime a orei de Frontală
Istorie.:
* pregătirea materialului didactic;
*asigurarea liniștii şi a disciplinei
pentru desfăşurarea activităţii;
2.Reactualizarea Viața oricărei comunități este Conversația Frontal Evaluare
cunoștințelor marcată de anumite evenimente. orală
Locurile istorice sunt marcate prin
existența unor mărturii materiale
care oferă informații despre
trecutul comunității și al
locuitorilor ei.
Care sunt locurile cu importanță
istorică dintr-o comunitate? (Într-o
comunitate, locuri cu importanță
istorică pot fi:
1. Muzee- unde pot fi găsite cărți
vechi, documente, instrumente de
scris, arme, unelte, diverse obiecte
etc.
2. Șantiere arheologice- care
dezvăluie obiecte din trecut prin
munca arheologilor
 3. Biserici și mănăstiri- locuri care
adăpostesc cărți vechi, obiecte
religioase.
4. Cetăți și castele-oferă informații
despre vechimea lor, despre stilul în
care sunt construite, aici regăsindu-
se obiecte de mobilier și
vestimentație, cărți, tablouri etc.
5. Monumente - aduc omagiu
eroilor neamului.
6. Case memoriale-păstrează
obiecte care au aparținut unor
personalități și ne furnizează
informații despre viața și
preocupările acestora, dar și despre
epoca în care au trăit.)
2. Captarea atenției Willy Wonka era un mare Conversația Prezentare Prezi frontal Observarea
inventator de ciocolată. El a sistematică
inventat o ciocolată intitulată a compor-
CIOCOLATA TIMPULUI- cea tamentului
care te proiectează în trecut. elevilor
3. Anunţarea temei şi Am ajuns și la a treia cameră din Conversația Prezentare Prezi Frontal
a Fabrica de visuri a clasei a IV-
obiectivelor a...Camera muzeului de istorie. Aici
vom continua aventura noastră și
vom încerca să aflăm cât mai multe
lucruri interesante despre
construcțiile religioase și ctitorii
lor.
Se notează la tablă și apoi în caiete

4
 tema lecției.
4. Dirijarea învăţării Se prezintă materialul Construcții Conversația Fișe Frontal
religioase și ctitorii lor. Elevii sunt
întrebați dacă cunosc sensul
cuvântului ctitor? ( CTÍTOR -
Persoană care suportă în total sau în Știu/ vreau să știu/ am
parte cheltuielile pentru ridicarea și învățat
înzestrarea unei biserici sau a unei
mănăstiri)
Le voi împărți elevilor câte o fișă
(anexa 1) cu un tabel (pe care o vor Explicația Prezentare Prezi Pe echipe
atașa în caietul de clasă).
Li se cere elevilor să urmărească:
O1 • Care a fost rolul bisericii?
• Cum era organizată biserica?
O2 • Care era religia românilor din cele
trei voievodate?
O3 • Care sunt domnii-ctitori și
ctitoriile lor?
O4 • Care a fost rolul credinței la
români?
O5 Se împart elevii în 5 echipe, fiecare
echipă trebuie să găsească
răspunsul la câte o întrebare, Observația
urmând ca apoi să-l prezinte.
Se poartă o scurtă discuţie despre
materialul prezentat.
Din materialul prezentat aflăm că
- Ștefan cel Mare a construit sau
consolidat 44 de mânăstiri care „au
înfrânt secole, au biruit atacurile
5
celor fără de lege, au rezistat
cutremurilor și au păstrat credința
în Hristos”. (cronicarul Grigore
Ureche)
- Mânăstirea Cozia poartă hramul
Sfânta Treime. Aceasta cuprinde
caracterele arhitectonice ale școlii
sârbești din Valea Moravei și
păstrează în bună parte vechile
sculpturi ornamentale. În biserică
se regăsește și mormântul marelui
voievod Mircea cel Bătrân
- Mănăstirea Curtea de Argeș este
o ctitorie a lui Neagoe Basarab și
are hramul Adormirea Maicii
Domnului, praznuit la 15 august.
Așa cum glăsuiește balada populară
culeasă de Alecsandri, zidirea
Mănăstirii Curtea de Argeș s-ar
datora „Meșterului Manole", care
împreună cu „nouă meșteri mari,
calfe și zidari" au lucrat cu multă
trudă și cu pretul unor mari
sacrificii la ctitoria voievodului
Neagoe Basarab.
- Mănăstirea Moldovița, înălțată de
Petru Rareș în anul 1532, este o
ctitorie nouă pe locul - sau, mai
precis, în apropierea - alteia mai
vechi, ruinate. Despre data la care a
fost ridicată prima construcție, nu
6
 știm nimic precis, tradiția amintind
de existența ei încă din timpul
voievozilor Mușatini, care au
ocrotit-o.
6. Obţinerea O6 Se rezolvă exercițiul de la conversația manual frontal
performanţei şi „Aplicăm”
asigurarea • Citiți fragmentul de mai jos. „De
transferului lucru, țăranul se apucă întotdeauna
după ce își face semnul crucii. La
masa-i sărăcăcioasă, mulțumește cu
același semn de binecuvântare. De
Paște, când în luminoasa biserică a
satului Dumnezeu serbează prin
Învierea Sa din morți biruința
asupra morții, și de Crăciun, la
serbarea de încheiere a anului, el
încetează munca.“ (Nicolae Iorga,
istoric)
• Ce trăsături ale românilor reies
din fragmentul dat?
O4 Se răspunde la cerințe: Conversația Prezentare Prezi frontal Evaluare
7. Retenția Mănăstirea Curtea de Argeș este o orală
ctitorie a lui.......(Neagoe Basarab)
Mănăstirea Voroneț a fost ctitorită
de ......(Ștefan cel Mare)
8. Asigurarea Se adresează întrebări elevilor Conversația frontal Evaluare
conexiunii inverse şi legate de lecția de astăzi. orală
evaluarea - Despre ce am învățat noi astăzi?
- Care a fost rolul bisericii?
- Cum era organizată biserica?
- Care era religia românilor din
7
 cele trei voievodate?
- Care sunt domnii-ctitori și
ctitoriile lor?
9. Încheierea Propun elevilor să emită aprecieri Conversația Frontal Aprecieri
activității și recomandări cu privire la verbale
activitatea pe care am desfășurat-o
împreună.
Completez cu aprecieri generale,
individuale referitoare la modul de
participare al elevilor la activitate şi
fac anumite recomandări, dacă este
cazul.

8
 ȘTIU ! VREAU SĂ ȘTIU ! AM ÎNVĂȚAT
CE ȘTIU ? CE VREAU SĂ ȘTIU ? CE AM ÎNVĂȚAT

 Viața religioasă a avut un rol 1. Care a fost rolul bisericii? 1. -biserica a fost un centru al credinței.Biserica a menținut
important de-a lungul istoriei 2. Cum era organizată biserica? unitatea poporului român, a răspândit cultura.
2. S-au înființat episcopii și mitropolii. Conducătorul bisericii
poporului român. 3. Care era religia românilor din
era mitropolitul, numit de domnitor.
 Deseori, voievozii români au fost cele trei voievodate? 3. În Evul Mediu și în Epoca modernă, ca și azi, majoritatea
ctitori de lăcașuri religioase. 4. Care sunt domnii-ctitori și românilor erau creștini ortodocși. În Transilvania,
ctitoriile lor? maghiarii, sașii și secuii erau catolici, însă, ulterior,
5. Care a fost rolul credinței la majoritatea au trecut la protestantism.
români? 4. Mircea cel Bătrân (Cozia), Ștefan cel Mare (Putna,
Voroneț), Petru Rareș (Moldovița – fig. 2), Neagoe
Basarab (Curtea de Argeș – fig. 5), Alexandru cel Bun
(Bistrița), Constantin Brâncoveanu (Hurezi – fig. 4) ș.a.
5. Importanţa rolului pe care îl jucau clericii era recunoscută
şi de puterile statale. În acele vremuri, unii dintre ei erau
sfetnici de taină ai domnitorilor. Dintre aceştia, reţinem cu
titlu exemplificativ pe Cuviosul Nicodim cel Sfinţit
(+1406) ca sfetnic al lui Mircea cel Bătrân, pe mitropolitul
Teoctist I (1453-1477) al lui Ştefan cel Mare, pe Varlaam
al Moldovei (1632-1653) al lui Vasile Lupu sau pe
Teodosie al Ugrovlahiei (1668-1672 şi 1679-1708) al lui
Constantin Brâncoveanu.