6,- PRECIZIA FORME! MICROGEOMETRICE A SUPRAFETEI PIESEI In acest capitol va fi analizaté componenta €, a erorii totale de prelucrare gi, implicit, a preciziei de prelucrare, aga cum a fost ea definita in cap. 1. Disocierea dintre aspectul macrogeometric gi ce! microgeometric al abaterii de forma se efectueaza dupa cum s-a precizat in cap. § (vezi gi FIG. 5.1.). 6.1.» Generalitati_p-ivind precizia_formei_microgeometrice a suprafetei_piesei (rugozitatea suprafetel). Rugozitatea suprafefei piesei este definifa ca ansamblu al formelor pseudoperiodice de pas relativ mic si de aspecte diferite care rman pe o suprafaf prelucrata prin orice procedeu tehnologic de fabricare. Uneori se face diferentierea- dintre asperitatea longitudinalé, dezvoltaté, pe suprafata piesei, dupa directia migc&rii principale de agchiere (migcarea de aschiere) si asperitatea transversalé, dezvoltaté dup& directia miscarii de avans. Jn general asperitatea transversalé este mai proeminenta gi, de aceea, prin ea se va intelege, de regula, rugozitatea suprafetei prelucrate. Cauzele cele mai semnificative ate aparifiel rugozitatii suprafetei sunt : >» mecanismul formar agchiei ce determiné smulgeri locale de material ; - 64Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional - 1 » existenfa vibrafilor relative sculé-piesd fa agchiere, de frecven{& medie si/sau ridicata ; > formarea depunerii pe tBig (adaosului aderent) la’ agchierea materialetor metalice; » existenfa abaterilor microgeometrice ale téigulul sculei, abateri ce se pot imprima pe suprafafe prelucrata. Factorii principali ce determina m&rimea rugozitatii suprafefei sunt : = propriet&ila fizico-mecanice ca gsi proprietatile tehnologice (vezi indicele de agchiabilitate) ale materialului de prefucrat ; * parametrii regimului de aschiere si, in special, m&rimea cursei de avans si a vitezei de agchiere ; * cantitatea si calitatea lichidutui de agchiere utilizat la prelucrare; gradul de netezire a fefelor sculei agchietoare. Consecintele, functionale gi tehnologice, cele mai importante ale existenfei rugozit3pi suprafefei sunt : * diminueaz’ rezistenta la oboseald a materialului piesei, generand, local, microconcentratori de tensiune; * are un efect negativ asupra calitatii acoperirilor metalice gi electrochimice ; « influenteaz’ comportarea ajustajelor, conducénd {a nerespectarea conditiei de joc niinim garantat, la ajustajele cu joc, sau a cerintei de transmisie a momentului de torsiune capabil impus, la ajustajele cu strangere ; * modifica, in sens defavorabil, conditiile de etangeitate static& gi dinamica a Imbinrilor mecanice. 65Stefan RUS - “Tolerante si Control Dimensional - note de curs” Conventional, rugozitatea suprafetei piesei se considera ca fiind 0 abatere de forma geometricd de ordinul fH sau fV, aga dupa cum rezulta din FIG. 6,1., in masura in care , abaterea de forma macrogeometrica se privegte ca o abatere geometrica de ordinul /, iar ondulatia suprafetei, ca o abatere de ordinul Jf. De regula, in m&sur&torile industriale se la in considerare numai rugozitatea de ordinul Il. Abatere de ordinul it! (rugozitate) FIG. 6.1.- lerarhizarea abaterilor de forma geometric. 6.2.- Evaluarea cantitativa a rugozitatil suprafefel plesel. 6.2.1.- Nogiuni preliminare. . Linia de referin{a este linia aleasd conventional si in raport cu care se estimeazé abaterile microgeometrice ale profilului efectiv Per Lungimea de bazé ,/" este lungimea segmentului considerat pe linia de referinta in interioru! cAruia se definesc parametrii rugozitétii, marimea acestui segment se va alege astfel incat s4 permitd separarea 66» RUSU = “Tolerante si Control Dimensional — curs’ Neregularitatilior care constituie rugozitatea suprafetel piesei (FIG. 6.2.) ; lungimea de baza ,/" se mSsoar& urmarind directia generalé a Profilului efectiv Per . FAG. 6.2.- Lungimea de baz6 ,!" $i lungimea de masurare (de evaluare) ,I)”. Lungimea de masurare {de evaluare) Jn” este definita prin : In=kel, 6.1.) unde ,!” este (ungimea de baza, iar k « N ; aceasté notiune se introduce deoarece nu tofi parametrii de rugozitate se pot defini consistent tn interiorul lungimii de bazé gi, in acest caz, se iau in considerare mai multe segmente ,/”, nu neap&rat consecutive, iar parametrul respectiv se va defini In aceasté reuniune de segmente I” (FIG. 6.2., unde segmentele ,/"sunt {uate consecutive). 6.2.2.- Sistemul Jiniel_medil ,r” de evaluare_cantitativé a rugozitatii suprafefei plesel, in cadrul acestui sistem de evaluare, linia de referinta este linia medie_,m” definita ca fiind linia ce ase forma profitutui geometric Pg (vezi & 5.2.) gi este astfel pozitionata 67‘incat, Stefam RUSU ~ “Toleranfe si Control Dimensional - note de curs” t a In limitele lungimii de baza ,J”" 84 avem fy?(x)-dx=min sau Sy? + min, oO def unde ,n” reprezinté numarul de puncte prin care se discretizeaza profilul efectiv continu. S-a notat prin y(x) sau prin y, aga numita abatere de profil adic& distanta dintre punctul considerat al profilului efectiv Per gi linia medie ,m”, urmarind o directie perpendiculara pe linia medie sau, altfel spus, ordonata acelui punct, luand linia medie ca ax a absciselor. In cadrul sistemului linii medii ,77”se introduc urmatorii termen! specifici : infa centralé a profilului (vezi gi & 5.3.) definita ca linie ce are forma profilului geometric Pg, este paralels, in limitele lungimii de baz ,/", cu directia general a profilului si care disociaza profilul efectiv Per astfel incAt suma ariilor cuprinse, de ambele par, intre aceasta linie si Per s& fie egala ; dacd profilul efectiv Per este periodic gi are o directie determinata de dezvoltare, linia central este unica si se confunda cu linia medie ,m” ; dac& Po¢ este aperiodic gi are 0 directie incerta de dezvoltare, atunci se pot trasa mai multe Jini! centrale dintre care una va coincide cu linia medie ,m". linia exterioara a profilului (linia proeminentelor profitulul) (FIG. 6.3.) pe care o vom nota cu ,0”, definita ca linie paralela cu linia medie ,m” gi care, in limitele lungimii de baza ," trece prin punctul (varful) cel mai Inalt al profilului efectiv Por finia interioaré a profilului (linia golurilor profilulul) (FIG. 6.3.) ce va fi notata prin J”, definita, similar, ca tinie paralela cu linia medie m1” si care, in limitele lungimii de baz ,J”, trece prin punctul cel mai de jos al profilului efectiv Poy. Observatie. Prin proeminen{é a profilulul efectiv se Intelege partea de profil, orientata c&tre exteriorul piesei, cuprinsd Intra doua intersectji consecutive ou linia medie (FIG. 6.3.), cu observatia c& prtile de profil orientate cAtre exterioru! ppiesei la inceputul gi sfargitul lungimii de baz, se considera intotdeauna proeminente , prin got al profilului efectiv se va Infelege, analog, partea de 68RU Tolerante $i Control Dimensional - note de curs” profil, orientaté \ c&tre interiorul piesei, cuprinsa Intre doua intersectii consecutive cu linia medie (FIG. 6.3.) . FAG. 6.3.- Termeni specifici si parametrii cantitativi ai rugozitafii in sistemut liniei medii ,m". 6.2.3.- Parametrii cantitativi ai rugozitatii in sistemu! liniei_medii ,,m” . Deosebim : > parametrii geometrici ai rugozitafii, care caracterizeazA forma geometric a microneregularitatilor profilului efectiv ; acesti parametri pot fi ransversali, adicd evaluati dup o directie perpendicularé fafa de linia medie ,.m” si longitudinal, respectiv cei estimati dupa o directie paralelé cu linia medie ,m”; > parametsii statistici ai rugozitafi, oe definesc performantele de portanta, de rezisten{a la contact gi la uzare ale profilului efectiv ; dintre acesti parametri statistici, unii pot fi relativi (adimensionali), dupa cum va fi precizat in continuare. |) Parametri geometrici transversali ai rugozitatil . Principalii parametr| geometrici transversali ai rugozitatii sunt (FIG. 6.3.) : © inalfimea proeminentei profilului ,yp” , definité ca distanta dintre punctul 69Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional — note de cirs” cel mai Inalt al unei proeminente si linia medie ,m”; © fndltimea maximé a proeminentelor profilului Rp”. respectiv distanta, considerata in limiteie lungimii de bazé, intre punctul cel mai inalt al Profilului efectiv Peg gi linia medie ,m”, adicé : Rp = max yp (62) 0 © adancimea golului profiului yy”, definita ca distanta dintre punctul cel mai de jos ai unui gol gi linia medie ,m” ; ® addncimea maximd a golurilor profilulul ,Rm”, respectiv distanta, considerata in limitele lungimii de baz&, intre punctul cel mai de jos al profilului efectiv Per si linia medie ,m”, adic’ : Rin =max| yw | 63.) 4 © indltimea maxima a neregularitatilor profilului .Rma” , consideraté drept distant intre linia exterioard a profilului ,2” si linia interioard ,”, tn limitele lungimii de baza, adicd : Rima = Rp + Rm = dist {2,7 6.4) © indltimea neregularita{ilor profilului in zece puncte ,Rz”, definit& ca medie a valorilor absolute, considerate in limitele lungimii de baza ./”, ale inaitimilor celor mai inalte cinci proeminente gi ale cetor mai adnci cinci goluri ale profilului efectiv Pes, adica : 5 5 Re i{brn + Ei] (65.) ia jst * inaltimea medie a nereguleritajilor profilulul .R¢” , reprezent&nd media aritmetica a valorilor absolute ale indltimilor proeminenjelor gi ale 70Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” adAncimilor golurilor profilului efectiv, considerate In limitele lungimii de baza ll) Parametni geometrici longitudinal ai rugozitatii . Principalii parametri geometrici longitudinali ai rugozitaétii sunt (FIG. 6.3.) + © pasul neregularitafilor profilului, pe care Ml vom nota prin .Sm/” $i care reprezinta lungimea segmentului de line medie ,m’, cuprins intre © proeminenta gi un gol consecutiv al profilului efectiv Per ; © ~pasuf mediu al neregularitatilor profilului .Sm", adic& valoarea medie a pasuritor neregularitatiler profilufui efectiv Per . considerate in limitele lungimii de baz& J", respectiv ; 12 Sm= 1 SSq (28) : 66) mizy conditia m=8 ge jntroduce pentru ca, din motive statistice, evaluarea sd aibé o consistenta necesard ; * paul proeminentelor locale ale profilului, pe care il vom nota prin Sp” gi care este definit ca lungime a segmentului de linie medie ,m” cuprins Intre proiectiile pe aceasté linie a doua puncte, cele mai inalte, ale proeminentetor locale (FIG. 6.4.) : © pasul mediu al proeminentelor locale ale profilului efectiv Pes, notat prin »S” gi care reprezinté valoarea medie a pasurilor proeminentelor locale ale profilului ‘efectiv Per, considerate in limitele lungimii de baza ,/”. myStefan Ri ra i a FIG. 6.4,- Pasul proeminentelor locale ale profilului efectiv. WM) Parametni statistici ai rugozitafii . Principalii parametri statistici ai rugozitafii, dintre care unii sunt parametri relativi, sunt : © abaterea medie aritmeticé de profil ,Ra”, definita ca fiind media aritmetica a valorilor absolute, considerate In limitele lungimil de baz& ,/", ale abaterilor de profil (FIG. 6.5.), adic’ : r 12 Jaane Zivil + (67) o i-t unde ,n" reprezinté numérul de puncte prin care se discretizeaza profilul efectiv continuu ; de regula, pentru o evaluare mai consistenta, valorile parametrului Ra” se determina in limitele lungimii de masurare Jn”. © abaterea medie p&traticS de profil ,Rq”, care reprezinté valoarea medie patraticd a abaterilor de profil, considerate in timitele lungimii de baza ,J”, respectiv :Slefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional - note de curs” : . Rg jpro ox ; 08.) analog parametrului ,Ra” $i parametrul ,.Rq” se determina, de regula, in limitele Iungimii de masurare (de evaluare) cu scopul unei aceleiasi estimari mai consistente. FIG. 6.5.- Abaterea medie aritmetica de profil (semnificatie eometric4). e addncimea de nivelare a profilului ,S,", care constituie o masuré a asimetriei distributie amplitudinilor neregularitatilor profilulul si este definitd ca functie a Inéltimii medii a abaterilor de profil, considerate in fimitele lungimil de bazé ,!", fiind exprimat prin relatia : 1144 Sk=oy Lyi t 69.) Rg Mint parametrul ,S,” este, evident, un parametru adimensional (relativ) ; 6! caracterizeaz, In principal, portanta suprafetei piesei gi este puternic influentat de proeminenjele sau de golurile izolate ale profilului evaluat; suprafata se considera satisfacdtoare dacd S, <0. BStefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” * panta medie aritmetica a profilului 4.” (parametru relativ), definité ca medie aritmeticd a valorilor absolute ale gradientului abaterilor de profil, considerate in limitele lungimii de bazé ,/”, adic& : 1 ant i aiox 1 y |e] 2 ji dx = (6.10) * panta medie patraticé @ profilulul ,A q ” (parametru relativ), definité ca radacina patraticé a valorii medii a gradientului abaterilor de profil, considerate In Jimitele tungimii de baza J”, respectiv : Pn ay 2 12 |dy; AS) kw 25 ee 6.11.) * lungimea portanta a profilului .np”, considerat& ca find suma lungimitor segmentelor obtinute prin sectionarea proeminentelor profilului efectiv Per, uate in limitele lungimii de baz ,J” (sau ale lungimii de evaluare ,/n") cu Olin. 4p (FIG. 6.3.) care are urmatoarele proprietati : AyMPer+®: Apiie;dist{Ay. }=6, (6.12) unde ,c” este nivelul de secfionare. Conform FIG. 6.3., vom avea, deci : k mp = Db, (6.13) iat ‘ ¢ procentajul lungimii portante @ profilutu efectiv ,tp", evident un parametru adimensional (relativ) gi care reprezinta raportul dintre lungimea portant a profilului si lungimea de bazA, adica : n = ; 100% + (6.14.) ™Stefan = “Tolerante si Control Dimensional — note de curs” daca evaluarea procentajului fp” se face in limitele lungimii de m&surare, atunci Np =P..400% (6.15) 'n curba procentajului lungimii portante a profilului efectiv, definta drept curb ce reprezinté dependenta dintre valorile procentajului lungimii Portante stp" gi nivelul ,c” de sectionare a profilului efectiv Per (FIG. 6.6.) : 100% 60% 8086 Procentajul lungimii portante 50% Wivelul "c* de secponare a profiluts efectiy tH Yp vy FIG. 6,6.- Curbs procentajului fungimii portante a profilulyi efectiv 5nal ~ note de curs” In orice punct al lungimii portante ,np”, curba procentajului acestela Teprezinté. suma repartitiei de amplitudine pana in acel punct (curba Abbott Firestone) ; distributia amplitudinii, adic& num&rul de puncte ale caror abatere de profil ,y;” este situata intr-o zona cuprinsé intre doua drepte paralele cu linia medie .m” , in functie de distanta medie a acestor drepte paralele fata de linia ,m” ; aceast functie se exprima, uzual, prin procentul numérului de abateri fala de numérul considerat de abateri tn limitele lungimit de baza ,!” (FIG. 6.7.) ; exist 0 coraspondenta inte aceasta functie 5i densitatea de probabilitate a abaterii de profil cu observatia c& nofiunea de densitate de probabilitate va fi introdus& in cap. B ; curbe similare pot fi deduse si pentru distributia proeminentelor, golurilor, pantelor sau altor caracteristici statistice. (a/N).100 FAG. 6.7.- Distnbutia amplitudinit Observafii. 1) Fie dou& profile efective avand aceeagi inaltime maxima a neregularitStilor profilulul ,Rma” (FIG. 6.8). Primul dintre profile are proeminente mai zvelte i mai dep&rtate, al doilea le are mai robuste $i mai apropiate, Evident, primul dintre profile va avea o rezistenta la contact $1 la uzare mai redusa, in timp ce al doilea profil va avea performante de contact gi de uzare superioare. Ca urmare, parametrul ~Rma” ‘iu poate diferentia intre proprietaiile profilului efectiv, din acest punct de vedere. In schimb, pentru un acelasi nivel de sectionare .c", Vom avea np; < Mp2 , ceea ce justific’ de ce parametrui np poate caracteriza rezistenfa la contact, la uzare gi portanta unui profil efectiv. 76Stefin Risse ~ “Tolerante si Controt Dimensional - note de curs" © constatare similar se poate deduce din FIG. 6.5. privind capacitatea parametrutul Ry" de a caracteriza aceleasi performante ale suprafe(ei piesei Profitul efectiv 1 Profilul efectiv 2 RptO4qt O42 Moambort boa FIG. 6.8.- Comparatie intre coud profile efective cu o aceeasi atime maxima a micronereguiantajiior. 2) Rugozitatea unei suprafele a piesei este caracterizatS prin ansamblul tuturor_parametrilor_geometricl_sau_statistici definiti anterior. In proiectarea sistemelor mecanice se admite. ca _precizia microgeometriei suprafetei piesei poate fi prescrisa folosind unul sau mai multi parametri de rugozitate, nu de putine ori putandu-se utiliza un singur parametru. $i anume, pentru suprafefe cu © microgeometrie omogen&, cu urme determinate de prelucrare (suprafete strunjte, rabotate, mortezate, frezate etc.), se foloseste fie parametrul Re, fie parametrul Rz, in timp ce pentru suprafeta cu o microgeometrie neomogend, cu urme aleatorii de uzinare, se recomandd parametrul Ra . De asemenea, pentru prescrierea rugozitatii suprafetei piesei se mai pot folosi ; inaltimea maxima a neregularitatii profilului Rme , Inaitimea medie a ‘neregularitatilor profilului Re, pasul mediu al neregularitfyilor profilului Sm, pasul mediu al proeminentelor locale ale profilului efectiv S gi procentajul lungimii portante a profilului efectiv tp. 3) Valorile numerice preserise, la proiectarea sistemelor mecanice, ale abaterii medii aritmetice de profil Re se recomandé sa fie alese din urmatoril gir de valori preferentiale : 0,012 ; 0,025 ; 0,050 ; 0,100 ; 0,40 ; 0,80; 1,6 ; 3,2; 6.3 ; 12,5 ; 25 ; 50 ; 100 ; 400 jum. ‘Analog, valorite numerice prescrise preferentisie pentru inaltimea neregularitatilor profilului in zece puncte Rz sunt : 0,025 ; 0,050 ; 0, 50,20 ; 0.40 ; 0,80; 1,6; 3,2; 6,3; 12.5; 25; 50 ; 100 ; 200; 800 ; 1000 yum. 7Stefan RUSU - “Tolerante si Control Dimensional - note de curs” 4) Este, totugi, de mentionat c& rugozitatea unei suprafete se prescrie explicit, In desenul de executie al piesei, numai in cazul tn care limitarea ei este necesara din cerinte functionale sau de estetica a piesei, chiar dac& tehnologia de fabricare gi respectarea tolerantelor dimensionale i-ar asigura o valoare corespunz&toare. Dacd fugozitatea suprafetei nu conditioneaza direct funcfionalitatea si estetica piesci, ea nu se va presctie explicit, considerandu-se cA va rezulta, implicit, din tehnologia de fabricare aplicats. ADDENDA Parametrii de rugozitate, aga cum au fost ei definiti in & 6.2.3., corespund celor utilizati uzual in desenele si documentatia tehnic’ existent’. Cu scopul unei uniformizari europene a termenilor, definitiilor, simbolurilor si paramettilor de stare a suprafejei, prin standardul roman SR ISO 4287/2001, apar unele modificari fai de cele anterior prezentate. CAteva dintre aceste modificdri sunt : © apare notiunea de ,,clement af profilulu® definit ca reuniune intre 0 proeminenfa si un gol conseemtiv ale profilului ; © se introduce conceptul de ,discriminare a indifimii si/sau pasului” considerat’ ca fiind tnaljimea minima si/sau pasul minim ale proeminenjelor gi goluritor profilului evahuat, de care trebuie a8 se find! seama in estimarea unui parametru de rugozitate ; indljiméa minima a proeminentelor si golurilor profilului este, de regul4, specificata in procente din inaifimea maxima a profilului sau din alt pararietru de altitudine (parametru geometric transversal), in timp ce pasul minim este dat in procente din lungimea de baz’ ; © abaterea de profil este inlocuita prin nojiunea de ,valoare a ordonatei" $i se noteazA prin Z(2) ; © indijimea unei proeminenje a profilului se noteazA prin Zp, iar adéncimec nti ramanand analoage celor date. gol al profilului se simbolizeaza prin Zy, defini tn & 6232-1; 78Stefan RUSU. rai ‘mensional - note de curs” se introduce conceptul de ,.indljime a unui element al profilului” , notat prin Zt si definit ca suma a indltimii proeminenjei Zp si a adéincimii golului Zv ale unui element al profilului ; adéncimea maxima de gol al profitului, nota’ anterior prin Ry (vezi relatin (6.3.)) se simbolizeaz@ acum prin Rv, indlimea maximd a neregularitiqilor profiludui Rmq S¢ va numi indlyimea maxima a profilului si se va nota prin Rz, fiind definita printr-o relatie similara cu relatia (6.4.); se suprinta parametrul ,,indljimea neregularitajilor profilulud fr zece puncie”, simbolizat anterior prin Rz (vezi relafia (6.5.)) ; SR ISO 4297 atenioneaz’ c& fostul parametra R, este, inc’, prezent in documentafia tehnologica existent’, fiind necesard o consultare riguroasa a acestei documentafii deoarece diferenjele dintre rezultatele de masurare marcate prin fostul simbol Rz $i aetuala notajie Rz nu sunt intotdeauna neglijabile ; se introduce parametrul ,,indijimea totala a profilului” Rr, definit similar cu indijimea maximé a profilului Rz, dar considerat in \imitele lungimii de evaluare (de masurare) ; evident, vom avea Rr2 Rez; indltimea medie a neregularitijilor profilului se va numi indljimea medie a clementelor profiludui find simbolizat& prin Re gi fiind defintd, practic analog cu cele mentionate in & 62.3.-I, ca valoare medie a inaltimilor elementelor profilului Zs, in limitele lungimii de baza, adica : m L2t; parametrul Re necesitl o discriminare a,inalfimii si a pasului ; dacd nu exist@ alt specificare, discriminarea implicit& a inaltimii trebuie st fie de 10% din Rz, in timp ce discriminarea implicita a pasului trebuie s& fie de 1% din lungimea de bara, cele dou’ condifii find necesat sd fie respectate simultan ; 9Stefan RUSU — “Tolermute i Control Dimensional — note de curs” pasul neregularicdjtfor profilului se tnlocuieste cu nojiunea de ,,!ajime a unid element al profilului”, notat prin Xs si definit, practic, simifar cu cele date in & 6.2.31 ; in consecinfa pasul mediu al neregularitajilor profilului Sq” (vezi relajia (6.6.) se inlocuieste echivalent cu nofiunea Jafimea medie a elementelor profilului RSm ; parametrul RSm necesit& si el o discriminare a indlyimii si a pasului in sensul menjionat mai sus ; adéncimea de nivelare a profilulul .,Sq" se va numi ,fector de asimetrie a profilului evaluat” notat prin Rsk si definit prin aceeasi relate (6. se introduce parametrul ,.factorul de aplatizare a profilulud evaluat” Rku definit drept cat dintre media valorilor la puterea a patra afe ordonatelor Z(x) si valoarea Ja puterea a patra a abaterii medii patratice Rg (vezi relajia (6.8.)), adic : wou theta < Ra“ lg 3 acest parametr reprezint{ o misuri a aplatizarii curbei de distribujie a amplitudinii punctelor profilului evaluat (veai, de exemplu, FIG. 6.8.) ; panta medie parraticd a profilului evaluat (relatia (6.11.)) se va simboliza prin Rg, lw-gimea portantd a profitului (relajia (6.13.))'se va nota prin Mifc), iar procentajul lungimii portane w profilului efectiv (relatia (6.15.)) se va numi lungimea portanta relativa « profilului (estimat’ numai in cadral lungimii de evaluate) si se va simboliza prin Rmr(0) parametrii geometrici transversali se numese drept parametrit de amplitudine (proeminenja si gol), parametrii geometrici Jongitudinali, din acceasi dorinya de uniformizare a terminologiei tehnice, se considerd drept parametrit de pas, parametrii Ra, Rg, Rsk si Rkw se numese parametrii de amplitudine (media ordonatelor), parametrul Rg este considerat drept parametru hibrid gi, in fine, lungimea portant’ relativa a profituiui Rmr(c), cura lungimii portante relative a profilului (vezi & 6.2.3.-L $i FIG. 6.6.), curba de distributie a amplitudinié (vezi & 6.2.3.1 §i FIG. 6.7.) ete. se numese curbe si parametri asociati. 80Stefan RUSU. = “Toleranfe st Control Dimensional — note de curs” 6.3.- Influenta rugozitatii suprafefelor asupre comportaril ajustajelor . in dimensiunile efective ale suprafetelor alezajului, respectiv arborelui, sunt incluse si microneregularitatiie geometrice de profil. Fie asamblarea cu joc din FIG. 6.9., unde s-a nolat prin Rna,D, fespectiv Ria,q, Inaltimea maxima a neregularit&filor profilului pe cele doua supratete conjugate. Datorita migcarii relative arbore - alezaj, in functionarea imbmnari, are loc 0 tocire a varfurilor de rugozitate. Notam prin jp, respectiv ji. coeficientii ce masoara relativ proportia de tocire a varfurilor de rugozitate pe cele doud suprafele conjugate, Uzual, acesti coeficienti au valori de 0,25...0.70, functie, in special, de = marimea inaltimii maxime a neregularitatilor de profil; * valoarea solicitérilor de contact pe suprafefele conjugate ; = proprietatile fizico-mecanice ale materialului pieselor ; * performantele stratucilor superficiale ale supratefelor considerate. In consecint&, dupa un anumit timp de functionare, valorile de regim ale dimensiunilor suprafetelor conjugate vor fi: © pentuarbore: dp =Eg~2 4d Rmad (6.16.) © pentru alezaj : D,=Ep +2 4D RmaD + (6.17.) astfel incat jocul de regim Jy va fi Jr = Dy = d; = Ep - Ea + 2:0 Rma.D + //d Rmad ) = Jef + Ju, (6.18.) unde Ju este un parametru de uzare a varfurilor de rugozitate, avand urmatoarele proprietati © Ju > 0; lu creste atunci cand Rma,a $i Rma,o au valori mai mari, admiténdu-se C8 /1p gi jig au valori date 81Control Dimensional — note de curs” o, Ep #pRmaD FIG. 6.9.- Dimensiunile de regim ale suprafetelor conjugate la 0 asamblare cu joc Deci, ca urmare a existentei rugozitatii pe suprafetele conjugate, are loc o cregtere a jocurilor si, implicit, © nerespectare, intr-un timp relativ scurt de funcfionare a imbin&ri mecanice, a conditiei de joc minim garantat care se impune unui ajustaj cu joc (vezi & 3.2.1.). Aceasta corespunde (FIG. 6.10.), intr-un sens echivalent, unei deplas&ri ascendente a cémpului de tolerant Tp gi uneia descendente a cAmpului de toleranta Ta, rezultand 0 crestere a ambelor jocuri limita. Daca, de exemplu, 0 asamblare din cadrul ajustajului cu joc, avea, la montaj Jef = max ~ é, cu € > 0, dar suficient de mic, atunci, dupa un anumit timp de functionare, vom avea J; > Jmex , asamblarea pierz&ndu-si proprietatile functionale. Se poate, deci, conchide c, in: cazul ajustajefor cu joc, existenta rugozitétii suprafetelor conjugate conduce Ia o pierdere, in timp. a proprietatilor functionale, la o micsorare a durabilitatii acestui ajustaj. La ajustajele cu stringere presate ta rece (ajustaje presate), varfurile de rugozitate se foarfecd la montaj, ceea ce, echivalent, corespunde tot unei deplasari ascendente a pozitiei cmpului de tolerant Tp gi uneia descendente a campului de tolerant Ty 82Stef RUSU ~ “Tolerunfe si Control Dimensional - note de curs” FIG. 6.10... Cresterea jocuntor limita, fa un ajustaj ou joc, ca urmare 2 (ocitii vartunior micronereguiarit&{ilor profitilui (FIG 611), rezukand © micgorare a strangerii minime gi, deci, nu se mai asigurd transmiterea momentului de torsiune capabil Micap al ajustajulul (vezi & 3.2.2.). Dacd forfecarea varfurilor amintite de rugozitate este mai accentuatd, ca urmare a unei rugozit6{i exagerat de mari, atunci poate avea loc chiar modificarea caracterului ajustajului, acesta devenind un ajustaj intermediar (FIG. 6.11.). FIG. 6.11. Micgorarea strngevilor bmita sau modificares caracterului ajustajuhui la gusigele cu Strangere presale ja consecinta forfecéni varfurilor mic profilula efectv Ja monte} La ajustajele cu siringere fretate, 1a montaj varturile de rugozitate de pe suprafetele conjugate se Intrepatrud, ceea ce conduce la o crestere a stabilitatii si durabilitayi Imbinarii_ mecanice, rezultand, deci, 0 influent pozitiv a existentei rugozitatii g2Stofim RUSL lerante si Control Dimensional - note de curs” supraletelor. Se recomand, de acesa, ca (a proiectarea sistemelor mecanice s& se fac8 diferentierea cuvenita a prescrierii rugozitatii suprafetelor ta ajustajele cu strngere, in functie de tehnologia lor de montaj Revenind la relatia (6.18.), jocul J; poate fi privit ca joc necesar functional, jocul Jef, ca joc la montj, iar parametrul Au are proprietatile acolo amintite. Se poate constata c& dacd J, este, firesc, impus functional gi dacd rugozitatea suprafetelor conjugate are valori prea mari, deci dac& Ju va avea o marime consistenta, atunci va rezulta necesitatea limitarii variatiei jocului Je, cea ce conduce fa necesitatea micsordrii tolerantelor dimensionale Tp gi Tg. Aga dar, datorité neconcordantei dintre marimea rugozitatii $i cea a tolerantelor dimensionale, este posibil s4 fie necesar s4 se lucreze ou tolerante de fabricatie Tp $i Tg mai mici, ceea ce ar implica 0 scumpire artificial a procesului tehnologic de fabricare, pentru a se mai putea asigura, inca, cerintele functionale. De aceea, in proiectarea sistemelor mecanice, se defineste 0 corelatie functionalé si tehnologic& intre rugozitatea suprafetei gi toleranta dimensionala a acestei suprafete, data, statistic, prin relatia - Ra = (0.0186.,.0,060).T (6.19.) INTREBARI $! TESTE DE VERIFICARE : 4 Defvii precizia de forma microgeometricé a supratefe! $i Implicit rigazitatea suprateelor. 2) Precizali cauzele existenfei rugozitafii precum $i factor care determin mérimea rugozitati. 3) Care sunt consecinjele functionale $i tehnologice cele mai importante ale existentei rugozitétii suprate{etor pieselor ? 4) lerarhizati abaterile de form macrakmicrogeometricé ale suprafefelor pieselor, 5) Definiti linia de referin{S, Jungimea de bazé $i lungimea de evaluare (mésurare) In sistemul de evaluare a rugozitatii suprafefelor. Definitj tinia medie ,m”, linia exterioard .8" si cea interioar8 .i" in sistemul standardizat de evaluare a rugazitajii suprefeteior. 6) 84Stefan RUSU ~ “Tolerante si Control Dimensional ~ note de curs” 7) Care sunt parametrii geometrici transversali (parametii de amplitudine (proeminenté $i gol) ai rugozitatii suprafefelor ? 8) Care sunt parametni geometrici longitudinali (parametrii de pas) ai rugozitatii suprafetelor ? 9) Definiti abaterea medie aritmetica de profil Ra. Comentefi semnificatia geometricé a acestui parametru conform exemplulul dat in FIG. 6.5. Desena{i un alt profil efectiv si incercafi sé estimati, ca in FIG. 6.5. pozitia liniei orizontale care reprezinté masura valorii parametrului Ra. 10) O suprafaté are Ra = 0,8 zm, 0 alta are Ra = 1,6 am. Care dintre cele dous suprafete este mai netedé la palpare? 11) Care sunt valorile preferentiale in proiectarea sistemelor mecanice ale abaterii medit aritmetice Ra ale profilului evaluat ? 12) Detiniti abaterea medie pétraticé Rq @ profilului evaluat. 13) O suprafafS examinaté are S, (Rsk) = - 0,08, 0 alta are Sx(Rsk) = 0,05, Care dintre cele doud suprate{e are o portanta mai ridicata ? 14) Desenafi un profil de evaluat, alegefi-va un nivel de sectionare ,c” al acestui profil si determinati lungimea portant a profilului, ca $i procentajul lungimii portante a profilulu! efectiv (lungimea portanté relativa a profilulul). 18) Luati un profil oarecare al neregulantatilor de evaluat, admiteti diferite nivele de sectionare a acestui profil $i construifi curba procentajului lungimii portante a profilului efectiv ( curba lungimii portante relative) dup& exemplul din FIG. 6.6. 16) Analog, dupa exemplul din FIG. 6.7., pentry un profil de evaluat oarecare, construiti curba distributiei amplitudinitor. 17) Recepitulati tofi parametrii statistici ai rugozitéi (parametrii de amplitudine (media ordonatelor), parametri hibrizi si parametrii asociati Referitor la performantele functionale ale profilului examinat, ce definesc acesti parametri ? 18) Doué suprafete au aceeasi inéltime maxima a neregularitatilor profilutui, dar in timp ce una are proeminente mai zvelte $i mai distantate, cealalté are proeminente mai robuste si mai compacte. Care dintre ole are o mai bund rezistent& la uzurd $i la contact ? 19) CAind se prescrie explicit rugozitatea unei suprafefe in desenul de executie al piesei ? 20) Cum se manifest influenta rugozité{ii supratefelor conjugate asupra comportérit ajustajelor cu joc ? 21) Idem, in cazul ajustajelor cu strangere, presate sau fretate. 22) Care este corelatia functionala $i tehnologicé intre rugozitatea suprafefei $i toleranja dimensionals a acelei suprafete intr-o proiectare rafionalé a sistemelor mecanice ?