ANUL 1. — No. 42. 20 BANI NUMĂRUL DUMINECA, 3 IULIE, 1 9 0 5 .

A P A R E ODATĂ PE S Ă P T Ă M Â N A
ABONAMENTE
Pe un an 10 tei
ANUNŢURILE SE PRIMESC DUPfSvOIALi"
Şase luni j „ G. R A N E T T I - N. D. Ţ A R A N U ADRESA
PLATA ABONAMENTULUI ÎNAINTE 1
Revista „FURNICA' Bucureşti

Desen de ISER.

mai^^^^t^tSt^t^'^
Crede, l ca don B a s i l ^ ^
Publicăm a z î p o r t r e t luî D o Ba,ilio Epuresxn, bărbatul nostru de Stat cel'
&

* — - "*
ş t i
 PREDAREA LUI „POTEMKIN" pe care staţi scrise aceste cuvinte cu chilipir ? O să se obiecteze că nu a-
litere m a r i : «Za borji /». P e Romî veam ce să-î dăm de mîncare, pen­
S'a isprăvit şi cu «Potemkin», va­ neşte : «Pentru borş /». tru că acest căpcăun înghite nu ştiu
porul acesta fantomă care, dacă n'a- Să recunoască eminentul nostru a- cîte vagoane de cărbuni pe z i ; o să
vea provizii pentru el, a furnizat însă mic d. Missir că, cu toată bună-voinţa, se obiecteze că nu aveam unde să'l
timp de o săptămînă hrana gazetelor borşul rusesc introdus şi la noi în ţinem, de oare-ce matahala nu încape
noastre, sute de tone de articole de Capitală de Lukianof, ori cît de ex­ în portul Constanţa unde-î prea pu­
sensaţie, interviewurî, telegrame de celent ar fi, maî ales cînd e cu smîn- ţină apă pentru el. Fie ! Totuşi
J
la «corespondentul nostru», «trimisul tînă, nu poate constitui idealul unei trebuia să nu l dăm înapoi muscalilor.
nostru special» sau chiar «directorul revoluţiunî. Cînd bucătăreasa mea îmi Ce am fi făcut cu el ? L'am fi vîndut
nostru». aduce în castron o ciorbă proastă sau orî l'am fi pus amanet la nemţi sau
Dacă «Potemkin», ca şi Ginta La­ în care pluteşte o şuviţă din frumo­ englezi. In tot cazul, guvernul era
tină a luî Alexandri, ar fi chemat «în sul ei păr bălaiu, îi trag o palmă, o dator să tragă un mic profit din a-
ziua cea de judecată» şi ar fi între­ daţi afară, ori o înjur. ceastă daraveră.
bat de Domnul Sfînt «ce aî făcut pe Fapta mea e o brutalitate scuzabilă Măcar o remiză să obţinem de la
acest pămînt», adică maî bine zis pe poate, dar în nici un caz destituirea, R u ş i ! Găseşti pe stradă rătăcit o sim­
această mare, el ar saluta de sigur înjurătura sau palma acordată de mine plă javră de căţel perdut şi tot ţi se cu­
maî întîiu pe Amiralul Suprem a l O - bucătăresei nu poate fi calificată de vine o «bună recompensă» dacă'l a-
menireî printr'o salvă de tunuri oar- revoluţiune. Cel mult o revoluţiune ducî la domiciliul stâpînuluî; dar mi-te
be şi ar răspunde apoi : se petrece în stomacul meu care a cogeamite vaporul care costă atîtea
înghiţit borşul rău gătit. milioane de r u b l e ! Dacă nu vrea
O Bnje, pe Marea Neagră cît am stat Atunci, nu înţeleg pentru ce au Rusia să ne dea nici un comision,
Am trădat, am prădat şi m'am predat!
fost taxaţi de «criminali politici» ma­ maî bine trimeteam pe «Potemkin»
Dar este foarte puţin probabil că rinarii de pe «Potemkin». Poate pen­ prin poştă japonezilor, de cît să'l dăm
«Potemkin» va fi citat înaintea Atot­ tru că în politică se mănîncă de obi- gratis colosului de la Nord !
puternicului Judecător, la o aseme­ ceiu mult borş ? Să ne răspundă d. Aceasta este soluţiunea patriotică
nea favoare pot rîvni cel mult ba­ Missir. pe care «Furnica» speră că d. general
loanele, iar nu vechiculele de apă Altă probă că marinarii Ruşi habar JakLahovary, ministrul de externe, o
sau de uscat cari nu pot sbura prin n'aveau de revoluţie, este apelul a- va sprijini energic.
nori pînă la cerescul tribunal. dresat de ei camarazilor de pe alte Domnule ministru, d ta ştii de la
Aşa fiind, cazul luî «Potemkin» se vapoare în care le spunea aproape poker ce amarnice sunt cacialmalele.
judecă de către opinia publică te textual: «Fraţilor ! Russia slobodenie ! Ei bine ! sosise momentul ca să ne
restră. Noi am dobîndit libertatea, amscăpat răzbunăm de cacialmaua ce ni s'a
întreaga Presă, întemeindu-se între de ofiţeri !» Care va să zică, concep- tras cu Basarabia ! Aî zis însă «passe»
alte argumente, pe părerea autorisată ţiunea lor despre libertatea Rusiei se şi n'aî profitat de ocazie.
a d-luî P. Missir, profesor de drept in­ reducea la idealul ca soldaţii să nu De cît să'l fi restituit pe «Potem­
ternaţional, a taxat pe marinarii d e maî aibă ofiţeri, elevii profesori, co kin», maî bine '1 transformam în ma­
pe «Potemkin», de «criminali/o//7/t7». piştiî—şefî de birou, vizitii—stăpînî, gazie de cereale sau în cotineaţă de
Singur d. Al. G. Florescu, fost se­ etc. Este ăsta un principiu politic care găini ! Atîta gheşeft să fi făcut măcar
cretar general al ministerului de ex - poate fi înscris pe drapelul unei re­ şi noi cu Europa, că destul ne jumu­
terne şi actual şi viitor abonat al voluţiunî, domnule Missir ? lesc nemţii şi alte naţii.
«Furniceî», calitate care compensea­ Dacă însă ni se pare neexplicabilă Am ZIS. Tarascon,
ză pe cea-l'altă, singur d sa a făcut opiniunea unui specialist distins ca
opinie separată care n'o să maî ră- d. Missir, părerea Presei Romîne nu
mîie separată de oare-ce declarăm că ne miră de loc. In tot-d'a-una con­
ne asociem şi noi la ea. fraţii noştri serioşi de la ziarele co-
Autorul acestuî articol a avut plă­ tidiane au fost sentimentali si urna- RESTUL
cerea, acum vr'o 1 2 anî, să moţăe sau mtarî în acest mod. Din Pipa ei au
să citească romane franţuzeşti, timp făcut un erou, dintr'un arendaş care Cînd chemi la plată în berărie
un an de zile, în orele de curs ale şi-a asasinat nevasta aii făcut o figură Şi te trădează vorba sau gestul
d luî Valerian Urseanu, profesor la simpatică, iar pe m?.dam Smara o
Universitate. Deci, socotim, că nu răsfaţă zilnic cu epitetul de «talentata Că eşti cam «nembru»,ades, se ştie
suntem tocmaî indicaţi a discuta de noastră scriitoare». Că talul uită să'ţî maî dea restul.
la înălţimea erudiţiuneî noastre în Dar, să nu maî lungim vorba; bine
materie de Drept internaţional că s'a sfîrşit cu vaporul «Potemkin». Unora toba le bate 'n tindă,
Ne vom spune, însă, părerea în Norocul nostru a fost în această oca­ Vin portăreii, vin, cu protestul
numele Bunului Simţ, ştiinţă grea zie un admirabil ministru de ex'erne,
care nu se învaţă de cît la marea care ne-a evitat umilinţa de a fi pră­
Adio scule, dulap, oglindă...
şcoală a lumeî, ştiinţă pe care mulţi pădiţi de «Potemkin» fără a-î putea D e ce ? Uitară s'achite restul.
savanţi aî noştri o ignorează, dar pe ţine piept, nici în glumă, cu întreaga
care «Furnica» a reprezentate) tot aşa zisa noastră flotă de războiţi. A Se leag 'un fante d'a ta cucoană,
d'a una cu. demnitate. prinde cu forţa, întrebuinţînd vasul Tu-î arzi doar una,faci pe modestul;
Or fi. poate printre cei cSoo de ma­ nostru «Elisabetha», pe «Potemkin»,
ar fi tot aşa de serios ca fapta unuia Cînd să-î dai alta, 0 ia la goană
rinari de pe «Potemkin», cîte-va is­
coade socialiste, nu î maî puţin ade care s'ar aşeza pe ţărm cu un peş Şi'n grabă uită să'ţî ceară restul.
vărat însă, că aproape unanimitatea tişor în vîrful unei undiţe ca să pes­
lor habar n'aii de revoluţia ce fră- cuiască o balenă. Tratezi pe unul, să-î zic Mitică,
mîntă în acest moment Rusia. Dar e întrebarea a c u m : ce trebue II ştiţi : glumeţul şi indigestul ;
Dovadă : toate ştirile telegrafice au să facem cu «Potemkin» ? Guvernul
La urmă sigur c'o să vă zică :
arătat că corpul ucisului Omelciuk, a găsit cu cale să'l înapoieze Rusiei.
exhibat în portul Odesa, a fost înve Protestăm ! Trebuia să'l luăm noi, — Plăteşti tot dragă ? Plătesc eu
lit într'un steag al Sfintei Ecaterina domnule! Cînd maî dăm peste aşa [restul !
Iubita'ţî rece stă'n nepăsare,
La foc rezistă ca şi asbestul,
'Ţi-a dat arvună o sărutare,
Dar nu te saturî pîn 'nu'ţî dă restul.

Ies dă cuvîntu-î că la putere

Va face multe, dar manifestul
Piere întocmai cum fumul piere;
Şi-a dat cuvîntul, dar nu dă restul.

Arunci pe soacra'ţî prin geam, şi

[t>asta,
Precum balonul 'şî-asvîrlă lestul,
Şi-î strigi privindu'ţî galeş nevasta :
— A h , mamă soacră, vin de'ţî ia
[restul !
Cyrano.

— Dimizeule !... acesta-î Gligora.ş Ventura !

PROPUNEREA D-LUI POPESCU ajungă aşa ceva la cap. Mal întîî, în­ C Î N T E C E DE MODĂ NOUĂ
ţelegi, numărul trotuarelor fiind reduse
D. Popescu şi d. Vasilescu, cetăţeni la jumătate, mături jumătate din mă­
turători ; reduci jumătate din cheltue- 1
de la marginea oraşului şi alegători co­
legiul al doilea, întîlnindu-se mal acum lile cu cumpărarea pavajului ; reduci Fericirea 'i mîndra fată
cîte-va zile, d. Popescu întreabă : toate felinarele de pe partea stingă ; re­ De toţi muritori curtată,
— Nene Vasilescu, ce mal ala bala?... duci jumătate din vardiştl, eţetera, e- Jupe scurte, pas uşor,
Q U politica cum o duci ? ţetera, eţetera ; reduci jumătate din
consilierii comunali ; reduci jumătate Trece pururea în sbor.
— Tocmai asta voiam să te întreb şi Descîntat din leagăn eşti,
eu, neică Popescule. Pe la noi nu se din funcţionarii primăriei, eţetera, eţe­
tera, eţetera ; reduci un ajutor de pri­ Să n-o vezi şi s-o iubeşti.
aude nimic.
— Nu s'aude pentru că stal departe. mar—pe «primnl ajutor», pentru că e
— Nene Popescule, dar par'că stăm mal în faţă ; reduci jumătate din leafa Tine inima curată
pe aceeaşi stradă ! primarului... Ca să vie mîndra fată,
— Ce are aface ! Tu stal la dracu... — Dar ce-o să zică tat'sii? Pentru clipa fericirii
la numărul 140, şi eu domiciliez la 91. — Ce-al tu cu tat'su. Dacă o vrea Arde candela iubirii!...
— Bine, bre omule, dar casele noas­ ca fivi-său să ia mal mult, să'I dea el,
tre sunt faţă în faţă : a ta e pe dreapta, că are de unde. Cum zisei: reduci ju­ II
număr cu soţ; a mea e pe stînga, nu­ mătate din leafa primarului, eţetera,
măr fără soţ. Cum spui atunci că eu eţetera, eţetera ; şi mal la urmă de tot,
reduci jumătate din budgetul Capitalei Viaţa-i chiar o soacră mare,
stau la dracu ? Veşnic dă şi veşnic n-are,
— Nene Vasilescule, regret cu părere Bucureşti. Şi toate aste economii nu­
mai dacă se suprimă un trotuar la fie­ Dă-i cu rîs şi dă-i cu glume,
de rău, dar mi se pare că al uitat scă­
derea. Tu nu vezi că de la casa mea, care stradă ! Are ea destule sume;
a nouă zeci şi una, şi pînă la casa ta, — Apoi dacă e aşa cum spui, vere Bucurii şi năluciri,
care e a suta patru-zecî, tu nu faci so­ Popescule, hal să mergem la Primărie Zestrea mîndriî fericiri...
coteala că trebueşte să fie altele patru­ ca s'o propunem.
zeci şi nouă ? — Tîrziu, nene Vasilescule... clopo- Cu musteafa răsucită
— O fi cum zici... dar nu-î aşa. Pe taro ! cum zic fraţii noştri italieni (pro­ Şi cu faţa spilcuită,
partea stingă casele sunt mai rare ; pe babil că a voit să spue : tropo tardo.)
Tu nu ştii că ăia s'a dusără; că în cu- Sclivisit şi zîmbitor;
dreapta fiind mal dese, iată pentru ce Să fii pururi peţitor...
stăm faţă în faţă. rînd avem iar alegeri?
— Ce spui! Dar dacă muţi casele de — Va să zică, iar o să ne cheme
«ixpresiunea Capitalei»,' «crierul ţă- III
pe partea mea, pe cele fără soţ, ca să
vie la număr cu cele de pe partea ta, reî»
nuraerile cu soţ, atunci nu te duci la — Eţetera, eţetera, eţetera ! La^ă-I Dacă-i viaţa tragedie
dracu cu 140 al tău ? să ne mai cheme şi aşa, nene Vasi­ Schimb o tu în comedie,
— Hăăă... Popescule, şi tu ! Dar lescule, că destul că după alegeri d. Pune roşu pe obraz,
unde al văzut tu, mă, străzi numai cu comisar din tgherlan puturos» nu ne Cîntă, rîzî şi fii cu haz.
un singur rînd de case, numai cu un mai scoate. Iată eii: do!... sol!... mi! la!
trotuar ? D. Popescu, zărind pe partea cea- Viaţa mi-i un tra, la, la...!
— Şi dacă n'am văzut, ce, nu trebue l'altă un prieten, îş' ia ziua bună de Jllmi I'iiison.
să fie?... Ba încă cum nu!... Vezi tu, la d. Vasilescu, porneşte grăbit ca să
mă Vasilescule, d'aia comuna merge expue şi lui «propunerea» cu suprima­
prost, d'aia n'are nici odată parale cînd rea unul trotuar.
Nae 1). Ţ â r a n u .
îl cerem şi noi cîte ceva. De ce să pue
casele pe două şiruri, de ce să îngri­ UNEI V Ă D U V E
jească do două trotuare, cînd clădirile
ar putea fi aşezate pe un singur rînd, Cu ocasia sezonului de vară, revista Plîngea nemîngîiată tare,
cu un singur trotuar ? Iţi dai tu seama «Furnica» face abonamente cu numă­ Cu lungi şi groaznice suspine;
de imensa economie ce se face cu asta?... Dar, nu ştiu cum, din întîmplare,
Nu, Vasilescule, nu ! Tu stal tocmai rul (20 bani) plătit înainte şi în mărci Plîngea... maî mult pe lingă mine...
la 140 ; tu stal prea departe ca să'ţl poştale. Causticus
 1905

O CONSTATARE

— ... Şi ţiî aşa de mult la cîine ?

— Afară de tine, e singurul dobitoc ce iubesc.

CÎND Al VENIT, Ţ I G A N E ? bite, cu o panglică lată, tricoloră, «în — In alte ţări nu ai mai fost?
bandulieră» pe piept, restul orchestrei, Ba am fost şi la Londra : am cîn-
îl acompaniau din viori, bas, ţambal şi tatără la Alexandra Parck o vară în­
I-am făcut cunoştinţa la Paris, unde, naiu. treagă. Dar nu mi-a plăcut : prea sunt
cu alţi şease, cînta în marele res­ Mai după fie care cîntec, inaître Mi- nemţi ingleji ăştia ! Să nu zic vorbă
taurant la modă Maxim's. taş cum îi ziceau franţuzii — primia un rea, dar sunt oameni b u n i : cînd am
Mitache, puiu de faraon acuma îmbă- napoleon de la vr'un chefliu, cu rugă­ plecatără, d'abia a voit să ite lase. Ne-
trînit, e născut şi crescut în Romînia. mintea de-a'î cînta cîntecul poruncit. a dat bacşiş! la toţi ; mie mi-a dat şi
După marea expoziţie de la 1889, en- La ora unu din noapte, Mitache lua o decoraţie.
tusiasmat de succesele lăutarilor ro- jumălate din bandă, se ducea să cînte Mitache bagă mâna în buzunarul din
mînî, cari împreună cu muscalagiul Di- la restaurantul Place Blanche ; cei l'alţi năuntru al redingotei, scoate şi 'mi dă
nicu atrăgeau mii de vizitatori la cir­ rămîneau locului, pînă la ziuă, făcînd o carte de vizită.
ciuma lui Iordache, Mitache formează pe cocote să danţeze în sunetel vio­ — Uite, citeşte şi d-ta.
un taraf, pleacă să vadă şi el Turnul rilor lor. Pe cartea de vizită era scris :
lui Sdraifel. Se săturase bietul om de — Eşti mulţumit ? l-am întrebat eu
a mai colinda nopţi întregi cu vioara odată, de formă. MiTACHE
ascunsă sub pulpana hainei, «cîntînd Mitache, fără să fi pierdut nimic din Fournisseur de musique de la Cour
de dor» la urechea beţivilor, de cele accentul gutural nelipsit rasei lui, mi-a
mai multe ori încasînd bătae în loc răspuns pe romîneşte : Roijale d'Angleterre.
de bani. — Cum nu, d-le. Franţuzii ăştia se Cînd am plecat spre Bucureşti, i-am
L'am găsit în frac ; la spatele lui, joacă cu aurul : îi cînţi un cîntec, îţi spus lui Mitache:
îmbrac iţi ţărăneşte peste cămăşi cu dă un pol. La noi cînd îţi dedea o băn­ — Nu ţi-e dor de ţară ?... Zici că
gulerul, pieptul şi manşetele bine scro­ cuţă, mai întîi te înjura de 5 franci. sunt opt ani de cînd n'ai văzut-o.
 CELE CARE NU PLEC LA BĂI.

Asta s'a întîmplat la 1897. nească ochii din cap, praful şi ţarina «Citim în ziarul Furnica de Duminică 5
— Cum nu, d-le ; dar unde poţi lipsi să se aleagă de copiii mei ! Nu mal viii Iunie a. c. maî multe articole trase din zia­
o zi. Odată şi odată tot am să viii eu. măcar de ştiu bine că mă împuşcă ! rul Coroana de Oţel !a sfîrşit pronunţă cu-
vîntul Coroana de spanac întrebăm pe acel
Ne-am despărţit urîndu-ne «la re­ rîta sau panglicar din tîrgul moşilor de la
vedere» . Şi mi se pare că s'a ţinut de vorbă. muzeul lui braon cunoaşte el cu ce sudoare
Kăiţă l d i o t u sa cîştigat coroana de oţel la 1877 am avut
* ocazia sa văd furnicile mergînd pe dînsul în
escursiunea ce am făcut în munţii Argeşului
lunî 23 Maiu miam pus în gind ca la întoar­
Sunt 3-4 ani de atunci— anul exact cere să mă duelez cu furnicile de la Ar­
nu mi'l aduc aminte. Veneam repede D'ALE CONDEIULUI ORGANIC geş şi găsind arma de duel am găsit un stuf
pe calea Victoriei, cînd pe trotuarul din cu pae spre a face duel cu furnica, dar ce
faţa «Independenţei» dau de Mitache să vezî, că furnica de la argeş a dispărut, nu
Am mai vorbit într'uuul din numerele e vorbă că D-l Lessel a avut ţuică, vin şi
—im Mitache spilcuit, subţire şi fragil trecute de ziarul «Coroana de otel» de bere prea multă dîndu-î furnici coraj, dar ce
ca un diplomat de la Nord. la Piteşti. sâ zicî bietul om deduse de trai».
— Mitache!... Ce mai faci Mitache? In ultimu-î număr această valoroasă
Mitache se uită la mine speriat—cio­
cul îi tremură ; mă întreabă sfios :
— Cum !... d-ta nu'mi zici ca ăilalţi?
«Coroană de Spanac» mai scrie între
altele sub iscălitura d-Iuî G. Drăghcscu :
«Aşa dar rugăm pe D-l Coandă ca să-.şî
&:
— Ce, ţi-ai schimbat numele ?
— Crezi că eu ştiu?., nici eu n u m a i
ştiu cum mă cheamă. Cînd am luat
trenul încoa, prin toate ţările pe unde
am trecut, pe la toate staţiile în care
păstreze gura căci altminterea vom seri cu
regulamentul organic. Te rog încă odată să
nu maî abuzezi de numele meu că te voiu
pune la respect cu condeiul organic noî nu
facem politică ca să ajungem ministeî de fi­
0 LICITAŢIE ILICITĂ LA CRAMA
Vinul vechiu ajunse eftin,
nanţe, că nu ştim linia verticală spre buzu­ Dai pe sticlă-un gologan,
m'am oprit, cei cari mă cunoşteau, şi nar ca D-ta».
numai oameni de ispravă, mă arătau Dar să nu spuneţi la nimeni...
cu degetul, spunînd la toţi: «Uite Mi­ Acelaş condeiu organic publică urmă­ Oh, aman, aman, aman !
tache, marele artist de la Paris.» Şi torul «act de mulţumire» : Chir Coslică Gîrleşteanu
fie-care se întrecea ca să mă cunoască «Societatea veteranilor «Coroana de Oţel» Lut Păun îî e duşman,
şi să mă invite ca să iau ceva cu el. din Piteşti după cum suntem informaţi ca­ In cartel la vin sunt însă ..
Cum am sosit însă la Predeal, ăla care la apelul făcut de societate şi la adresa tri- Oh, aman, aman, aman !
revizueşte bagajele s'a răstit la mine : measă şefilor de regimente gradele inferioare
«Mă ţigane, n'aladus ceva de ciordit?». şi superioare a prmit cu cea maî distinsă Poţi să cumperi pe nimica
dragoste cînd au auzit de ridicarea unei sta­ Un covor de Ispahan,
Eu m'am supărat şi am început să fac tui în formă de piramidă în amintirea eroi­
gălăgie — «Pe mine mă chiamă Mi­ Dacă eşti discret şi meşter...
lor căzuţi pe cîmpul de luptă s'aii grăbitără Oh, aman, aman, aman !
tache şi sunt artist violonist» Ţi-al gă­ de a da micile lor ofrande iată dar oameni
sit ! Aia cari se strînseseră împrejur au cu durere a comis un act umanitar, societa­ • • u r a 1 urnei
început şi mal r ă u : unii cîrîiau, alţii tea le aduce viile mulţumiri cacî s'au grăbi­
strigau în gura mare : «A dracului tără pentru dragostea şi iubirea lor ce iau
cioară, cum s'a umflat în pene I J dat'o moşilor lor eroi. In urmă vom publica
numele şi pronumele gradelor inferioare şi
Şi tot aşa d-le, de o lună de zile de superioare». SFAT
cînd am intrat pe la Predeal, orl-cine
mă întîlneşte mă întreabă din două una : Ce-o fi zicînd societatea veterinarilor
Ce mal faci cioară? sau :—Cînd aî ve­ de societatea veteranilor ? Unui p r i e t e n
nit ţigane? Uite aşa... par'că nicin'aşl In sfîrşit, cel de la «Coroana de o- Aud că ţi-a murit intoxicat băiatul.
avea nume, par'că aş fi vagabond ! A- ţel» «s'aii grăbitără» să dea şi «Furni- Mă ştii că'ţî sunt prieten, ascultă-mî te rog
poi ţară e asta ? Mal rău ca ţiganii ! cei» un răspuns punînd-o la respect cu sfatul.
Noroc că. poimîine isprăvesc treburile condeiul organic. De vrei să vezî copiii umplîndu-ţî bătătura,
şi plec. Şi dacă mă veţi mai prinde pe Reproducem, fără a îndrăzni să mai Opreşte-ţî te rog, soacra, să le sărute gura
aicea, al dracului să fiu, să'ml ples­ facem comentarii : S. A. Conta
 ZDRASTE GOSPODIN!
CANŢONETA TRAGI-COMICĂ

Un marinar de pe Potemkin, cu barba mare în neregulă, cu hainele zdrenţuite,

intră repede 'n scenă salută cu glas tare, ş'apoî face o mişcare ca şi cum ar fi văzut că as­
pectul luî sălbatic sperie publicul.
Zdrasle gospodin !. . Vinovaţii sunt
Au vă speriaţi... Aceî ce ne ţin
Sunt din cn predaţi Şi pe noi în chin,
De pe. Potemkin. De vii în mormînt.
Dincolo de Prut Sclavii apăsaţi
Ne pîndea crunt sbir : De cumpliţi stăpînî
«Pahod na Sibiv», Văd însă 'n Romîrii
Sau moartea prin Knut. Un popor de fraţi.
L bertatea vot Scumpul soare al
Ne-aţi redat-o aici ; Sfintei neatîrnări
Ne-ali salvat, amici, Răsări-va 'n zări
Ca şi în război. Şi pentru muscal.
Atuncî, sabia Recunoscător,
Voastră ne-a scăjiat, El nu va uita,
Şi'n schimb 9 V'au furat Romîn, fapta ta,
Basarabia ! Mîna'ţi d'ajutor.
Sărmanul mujic, Eu smerit mă 'nchin,
Poporul robit, Te blagoslovesc
El nu v'a greşit Norod Romînesc...
Vouă cu nimic. Zdraste gospodin !

In tot timpul cît a recitat aceste versuri clavirul cîntă pianissimo «Boje Tarea h r e a n b
Apoî pianul tace, mar narul continuă să reciteze :

Caraşol! Prinseră acuma gust să stau cu vot de vorbă,

Năpristan să spun povestea... Inceputu-Î dintr'o... ciorbă !
Dar o laud, zău, zicîndu-î ciorbă scîrnavei fierturi,
Ca ' n gamele ne puse cîte-o litră de lături.
Amiralului, ce papă pandişpan în loc de pîine,
Ne-arn jelit. El ne ucise un tovarăş ca p'un cîine.
Pentr'o ciorbă o fost totul la 'nceput, şi Potemkin
De atuncea pribegit-a, priponit, spre ţărm strein.
Niet cărbuni, niet femeiuşchî, niet rachiu, niet tabacioc.'
Aveam praf de puşcă,—însă nu-î bun de mîncat de loc.
Rătăcirăm multă vreme doar talaz şi boit 'albastră
Boje, Boje! ce rol mare joac'o ciorbă 'n viaţa noastră '.

Cîntă cupletele de maî la vale pe o arie potrivită, de preferinţă una rusească, acom­
paniat de piano.

Multe căsnicii se ceartă Pătimind par'câ d'o boală,

Şi chiar la divorţ devin Mulţi discursuri astăzi ţin ;
Pentr'o ciorbă cam prost fiartă, Ce discursuri"? Zeamă goală !
Ciorbă ă la Potemkin. Ciorbă ă la Potemkin !
Cîti în viaţă nu s'aruncă Şi'n sfîrşit încă o vorbă :
Spre un strălucit destin De eşti om, cu cap deplin.
Şi la urmă, vai, mănîncă Să nu intri'n orice ce ciorbă,
Borş, ca noi pe Potemkin, Că păţeşti ca Potemkin !

Clavirul încetează ; marinarul urmează să recite :

De recomandat cocoanelor cari toată ziua Uite, cînt cu voioşie şi sunt fericii fiind-că
umblă haimana şi nici nu au slujnică pentru
ca să le păzească copiii. Bogdaproste 's ca acasă şi... am votkă na turbinka.
La Odesa nici odată jur că n'o să maî mă dac.
St iu aicea, d'aş ajunge chiar muscal ca cauciuc .'
'Şi spre-a dovedi că'mi sburda sufletul d'atît noroc,
BALNEARE Jconuşcă o sa joace, gospodin, un cazacioc,
Cazacioc precum în stepe altă dată am jucat,
Şi pe vine şi pe spate, şi paşol ca şi nazat.
Doamna. — Doctore, am venit să te rog
a'mî arăta la ce băî să.plec vâra asta.
Doctorul.—De ce boală suferiţi doamnă? Joacă: pianul cîntă căzăceasca. După ce sfîrşe.şte salută iar cu mîna la şapcă:
zdraste gospodin ! Clavirul încheie cu un ultim acord puternic din imnul naţional rusesc.
Doamna.—(cu sfiiciune) Sufer de .. (ulti­
K l r i a k Napadai-jan
mul cuvînt e pronunţat foarte încet).
Doctorul.—In acest caz, Doamnă, se im­
pun băile Mitrasewsky.
 FETE IN CASA» In această exposiţie se vor exhiba
cele mai abracadabrante curiosităţl şti­
inţifice, literare şi artistice în legătură
cu alcoolismul, această însemnată ra­
mură a activităţel noastre naţionale.
Expoziţia «FurnieeI» nu va avea comi­
sar general pe nimeni, cu atît mal pu­
ţin pe d. Dr. Istrate. Suntem contra
comisarilor. Poliţia n'are ce căuta de
cît în localurile ordinare.
S'au luat măsuri ca vizitatorii expo­
ziţiei cari se vor stamba de rîs să fie
îndreptaţi imediat prin reconfortantele
medicamente lichide ale circiumei «Fur­
nieeI» .
Intr'un cuvînt, participarea «Furni­
eeI» la serbările «Cercului Reporterilor»
va transforma Cişmigiul — care pînă
acum e monopolizat de doici, de gar­
dişti şi de amatori de sinucideri,—in­
tr'un adevărat cuib de intelectuali şi
de oameni subţiri.
Cîrciuma «FurnieeI» de la Buturugă
desfide ori-ce concurenţă, căci precum
grăeşte înţelepciunea popoarelor : bu­
turuga mică răstoarnă «Carul... cu bere».
Antreprenorii

CĂLDURA T E C U C I U L U I
«Scutul Tecuciului», ziar naţional li­
beral, se ocupă în articolu-I de fond
semnat de d. Ionel Georgiade cu resol-
varea chestiunel ţărăneşti. D. Geor­
— Tu unde o să petreci vara ? giade se întreabă ce sunt sgomotele
— Pînă acuma nu ştiu bine. Stâpînă-mea a primit maî multe propuneri, dar nici una cari se aud în jurul acestei chestiuni,
serioasă. şi răspunde în modul următor :
— Eu, maşer, o să trebuiască să'î schimb : aî meî vor să rămîe în Bucureşti... şi
cum sănătatea nu'mî permite... «Acele sgomote ce în jurul eî s'aud nu's
decît flutuozităţî de intestine maladive me­
nite a infecta ambiantul, acele sgîrieturî de
hîrtie ce prin ziare vedeţi nu-'s decît expec­
CÂRCIUMA FURNICEI Ar fi destul să spunem atîta, dar vom toraţii ce sibilance pulmonare aruncă spas­
mal spune ceva : modic infectînd atmosfera».
Cum aţi văzut din anunţul ce publi­ In cîrciuma «Furnice!» se va oferi La rîndul nostru întrebăm pe d. Dal-
căm la pagina 11-a, revista «Furnica» distinsei noastre clientele în mod gra­ locrin de la Craiova : la cîte grade s'o
va desch de o circiumă în zilele de 2 tuit priveliştea anticipată a expoziţiei fi ridicat mercurul în termometru la
şi 3 Iulie, în Cişmigiu, la celebra Bu­ de la 1906. Craiova ?
turugă, cu prilejul serbărilor Cercului
Reporterilor.
Consumaţiunî bune, preţuri eftine,
serviciul prompt, iată programul nostru
comercial.
Dar, se înţelege, «Furnica» nu .s'a
hotărît să deschidă o circiumă numai
pentru a exploata una din cele mal no­
bile pasiuni ale contimporanilor săi, am
numit patima beţiei. Nu, de o mie de
ori nu Comerţul acesta vulgar va fi
numai un pretext pentru a întreţine
un mal de aproape comerţ intelectual
cu cititorii noştri, cărora nu le vom o-
feri numai consumaţii spirtoase ci şi
spirituele.
La circiuma «FurnieeI» vor cînta în
permanenţă, de la ora 4 seara pînă cînd
Aurora va apare în Cişmigiu ca să-şi
bea matinalu-I pahar cu lapte bătut:
un taraf de lăutari conduşi de vestitul
Pompierul, un pompier care, în loc să
stingă, va reaprinde focul veseliei în
toate inimile, apoi un quartet vocal, un
clavir, un mare gramofon, şi în sfîrşit
—pentru ca desfătarea .publicului să fie
complectă —mal mulţi valoroşi artişti
comici şi lirici se vor produce pe scena
circiumei «FurnieeI».
 teşti. D-sa, examinînd acest repertoriu,
n'a admis .1 se juca decît două piese :
AU Baba şi Saul.
Sarseiu

SIREAOil MUSCALI !
O telegramă spune următoarele :
«Delegaţii au fost nevoiţi să plece cu o
şalupă condusă de marinari Romînî împre­
ună cu comandorul căpitan Negru si locot.
Popovicî, de oare-ce marinarii ruşî după de­
barcarea delegaţiei au părăsit şalupa, de-
zertînd spre regiunea viilor."
Sireacii beţivani! Bun loc de dezer­
tat 'şi-au ales. Şi cît vor fi deşertat,
după ce-au dezertat în regiunea viilor,
numai gîtlejurile muscalilor ştiu !
Kix.

AFORISME AFURISITE

Oamenii de azi sunt întocmai ca şi

cristalele de diamant : cu cît au mal
multe feţe, cu atît sunt mai de valoare.
* *
Femeile sunt ca şi cîinii. Se dau mal
mult la oamenii răi.
**
Cînd dai de-o carte rea, o arunci în
foc. Cînd dai de-o femee rea, te pune
Ea.— Frumoase inele ! Părinţii d-tale trebue să fie foarte bogaţi, {după o mică pansa) ea pe tine pe foc.
Eşti bun să'mî spui dacă tatăl d-tale maî trăe.şte ?
Poeţii, filozofii şi nebunii vorbesc sin­
guri. Deosebirea e că, pe cînd nebunii
Tot din «Scutul Tecuciului maî re­ vrea să vîndă bilete, pentru că toate îi se dau drept filozofi şi poeţi, poeţii şi
producem următoarea poezie : sunt luate cu asalt de amatorii de mu­ filozofii sunt luaţi drept nebuni.
DRĂGUŢEI MELE
zică frumoasă. (Fără decoruri împru­
mutate de la Teatrul National printr'un **
O drăguţă, pisicuţă abuz ocult de care vom vorbi altă dată,
Intr'o zi, drăguţa mea fără subvenţii de laPrimârie care dacă In ziua de azi fetele se însoară şi
Cu a eî gingaşe, lăbuţă bărbaţii se mărită.
Neajunsu-şî învălea. va continua cu asemenea galantomil va < lllistus.
ajunge să subvenţioneze şi panoramele
Făr să vreau, trecînd pe acolo lui Braun, fără reclame desinteresate (?)
Călcaiu peste ce-a ascuns publicate prin ziare do unii autori de
Şi, ascunsul, cît de colo operete, trupa d-lul Nicu Poenaru merge
Văzuiu că-î un neajuns. din succes în succes. Bravo Poenaru,
bravo doamnelor Brezeanu şi Nicolau, N O T E
Uite aşa şi mătăluţă d-ră Miciora, d-lor Pândele Nicolau şi - DIN CARNETUL UNUI ÎNVĂŢĂTOR —
Cînd trădarea-ţî vreî s'ascunzî Gheorghiu, bravo d-le Paschil şi bravo
Vezi iubita mea puicuţă şi vouă coriştilor de ambe sexe, mate- Deună-zl, m'am întîlnit c'un fost co­
Nu cum-va să mi te 'nfunzî loţl, sacerdoţi, invitaţi, popor etc. leg de liceu pe Calea Victoriei. Ghi-
gherl băiat ! Haină cu reveuri, crăpă­
Căci amanţii dragă fată
Nu's de cît un neajuns tură la spate, etc.
Artiştii Iancu Brezeanu şi Nanu au — Ce mal faci amice ?
Probă că : femee, fată dat o serie de reprezentaţii la Craiova,
J
Tot-d a-una i-a ascuns. — Bine, sunt învăţător.
Coquelicot Calafat şi împrejurimi. La gara Dragă- — El aş, unde?
şanî s'a făcut artistului Brezeanu o — La D.
D. Coquelicot nu este un poet cu­ grandioasă manifestaţie. Primarul urbei
noscut, nu e un poet ajuns. Totuşi cît — Cît ai pe lună?
i-a eşit înainte cu pîine şi sare, plus alte — Lei 45, bani 90.
talent în versurile acestui bard neajuns ! săraturi.
Coco. Ah, dacă aţi fi văzut mutra priete­
F # # nului meii ! Mă privea cu atîta mize­
Se ştie că au început reparaţiile Tea­ ricordie... Bietu băiat, vedeam bine că'I
trului Naţional. Directorul, reparîndu-şi era ruşine de ruşinea mea. M'am des­
şi d-sa situaţia financiară care se cam părţit de el cu o mutră de tîmpit.
CRONICA TEATRALĂ deterioase în opoziţie, şi-a cnmpărat un Ce stupiditate! 'şi-o fi zis el. Să'ţl
automobil. Cu modul acesta suntem si­ tîrăstl zilele într'un sat de nerozi —
Opereta «Greva minerilor» reprezen­ guri că va pleca mal iute de la Teatru. vorba lui Panu — cu patru-zecl-şi-cincl
tată la grădina Raşca a avut ca rezul­ # * de lei pe lună ! Dar pentru D-zeii, un
tat că însuşi casierul teatrului se pune * rîndaş tot are mal mult! Şi care îl deo­
în grevă în fie-care seară, cînd orolo­ D. Mircea Demetriade a fost numit sebirea?... şi unul şi altul avem aface
giul d-lui Orologa arată 9 fix, şi nu mai director al repertoriului teatrelor să- cu vite !
 S'a zis cînd-va că Romînul e născut ne patru de-o-parte, unul de alta, le-a­ motive minate de... foame 1 Nu ştiu
poet. O fi, da eu vă afirm fără pic de dună apoi la un loc, le numără şi'ţî dar p'aicl mi se pare că sunt într'o lu­
şovinism că Romînul se naşte şi ma­ strigă c'o mutră radioasă : patru şi cu me în care nu mal există nici timp
tematician ! De ce ?... fiind-că în clasa una, fac cinci ! nici spaţiu. într'o zi am întrebat o ast­
I rurală se învaţă la artimetică, după *
fel de locomotivă cu traista în băţ :
programa oficială, operaţiile cu numere — încotro ?
** — La Galaţi!
pînă la 20 ; şi la sfirşitul anului dacă Satul în care sunt învăţător, e în mar­
veţi întreba pe vr'un elev mal slab cît Şi omul ăsta era abia la a doua sta­
ginea unei linii ferate. Toată noaptea ţie de... Bucureşti.
fac patru şi cu una, îmî pul gîtul că... îmi huruesc în cap trenurile de marfă
n'o să ştie ! şi de pasageri; dar asta nu mă indis­ *
Nu vă îngroziţi ! Asta nu provine a- pune. Din contră, cînd |mă plictisesc, * *
tît din lipsa de inteligenţă a ţăranilor iau cărarea spre linii, bulevardul meii Cînd am intrat în sat, răsărea luna
noştri, cît din... scepticismul lor. Da, de predilecţie. Rezemat de cîte un stîlp plină din pădure ; mă îmbătaii salcîmil
ţăranii noştri sunt sceptici, şnapani! de telegraf, privesc trenurile cari sboară înfloriţi... Am trecut pe la cimitir ş'am
Lor trebue să le demonstrezi şi axio­ spre Bucureşti — chimere ce'mi aţîţă rupt o creangă de liliac; la fîntînă am
mele. Aşa, un copil ca să'ţl spună cît nostalgia vieţel de oraş... găsit pe Safta scoţînd apă şi i-am dat-o
fac patru şi cu una, el îşi scoate din Po liniile ferate nu umblă numai lo­ el. N'a zis mersi, nici n'a sărutat-o ;
traistă mănunchiul lui de beţişoare, pu­ comotive cu aburi; ci şi oameni, loco­ dar m'a> privit aşa de galeş cu ochii
 1905

1
NIETGIINCA S M A R A I )
«Kneazul Potemkin»
Duminică seara,
A sosit aici,
Insă fără Smara.

Şi c'un torpilor,
A uimit Constanţa
Tocmai ca atunci,
Cînd a vorbit Cloanţa !

Multe aii fost aici

Pentru â vis rara,
Dară ce folos,
Niet ginea Smara !
In limba franceză
Predată de «Tara--

S'au ţinut discursuri,

Lipsea însă Smara.
Cu regrete eterne.
Ne vom trece vara ,
Au sosit rebelii
Şi n'a vorbit Smara,
Curată ocară,
Niet ginea Smara.
Toncgaro.

PROBLEMA PREMIATĂ (No. 2)

el de cicoare şi mi-a zis aşa de pate­ riat, daîî năvală în clasă şi'I apostro­
tic, aşa de simplu : « Vezî, acum aş vrea fez c'o voce de stentor: T O T M T Ş " T I ~
să mor, cînd înfloreşte liliacu...» — Da ce-aveţl, mă dobitocilor ? D A J D U
Drace, fata asta mă pune pe gîndurî. — Armetica ! O R I Ş O R I
Vă place?...
I. B. V i c t o r IŞ AI
# *
ADRIANAXEL
N'am citit teoriile pedagogice ale lui Literile din fie-care rînd trebuesc mutate
Pascal, Frobel, Pestalozzi şi alţii; dar, între ele ast-fel ca fie care să dea numele
din experienţă, am văzut că metoda unui oraş din România, iar iniţialele acestor
intuitivă ajută mult la căpătarea unei BĂRBAT PRACTIC cinci oraşe citite de sus în jos, să dea numele
noţiuni; şi de aceea fac prelegerile mele unei principese romîne.
cît se poate de intuitiv. — Ce te legeni Iancule Subsemnata administraţie, a pus la dispo­
Aşa, la geometrie, în loc să scot pe ziţia amatorilor de a deslega problema de
Pe Ja noi prin mahala ? mâi sus, un număr de 10.000 cărţi de citit
elevi la tablă, îî scot la... fîntînă ca — La ce nu m'aşl legăna
sâ'I pot adăpa maî bine din ştiinţa bă- foarte interesante. Ori cine va trimete la a-
Cînd produce draga mea ? dresa de mai jos (nu la redacţia ziarului)
trînulul Archimede ! Şi uite ciim : Safta deslegarea exactă. însoţite de 75 bani în mărci
scoate apă, iar eu arăt găgăuţilor mei Toate trec pe lumea asta, poştale, sau maî bine prin mandat poştal (pe
diferitele unghiuri pe care le face cum­ Şi se duc în stoluri stoluri; cuponul mandatului se va scrie deslegarea
păna cu furca fîntîneî. şi adresa) va căpăta imediat I o cărţi trimise
Ştie numai doar nevasta, franco la domiciliu. Osebit se va distribui
* Pe la ea cîţî dau ocoluri. deslegătorilor mai mult de 200 : ceasornice,
* * lanţuri, bro.şe, brăţări, cercei, ace de cravată,
Ziua-I mică, noaptea-î mare, por'tmoneurî şi multe alte obiecte de valoare.
Elevii mei sunt foarte pehlivani. La Eu lipsesc mereu d'acasă, Deslegările'se primesc numai prin poştă,
şcoală prind toată ziua muşte, iar săr­ Şi de unde am parale chiar şi din Capitală (pentru înlesnirea cli­
bătoarea se ţin de drăcii.Dumineca tre­ Numai Dumneaei îl pasă. enţilor). Scrisori nefrancate se refuză.
cută am asistat la o scenă nostimă. Tre­ Administraţia bibliotecii cărţilor interesante
cea pe uliţă un bragagiu; un drac de Bucureşti str. Smirdan 76.
Ea e tînărâ, frumoasă,
copil ese dintr'o ogradă fuga-fuga cu Nostimă cu picăţele,
un ou în mînă. E croitoreasă faină
— Bragagiule ! Bragagiule ! Şi lucrează în dantele.
II dă oul, două ciubuce şi... să te pă­ P O Ş T A REDACŢIEI
zeşti ! Cînd a observat Bulgarii că oul Zi şi noapte tot munceşte
e clocit, copilul era departe. Totuşi se Şi bani strînge ne 'ncetat,
ia după el, se'mpedică d'un glod, varsă Mihalec. Bucata trimisă nu se publică,
E artistă 'n meserie fiind prea serioasă pentru revista noastră.
doniţa cu braga, dar tot nu se lasă. Şi lucrează pe 'ncercat. Propunerea d-voastră e primită cu o singu­
Văzînd însă că hoţul fuge mal iute ca ră condiţiune : să nu faceţi personalităţi.
păgubaşul, Bulgarul se opreşte gîfîind, Iar dacă cam dos mă legăn
ia pe fugar la ochiu şi-1 pocneşte cu Pe la voi prin mahala,
oul drept în ceafă. D-nii abonaţi rămaşi în urmă cu
E că-mi place cînd lucrează plata, sunt rugaţi a trimite banii pe
Şi pe mine m'aîi păcălit gugumanii Să nu staîi pe lîngă ea.
ăştia. Intr'o zi ploioasă făceau în clasă adresa :
un scandal infernal. Zburau pe sus trai­ Constanţa. Lucian Revista «Furnica» —Bucureşti.
stele, opincile, căciulile cît baniţa, dă-
rîmaseră burlanele de la sobă,.. înfu­ 1) T r a d . din r u s e ş t e : Nu e M-me Smara.
 DATE DE

„CERCUL REPORTERILOR"
Buturuga mică"
CIRCIUMA REVISTEI „FURNICA" i CONSUMAŢII EFTINE. - BERE ŞI VIN.
răstoarnă
..Carul... cu Sere" =
Ceî maî valoroşi artişti comicî şi lirici se vor produce pe şcem construită anume la această circiumă. Quartet vocal
Taraf de lăutari. Piano.

p a r o d i a e x p o z i ţ i e i d i n 1906. — Curiosităţj ştiinţifice, literare şi artistice in legătură cu alcoolismul.

C O R U R I P E L A C EXECUTATE DE CEI MAI BUNI CÂNTĂREŢI

ECHILIBRIŞTII BĂLĂŞANU ŞI MIHAILESCU

TREI BARE FIXE vor executa jocuri gimnastice
Figuri executate de d-niî Leonida, Mihăilescu, Durând
Sub conducerea cunoscutului gimnastic Leonida Nicolau BOX AMERICAN executat de d-nii Durând si M i h â i l r a
elevul d-luî N. Velescu.
»
GRAFOFONUL URIAŞ- - FRUMOASE LAMPIOANE M E T I E N E CHEMIN DE FER
j j FRONTURI DIVERSE SI SPLENDIDE PE ALEEA PRINCIPALA
FOTOGRAFIE AMERICANĂ
CÂIŞOBI PENTRU COPII. - TRAGERE LA SEMN Cercuri de foc. — Sori rotitori» dubli şi tripli

BOMBARDAREA ODESEI
Treî baterii de coastă bombardează vaporul Potemkin, care răspunde cu focuri.—Barca alegorică a Presei soseşte la locul desastruluî.
Ceea-ce se va executa pe lac va fi o copie a serbărilor de la Constanţa, cînd s'a botezat vaporul «Romînia». —Apoteosa :
Ştiri diverse, telegrame, informaţii şi reclame. —• Grandioasele artificii sunt executate de Pirotecnia armatei.

1000 NUMERE CÎŞTIGÂTOARE 1000 NUMERE CÎŞTIGÂTOARE

TERASA DE LA MONTE-CARLO
CADUCEURI. — Mare jiâtae cu Confeti şi Serpentine decorată cu lampioane şi verdeaţă va excela în splendoare
CONCURS DE BĂRCI PE LAC
(Premii în bani) Rachete, Bointie, Focuri Bengale, Candele romane, Roze
B A L O A N E ThG~E N D IA B IL E P L O A E CU STELE. - BĂRCI AERIANE

FÂNTÂNA M I R A C U L O A S Ă din lacul Cişmigiu v a uimi publicul

MUZICI MILITARE. ORCHESTRE JFATIONATE

Toate frumoasele spectacole pe cari le va vedea publicul, vor fi gratuite. Nicăeri nu va fi
intrare specială, ci numai INTRAREA GENERALA 5 0 BANI.

TIP. «UNIVERSITARĂ» A. G. BRĂTĂNESCU, STR. ACADEMIEI No. 30