ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

CONTABILITATE , CONTROL SI EXPERTIZA

AUDIT STATUTAR

AUDIT STATUTAR AL SOCIETATII NATIONALE

NUCLEARELECTRICA S.A

ALBU MALINA-MARIANA

GRUPA 684
CUPRINS:

1. Auditul statutar :definitie , rol, obiective

2. Succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit statutar
2.1 Faza initiala
2.1.1 Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit
2.1.2 Orientarea si planificarea lucrarilor de audit
2.2 Faza executarii lucrarii
2.2.1 Aprecierea controlului intern
2.2.2 Controlul conturilor
2.2.3 Examenul situatiilor financiare
2.3 Faza concluziilor
2.3.1 Evenimente posterioare inchiderii exercitiului
2.3.2 Utilizarea lucrarilor altor experti
2.3.3 Alte lucrarii necesare inchiderii misiunii
3. Documentarea lucrarilor de audit
3.1 Dosarul exercituilui
3.2 Dosarul permanent
4 Descrierea companiei S.N. Nuclearelectrica S.A
4.1 Analiza SWOT
4.2 Nota privind numirea auditorului financiar pentru exercitiile financiare, contratul de audit
5 Evaluarea prin audit a furnizorilor
6 Situatii financiare 31.12.2022
7 Raportul auditotului independent
8 Raport de revizuire
 Auditul statutar: definitie, rol, obiective

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi

independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra
imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor)
obţinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează (verifică) şi
certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice
întreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea
pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor întreprinderii (acţionari, asociaţi).

Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

 profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică;
 obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale
entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor
financiare,în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;
 scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi completă
a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea
auditată;
 criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie
standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile.
Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţina cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în
măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde acestor
nevoi şi aşteptări.
Analiza modului în care nevoile şi aşteptările publicului sunt rezonabile conduce la urmatoarele
concluzii:(distincţia audit statutar”legal”,audit contractual)
Auditul statutar (legal) se înscrie, prin definiţie, într-un cadru stabilit de lege şi îşi are originea în
legea societăţilor comerciale; numai în acest context auditorul - denumit comisar de conturi, auditor
statutar, cenzor - exercită o misiune de audit în aplicarea textelor legale.
Unele legislaţii naţionale obligă anumite societăţi comerciale la desemnarea unuia sau mai multor
auditori.

Ceea ce caracterizează un auditor statutar (legal) de auditul contractual se referă la:

a) Numirea auditorului statutar (legal) se face de către adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţilor. Aceasta înseamnă că auditorul statutar este numit de către deţinătorii de capital ai societăţii; într-
un anumit fel înseamnă că auditorul statutar este în serviciul acţionarilor cărora le aduce o securitate relativă
asupra situaţiilor financiare ale societăţilor lor.
 b) Orice auditor statutar e mandatat, de regulă, pentru o durată de 5 -7 ani; rezultă că misiunea de audit de
bază este o misiune plurianuală, ceea ce permite auditorului să progreseze în cunoaşterea întreprinderii şi să
abordeze în mod privilegiat anumite aspecte specifice.
c) Auditorul statutar emite în toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat, el
neputând să „inventeze" un alt mod de raportare.
d) Auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul
etic.
e) Misiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce înseamnă că auditorul poate face
controale în societate în orice moment al exerciţiului; în practică, însa, el se rezumă la 2 sau 3 intervenţii
principale, pentru a nu perturba activitatea întreprinderii, şi anume:
 intervenţii pentru analiza şi evaluarea controlului intern,
 pentru inspecţia fizică (inventariere),
 şi pentru revizia situaţiilor financiare;
 (pentru societăţile cotate mai există o intervenţie asupra situaţiilor financiare semestriale.
f)Auditul statutar se efectuează numai prin sondaj şi deci nu are loc o validare exhaustivă a
tratamentului contabil al tranzacţiilor şi al fluxurilor exerciţiului.
g)Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societătii; el păstrează o anumită
distanţă, nu poate da sfaturi şi nu poate efectua lucrări care presupun substituirea conducătorilor
intreprinderii - client.
Dimpotrivă, auditul contractual se realizează la cererea unui client şi nu în realizarea unei obligaţii
legale. Obiectivele auditului sunt stabilite prin contract în funcţie de aşteptările clientului şi pot fi foarte
diferite de la un audit la altul.
De exemplu, conducerea unei întreprinderi sau acţionarii săi pot solicita un audit financiar-contabil al
întreprinderii lor, fie pentru ca ei consideră că situaţiile financiare nu sunt fiabile, fie că vor să aibă o
cunoaştere aprofundată a situaţiei financiare la un moment dat; în acest caz, un cabinet de audit sau de experţi
contabili aduce o opinie independentă în legatură cu problemele ridicate; tot astfel, când un terţ doreşte s ă
ia o participaţie într-o întreprindere; o societate mamă poate cere unui auditor sau expert contabil să
efectueze un audit la o filiala etc.
Auditul statutar (legal) este singurul tip de audit reglementat la nivel european (Directiva a VIII-a)
şi prevăzut, de regulă, prin legea companiilor şi prin actele constitutive (statutele) acestora.
O misiune de auditare a situaţiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei
opinii potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform
unei referinţe contabile identificate. Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi formula „dau o
imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii
echivalente.
Pentru a-şi forma o opinie, auditorul reuneşte elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe
care să-şi fondeze această opinie.
Opinia auditorului întăreşte credibilitatea situaţiilor financiare furnizând o asigurare ridicată dar nu
absolută; asigurarea absolută în audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea
la raţionament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control
intern, faptul că majoritatea informaţiilor probante conduc mai mult la deducţii decât la convingeri din
partea auditorului.
În cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie că îşi desfăşoară misiunea pe baza de contract,
fie pe baza unui mandat, trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure - spre deosebire de
celelalte forme de control - această opinie independentă în măsură să judece sau să apere în mod egal pe
toţi utilizatorii informaţiei contabile, pe toţi actorii participanţi la viaţa economico-socială dintr-o
întreprindere, şi anume: acţionarii, statul (bugetul), salariaţii, băncile, terţii debitori şi terţii furnizori etc.

1. Succesiunea lucrărilor într-o misiune de audit statutar

Toate activitățile și lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra
situațiilor financiare ale unei entități pot fi grupate în trei faze și 10 etape care, în succesiunea lor logică
și practică, aşa cum se pot identifica în Standardele Internaţionale de Audit, se prezintă astfel:
Faze Etape
Faza inițială -Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit
-Orientarea şi planificarea auditului
Faza executării -Evaluarea controlului intern
lucrărilor -Controlul conturilor
Faza finală -Evenimente posterioare inchiderii exercitiului
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
-Alte lucrari necesare inchiderii
-Raportul de audit

2.1. Faza initială

2.1.1. Acceptarea mandatului și contractarea lucrărilor de audit

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situațiilor financiare ale unei entități, auditorul trebuie să
aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune și să ţină seama de unele reguli profesionale şi
de deontologie.
Acțiunile întreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informațiile necesare
fundamentării deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:
-Cunoaşterea globală a întreprinderii
În afara elementelor de identificare a întreprinderii, auditorul caută să obțină elementele care să ii
permită aprecierea celor mai importante riscuri existente, reținând observații cum ar fi:
-control intern insuficient sau cu carenţe notabile;
-contabilitate neţinută corect și la timp;
-atitudinea conducătorilor faţă de respectarea legii și a organelor publice și administrative;
 -personal incompetent;
-rotația cadrelor prea mare şi anormală;
-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati în declin, ceea ce compromite viitorul
exploatării;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-riscuri juridice;
-independența exercițiilor nerespectată;
-situații conflictuale între conducători, acționari etc.;
-cazuri anterioare de limitare a controlului;
-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
- alte constatări care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.

-Examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor

Orice nou mandat trebuie examinat în raport cu regulile de independență și de incompatibilitate
fixate prin normele interne ale profesiei.
Auditorul trebuie să examineze:
-lista clienților săi sau ai societății de expertiză în care lucrează, pentru a se asigura că nu există
deja o activitate remunerată din partea întreprinderii respective;
-situatia sa și a membrilor de familie în legătură cu eventualele interese în întreprinderea în cauză.

-Examenul competenței
Lipsa experienței în anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului. El trebuie să se
asigure că propriile competențe, ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folosiți sunt suficiente
pentru exercitarea misiunii.

-Contactul cu fostul auditor sau cenzor

Auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele demisiei sau refuzului de reînnoire a
mandatului fostului auditor sau cenzor și, mai ales, dacă nu cumva au fost dezacorduri in ceea ce
privește: respectarea normelor legale, aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.

-Decizia de acceptare a mandatului

După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii:
-acceptă un mandat fără riscuri aparente;
-acceptă mandatul, însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare;
-refuză mandatul.

-Fişa de acceptare a mandatului

O astfel de fişă poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii.
 Normele legale românesti prevăd obligatia ca activitatea profesionistilor contabili să se desfesoare
pe baze de contracte de prestari servicii, fără a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal -
care presupun desemnarea acestor profesionisti de către adunarea generale a intreprinderii auditate şi
misiunile de audit contractual.

2.1.2. Orientarea si planificarea lucrarilor de audit

În această etapă, profesionistul contabil obține informații cu privire la particularitățile

întreprinderii, zonele sale de risc, domeniile și sistemele semnificative, informații care să-i permită
orientarea și planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi
realizării obiectivelor misiunii de audit.
Tehnicile și procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt din ce în ce mai
diferite; o grupare a principalelor lucrări de efectuat în această etapă poate fi prezentată astfel:
- Culegerea de informaţii generale asupra întreprinderii
- Identificarea domeniilor şi sistemelor semnificative
- Redactarea Planului de misiune (Planului de audit)
-Elaborarea Programului de muncă

2.2. Faza executării lucrării

2.2.1. Aprecierea controlului intern

În această etapă, auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. Când estimează că poate
să se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita întinderea sondajelor sale și a controalelor proprii
asupra conturilor, el va verifica funcționarea acestui control intern.
Toate lucrările și actiunile întreprinse de auditor în cadrul aprecierii controlului intern au ca
obiective alegerea şi decizia în legătură cu etapa următoare, fundamentală, aceea de control al conturilor.
Aprecierea controlului intern este deci pentru auditor un mijloc și niciodată un scop. Sublinierea este
necesară deoarece există un risc real ca auditorul să conceapă aprecierea controlului intern ca o acțiune
imperativă ce trebuie desfaşurată fără a se întreba asupra finalității și eficacității.

2.2.2. Controlul conturilor

Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit reprezintă
informatii obținute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta își fondează opinia; aceste
informații constau în documente justificative și documente contabile care stau la baza situațiilor financiare
și care sunt coroborate cu informații din alte surse.
 Această etapă a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea
exprima o opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectării regulilor legale și
regulamentare de către întreprindere şi anume:
-regulile de prezentare și de evaluare stipulate în normele legale și în cele profesionale;
-reguli de prudență;
-regulile referitoare la inventarieri;
-reguli de ținere a registrelor și a contabilității;
-existența activelor și faptul că acestea aparțin întreprinderii;
-pasivele patrimoniale, veniturile și cheltuielile privesc întreprinderea în cauză.
Elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții de calitate pentru a putea să stea la
baza fondării unei opinii: să fie suficiente și să fie juste (adecvate).
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmarește obținerea elementelor probante care să îi
permită să dea certificarea asupra situațiilor financiare, utilizând diverse procedee și tehnici:
a) Tehnica sondajului
Ținând seama de numărul de operații efectuate de întreprindere, auditorul nu poate verifica
integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caută elementele probante pe un eșantion
adecvat, utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situații.

b) Tehnica ohservării fizice

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenței unui activ, însă ea nu aduce
decât o partee din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv. Celelalte
elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte
tehnici.

c) Confirmarea externă (directă)

Este o procedură care constă în a cere unui tert, având legături de afaceri cu întreprinderea verificată, să
confirme direct auditorului informațiile privind existenţa operațiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea
de a determina condițiile și ăntinderea acestei proceduri.

d) Procedurile analitice
Procedurile analitice cuprind compararea informațiilor financiare ale întreprinderii:
-cu informațiile comparabile ale exercițiilor precedente;
-cu rezultatele stabilite de întreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni - sau estimate de auditor
(cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizările);
-cu informațiile similare din sectorul de activitate din care face parte întreprinderea.

2.2.3. Examenul situaţiilor financiare

Standardul International de Audit (ISA) 510 reglementează procedurile și principiile fundamentale și

modul lor de aplicare în ceea ce privește soldurile de deschidere în cazul primului audit efectuat la o
întreprindere sau atunci când situațiile financiare ale exercițiului precedent au fost auditate de către un alt
auditor.
În misiunile inițiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente și
adecvate care să-i permită să se asigure că:
-soldurile de deschidere nu conțin anomalii care să aibă o influenţă semnificativă asupra situațiilor
financiare ale exercitiului în curs;
-soldurile de închidere ale exercițiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite,
au fost ajustate retroactiv;
-politicile de închidere a conturilor și metodele de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau
modificarea acestora a fost corect înregistrata și descrisă în notele anexe.

2.3. Faza concluziilor

2.3.1. Evenimente posterioare închiderii exercițiului

Standardul International de Contabilitate (IAS) 10 stabilește tratamentul în situațiile financiare a

evenimentelor favorabile și nefavorabile care survin după data închiderii exercițiului, care pot fi de două
tipuri:
-evenimente care furnizează informații în legătură cu fapte care existau la data închiderii exercițiului;
sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;
-evenimente care furnizează informații bazate pe fapte survenite după data închiderii exercițiului;
sunt evenimente care indica circumstanțe noi, apărute după data închiderii.
Standardul Internațional de Audit (ISA) 560 stabilește obligațiile pentru auditor de a lua în
considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii exercițiului, atât asupra situaţiilor
financiare cât și asupra raportului său.

2.3.2. Utilizarea lucrărilor altor experti

Standardul International de Audit (ISA) 620 stabilește procedurile și principiile fundamentale și

modalitățile lor de aplicare în cazul utilizării lucrărilor unui expert ca și elemente probante.
Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie îndeplinite de situațiile financiare. El va stabili în mod deosebit dacă
rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate în seamă la elaborarea situațiilor financiare. Dacă
el va stabili că lucrarile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert
sau va emite o opinie calificată. Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă mențiune de
utilizarea lucrărilor expertului.
 2.3.3. Alte lucrări necesare închiderii misiunii

Chestionarul sfârşitului lucrărilor

Într-o bună practică de audit este necesară utilizarea unui chestionar al sfârșitului lucrărilor care să
permită asigurarea că toate elementele necesare formulării opiniei asupra bilanțului contabil au fost reunite,
că normele au fost respectate şi că dosarele de lucru sunt complete.
Chestionarul sfârșitului lucrărilor, fiind un document intern al auditorului, poate conţine mai multe
sau mai putine intrebari in functie de mărimea, structura si experienta cabinetului de audit, de natura
misiunii, si dacă este primul audit sau clientul este mai vechi.

Nota de sinteză
Pentru a exprima opinia sa privind bilantul contabil, auditorul trebuie să examineze şi să aprecieze
concluziile trase din elementele probante colectate. Concluzia globală care rezulta din aceasta examinare
si din aceasta apreciere permite auditorului să se asigure că:
-situatiile financiare au fost pregatite pe baza unor metode contabile acceptabile si aplicate in mod
permanent;
-situatiile financiare sunt conforme dispozitiilor legale si regulamentare in vigoare;
-imaginea data de ansamblul situatiilor financiare corespunde cu cunoasterea generala pe care o are
auditorul despre întreprindere;
-toate punctele semnificative care contribuie la o buna prezentare a situatiilor financiare au fost corect
mentionate.

Scrisoarea de afir mare

Fiabilitatea elementelor probante depinde de originea lor, internă sau externă si de natura lor
vizuală, scrisă sau orală. Desi fiabilitatea elementelor probante este subordonată circumstantelor in care
sunt obtinute, aceasta poate fi evaluata tinand seama de următoarele grade de fiabilitate:
-elementele probante externe (de exemplu, confirmarea obtinuta de la un tert) sunt mai fiabile
decat elementele probante interne;
-elementele probante interne sUnt mai fiabile atunci cand controlul intern care se refera la ele este
satisfăcător;
-elementele probante obtinute chiar de auditor sunt mai fiabile decat cele care-i sunt furnizate de
intreprindere;
-elementele probante materializate ce ţin document sau o confirmare scrisă sunt mai fiabile decat
afirmatiile verbale.

3. Documentarea lucrărilor de audit

3.1. Dosarul exercițiului

Dosarul exercițiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depașește exercițiul
controlat. El permite asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteza și formularea
raportului.
În mod uzual, acest dosar cuprinde:
 planificarea misiunii:
-programul general de lucru;
-note asupra utilizării lucrărilor de control efectuate de catre alții (auditori interni, diversi
specialiști);
-datele și duratele vizitelor, locurile de intervenție;
-compunerea echipei;
-data pentru emiterea raportului;
-buget de timp și realizarea lui
 supervizarea lucrărilor:
-note asupra studierii dosarelor și stabilirea soluțiilor la problemele ridicate;
-aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrărilor, executarea
lucrărilor, concluziile lucrărilor, conținutul raportului;
 aprecierea controlului intern:
-evaluarea punctelor tari, punctelor slabe și a zonelor de risc;
-foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra funcționării sistemelor, detalii asupra
sondajelor efectuate;
-comentarii asupra anomaliilor descoperite;
 obținerea de elemente probante:
-program de control;
-foi de lucru cuprinzând: obiectivul, detalii asupra lucrărilor efectuate, eventuale comentarii,
concluzii;

-documente sau copii de documente de la întreprindere sau terţi, justificând cifrele examinate;
-detalii asupra lucrărilor efectuate asupra situațiilor financiare: comparații și explicații ale
variațiilor, concluzii;
-sinteza generală a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii și tratarea distinctă a punctelor care ar
putea avea o influență asupra deciziei de certificare;
-foi de lucru cu privire la faptele delictuale.

3.2. Dosarul permanent

Unele informații și documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un
dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări și transmiterea de la un
exercițiu la altul a elementelor de cunoaștere a întreprinderii.
 Elementele caracteristice conținute de dosarul permanent sunt:
-fisa de prezentare
-scurt istoric al întreprinderii
-organigrame
-persoanele care angajează întreprinderea
-situațiile financiare ale ultimelor exerciții
-note asupra organizării sectorului de activitate, producție etc.
-note asupra statutului
-procese verbale ale CA și AG
-lista acționarilor sau asociaților
-structura grupului
-contracte, asigurari.
Dosarul permanent se organizează în secțiuni (părți) care ușurează clasarea documentelor și
consultarea lor. Fiecare secțiune poate fi materializată printr-un despărțitor comportând un sumar al
conținutului. Ținerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.
 Descrierea companiei S.N. Nuclearelectrica S.A

Nuclearelectrica este singurul producator de energie nucleara din Romania. Infiintata in 1998,
compania este specializata in producerea de energie electrica, termica si de combustibil nuclear.
Nuclearelectrica detine un rol major la nivel national, contribuind cu peste 18% la productia totala de
energie si cu 33% la la productia totala de energie fara CO2 din Romania.. Nuclearelectrica este listata din
2013 pe segmentul principal al Bursei de Valori Bucuresti, cu simbolul bursier SNN. Societatea se află
sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deținând 82.49%% din acțiuni si alti acționari - 17.50% după
listarea companiei la bursă in 2013 .
Analiza SWOT
 APROBAT,

Consiliul de Administratie
Presedinte

Iulian Robert Tudorache

Nota privind numirea auditorului financiar pentru exercitiile financiare 2020, 2021 si 2022

Prin Decizia nr. 6 din data de 30 ianuarie 2020, Consiliul de Administratie al S.N.
Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) a aprobat demararea procedurii de selectie a auditorului
financiar, pentru o perioada de 3 ani si mandatarea conducerii executive sa deruleze procedura
de selectie pentru urmatoarele servicii de audit financiar si de auditare:

a) Servicii de audit financiar a Situatiilor Financiare Anuale Individuale si Consolidate

intocmite de SNN in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr.
2844/19.12.2016 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara, pentru exercitiile financiare incheiate la 31 decembrie
2020, 31 decembrie 2021 si respectiv 31 decembrie 2022;

b) Servicii de revizuire a Situatiilor Financiare Individuale si Consolidate Interimare

Simplificate (revizie limitata) realizate in conformitate cu Standardul International de Revizuire
a Situatiilor Financiare Interimare ISRE 2410 – “Revizuirea situatiilor financiare interimare
efectuate de auditorul independent al entitatii”, pentru perioada de sase luni incheiata la 30
iunie 2020, 30 iunie 2021 si respective 30 iunie 2022;

c) Servicii de analiza si verificare a tranzactiilor SNN raportate prin Rapoarte Curente in

conformitate cu prevederile art. 82 din Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente
financiare si operatiuni de piata, intocmite in conformitate cu Standardele Internationale
pentru misiuni de asigurare altele decat auditurile sau revizuirile informatiilor financiare
istorice (“ISAE 3000”), pentru semestrele I si II ale anilor 2020, 2021 si respectiv 2022;

d) Servicii privind proceduri agreate de verificare a gradului de indeplinire a

conditionalitatilor financiare din contractul de credit incheiat intre SNN si Comunitatea
Europeana a Energiei Atomice („EURATOM”) in conformitate cu Standardele Internationale
pentru Servicii Conexe aplicabile misiunilor de proceduri agreate (“ISRS 4400”), pentru
semestrele I si II ale anilor 2020, 2021 si respectiv 2022;
e)Servicii privind proceduri agreate pentru verificarea gradului de indeplinire si calculului
indicatorului global de performanta a Directorului General, a Directorului General Adjunct, a
Directorului Financiar si a membrilor Consiliului de Administratie pentru trimestrul II 2020
cumulat, trimestrul III 2020 cumulat, trimestrul IV 2020 cumulat, trimestrial pentru anii 2021 si
2022, precum si pentru perioada 01.01.2023 – 11.02.2023, asa cum reiese din contractele de
administratie/mandat ale administratorilor si directorilor cu atributii delegate de Consiliul de
Administratie in conformitate cu Standardele Internationale pentru Servicii Conexe aplicabile
misiunilor de proceduri agreate (“ISRS 4400”), atat pentru contractele in vigoare la data
incheierii contractului de audit, cat si pentru contractele ulterioare incheiate pe durata
contractului de audit, daca este cazul. Functie de prevederile efective ale noilor contracte de
administratie/mandat care vor fi incheiate cu administratorii/directorii SNN, este posibil ca
frecventa verificarilor gradului de indeplinire si a calculului indicatorului global de performanta
sa fie mai redusa (decat trimestrial), situatie care se va reflecta in relatia contractuala.

In data de 26 martie 2020 s-a organizat procedura de atribuire a contractului de prestari servicii:
“Servicii de audit financiar si servicii de auditare”, iar in urma derularii procedurii de selectie, a
fost declarat castigator ofertantul Mazars Romania S.R.L.

Avand in vedere:

- Hotararea nr. 51/06.05.2020, prin care Comitetul Consultativ de Audit a avizat

propunerea firmei Mazars Romania S.R.L. drept auditor financiar pentru exercitiile
financiare 2020, 2021 si 2022, pentru prestarea serviciilor antementionate, cuprinse in
contractul de prestare “Servicii de audit financiar si servicii de auditare”;
- prevederile art. 20 alin. (3) lit. h) din Actul Constitutiv al SNN, conform careia Consiliul
de Administratie al SNN are atributia de a “propune Adunarii Generale numirea si
revocarea auditorului financiar, precum si durata minima a contractului de audit”;
- prevederile art. 13 alin. (2) lit. d) din Actul Constitutiv al SNN, conform caruia Adunarea
Generala a Actionarilor are atributia de a “numi si demite auditorul financiar si de a fixa
durata minima a contractului de audit financiar”;
- prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta
corporativa a intreprinderilor publice (“OUG 109/2011”) cu modificarile si completarile
ulterioare, care prevede la art. 47 alin. (1^1) faptul ca “auditorii statutari sunt numiti
inainte de incheierea exercitiului financiar de catre Adunarea Generala a Actionarilor
[…], pentru o perioada de minim 3 ani”,

supunem aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor numirea firmei Mazars Romania S.R.L. in
calitate de auditor financiar pentru o perioada de 3 ani, respectiv pentru exercitiile financiare
2020, 2021 si 2022, pentru prestarea serviciilor antementionate, cuprinse in contractul de prestari
servicii “Servicii de audit financiar si servicii de auditare”, precum si stabilirea remuneratiei
auditorului financiar in cuantum total de 348.480 RON (fara TVA), pentru serviciile
antementionate aferente perioadei contractuale.

Mentionam faptul ca SNN va semna contractul cu Mazars Romania S.R.L., exclusiv, dupa
indeplinirea a doua conditii in mod cumulativ: (i) implinirea termenului de depunere contestatii
2
sau solutionare de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (“CNSC”), in
cazul in care un participant va depune o contestatie (conform prevederilor art. 8 lit. b)
din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a
contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de
concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si
functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, intr-un termen de 5
zile incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta despre actul entitatii contractante,
respectiv ziua comunicarii rezultatului catre participantii la procedura) si (ii)
aprobarea numirii auditorului financiar de catre Adunarea Generala Ordinara a
Actionarilor.

Cosmin Ghita Paul Ichim

Director General Director Financiar