UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ
ASISTENȚĂ MANAGERIALĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ
ANUL II

DISCIPLINA:
MANAGEMENTUL TIMPULUI

TEMA DE CERCETARE:
PROCRASTINAREA – NOȚIUNE, CAUZE, EFECTE, MIJLOACE DE
COMBATERE

PROFESOR COORDONATOR: LECT. DR. B. TRANDAFIRESCU

STUDENT:
CIREȘ MIHAELA-MARIA

CONSTANȚA
2024
 Procrastinarea – noțiune, cauze, efecte, mijloace de combatere

Ce este procrastinarea?

Procrastinarea este obiceiul de a amâna începerea sau finalizarea unei sarcini sau
activități, până când termenul-limită se apropie sau chiar este depășit. Termenul
„procrastinare” derivă din latinescul „procrastinatus”, unde „pro” înseamnă „înainte”
și „crastinus” înseamnă „de mâine”.

Practic, procrastinarea implică evitarea unei sarcini în favoarea altor activități mai
puțin importante sau distractive, cum ar fi uitatul la televizor, cumpărături online sau
petrecerea timpului pe rețelele de socializare. Astfel, timpul care ar fi putut fi folosit
eficient pentru realizarea proiectului respectiv este pierdut.

Indiferent de nivelul de organizare sau motivație în realizarea unei sarcini,

procrastinarea poate apărea atunci când ne simțim lipsiți de dispoziție sau chef pentru
a începe sau continua o activitate. Această amânare poate avea consecințe negative
asupra vieții cotidiene și poate afecta calitatea vieții în ansamblu.

Procrastinarea este recunoscută ca fiind neproductivă, inutilă și cauzatoare de

întârzieri. Este un comportament întâlnit frecvent, iar conștientizarea și gestionarea
acestuia pot contribui semnificativ la creșterea eficienței și a bunăstării personale.

Cauzele procrastinării

Justificări Comune
Cele mai frecvente scuze pentru a justifica acest comportament sunt oboseala, lipsa
timpului sau apariția unor factori externi perturbatori, însă, de fapt, este vorba despre
o prioritizare incorectă a sarcinilor.

Uneori estimăm greșit timpul necesar pentru realizarea unui proiect, ceea ce creează o
iluzie de siguranță cu privire la termenul de finalizare.

Așteptarea Momentului Potrivit

Una dintre cauzele procrastinării este convingerea falsă că trebuie să ne simțim
inspirați sau motivați ca să facem o anumită activitate, într-un anumit moment, pe
care îl considerăm potrivit. Realitatea este că, a aștepta momentul potrivit pentru a
duce la îndeplinire anumite sarcini, mai ales cele neplăcute, se traduce prin „niciodată
nu vor fi nici contextul, nici momentul potrivite”, și, astfel, apare procrastinarea.

Procrastinarea la Tineri
Conform studiilor, procrastinarea este întâlnită frecvent la tineri, mai ales la studenți,
care tind adesea să:

 supraestimeze timpul rămas pentru îndeplinirea unor sarcini;

 supraestimeze motivația proprie;
 subestimeze timpul necesar finalizării unei anumite activități;
 presupună în mod eronat că trebuie neapărat să se afle într-un cadru potrivit
pentru a lucra la un anumit proiect.
Cauze Medicale

Chiar dacă o anumită doză de procrastinare este firească, acest comportament devine
o problematic atunci când împiedică funcționarea normală (profesională, personală,
de relație) a individului și atunci poate chiar să fie semnul unei afecțiuni medicale.

Depresia
Procrastinarea poate fi o consecință a depresiei, ale cărei simptome (sentimentul de
disperare, de neputință, de lipsă a energiei) pot face dificilă începerea și finalizarea
unor activități, chiar și a celor mai banale. De asemenea, depresia generează o scădere
a stimei de sine.

Tulburarea Obsesiv-Compulsivă (TOC)

Procrastinarea este destul de frecvent întâlnită la persoanele care suferă de tulburare
obsesiv-compulsivă (TOC). Această afecțiune este adesea asociată cu un
perfecționism profund nesănătos, care provoacă și menține teama de eroare, îndoiala
privitoare la corectitudinea muncii făcute, precum și grija despre așteptările celorlalți.
Aceste gânduri determină persoana respectivă să procrastineze mai degrabă decât să
ia o decizie și să acționeze.

ADHD
Mulți adulți care suferă de tulburare de deficit de atenție (ADHD) se luptă cu
procrastinarea. Distragerea permanentă, atât prin stimuli externi, cât și prin stimuli
interni, îngreunează și chiar împiedică în mod absolut uneori îndeplinirea unei sarcini,
mai ales dacă aceasta este dificilă sau nu prezintă interes.

Alte Cauze Non-Medicale

Procrastinarea poate fi cauzată și de diverse factori non-medicale, printre care se
numără:

 lipsa auto-disciplinei;
 lipsa unui scop, a unei ținte;
 lipsa cunoștințelor despre îndeplinirea sarcinii respective sau lipsa dorinței;
 lipsa interesului sau a dispoziției;
 obiceiul nesănătos de a aștepta până în ultimul moment;
 convingerea că munca este mai productivă sau eficientă sub presiune;
 lipsa inițiativei de a porni munca;
 uitarea sarcinii;
 invocarea unor motive medicale;
 așteptarea „momentului potrivit”;
 invocarea unei nevoi de timp suplimentar pentru a se gândi la acea activitate;
 amânarea unei sarcini în favoarea alteia.

Tipuri de procrastinare

Tipuri Principale

Procrastinarea Pasivă: Amanarea începerii unei activități din cauza dificultăților în

luarea deciziilor și aplicarea lor.
Procrastinarea Activă: Amanarea intenționată, considerând că lucrul sub presiune
aduce motivație.

Clasificare bazată pe tipurile de persoane care procrastinează:

Perfecționistul: Amână sarcinile din teama că finalizarea nu va fi perfectă.

Visătorul: Amană pentru că nu acordă atenție detaliilor importante.
Sfidătorul: Amană pentru că nu crede că cineva ar trebui să-i organizeze programul.
Declanșatorul de Crize: Amană sarcinile pentru că îi place să lucreze sub presiune.
Supra-implicatul: Se angrenează simultan în prea multe proiecte și are dificultăți în
gestionarea corectă a timpului pentru a le duce la bun sfârșit.

Procrastinăm atunci când nu știm cum să abordăm o activitate sau un proiect, când ne
simțim nesiguri cu privire la abilitățile noastre, când avem informații deficitare sau
din cauza lipsei de organizare și de disciplină. Procrastinarea intervine adesea când
trebuie realizate activități neplăcute pentru noi; atunci mintea noastră le înlocuiește cu
altele care să ne aducă plăcere.

Societatea actuală este un mediu propice pentru procrastinare, având în vedere

avansul tehnologiei care dă naștere la nenumărate moduri plăcute de a ne petrece
timpul online. Vestea bună este că procrastinarea poate fi combătută, pentru a putea
utiliza mai bine timpul nostru zilnic și, în definitiv, pentru a avea o viață mai bună.

Persoanele care nu procrastinează pot fi caracterizate ca fiind mai conștiente decât

ceilalți, având o bună auto-disciplină, perseverență și un simț al responsabilității mai
bine dezvoltat.

Ce NU este procrastinarea?

Procrastinarea nu este sinonimă cu lenea. Persoanele leneșe nu consideră că fac nimic

rău dacă pierd timpul, în timp ce procrastinatorii își doresc să se apuce de treabă, însă,
din diverse motive, nu o pot face.

De asemenea, procrastinarea nu este sinonimă nici cu relaxarea. Atunci când o

persoană își rezervă un anumit timp pentru a se relaxa și a-și reîncărca bateriile, acest
lucru nu înseamnă că procrastinează. Opusul ideii de procrastinare îl reprezintă
îndeplinirea sarcinilor la timp și capacitatea de a relaxare autentică, cu gestionarea
eficientă a volumului de muncă și menținerea unei stări de echilibru pe termen lung.

Efectele procrastinării

În anumite cazuri, procrastinarea devine o problemă serioasă și are un impact negativ

semnificativ asupra vieții unei persoane. Este vorba nu doar despre o gestionare slabă
a timpului, ci și despre un stil de viață dezordonat, care se reflectă în toate celelalte
aspecte ale vieții.

Cele mai frecvente situații de procrastinare se referă la întârzierea plății facturilor și la

debutul întârziat al proiectelor de muncă sau cele personale. Procrastinarea poate avea
un impact semnificativ asupra sănătății emoționale, a bunăstării sociale, profesionale
și financiare ale persoanei respective.

Efectele procrastinării includ:

 Deteriorarea sănătății emoționale, din cauza stresului sau burnout-ului.

 Apariția unui sentiment de vinovăție care conduce la anxietate.
 Scăderea productivității în muncă.
 Dificultăți în relaționarea cu ceilalți.
 Apariția unor resentimente din partea prietenilor, familiei sau colegilor.
 Apariția unor dificultăți financiare.

Cum putem lupta împotriva procrastinării

Procrastinarea poate fi combatută eficient folosind diverse strategii:

Listă de sarcini: Se poate începe prin realizarea unei liste cu sarcinile de îndeplinit
pentru ziua respectivă ("to-do list"). Estimarea timpului necesar pentru fiecare sarcină
ajută la priorizarea acestora și previne subestimarea duratei.
Împărțirea activităților: Când lucrul cu proiecte ample, împărțirea acestora în etape
mai mici sau segmente poate reduce sentimentul de copleșire și menține motivația.
Recunoașterea semnelor procrastinării: Observarea gândurilor care împing la
amânare și confruntarea cu ele poate preveni procrastinarea în loc să o ignore.
Eliminarea surselor de distragere: Oprirea notificărilor și a surselor de distragere
externe, precum televizorul sau rețelele de socializare, permite concentrarea mai
eficientă pe sarcini.
Recompensarea progresului: Odată ce o sarcină este finalizată, recompensarea cu o
activitate plăcută poate stimula continuarea lucrului.
Auto-disciplină și prioritizare: Crearea unei liste de priorități și înțelegerea
motivației personale pot fi chei importante în combaterea procrastinării.

Procrastinarea poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, iar în unele
cazuri, poate fi util să căutați ajutor profesionist pentru a depăși această problemă.
Programarea unei ședințe cu un terapeut poate oferi sprijinul și resursele necesare
pentru a înfrunta și a depăși obiceiurile de amânare.

Concluzie

Procrastinarea, obiceiul de a amâna începerea sau finalizarea sarcinilor, are o gamă

largă de cauze și efecte care pot afecta profund viața unei persoane. De la scuze
comune precum lipsa timpului sau oboseala, până la afecțiuni medicale ca depresia
sau tulburarea obsesiv-compulsivă, procrastinarea poate deveni un obstacol
semnificativ în atingerea obiectivelor personale și profesionale.

Cu toate acestea, există numeroase modalități de a combate procrastinarea și de a

îmbunătăți gestionarea timpului și a sarcinilor. De la realizarea unei liste de sarcini și
împărțirea activităților în etape mai mici, până la eliminarea surselor de distracție și
recompensarea progresului, fiecare strategie poate contribui la depășirea obiceiurilor
de amânare.
Este important să înțelegem că procrastinarea poate avea consecințe negative asupra
sănătății și bunăstării noastre, dar că există întotdeauna posibilitatea de a căuta ajutor
și sprijin în depășirea acestei probleme. Prin adoptarea unor practici sănătoase și
dezvoltarea unei auto-discipline puternice, putem să ne gestionăm eficient timpul și să
avansăm către atingerea obiectivelor noastre, având o viață mai echilibrată și
împlinită.
 Surse bibliografice

https://psihologiagandului.ro/procrastinare-dex/
https://www.mindinstitute.ro/procrastinarea/
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/procrastinarea-definitie-cauze-si-
cum-o-invingem