TOTALIZAREA IV

Caragacean Corina S1807

Cuprins
◦ Leziuni interadiculare
◦ Recesiuni gingivale. Clasificare.
◦ Aspecte radiologice al paradonțiului sănătos și în parodontopatii.
◦ Examenul clinic al pacienților cu parodontopatii.
Leziuni interadiculare
PIERDERE OSOASĂ SITUATĂ ÎNTRE RĂDĂCINILE DINȚILOR MULTIRADICULARI.
CONDIȚIONEAZĂ PLANUL DE TRATAMENT ȘI INFLUENȚEAZĂ PROGNOSTICUL
FACTORII CE SUNT RESPONSABILI DE FORMAREA LEZIUNILOR:
◦ FACTORII ETIOLOGICI ACEEAȘI CU CEI CARE DETERMINĂ DECLANȘAREA ȘI EVOLUȚIA
BOLII PARODONTALE
◦ FACTORI ANATOMICI CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA LIR:
- Proiecțiile de smalț
- Perle de smalț
- Punțile de cement
- Concavitățile rădăcinilor și concavitățile trunchiului radicular
Clasificările LIR
LIR gradul 1
◦ Implică pierdere minimă de atașament, cea mai mare parte a osului interradicular intactă (până la 1/3 din
distanță V-O)
◦ Nu sunt modificări radiografice
◦ Intraoperator se observă pierdere osoasă minima
LIR gradul II

o Liza osoasă interradiculară atât orizontală cât și verticală

o Mai există os profund în defecte
o Radiografic nu se observă întotdeauna, în funcție de
cantitatea de os restantă în defect
◦ Gradul III: sonda exploratoare pătrunde adânc interradicular, dar nu trece pe versantul opus; examenul
radiologic pune în evidență resorbția limbusului septuluiinterradicular
◦ Gradul IV: sonda exploratoare traversează în întregime spațiul interradicular de la nivelul furcației până
pe versantul opus. Radiologic, se constată grade diferite de resorbție osoasă a septurilor
interradiculare.Pirdere osoasă completă intre rădacini în sens vestibulo-oral , însoțită de recesiuni mari
Aspecte radiologice ale resorbţiei
verticale :
◦ -Crater sau defect septal interproximal este rezultatul unei resorbţii verticale care afectează corticala
internă sau lamina dura, marginea crestei osoase septale și osul spongios subiacent;
◦ defectul osos rezultat are deschidere crateriformă mai largă spre coronar şi orientată spre cementul
radicular sub joncţiunea smalț-cement;
◦ limita spre spongioasa subiacentă se face printr-o zonă de demineralizare cu caracter de
radiotransparenţă parţială, difuză;
◦ Crater sau defect septal aproximal este rezultatul unei resorbții verticale care afectează corticala internă
sau lamina dura pe ambele fețe mezial și distal ale septului interdentar şi osul spongios subiacent sub
forma unei piramide cu baza spre coronar şi vârful orientat vertical de a lungul septului spre
apical,ladiferite adâncimi. Resorbție crenelată sau zimțată inegală de la un dinte la altul al marginilor
osului alveolar
TRATAMENTUL leziunilorinterradiculare

Gradul I:
◦ -detartraj, debridaregingivală
◦ -chiuretajsubgingival
◦ -gingivectomie
Gradul II:
◦ -chiuretajsubgingival
◦ -tunelizare
◦ -operaţii cu lambouși terapie de adiţie
◦ -combinarea tehnicilor de regenerare tisulară ghidată și de adiţie
◦ Gradul III se tratează prin operații cu lambou
Recesiuni gingivale
◦ Recesiunile gingivale sunt leziuni
parodontale caracterizate printr-o retracţie
progresivă, în direcţie apicală a marginii
gingivale.
Clasificarearecesiunilorgingivale Miller (1985)

Clasa I Clasa II
Recesiunea nu se extinde de joncţiunea muco- Recesiunea gingivală se extinde până la /sau
gingivală. Înălţimea papilelor interdentare nu este depășește joncţiunea muco-gingivală.Înălţimea
afectată. Țesuturile parodontale proximale cu papilelor interdentare nu este afectată. Țesuturile
recesiunea gingivală sunt integre, fără pierderi de parodontale proximale cu recesiunea gingivală
os interdentar sau ţesut gingival. Prognosticul de sunt integre, fără pierderi de os interdentar sau
reacoperire este favorabil de100%. ţesut gingival. Prognosticul de reacoperire este
favorabil de 100%.
Recesiunea gingivală de clasa I poatefi:
a. Recesiune îngustă Recesiunea gingivală de clasa Iipoate fi:

b. Recesiune lată a. Recesiune îngustă

b. Recesiune lată
Clasificarearecesiunilorgingivale Miller (1985)

ClasaIII ClasaIV
Recesiunea gingivală se extinde sau depășește Recesiunea gingivală se extinde sau depășește
joncţiunea muco-gingivală.Recesiune cu afectarea joncţiunea muco-gingivală. Pierderea gingiei şi a
ţesutului osos şi înălţimei papilelor interdentare, ţesutului osos înregiunile interdentare este
poatefi : circulară.
a. Fără implicarea dinţilor vecini ◦ Poate fi:
b. b. cu implicarea dinţilor vecini ◦ a. limitată (în regiunea cîtorva dinţi)
◦ Papila interdentară se găseşte mai apical decît ◦ b. Pe verticală generalizată
joncţiunea smalţ-ciment şi marginea gingivală
Prognosticul de reacoperire este rezervat.
◦ Pronosticul de reacoperire radiculară este parţial
(70-80%)
 Factori etiologicicauzaliai recesiunilor gingivale:
◦ Periajul gingivo-dentarprintr-o tehnicăincorectă, inclusivperiajexcesiv
◦ Placabacteriană
Factori iatrogeni:
A. Obturaţii debordante;
B. Croșetele protezelor parţiale;
C. Aparatele ortodontice incorect confecţionate;
D. Microproteze cu limite dento-protetice subgingivale, care nu respectă spaţiul biologic.
E. După intervenţii chirugicale ca gingivectomia, operaţii cu lambou, urmate de vindecarea prinfibroza retractilă a marginii gingivale.
Factori etiologici predispozanţi ai recesiunii gigivale
1. Malpoziţiile dentare
2. Dehiscenţe și fenestraţiile gingivale
3. Frenuri inserate aproape de marginea gingivală liberă și gingia fixă
4. Convexităţile radiculare ale caninilor.
Factorii etiologici ai recesiunilor gingivale(ChetrușV.)
I. Particularităţi anatomo-fiziologice ale structurii proceselor alveolare
- Dinţii cu rădăcini voluminoase
- Vestibulul micalcavităţiibucale
-Raportul lăţimii gingiei fixe şi celei libere
II. Anomaliiale dinţilor, arcadelor dentare şi a ocluziei
a. Supracontacte dentare
b. Protruzie
c. Ocluzie profundă
d. Tortoanomalii
e. Dinţi vestibularizaţi
f. ecuatorslab pronunţat al coroanei dentare sau lipsa lui
III. Factorul microbian(depunerile dentare dure,moi)
IV. Trauma repetată a gingiei
a.Periajul excesiv cu periuţa dentara ̆cu peri duri
b. Margini proeminente ale obturaţiilor și coroanelor de înveliș
 Factorii etiologici ai recesiunilor gingivale(ChetrușV.)

V. Deprinderile vicioase
a. apăsarea gingieicu obiecte dure: chibrituri, fluiere, stilouri, creioane
b. Trauma gingieicu unghiile(la persoanelecu probleme emoţionale)
C. Traume: în luxaţii dentare cu fractura peretelui vestibular
VI. Tratamentul ortodontic—predispune spre o recesiune la dinţii care sunt supuşi tracţiunii ortodontice
VII.Patologiile iatrogene
- pasta arsenicală aplicată pe gingie accidental provoacă necroza ţesuturilor moi şi osoase cu apariţia recesiunii gingivale
-Trauma mecanică a gingiei cu freza ori discurile de separare de către medicul stomatolog
-Procese periapicale cronice cu rezorbţie sau perforare radiculară după un tratament endondonticoriortopedic, cimentarea
dispozitivelor coronoradiculare.
-extracţie traumatică a dinţilor vecini
-prepararea dinţilor stîlpi subgingival , amprentarea câmpului protetic sub presiune
-la progresarea recesiunii contribuie materialele de obturaţie folosite în restaurarea dinţilor cu rădăcini dezgolite
 Clasificarea recesiunilor Sullivan și Atkins (1968)

ClasaI: recesiuni profunde și late

ClasaII: recesiuni superficialeșilate
ClasaIII: recesiuni profunde și înguste
ClasaIV: recesiuni superficiale și înguste
Metodele chirurgicale de tratament ale recesiunilor gingivale:

◦ Grefe pediculate
◦ Lamboul repoziţionat lateral;
◦ Lamboul repoziţionat coronar;
◦ Lamboul semilunar;
◦ Regenerarea tisulară ghidată
Aspecte radiologice al paradonțiului sănătos și în
parodontopatii.

În parodontologie examenul radiologic este indespensabil atît pentru

diagnostic,cît și pentru tratament,apoi monitorizare.
Radiografia poate fi:
◦ izometrică, ortoradială,
◦ panoramică monomaxilară (poate deforma imaginea zonelor laterale),
◦ ortopantomografie
Ortopantomografia
◦ Ortopantomografia este o reprezentare radiologică panoramică a caviații orale, fiind o metodă de
investigație ce permite vizualizarea în ansamblu a tuturor dinților si a elementelor maxilo-faciale
inconjuratoare (osul maxilar si mandibula, sinusul maxilar, articulatiile temporo mandibulare).
Aceasta radiografie furnizează medicului o imagine de ansamblu a situației clinice a pacientului si
cuprinde ambele arcade dentare.
Momentul in care se efectuează un OPG este de obicei la inceputul tratamentului, fiind foarte importantă
pentru stabilirea unui diagnostic general corect. De multe ori sunt necesare radiografii retroalveolare, mai
mici ca dimensiune dar care prezintă informații mult mai detaliat.
Repere generale la maxilar
Radioopace-Apofiza zigomatică a maxilarului; Osul malar (zigomatic); Spina nazală anterioară; Septul
nazal;Conca nazală inferioară;Septurile osoase sinusale; Tuberozitatea maxilarului; Cîrligul apofizei
pteregoide.
Radiotransparente - Sutura osoasă mediană a maxilarului; Sinusul maxilar; Fosele nazale; Foramenul
incisiv (nazopalatin); Foramenele superioare ale canalului incisiv ; Fosa canină.
Repere la mandibulă
 Radioopace -creasta milohioidianului; Creasta oblică internă; Creasta oblică externă; apofiză
coronoidă; bordura mentonieră; Apofizile genii.
 Radiotransparente -Canalul mandibular; Foramenul mentonier; Foramenul lingual; Fosa mentonieră;
Fosa glandei submandibulare; Canalele vasculare nutritive
Spațiul dento- alveolar

La examenul radiologic apare ca o zonă de radiotransparență crescută față de rădăcină și osul alveolar
Osul alveolar
-maxilar: desenul trabecular îmbracă aspectul unei rețele de finețe;
-mandibulă: desenul trabecular prezintă trabecule mai groase dispuse orizontal.
Spațiul periodontal
-Normal: îngust și de lățime constantă de-a lungul întregii rădăcini a dintelui;
-Modificări patologice: apariția de lărgire a spațiului periodontal.
Radiografia pungilor parodontale

Radiografia pungilor parodontale- radiografii efectuate după introducerea în pungile parodontale a unor
“trasori radioopaci” (conuri de gutapercă ) ce precizează adâncimea acestora și diferența dintre
profunzimea clinică și imaginea radiologică.
Radiologic în parodontita marginală cronică superficială se evidențiază halistereza
(demineralizareosoasă):radiotransparență.
Halistereza marginală la nivelul vârfului (limbusului) septului alveolar (interdentar sau interradicular).
Poate fi cu aspect difuz sau de triangulație discret crateriformă rezultată din demineralizarea corticalei
interne (lamina dura) cu baza spre marginea crestei septale șivârfulspreapical.
 Halistereza axială în lungul septului alveolar, central axial în mod întrerupt, cu aspect de “șirag de
mărgele” sau continuu: aspect de “canalseptal”.
Examenul clinic al pacienților cu parodontopatii.

◦ Examinarea clinică vizează obținerea de date cât mai bogate și mai complexe, pentru a determina
diagnosticul corect al bolilor dentare și parodontale, evoluția, tratamentul și prevenirea acestora. • Datele
sunt înregistrate în forma medicală a parodontologiei.
◦ Ea constă din anamneză,examenul fizic obiectiv și examenul complementar.
◦ Anamneza-este prima etapă în cadrul examinării clinice a bolnavului și reprezintă totalitatea
informațiilor obținute de medic de la bolnav sau însoțitorii acestuia, cu scopul
stabilirii diagnosticului.Anamneza orientează diagnosticul și urmărește găsirea atitudinilor terapeutice
potrivite, alegerea și prescripția tratamentului, precum și determinarea prognosticului bolii.
◦ Examenul fizic obiectiv- consta din :inspecție,percuție,palpare.Examinarea locoregională a sistemului
limfatic va fi efectuată cu atenție, precum și examenul ATM.Examinarea generală de sănătate și
examenul oral se face utilizând suficientă iluminare naturală sau artificială.
◦ Examenele complementare sunt radiografiile,examenele bacteriologice,examenele histologice etc.