Dimensiunea Socio - Emotionala Practica

Dimensiunea socio – emotionala
Planificare:
Septembrie:
● conștientizarea sinelui: identificarea emoțiilor, identificarea
comportamentelor, identificarea
triggerelor emoționale;
Octombrie:
● percepția de sine: cine sunt? ce cred despre mine? ce pot să fac?;
● percepția de sine: încredere în sine;
Noiembrie
● managementul sinelui: autocontrol și autoreglaj;
● managementul sinelui: disciplină, automotivare;
Decembrie:
● managementul sinelui: setare de obiective, abilități de organizare de
sine;
● conștientizare socială: empatie, toleranță, aprecierea diversității,
respectul în raport cu ceilalți;
Ianuarie
● managementul relațiilor: ce e o relație, modele de comunicare în

relații; ESPERE;
Februarie
● managementul relațiilor: abilități de lucru în echipă
●
Martie
● managementul relațiilor: abilități de a construi relații;
● managementul relațiilor: abilități de lucru în echipă
Aprilie
● procesul de luare a deciziilor: identificarea problemelor, analiza
situațiilor, găsirea de soluții la
probleme; evaluare; reflecție;
Mai:
● procesul de luare a deciziilor: responsabilizare în raport cu mine, în
raport cu ceilalți,
responsabilizare etică și civică;
Iunie:
● evaluare finală.
Dimensiunea socio-emoțională devine o componentă obligatorie a
curriculum-ului în toate alternativele pedagogice, fiind piatra de
temelie a dezvoltării personale și a procesului de educație. Un copil
conștient de propria persoană își poate dezvolta potențialul pe
parcursul vieții într-un mod autodidact, conștient, dacă are resursele
necesare pentru a-și gestiona emoțiile, gândurile și comportamentele.
Copiii au nevoie să dezvolte sentimente pozitive în relație cu propriul
sine pentru a reuși să construiască relații cu familia, colegii și
comunitatea din jurul lor. Cu cât reușesc să se înțeleagă mai bine cu
atât mai mult vor reuși să pună bazele relațiilor interumane într-un
mod sănătos. Tocmai de aceea este important ca educatorii să pună
bazele unui mediu în care copiii să se simtă în siguranță să descopere
cine sunt
cu adevărat.
În cercetările internaționale, modelul CASEL este unul dintre cele
mai valorificate modele de scriere a curriculei de dezvoltare socio-
emoționala.
Dimensiunea socio-emoțională se referă la conștientizarea
identității personale a copiilor și implică:
● identificarea, denumirea și gestionarea emoțiilor;

● autoreglarea comportamentelor;
● dezvoltarea relațiilor;
● dezvoltarea empatiei și a respectului față de diversitatea
culturală/socială;
● responsabilizarea în raport cu deciziile și acțiunile proprii;
Self awareness
Copiii văd lucrurile din perspectiva personală, de aceea se vor exprima

în acord cu propriile trăiri- de
aceea, de cele mai multe ori copiii au puțină atenție către emoțiile și
trăirile celor din jurul lor.
Copiii au nevoie să dobândească abilități despre gestionarea propriei
persoane, iar principalele obiective de învățare în această direcție sunt:
● Să identifice emoțiile de bază atât în caz personal, cât și în jurul său:
bucurie, tristețe, frică,
entuziasm, furie, uimire.
● Să înțeleagă cauzele și consecințele emoțiilor sale.
● Să eticheteze și să verbalizeze emoțiile pe care le trăiește
● Să-și exprime emoțiile într-un mod potrivit, atât verbal, cât și
nonverbal
● Să poată diferenția emoția de contextul exterior și să-și regleze
comportamentul în funcție de
societate.
Self management- autocontrol
Autocontrolul se referă la capacitatea copilului de a-și gestiona emoțiile

și comportamentele, atât în mod conștient, cât și în mod
inconștient.Totodată, autocontrolul este abilitatea prin care un copil
poate face față situațiilor în care nu îi sunt îndeplinite așteptările sau în
care poate întâmpina un eșec.
Lipsa autocontrolul se manifestă atunci când au nevoie de disciplină pe
care încă nu au dobândit-o, cum ar fi tranzițiile de la o activitate
entuziasmantă la o activitate la care întâmpină dificultăți. Cele mai dese
momente în care lipsa de autocotrol se manifestă: ora de culcare,
întreruperea jocurilor, nesatifisfacerea dorințelor (cumpărarea unei
jucării) sau timpul temelor.
c. Social awareness
Copiii au nevoie de abilitatea de a recunoaște emoțiile și sentimentele

celorlalți, să aprecieze diversitatea și să arate respect indiferent care
sunt diferențele între oameni. Se cultivează prin modelarea
comportamentală, prin exemplu propriu, prin expunere la culturi
diferite, la interacțiuni sociale sănătoase.
d. Relationship Management
Copiii au nevoie să experimenteze relațiile și situații dificile; e nevoie de
a le oferi oportunități de a rezolva probleme și de a rezolva conflictele.
Copiii pot fi implicați în setarea regulilor clasei, a regulilor jocurilor,
astfel încât să ne asigurăm că toată lumea învață să coopereze
Responsible Decision Making
Copiii au nevoie să învețe cum să ia decizii, care e procesul prin care pot
lua o decizie, de la cauză până la efect, de la nevoie până la consecință.
Altfel spus, cu cât încurajăm mai mult o gândire orientate către
soluții și asumarea soluției găsite cu atât vom ajuta la formarea unei
generații asumate, cu o gândire critică gata să chestioneze și să treacă
prin filtrul propriu informația.
Ghid bune practici SEL
● învățarea experiențială este cheia de interpretare a acestui ghid SEL;

astfel, toate activitățile vor fi implementate pe modelul ciclului lui Kolb
○ experiență practică;
○ reflecție: întrebări pentru grup despre experiență;
○ conceptualizare: mesaje cheie, concluzii, morala activității;
○ experiență practică din nou: se observă ce s-a modificat față de prima
experiență;
● multe activități sunt împărțite pe echipe; rolul tău ca educator e de a
ajuta grupul să poată alterna echipele astfel încât să lucreze de mai
multe ori cu toți colegii lor pe parcursul unui an; concret,
uneori le lași libertatea de a-și alege coechipierul, alteori îi împarți tu în
echipe;
● dă-ți libertatea de a avea voioșia și naturalețea unui copil când le
prezinți aceste exerciții - ele au rolul de a întări personalitatea atât
individuală, cât și a grupului, e important să le aduci cu cea
mai caldă și încrezătoare atitudine.
I. Self awareness
Obiective:
1. Identificarea emoțiilor;
2. Dezvoltarea percepției de sine;
3. Dezvoltarea capacității de a-și percepe punctele forte;
4. Dezvoltarea încrederii în sine;
5. Dezvoltarea eficacității de sine;
#cine sunt #ce simt #cum arăt #cum mă misc #fac parte din #ce cred
despre
#ce pot să fac din
Eu sunt…
#cine sunt
Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea percepției de sine.
Obiectiv de referință: 1.3. Dezvoltarea capacității de a-și percepe punctele
forte.
Obiectiv de referință: 1.4. Dezvoltarea încrederii în sine.
Obiectiv de referință: 1.5. Dezvoltarea eficacității de sine.
Materiale: carton, paste, orez, semințe, materiale naturale senzoriale.
Educatorul invită copiii într-un circle time și îi provoacă să se prezinte prin

a-și spune numele și a face o mișcare ”Eu sunt Alex și îmi place să sar”.
Educatorul invită copiii într-un circle time și îi provoacă să se prezinte prin a-și
spune numele și a face o mișcare ”Eu sunt Alex și îmi place să sar”.
Ulterior, fiecare copil își va face o reprezentare a prenumelui său (pentru

grupele mici se va trasa conturul literelor), folosind materiale naturale - scopul
proiectului este de a dezvolta percepția despre sine prin recunoașterea numelui,
dar și creșterea încrederii în forțe proprii prin realizarea unui proiect DIY după
propria creativitate.
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit să-ți spui numele în cerc? Ce materiale ai
ales pentru numele tău și de ce?
Ce ți-a fost ușor să faci și ce a fost mai dificil? Ce crezi că reprezintă
numele tău și cum l-au ales părinții?
Puzzle
#cine sunt
Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor.

Obiectiv de referință: 1.3. Dezvoltarea capacității de a-și
percepe punctele forte.
Materiale: fise printate de puzzle
Educatorul printează și pregătește piesele de puzzle,

identificând principale întrebări pe care vrea să le adreseze
copiilor:
Scopul acestei activități este acela de a-i expune pe copii la
o formă vizuală a dimensiunii personalității umane: se
simbolizează o latură a personalității printr-o piesă de
puzzle, astfel încât ei să construiască propria lor identitate -
e important mesajul că ei nu reprezintă doar o preferință a
lor, ci personalitatea lor e formată din multiple piese.
Fie sunt încurajați să le deseneze, fie sunt pictograme
decupate de educator în prealabil pe subiectele întrebate,
copiii vor avea posibilitatea de a-și reprezenta o parte din ei
prin acest puzzle.
1. Care este numele tău?
2. Familia ta.
3. Care e culoarea ta preferată?
4. Cu ce îți place să te joci?
5. Ce îți place să mănânci?
6. Care este animalul tău preferat?
7. Când este ziua ta de naștere?
8. Care e locul tău preferat?
9. Care este filmul/muzica ta preferată?
Cercul reflecției: Cât de ușor ai ales lucrurile care te reprezintă? Ce

vrei să știe colegii tăi despre tine??
Îmi place…
#cine sunt
Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea perceptiei de sine
Obiectiv de referință: 3.2. Dezvoltarea empatiei
Obiectiv de referință: 3.3. Dezvoltarea aprecierii diferențelor
și tolerarea diversității
Materiale: fișe individuale de lucru
Fiecare copil va avea o listă de provocări pe care le va citi cu ajutorul

educatorului după care va încerca să găsească în apropierea lui obiecte
care să îndeplinească acele roluri iar dacă nu găsesc pentru anumite
categorii, pot să scrie numele unui obiect la care s-au gândit. După
finalizarea listei, educatorul le va citi întrebările iar fiecare va povesti
grupului alegerea făcută.
Găsește ceva ce îți place să privești
Găsește ceva ce îți este util
Găsește ceva ce are culoarea ta preferată
Găsește ceva ce te face să te simți în siguranță
Găsește ceva ce face un sunet plăcut
Găsește ceva ce te face să zâmbești
Găsește ceva care îți amintește de o persoană pe care o
iubești
Un mosor cu ață
#cine sunt

Materiale: mosor de ață, castane, conuri de brad, pietre

Educatorul invită grupul în cerc, iar mosorul de ață trece de la unul la
altul și fiecare își va rupe o bucată de ață. Nu se vor da indicații despre
scopul jocului, nici despre cât să rupă, fiind la latitudinea copiilor.
După ce au rupt și au înfășurat ața pe degetul arătător, pe rând fiecare
va începe să desfășoare ața spunând câte ceva despre el la fiecare spiră
desfășurată de ață . Educatorul poate modela prin întrebări firul
discuției, dacă un copil întâmpină dificultăți sau are trac.
Exemplu: eu înfășor de 5 ori ața pe deget și spun ”Eu sunt Nico (1) și
îmi place Patrula Cățelușilor (2), cea mai frumoasă amintire a mea
este… (3), îmi place să mănânc ….(4) și sunt fericit când…(5).
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit jucând acest joc? Cât de ușor ți-a
fost să spui lucruri despre tine? Ai aflat lucruri noi despre colegii
tăi.
Amprenta personală
#cine sunt

Obiectiv de referință: 1.3. Dezvoltarea capacității de a-și percepe
punctele forte.
Materiale: foi, scotch, creion grafic, balon, acuarele.
O parte importantă din mesajul ”Cine sunt?” stă în conștientizarea

unicității personale; tocmai de aceea vom aborda simbolizarea prin
simbolul unicității umane - amprenta.
Educatorul îi invită pe copiii în descoperirea unicității lor și le propune
să se transforme în detectivi – va alege împreună cu ei ce metodă vor să
folosească pentru a-și observa amprentele.
Scopul acestei activități este acela de a preleva amprentele și de ale
analiza și compara în grup.
După ce le-au observat și au identificat faptul că fiecare persoană are
propria amprentă, educatorul îi provoacă pe copii să identifice și
verbalizeze un aspect unic la ei, în timp ce își construiesc un tablou al
amprentei personale.
Cercul reflecției: Ce ai observat la amprentele tale? Au existat

asemănări cu amprentele altui coleg? Ce e unic la tine?
Treasure Hunt emotions
#ce simt eu
Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor

Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea percepției de sine
Materiale: orez/nisip/făină/, cartoline emoții, caserole.

Educatorul ascunde cartoline ale emoțiilor prin sală - le spune copiilor că
în sala lor sunt ascunse mai multe emoții (se ascunde triplul numărului de
copii din grupă, a.î. să vă asigurați că toată lumea găsește măcar o
cartolină). Se poate ancora auditiv căutarea printr-o melodie specifică stil
detectiv - suspans.
Scopul este acela de a-i expune la indicii mimici ai emoțiilor și să le
recunoască.
Educatorul va pregăti caserole cu diverse materiale senzoriale, iar grupa
va încerca să redea emoțiile prin trasarea indicilor mimici - fiecare copil
va avea o caserolă individuală de trasat (se folosește fie capacul, fie baza
ei).
Scopul activității este acela de a recunoaște emoțiile și de reda modelul
prin reprezentarea indicilor mimici în texturi diferite. E interesant de
observat ce texturi aleg copiii și căror emoții le asociază.
Variațiune: se poate urmări o scurtă animație prin care grupa să observe
emoțiile personajelor și să le traseze în nisip/orez/sare etc.
Cercul reflecției: Cum v-ați simțit să vă jucați în materiale? Ce emoții

ați descoperit? De ce ai ales să trasezi furia în….?
Cum mă oglindesc?
#ce simt eu

Subobiective:
● Observarea trăsăturilor fizice care ne fac unici - accent pe
fiecare trăsătură și particularitate
● Explorarea emoțiilor de bază prin a le mima în fața oglinzii
● Expunerea sinelui în fața celorlalți
● Ascultarea colegilor
Materiale: oglinzi, foi, creioane, cardurile emoțiilor, cardurile exercițiilor de
respirație
Copiii se așează confortabil oriunde în sală pe o pernuță, dar în așa fel
încât să audă instrucțiunile educatorului. Alternativ se poate folosi și
cortul de pânză, despre care copiii deja știu că este un mediu menit a ne
aduce într-o stare calmă. Pentru a facilita intrarea într-o stare calmă, de
liniște interioară, facem exercițiile din 2-3 carduri de respirație din zona
de mindfulness. Fiecare primește câte o oglindă. Se alocă câte un minut
pentru fiecare copil pentru a-și descrie trăsăturile unice;
Cu ajutorul cartolinelor de emoții, educatorul numește emoții, iar copiii le
mimează în fața oglinzii. După explorarea emoțiilor de bază, copiii sunt
invitați să se deseneze pe sine pe foi, folosind creioane colorate - se pot
păstra oglinzile lângă ei.
La final, își prezintă fiecare creația, educatorul ghidându-l ușor pe copil,
astfel încât acesta să se axeze pe trăsăturile lui diferite și pe ce emoție
avea în momentul în care a desenat sau ce emoție s-a gândit că vrea să
reprezinte.
Cercul reflecției: Cum a fost să te privești? Ce ți-a atras atenția la
chipul tău? Ce emoție ai descoperit și
ce a dat-o de gol? Cum ai ales să te reprezinți - cu ce emoție te-ai
desenat?
Separatorul de ouă
#ce simt

Materiale: ouă, vase, un separator de ouă.

E important să aducem în discuție faptul că în orice situație tensionată pe
care o trăim pot exista amestecate mai multe emoții - pozitive și mai puțin
plăcute. De cele mai multe ori, într-o situație pot regăsi frica care
maschează o dorință. Oul simbolizează o problemă, iar cu ajutorul
exercițiului se va simboliza separarea a două emoții de problema
menționată
Problemă: îmi este frică să urc pe cauciucurile din curte
”îmi este frică pentru că îmi doresc să fiu în siguranță și să nu mă rănesc”.
Copiii vor exersa separarea albușului de gălbenuș și vor păstra gălbenușul
(nucleul problemei- care de fapt e dorința) - albușul se scurge și exact așa
se poate scurge și frica, dacă lucrăm să o controlăm.
”Dacă a rămas doar dorința de a avea fi în siguranță, cum pot merge cu ea
la cauciucuri și ce pot face,
fără frica de a cădea?
Cercul reflecției: Ce provocări aveți? Ce emoții puteți separa? Cum v-

ați simțit să le separați?
Cum merge un om bucuros?
#ce simt în rolul
Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor;

Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea percepției de sine;
Obiectiv de referință: 3.2. Dezvoltarea empatiei;
Grupul e invitat să meargă prin sală, să se plimbe în spațiu cât mai mult
așa cum fac de obicei, timp de 1 minute. Ulterior, pe rând, câte un copil e
invitat să extragă un card al emoțiilor și este invitat să meargă ca un copil
ce trăiește emoția respectivă - mergi ca un copil furios, mergi ca un copil
speriat, mergi ca un copil plictisit, mergi ca un copil nesigur, mergi ca un
copi fericit, entuziasmat etc.
Se joacă cu emoțiile mai puțin plăcute la început, iar cele plăcute
la final, pentru ca grupul să plece cu
memoria emoțiilor plăcute pe parcursul zilei).
Totodată, e important să vadă cum emoția influențează
comportamentul - cum merg (dacă mă izbesc de alți colegi, deja
asta implică un comportament pentru care celălalt nu e deloc
responsabil).
Cercul reflecției: Cum a fost să mimezi? Ce a fost mai dificil de

făcut? Ce ai descoperit nou despre
emoții? Cum a reacționat corpul tău la emoții? Care a fost
mersul cel mai puțin plăcut?
Pălăriile emoțiilor
#ce simt ceilalți

Subobiective:
● Identificarea emoțiilor de bază
● Recunoașterea emoțiilor în context real
● Recunoașterea emoțiilor la ceilalți
● Acceptarea tuturor emoțiilor
● Explorarea relațiilor cu ceilalți.
Materiale: cartoline emoțiii; pălării din hârtie sau carton pe care se lipesc
imagini mici cu emoții.
A book of feeling - youtube
The Can Man - youtube
Educatorul le transmite copiilor că se vor transforma în detectivi ai

emoțiilor și se vor îmbrăca cu pălăriile emoțiilor. Se alege un interval
de timp în care sunt mai mulți copii în curtea grădiniței și invită copiii
grupei sale să se așeze pe scenă sau un alt loc de unde pot observa bine
ceilalți copii. Fiecare își alege un copil pe care să-l urmărească cu
privirea și se alocă un timp - vor observa emoții prin mimică, gestică,
comportamente, tonalitate etc.
Cercul reflecției: Ce emoții ați descoperit la colegii voștri? Cum s-au

comportat având acele emoții? Ce v-a atras atenția în mod deosebit?
Cum v-ați simțit urmărind emoțiile altui copil? Ați descoperit emoții
sau comportamente pe care și voi le trăiți?
Autoportret
#cum arăt

MEN
B2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor și a
deose
B2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor și a deosebirilor
dintre oameni.
B3.1. Exersează cu sprijin autoaprecierea pozitivă.
B3.2. Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea ca persoană
unică, cu caracteristici specifice.
C2.1 Realizează sarcinile de lucru cu consecvență.
C3.1. Manifestă creativitate în activități diverse.
Educatorul invită grupul în circle time și îi întreabă ce observă la el/ea:
cum arătă, din ce e format corpul?
(se lucrează schema corporală). Treptat, educatorul face comparații
între corpul său și al copiilor: cum e mână mea față de a ta? Dar părul
meu? Dar talpa mea? (se lucrează pe integrarea diferențelor și pe
comparare la fel/ diferit/ mai mic/ mai mare/ mai greu /mai ușor etc)
Ulterior, educatorul îi încurajează să se privească în oglindă (una mai
mare) și apoi să se reprezinte din materiale naturale - scopul este acela
de a exersa schema corporală, de a clădi identitatea prin
simbolizarea corpului, de a întări încrederea în forțele proprii prin
reușita acestui proiect în care propria viziune contează. Fiecare material
e comparat cu partea corpului: ”Pot folosi frunze pentru oasele
picioarelor sau e mai potrivit să pun lemne pentru că sunt tari așa cum
sunt și oasele?” Materiale: foi cartonate, bete, castanet, ghinde etc
Cercul reflecției:
Cum ți s-a părut exercițiul de a te reprezenta? Ce materiale ai
folosit și cum le-ai ales?
De ce ai folosit X...pentru a reprezenta Y?
Ceașca de cafea
#cum mă mișc

Obiectiv de referință: 1.5. Dezvoltarea eficacității proprii.
Subobiective: dezvoltă coordonarea mână-ochi;
Materiale: pahare plastic, cești, castroane.

Cirque du Soleil: Filmulet youtube
Educatorul invită grupul în circle time și le povestește despre
magia dansurilor în echilibru și despre concursurile de
acrobație - puteți viziona un scurt video de echilibristică
Cirque du Soileil.
Sarcina jocului este ca fiecare copil să țină în palmă un
obiect (pahar de plastic cu puțină apă) și să miște
mână ținând în echilibru obiectul din palmă - învârte mâna
în jurul corpului, a capului, pe sub un picior, pe sub braț,
dansează, aleargă, învârtă-te etc. În felul acesta, copilul își
setează mental limitele spațiului personal și schema
corporală proprie.
Cercul reflecției: Cum ai reușit? Crezi că ți-a ieșit jocul
bine, ai avut succes? Cum definești succesului?
Ce ai făcut foarte bine în timpul jocului? Ce ai face diferit
data viitoare?
Spațiul pe care îl ocup
#cum mă mișc
Materiale: foi mari hârtie, creioane cerate.
Identitatea corporală este un concept de bază în formarea identității

personale în rândul copiilor. Fie că vorbim despre componente corpului
sau despre schema mentală a corpului, această identitate îl ajută pe copil
să își perceapă limitele, să știe ce poate și ce nu poate controla. Pentru a
lucra schema corporală, propuneți copiilor să se așeze pe burtă sau pe
spate și cu creioane să
deseneze cercuri în jurul lor, astfel încât să facă o hartă a spațiului pe
care ei îl ocupă - orice formă vizuală a acestui concept îi va ajuta să-și
reprezinte spațiul personal, pe care îl vom lucra pe viitor în
raport cu ceilalți.
Cercul reflecției: Ce ai observat nou despre corpul tău?
Care sunt limitele lui și până unde se se întinde?
Care e spațiul pe care îl poți controla și care e spațiul pe
care nu îl poți controla? Cum ai ales să reprezinți spațiul
pe care îl poți controla?
Spațiul personal - checked
#cum mă mișc

punctele forte.
Materiale: cercuri hoola-hoop, eșarfe, corzi, decorațiuni
Educatorul invită grupul să se miște liber prin sală și este atent la cum se
raportează la grup copii – se ating foarte mult, își oferă spațiu, se
intersectează intenționat, se izolează intenționat - modul în care
reacționează la spațiul poate spune multe despre cum se simt în grup,
dacă și cum s-au adaptat sau care sunt mecanismele lor de interacțiune
în raport cu ceilalți.
După 2 minute de plimbat prin sală, educatorul invită fiecare copil să
își construiască o ”casă”. Fiecare copil va primi câte o coardă și va fi
încurajat de către educator să își creeze propriul spațiu sub formă de
cerc sau așa cum simte el - îl va denumi spațiul personal. Spațiul
personal este spațiul care oferă puterea unui copil de a-l controla - cât
de mare are nevoia de a-l delimita? ce se întâmplă cu el de îndată
ce e delimitat? cât de mult va permite accesul celorlalți și pe cine va
primi în spațiul său.
Provocarea va fi aceea de a urmări atitudinea copilului pe care o are cu
privire la spațiul său ( cât de mult
va permite accesul celorlalți, dacă va dori să rămână singur sau să îl
împartă cu o parte din colegi).
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit în mișcare - ce ai făcut cât te-ai

plimbat, unde a fost atenția ta? Cum
te-ai simțit să îți construiești o casă a ta? Cum ai reprezentat-o, cum
ai decorat-o? Ce ai făcut cu ea – ai deschis-o către alți colegi sau ai
stat doar tu în ea?
Pe ritmuri de…
#cum mă mișc

punctele forte.
Materiale: laptop, boxă, melodii
Dansul poate fi o formă de eliberare emoțională fascinantă: mișcarea în

dans e mai amplă decât un simplu exercițiu și reprezintă un întreg
limbaj: mișcări, comportamente nonverbale, expresii emoționale,
raportare la spațiu și mediu. Dansul ajută la îmbunătățirea încrederii în
sine, la autopercepție a schemei corporale, autoreglare emoțională și
creșterea a stimei de sine.
Educatorul invită grupul într-un circle time și introduce un moment de
relaxare - îi invită pe copii să se plimbe prin spațiu să îl perceapă (să
vadă limitele, cum să se poziționeze în raport cu spațiul) și treptat
scade tonalitatea vocii și le povestește despre o pădure minunată cu
animale și insecte și veselie
Ulteior, le propune să danseze pe mai multe meltodii și ritmuri (de la
jazz, la muzică clasică, disco, blues, instrumentală) și îi invită să se
miște liber, în timp ce și el modelează acest comportament.
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit dansând? Care fost muzica ta

preferată? Cum s-a mișcat corpul tău?
Ce ți-a ieșit foarte bine în acest dans?
Te invit în camera mea

punctele forte.
materiale: cutii de pantofi (câte o cutie pt fiecare copil), loose parts,
decorațiuni
După ce am împărtășit despre familiile noastre și care e componența lor,

vă propun să ne uităm la spațiul în care trăiește o familie - provocarea
pentru copiii este să construiască casa lor sau camera lor într-o cutie de
pantofi.
Scopul activității este acela de a construi un context în care copiii să-și
reprezinte spațiul personal al casei și să îl împărtășească cu cei din grup.
Cercul reflecției: Cum a fost să construiești casa ta? Ce au în comun

casele voastre? Cum credeți că
arată casele altor copii din lume? De ce ai nevoie în casa ta? Care e
diferența între nevoie și dorință?
Arborele genealogic
#fac parte din

Materiale: fotografii ale familiilor fiecărui copil;
Educatorul invită copiii în circle time - le povestește despre familie și

cum fiecare dintre ei a venit într-o familie în care e iubit; pe baza
fotografiilor de familie, fiecare copil va avea șansa de a-și prezenta
familia și de a spune câteva amintiri faine cu ei (educatorul poate ghida
prin întrebări - ”Ce vă place să mâncați în familie? Cum vă petreceți
weekendurile? Dar vacanțele? Cum îi cheamă pe părinții tăi? etc)
Cercul reflecției: Cum a fost să povestiți despre familia voastră? Ați

descoperit lucruri noi despre colegii voștri? Cum v-ați simțit să arătați
fotografiile? Ați descoperit vreun lucru în comun cu familia altui
coleg?
Tabloul familiei mele
#fac parte din

forte.
materiale: pietre, carton, materiale naturale decor, glue gun.
Educatorul le prezintă copiilor un tablou al familiei și le spune povestea
familiei despre familia respective - el îi provoacă pe copii să reprezinte
familia lor într-un tablou senzorial folosind materiale naturale și
instrumente tech (glue gun). Se pune accent de numirea membrilor familiei
(rolul lor și numele lor, câți membri are familia, ce reprezintă unii pentru
alții - mama este și șoție și fiică și soră), însă decorarea tabloului este pur la
latitudinea copiilor.
Cercul reflecției: Cum e familia ta? Ce reprezintă tabloul familiei tale?
Ce relații ai cu ei? Cum a fost să realizezi tabloul? Ce a fost dificil și ce a
fost ușor?
Regatul Kiot
#ce pot să fac

punctele forte.
Materiale: bețe de bambus, mohair, decorațiuni, panglică.
Joc de rol: educatorul are o baghetă pregătită și îi invită pe copii în

circle time.
”A fost o dată...ca...niciodată...un regat al veseliei și chiotelor de
fericire. Era un regat în care de dimineață pânăăăă seara se auzea din
case, de la joacă și din curțile oamenilor numai râsete și voioșie.
Se spune că în acest regat trăiau doi copii care aveau două baghete
magice - baghetele veseliei - Ilan și Ova. Ei ieșeau pe străzi dimineața și
presărau veselia pe umerii, pe spatele, pe creștetul capului tuturor
oamenilor care le ieșeau în cale - cu o atingere foaaarte fină, atingere
pe care nu o simțea nimeni. Atunci când baghetele veseliei presărau
voioșia, oamenii începeau să danseze pe clinchetul chiotelor și așa o
țineau toaaată ziua până adormeau. În regatul Kiot era magie.” - în
timpul poveștii, educatorul îi atinge ușor pe copii și îi invită să danseze
și să chicotească împreună.
La final, copiii sunt invitați să-și decoreze propria baghetă a veseliei,
proiect care are ca scop dezvoltarea autopercepției prin întărirea
gusturilor personale și a viziunii asupra proiectului. La final, ce reface
Regatul Kiot, în care toată lumea dansează pe clinchet de râsete și se
bucură de baghetele veseliei.
Cercul reflecției: Cum te-ai simțind dansând? Cum crezi că ți-a ieșit
bagheta? Ce ți-a ieșit în activitate și ești mândru de tine?
Modelaj în lut
#ce pot să fac

punctele forte.
Materiale: lut
Lutul este un material senzorial atrăgător pentru orice vârstă; lucrul cu

lutul ajută dezvoltarea percepției și a motricității. Este un material care
poate fi distrus și care nu are reguli de folosire, astfel că e dificil să
faci vreo greșeală folosind lutul.
Copilul agresiv poate folosi lutul pentru a-și descărca energia; copilul
care vorbește foarte mult poate fi orientat către observare; copilul care
nu vorbește poate avea o formă de exprimare ; copilul nesigur sau temător
poate avea sentimente de control prin stăpânirea lutului. Lutul
poate fi un bun liant pentru lucrul cu copii care se tem de scaun, care se
scapă pe ei sau care rețin scaunul din rușine, frică. ”Închideți ochii și
începeți să modelați lutul; simțiți cum degetele și mâinile intră în contact
cu lutul. Cum este bucata de lut? E netedă? Aspră? Moale sau tare? Caldă
sau rece? Este ușoară? Țineți-o în mână și cântăriți cu palma - cât de grea
credeți că este? cât un cartof sau cât o piatră? Acum neteziți bucata cu
palmele și degetele; după ce ați întins-o bine bine, acum strângeți-o într-o
bilă. Puteți să o turtiți din nou sau să o ciupiți, cum vreți voi. Jucați-vă cu
ea. Rupeți bucățele mici mici mici, acum rulați bila înapoi...frământați
lutul, găuriți-l cu degetele. Acum puteți face un șarpe, modelați și
răsuciți.” Educatorul îi va trece ca printr-o poveste pe copii punând
accent pe diverse tipuri de mișcare și explorare
senzorială: ciupire, rupere, modelare, răsucire etc.
Cercul reflecției: Cum a fost, ce emoții ați simțit când rupeați,

întindeați, modelați? Ce v-a plăcut, ce v-a
ieșit din lut? Care e mișcarea favorită și ce ți-a ieșit foarte bine?
Colajul
#ce pot să fac

punctele forte.
Obiectiv de referință: 1.5. Dezvoltarea eficacității proprii
Materiale: hârtie de texturi diferite (creponată, normală, ondulată,

glasată, de împachetat, cărți poștale,
ziare), texturi de pânză (fetru, bumbac, lână, dantelă, saten, mohair),
texturi dure (scoici, sârmă, semințe,
șmirghel, nuci, coji, rafie), texturi moi (vată, lână).
Tehnica de exprimare emoțională:
- se poate crea portretul propriu;

- se poate crea imaginea unui obiect foarte drag lor;
- se poate crea o compoziție nouă, la alegere;
- se poate crea un tablou al unei emoții pe care o au în prezent;
- se poate crea o poveste imaginată a unui copil;
Educatorul încurajează și ghidează grupul către una din tehnicile de

exprimare emoțională prin tehnica
colajului. Scopul activității este acela de a avea o un cadru de exprimare
proprie.
Cercul reflecției: Ce ai ales să reprezinți? Cum ai ajuns la colajul

acesta? Ce amintire îți provoacă
colajul? Ce emoții ai simțit când ai ales să reprezinți colajul?
II. Self management
1. Dezvoltarea autocontrolului;
2. Dezvoltarea rezistenței la frustrare: managementul stresului;
3. Dezvoltarea disciplinei;
4. Dezvoltarea automotivării;
5. Dezvoltarea setării de obiective;
6. Dezvoltarea abilităților organizatorice;
Rutina CALM
Obiectiv de referință: 2.1. Dezvoltarea autocontrolului;

Obiectiv de referință: 2.2. Dezvoltarea rezistenței la frustrare:
managementul stresului;
Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea disciplinei;
Subobiective:
● deprinderea obiceiului de a urma o rutină
● ancorarea într-o rutină care să le ofere siguranță
● respectarea unor reguli stabilite în grup
Materiale: Cartonașe pe care să le plastifieze, Laminator, Folii de
laminat, Șnur
Grupul stabilește ce e de făcut când suntem într-un moment de

tranziție între săli/sală-afară. Educatorul conduce copiii ușor către
stabilirea următorilor pași pentru a crea acronimul CALM:
a. C - Caută toate lucrurile de care ai nevoie

b. A - Așază-te în șir și pregătește de plecare
c. L - Liniște. Plecăm către destinație în liniște, în șoaptă
d. M - Mișcă-te cu grijă față de colegi și față de obiectele din jurul tău
Se laminează cartonașele create și se adaugă sfoară pentru a putea fi

purtate la gât. Cartonașele se poartă pentru o anumită perioadă de
timp - până când copiii rețin acronimul și ce înseamnă fiecare literă și
își Insușesc rutina de tranziție
Baloanele - emoții

Obiectiv de referință: 2.2. Dezvoltarea rezistenței la frustrare;
Materiale: baloane umplute, materiale senzoriale (orez, nisip, săpun lichid,

paste, cuscus, zahar etc).
Atunci când un copil este supărat, el are o energie excesivă care trebuie
eliberată și să permită corpului relaxarea. Educatorul propune un scurt
exercițiu care ajută la eliberarea acestei energii. El îi propune copilului să-
și imagineze că are câte o lămâie în fiecare mână. Apoi copilul trebuie să-
și strângă pumnii pentru a ”stoarce sucul din fiecare lămâie”. Educatorul îi
oferă cele două baloane umplute cu nisip kinetic pentru a le ține în mână
și a exersa exercițiul. După terminarea exercițiului, educatorul va încerca
să discute cu copilul despre ceea ce s-a întâmplat. Pe baza cardurilor de
emoții se asociază împreună cu grupul o textură potrivită fiecărei emoție
(6 emoții), iar ulterior copiii vor lucra la baloanele - emoții pe care le vor
păstra în zona mindfulness.
Cercul reflecției: Cum ați ales ce balon faceți pentru fiecare emoție?
Cum te simți când atingi baloanele acestea?
Rutina ”Puterea cuvântului”
Microfonul fermecat

Obiectiv de referință: 2.4. Dezvoltarea automotivării;
Obiectiv de referință: 2.5. Dezvoltarea setării de obiective;
Obiectiv de referință: 2.6. Dezvoltarea abilităților organizatorice;
Materiale: microfon
Educatorul invită copiii în Circle Time. Cu ajutorul simbolizării, va
prezenta ”Microfonul fermecat”, un simbol
al puterii cuvântului, adică puterea de a vorbi în grup atunci când nu
vorbește nimeni altcineva.
Împreună cu grupa, se alege un simbol al puterii cuvântului (un creion,
o pensulă, un băț), un simbol care va rămâne neschimbat pe toată
rutina grădiniței.
Educatorul începe un joc de rol în care integrează regulile puterii
cuvântului - va citi o poveste ținând microfonul fermecat, iar ulterior
va da puterea mai departe celor care vor să adreseze întrebări (cei care
au
întrebări vor simboliza și ei printr-o mână sus, deget pe nas etc).
Pentru a integra această rutina e important să fie exersată conștient
cel puțin o dată pe zi la început și e important ca educatorii să
folosească simbolizarea corect chiar și în relație cu adulții pentru a
modela
comportamentele.
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit când ai avut puterea cuvântului?
Rutina Clean Up
Obiectiv de referință: 2.4. Dezvoltarea automotivării;
Obiectiv de referință: 2.5. Dezvoltarea setării de obiective;
Obiectiv de referință: 2.6. Dezvoltarea abilităților organizatorice;
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă;
Materiale: scaune, mese.
Educatorul le va propune copiilor strângerea și aranjarea mesei. Se va
lucra lucru în echipă pe rolurile coordonator și membrii, iar la început
educatorul se va asigura că în fiecare rutină alege pe rând fiecare
copil din grupă drept coordonator - valorificând simbolizarea,
coordonatorul va purta un simbol diferit (cască roșie, cartolină de lider,
eșarfă etc), iar rolul lui este să se asigure că toată grupă are roluri clare
de a strânge - poate delega sarcini (tu strângi scaunele, tu aranjezi
creioanele etc) sau îi poate lăsa să aleagă ce vor să strângă.
Coordonatorul echipei strânge și el, alături de educatori pentru
modelarea comportamentului, iar toată operațiunea de Clean Up va fi
ancorată auditiv de melodia Clean Up!
Brain – breaks
Obiectiv de referință: 1.1. Dezvoltarea autocontrolului
Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea rezistenței la frustrare: management-
ul stresului.
Subobiective:
● identificarea și conștientizarea nevoilor propriului corp și a minții
● creșterea nivelului de atenție
● reducerea stresului, presiunii
Foarte eficace în timpul unei activități și posibil bine primit de toți copiii
este pauza de dans: se aleg 1-2 cântece preferate de ei și se dansează
energic.
Diverse exerciții fizice:
-poziții yoga
-flotări
-flotări la perete
-sărituri
-alergat pe loc
-mersul piticului
-îngeri „de zăpadă” pe podea
-sărituri pe câte un picior
-sărituri precum o broască
Exerciții senzoriale
-joaca cu plastilină
-joaca cu o minge antistres
-joaca într-o cutie cu nisip sau apă
-pictură cu degete
-masaj cu o cremă pe mâini
Exerciții auditive, olfactive sau vizuale
-gălăgie în instrumente de gătit
-pauză cu capul pe masă și mâinile la urechi
-pauză cu capul pe masă și eșarfă la ochi
-ascultat cântece
-pauza cu white noise
-mirosire ceva parfumat: uleiuri esențiale, lumânări parfumate, cremă
Ușor ca o pană…

materiale: Pene de diferite culori
Educatorul propune un exercițiu de respirație pentru copii. Le va
propune să țină aerul în piept (își țin respirația) în timp ce își pipăie
mușchii (vor descoperi încordarea), ulterior încep să expire și își vor
pipăi mușchii (vor descoperi relaxarea).
Educatorul le spune povestea relaxării
Acesta aduce câteva pene colorate în clasă și roagă un copil să-și aleagă
o pană pe care s-o țină în mână. Apoi el îl roagă pe copil să respire
adânc. Pentru a învăța cum să respire corect, acesta îl roagă pe copil să
pună mâna pe abdomen iar atunci când inspiră aer, mâna de pe
abdomen se va ridica. Apoi, educatorul îl roagă pe copil să expire încet
prin nas și că pana va pluti ușor atunci când va respira.
Cercul reflecției: Cum te-ai simțit când ai respirat? Ce respirație ai

folosit pentru a ridica pana? Cum se simte corpul tău acum?
Relaxarea progresivă

Pentru că grupul are momente tensionate, e important să modelați metode
de reducere a tensiunilor, iar relaxarea progresivă Jacobsen este una din
metodele cele mai folosite.
”-Strângeţi puternic pumnul drept, astfel încât să simţiţi tensiune în mână

şi antebraţ. Menţineţi această poziţie (pentru 7 secunde). Observaţi ce
simţiţi. Relaxaţi. Observaţi diferenţa (timp de 7 secunde). Repetaţi acelaşi
lucru încă o dată.
-Strângeţi puternic pumnul stâng, astfel încât să simţiţi tensiune în mână şi
antebraţ. Menţineţi această poziţie. Observaţi ce simţiţi. Relaxaţi.
Observaţi diferenţa. Repetaţi acelaşi lucru încă o dată.
-Strângeţi puternic pumnul drept şi îndoiţi antebraţul astfel încât să simţi tensiune în
antebraţ şi biceps.
Menţineţi această poziţie. Observaţi ce simţi. Relaxaţi. Observaţi diferenţa. Repetaţi
acelaşi lucru încă o dată. La fel vom face şi pentru mâna şi antebraţul stâng. Repetaţi
acelaşi lucru încă o dată.
-Strângeţi puternic muşchii din jurul ochilor astfel încât să simţiţi tensiune în jurul
ochilor şi la nivelul frunţii.
Menţineţi această poziţie. Observaţi ce simţiţi. Relaxaţi. Observă diferenţa. Repetaţi
secvenţa.
-Strângeţi puternic maxilarul, ridicaţi bărbia, astfel încât muşchii cefei să fie
contractaţi. Menţineţi această
poziţie. Observaţi ce simţi. Relaxaţi. Observaţi diferenţa.
-Împingeţi puternic pieptul în faţă şi trageţi umerii în spate, astfel încât să simţiţi
tensiune în muşchii spatelui. Menţineţi această poziţie. Observaţi ce simţiţi. Relaxaţi.
Observaţi diferenţa.
-Împingeţi puternic pieptul în faţă şi trageţi umerii în spate, astfel încât să simţiţi
tensiune în muşchii spatelui, trageţi abdomenul astfel încât să simţiţi muşchii
abdomenului încordaţi. Menţineţi această poziţie.
Observaţi ce simţi. Relaxaţi. Observaţi diferenţa.
-Ridicaţi degetele de la picioare, astfel încât să simţiţi o tensiune puternică în gamba
şi coapsa dreaptă.
Menţineţi această poziţie. Observaţi ce simţiţi. Relaxaţi. Observaţi diferenţa.”
Cercul reflecției: Cum te simți - cum îți simți corpul, brațele, picioarele,
abdomenul?
Eu fac, tu faci…

Subobiective:
● fixarea corectă a pronumelui personal: eu, el, ea;
Educatorul invită grupul să formeze un cerc. Începe educatorul prin a se

prezenta ”Mă numesc Dana și mă gâdilă burtica.”, făcând mișcarea de
gâdilat pe burtică. Următoarea persoană spune ”ea este Dana, o gâdilă
burtica. Iar eu sunt Petru și mă gâdila palma”, preluând și mișcarea
anterioară. Următorul preia ”El este Petru și îl gâdilă palma, iar eu sunt
Sebi și mă gâdilă talpa”, până se închide cercul.
Cercul reflecției: Cum a fost să faci mișcarea colegului tău? Ce ți-a
plăcut la exercițiu? Ai descoperit ceva nou despre colegii tăi?
Impuls

forte.
Obiectiv de referință: 2.1. Dezvoltarea autocontrolului.
managementul stressului;
Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea disciplinei.
Subobiective: dezvoltarea percepției de grup; identificarea echipei la nivel
vizual;
Educatorul invită grupul într-un circle time. Pornind de la educator, toată
lumea își va spune numele în direcția acelor de ceas. Cronometrează cât
durează o tură și încearcă să vă încadrați într-un timp din ce în ce mai scurt.
Ulterior, schimbă direcția, în sens invers acelor de ceasornic.
Variațiuni: poți trimite impulsuri diferite: un sunet, o tonalitate de țipăt în
funcție de vocale etc.
Cercul reflecției: Ai observat vreo presiune în această activitate? Ce
strategie v-a ajutat să scădeți timpul? Cum te-ai simțit în această
activitate?
Self Control Bubbles

Materiale: soluție de baloane de săpun; baghete de făcut baloane;
Așează-i pe copii într-un cerc și explică-le regula: vei sufla baloane în aer,
iar ei vor trebui să le spargă după cum vor dori; după ce au terminat de spart
baloane, explică-le noua regulă: vei sufla baloane în aer, dar de data aceasta
nu vor putea atinge baloane să le spargă, chiar dacă le vor cădea pe nas;
Veți povesti despre sentimentul de a-ți dori să faci ceva foarte, foarte mult
și totuși să reziști să nu faci acel lucru; acest sentiment se numește
autocontrol. Suflă cât mai multe baloane către ei și încurajează/laudă
efortul lor de a-și stăpâni impulsurile;
La final schimbă regula din nou și lasă-i să spargă baloanele; joacă-te cu
alternanța sparge baloane, nu sparge baloane pe parcursul mai multor
săptămâni pentru a fixa autocontrolul.
Cercul reflecției: Ce/Când a fost dificil și când a fost ușor? Cum ai reușit
III. Social awareness
Obiective:
1. Dezvoltarea și încurajarea perspectivei și a punctelor de vedere diferite
2. Dezvoltarea empatiei
3. Dezvoltarea aprecierii diversității și creșterea toleranței
4. Dezvoltarea respectului de sine și în raport cu ceilalți
Teatru de umbre
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea perspectivei și a punctelor de vedere
diferite - acceptare
Obiectiv de referință: 3.3. Dezvoltarea aprecierii diversității și creșterea
toleranței
Obiectiv de referință: 3.4. Dezvoltarea respectului de sine și în raport cu
ceilalți.
Subobiective:
● dezvoltă încrederea în sine și în forțele proprii prin oferirea de soluții;
● dezvoltă abilitatea de a vorbi în fața grupului și de a se transpune în pielea
personajelor;
Materiale : marionete/bebeluși, plușuri, scenă de teatru de
umbre
Copiii se vor așeza pe covor și vor viziona o piesă de teatru de umbre.

Tragem cortina imaginară și 1,2,3 :
“În fața blocului mai mulți copii au ieșit la joacă cu mingea. O parte se
jucau fotbal, o parte se jucau volei, iar o parte se jucau baschet. În
timpul alergării, unul dintre copii se împiedică de minge și cade, se
lovește și vine plângând la alt copil. Copilul plânge cu lacrimi de
crocodi și nu știe ce să facăl.”
Aici educatorul se oprește și roagă copiii să îi ofere ajutor - ”Ce credeți
că putem face? Cum îl putem ajuta?”. Pornind de la soluțiile lor, invită
copiii care au oferit soluții să ghideze alături de el piesa.
Scopul acestui joc de rol este acela de a expune grupul la o situație în
care pot empatiza (toată lumea a căzut, e ușor să intre în pielea
personajelor) și să se orienteze către soluții și cum oferă ajutor.
Billy Bully

Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea perspectivei și a punctelor de vedere
diferite - acceptare
toleranței
ceilalți.
Materiale: videoproiector, laptop, boxă
Billy Bully filmulet youtube
Se va viziona împreună cu grupul povestea Bully și se va întrerupe pentru a
adresa întrebări de fiecare adică când e nevoie - se oprește pentru
identificarea emoțiilor lui Lupi, se oprește pentru a întreba grupa
ceea ce urmează (anticiparea poveștii), se oprește pentru a căuta soluții cu
grupul la firul narativ.
Scopul acestei activități este acela de a-i expune pe copiii la contextul de
bullying și de a înțelege că acest fenomen poate fi un mecanism de apărare și
e important să vorbim despre emoțiile pe care le trăim.
Pasta de dinti
Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea rezistenței la frustrare
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea și încurajarea punctelor de vedere
diferite
ceilalți
Materiale: tub pastă de dinți, eșarfe
Educatorul pornește o discuție despre puterea cuvintelor și despre cât de

important este să le alegem cu grijă deoarece ele pot fi folosite pentru a
încuraja, a inspira, dar pot fi folosite și pentru a descuraja.
Se lucrează pe eșarfa relațională, împărțind copii în echipe de câte doi și vor
fi încurajați să își transmit mesaje cadou și mesaje toxice.
Pentru demonstrația vizuală, educatorul le oferă copiilor câte un tub de
pastă și le spune să îl golească după care îi invită să încerce să o pună la loc.
Asemeni pastei, cuvintele o dată ce au fost spuse nu mai pot fi luate înapoi
așa că ar trebui să fim mai responsabili cu mesajele pe care le transmitem
celor din jur, în special cu mesajele toxice.
Kintsugi

Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea rezistenței la frustrare
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea și încurajarea punctelor de vedere
diferite
ceilalți
Materiale: farfurie, lipici, aracet, patafix, scotch, lut, pastă lipit
Educatorul pornește o discuție pe baza eșarferi relaționale: ce mesaje

transmitem? Care sunt mesajele
cadou? Care sunt mesajele toxice și cum le simbolizăm? Ce mesaje ne dau
energie și cum le putem integra?
Pornind de la mesajele toxice și efectul lor asupra noastră, educatorul le va
propune copiilor un exercițiu de vizualizare: ”ne imaginăm că această farfurie
primește mesajele toxice de la noi: ”nu ești frumoasă, nu îmi place de tine
deloc și nu vreau să te văd” - ce se întâmplă cu ea?
Educatorul o scapă intenționat
într-o pungă cu zip astfel încât să se spargă. Ce observați - cum e
farfuria? de ce credeți că s-a spart?
Exact așa cum farfuria a suferit din cauza mesajelor toxice, așa și
persoanele suferă și pot apărea schimbări pe care nu le putem repara.
Educatorul îi provoacă pe copii să găsească soluții- ce pot face pt
farfurie- ghindându-i către a lipi părțile și spre a încerca tot felul de
substanțe adezive. Asemeni procesului de a găsi lipiciul potrivit pentru
farfurie, este și procesul prin care depunem efort să reparăm o relație.
Farfuria lipită nu va arăta la fel și așa vă puteți gândi că nici relația nu
mai este la fel, ci poartă urmele mesajelor pe care noi le transmitem.
A color of its own
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea și încurajarea perspectivei

diferite
toleranței
Materiale: A color of its own - Leo Lionni – vizionare filmulet youtube
Educatorul le citește "A color of his own" scrisă de Leo Lionni, povestea
unui cameleon care este deranjat de faptul că nu are o culoare proprie
ca și alte animale. Este foarte trist pentru că nu se poate mișca fără să
își schimbe culoarea. Pentru că își dorește atât de tare să aibă o culoare
a lui, găsește ceamai verde frunză și decide să rămână acolo pentru
totdeauna. Această strategie funcționează până când anotimpurile încep
să se schimbe, iar frunza își schimbă culoarea în galben și apoi în roșu. În
cele din urmă, găsește un alt cameleon care îi sugerează să călătorească
împreună.
Pornind de la această poveste, educatorul le adresează întrebări legate de
căutările și alegerile personajului, dar și despre propriile opinii și felul în care
fiecare înțelege prietenia.
În ce fel sunt diferiți cameleonii de alte animale?
De ce vrea cameleonul să aibă o singură culoare ca ceilalți din jurul său?
De ce și-ar schimba culoarea ca să pară altceva?
Planul cameleonului a funcționat?
Frunzele își schimbă culoarea toamna. Acest lucru le aseamănă cu cameleonul?
Ai încercat vreodată să rămâi într-un singur loc și să încerci să nu mergi într-un
loc nou?
Este mai ușor să rămâi în același loc?
Schimbările ne fac să fim îngrijorați? De ce?
Schimbările pot fi un lucru bun?
De ce au decis cei doi cameleoni să rămână împreună?
De ce își fac oamenii prieteni? Prietenii sunt importanți?
Este important ca prietenii noștri să se asemene cu noi?
Crezi că micul cameleon ar fi putut fi prieten cu alte animale din poveste?
Credeți că ar fi contat pentru acestea faptul că își schimbă culoare?
Ce te face să fi un bun prieten?
În ce fel te asemeni cu prietenii tăi? În ce fel sunteți diferiți?
Este greu să fi prieten cu cineva care este foarte dificil? De ce da, de ce nu?
Spirala bunătății
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea și încurajarea perspectivei și a
punctelor de vedere diferite
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului social.
Materiale: benzi de hârtie colorată
Aceasta nu este o activitate în sine și poate fi integrată în fluxul fiecărei

zilei și extinsă pe o perioadă nedeterminată.În fiecare zi, o parte dintre
copii vor fi numiti detectivi ai gesturilor de bunătate și vor observa
momente petrecute pe parcursul zilei în care colegii lor și-au exprimat
grija față de cei din jur. Vom nota momentul
pe o bandă de hârtie iar pe măsură ce se vor aduna mai multe astfel de
înregistrări, le vom prinde unele de celelalte ca pe zalele unui lanț. În
acest mod le va fi mai ușor să observe cum aceste interacțiuni
pozitive îi fac să fie mai apropiați unii de ceilalți și mai atenți la
interacțiunile dintre ei.
Asemeni simbolizării blocajelor din comunicare cu ajutorul nodurilor,
legăturile invizibile capătă o formă materială iar fiecare copil poate
îmbogăți acest lanț.
Brățara recunoștinței

toleranței
ceilalți
Materiale: borcan, bețe Popsicle colorate, sfoară/ bețe de pipă, mărgele
Următoarea activitate este concepută pentru exersarea recunoștinței față
de lucrurile care ne îmbogățesc viața chiar dacă nu le conștientizăm
permanent. Recunoștința sau gratitudinea este aprecierea
beneficiilor pe care le primim din partea celorlalți și dorința noastră de a
oferi ceva în schimb.
Educatorul îi întreabă pe copii ce cred că este recunoștința și cum se
manifestă după care le propune următorul exercițiu:
Fiecare copil extrage un bețișor colorat iar în funcție de culoare va numi un
om, un aliment, un loc, un obiect căruia îi mulțumește și își motivează
alegerea.
Sunt recunoscătoare mamei pentru că mi-a pregătit micul dejun
Sunt recunoscătoare casei mele pentru că mă protejează de frig
sunt recunoscătoare ciocolatei pentru că mă face să fiu energică
sunt recunoscătoare papucilor de casă pentru că îmi țin picioarele calde
După ce au parcurs această etapă, fiecare copil își va crea o brățară

personalizată care să funcționize ca un reminder al faptului că și ei la
rândul lor au o responsabilitate de a-și exprima recunoștința atât
verbal cât și prin gesturi concrete. Fiecare va alege căte o mărgeluță care
să simbolizeze un anumit lucru, nu vor folosi aceleași convenții dar la
final, mă aștept ca ei să poată spune ce înseamnă fiecare pentru ei și să
vină cu idei despre ce pot oferi la rândul lor. (de ex.am folosit pietra
galbenă care să îmi amintească să o ajut pe mama să prăjească pâinea,
bila albastră să îmi amintească să păstrez casa curată etc).
Pune-te-n papucii mei

toleranței
ceilalți
Obiectiv de referință: 4.1: Dezvoltarea abilităților de comunicare
Educatorul invită grupul la un joc de empatie - se vor strânge toate

perechile de încălțări.
Pe rând, fiecare copil e invitat să se așeze în papucii altui coleg și să se
plimbe prin sală 2 minute – se fixează pronumele prin întrebări (”Ai cui sunt
acești pantofi?”), ”sunt ai lui Nico/ sunt ai Nadiei”) și să vorbească din rolul
colegului său (educatorii și grupa îi pot adresa întrebări - care e culoarea ta
preferată? cum îi cheamă ne părinții tăi? ce vrei să te faci când vei fi
mare?).
Educatorul va modela exercițiului prin a intra el în papucii unui copil la
Fii ghidul meu!
Obiectiv de referință: 2.2. Dezvoltarea empatiei.
Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea capacității de a aprecia diversitatea
umană și creșterea toleranței;
Obiectiv de referință: 2.4. Dezvoltarea respectului față de ceilalți.
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare;
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului social;
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilităților de a construi relații;
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilităților de a lucra în echipă
Materiale: eșarfe, litere Montessori, tăblițe senzoriale Glue Gun
Scopul jocului este acela de a-i expune pe copii unei situații în care au un
simț blocat pentru a antrena empatie în raport cu oamenii nevăzători și cu
felul în care pot interacționa cu ei. Educatorul îi va face pe copiii atenți la
simțurile lor printr-un joc de mișcare în care se plimbă prin sală și blochează
pe rând câte un simț (acum mâna la ochi, acum mâna la urechi, acum ne
ținem respirația etc) Ulterior, se vor forma echipe de câte doi copii -
explorator și ghid, în care pe rând fiecare copil intră în rolul exploratorului
care va avea o eșarfă la ochi și va fi ghidat pe un traseu de colegul său. La
finalul traseului se vor afla literele Montessori în relief pe care copiii sunt
invitați să o descifreze cu ajutorul simțului kinestezic.Pe baza explorării
literelor senzoriale, educatorul poate aduce în discuție alfabetul Braille și
De ce aratăm diferit?
Obiectiv de referință: 3.1. Dezvoltarea perspectivei de ansamblu și a

punctelor de vedere diferite.
Obiectiv de referință: 3.3. Dezvoltarea capacității de a aprecia diversitatea
umană și creșterea toleranței;
Obiectiv de referință: 3.4. Dezvoltarea respectului față de ceilalți.
Materiale: pionii cu fețe umane de lemn, hartă a lumii, cartoline I never

forget your face
Educatorul întinde o hartă mare a lumii pe jos și va povesti împreună cu

grupul despre evoluția oamenilor în funcție de locul în care s-au născut.
Ulterior copiii se vor juca cu pionii de lemn și vor încerca să îi potrivească pe
hartă în locul potrivit conform fizionomiei feței.
Scopul este acela de a-i expune la diferențe ale rasei, trăsăturilor și
corelarea acestor aspecte cu factori antropologici pentru a crește toleranța și
aprecierea diversității umane.
Documentar: povestea-rasei-umane
IV. Relationship Skills
1. Dezvoltarea abilităților de comunicare

2. Dezvoltarea angajamentului social;
3. Dezvoltarea abilităților de a construi relații;
4. Dezvoltarea abilităților de a lucra în echipă;
Games to play
Subobiective:
● dezvoltarea atenției către cei din jur

● dezvoltarea abilității de a asculta în mod activ
● dezvoltarea abilității de a socializa
● dezvoltarea limbajului
● copiii învață să-și regleze impulsurile
● copiii învață să-și controleze atenția
● dezvoltarea abilității de a urma reguli în societate
Instrucțiuni:
● Joc 1: Telefonul fără fir
● Joc 2: Statuile muzicale
● Joc 3: FAZAN: Un copil spune un cuvânt, următorul copil trebuie să
spună un cuvânt care să înceapă cu ultimele două litere (sau ultima literă
pentru început) ale cuvântului precedent.
● Joc 4: Jocul semaforului: Fiecare culoare a semaforului reprezintă câte o
mișcare. De exemplu
când se strică galben se sare într-un picior, roșu - mersul piticului, verde -
piruete.
● Joc 5: Simon spune: Copiii fac ceea ce spune Simon doar când acesta
repetă întreaga frază
„Simon spune bate din palme”.
● Joc 6: „Am fost la Zoo și am văzut…”. Acest joc presupune, pe lângă
ascultare atentă, și abilitatea de a memora cuvinte. Un participant începe
prin a spune „Am fost la Zoo și am văzut o maimuță”; următorul copil
spune „Am fost la Zoo și am văzut o maimuță și un papagal.”; următorii
copii adaugă fiecare câte un animal repetând animalele menționate în
prealabil.
După câteva încercări copiilor le va fi mai ușor să memoreze, iar faptul că
asociază fiecare animal cu câte un coleg îi ajută la memorarea
elementelor.
Spațiul personal vs spațiul de grup

Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea percepției de sine;
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare;
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilității de a construi relații;
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă;
Materiale: cercuri hoola-hoop, eșarfe, corzi, decorațiuni
Educatorul invită grupul să se miște liber prin sală și este atent la cum se
raportează la grup copii – se ating foarte mult, își oferă spațiu, se
intersectează intenționat, se izolează intenționat - modul în care
reacționează la spațiul poate spune multe despre cum se simt în grup,
dacă și cum s-au adaptata sau care sunt mecanismele lor de apărare.
După 2 minute de plimbat prin sală, educatorul invită fiecare copil să își
construiască o ”casă”. Fiecare copil va primi câte o coardă și va fi
încurajat de către educator să își creeze propriul spațiu sub formă de cerc
sau așa cum simte el - îl va denumi spațiul personal.
Spațiul personal este spațiul care oferă puterea unui copil de a-l controla
- cât de mare are nevoia de a-l delimita? ce se întâmplă cu el de îndată ce
e delimitat? cât de mult va permite accesul celorlalți și pe cine va primi
în spațiul său. Fiecare copil își va alege o jucărie a grădiniței pe care o va
lua în spațiul său.
Provocarea va fi aceea de a modela intervențiile dintre copii prin
vizualizarea spațiului având miza jucăria - dacă un copil își dorește o
jucărie de la celălalt va sta la marginea spațiului personal și va cere
jucăria în mod politicos (se pune accent pe verbalizarea corectă - ”Îmi
doresc de la tine….pentru 2 minute.
Mi-o poți imprumuta, te rog?” și se lucrează pe acceptarea refuzului, pe
negociere.
Telefonul
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de

comunicare;
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului
social;
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilității de a
construi relații;
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilității de a lucra în
echipă;
Materiale: pahare de carton, sfoară.
roluri: emițător, recepetor, mesaj

Rutina SHARE
Intro : In cadrul acestei activitati, copiii sunt incurajati sa imparta colegilor

din jucariile lor, pentru ca usor, usor sa se creeze o legatura apropiata,
poate chiar o prietenie. Sa se sedimenteze un sentiment de incredere si
unitate.
Materiale : jucarii sau lucruri aduse de acasa, cronometru, laditele

personale.
Instructiuni : Pentru un timp de 2-5 minute, fiecare copil este incurajat de

catre educator sa faca schimb de jucaria sau obiectul sau cu celalalt, se
seteaza timpul limita, timp in care copiii au ocazia sa imparta si
sa isi ofere unul altuia obiectul favorit.
Se pune accent pe daruire, pe importanta acestui pas.
La fel si in cazul laditelor, acestia pot fi incurajati sa ii permita colegului sa
ii admire lucrarile, sa ii vizualizeze eforturile etc.
SHARE, TRADE, TAKE TURNS!

Cocktail Party
forte.
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului social la nivelul
grupei
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilității de a construi relații;
Educatorul invită grupul în circle time și le va spune că vor simulacum e să fi
gazda unei petreceri.
Scopul exercițiului este acela de conectare și recunoașterea identității
colegilor.
Educatorul invită copiii să ridice mâna ca și cum ar ciocni un pahar: la
START toată lumea din sală trebuie să treacă pe la fiecare, să se prezinte
prin a da mâna și a primi invitații prin conversație și a afla
câteva ceva despre ei - se încurajează copiii să folosească numele colegului
pe care l-au cunoscut în conversație.
Cercul reflecției: Ce ai observat în timp ce te plimbai prin grup? Îți
amintești ce băutură ținea fiecare coleg în mână? Care a fost atmosfera
de la petrecere?
Jump in, Jump Out
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare.
Subobiective:
● dezvoltarea motricității grosiere prin mișcarea segmentelor mari ale
corpului;
● dezvoltarea aucontrolului prin inhibarea sau controlul stimulilor;
● dezvoltarea atenției active
Un exercițiu foarte bun de energizare pe care vreau să îl jucăm împreună
De exemplu, sari în dreapta (sari dreapta). Bun, okay, vă descurcați. Sari la
stângă. Sari în spate. Sari în față. Sari în față. Sari în dreapta. Sari în față.
Sari în față. Ahahaha, hai că vă descurcați. Aceasta e runda 1, hai să
mergem mai departe. Acum vreau să spuneți opusul a ceea ce spun eu.
Spuneți opusul a ce spun eu, dar faceți ce fac eu.
Sunteți pregătiți?! Spuneți opusul a ceea ce spun eu, dar faceți exact ceea
ce fac eu. Exemplu: eu spun Sari în spate, tu spui Sari în față, dar sari în
spate. Buuun, să mergem mai departe. Spuneți ceea ce eu spun, dar faceți
opusul a ceea ce eu fac. Hai să vedem: spuneți ce spun eu, dar faceți
opusul a ceea ce fac eu. Exemplu: eu spun Sari dreapta, tu spui Sari
Zip-zap-zop
Obiectiv de referință: 2.1. Dezvoltarea autocontrolui;

Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului social;
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilităților de a construi relații;
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilităților de a lucra în echipă;
Subobiective:
● antrenarea atenției prin menținerea contactului vizual;
● oportunitate de a explora concepte precum ritm și secvență;
Educatorul îi invită pe copii să se așeze în cerc și să repete simultan

secvența zip zap zop.
Imaginați-vă că mâinile mele pot transmite energie. Pentru a porni jocul,
voi trimite această energie cu o mișcare a mâinilor către altcineva și voi
spune zip; Acea persoană o va primi și o va da mai departe altui copil și va
spune zap. Copiii sunt încurajați să își folosească tot corpul pentru a
transmite energia (gestul mâinilor, poziția corpului, folosirea vocii,
menținerea contactului vizual).
Jocul continuă în acest fel până
când energia circulă în jurul grupului și ajunge la toată lumea. Este un
bun exercițiu de grup pentru începerea unei zile, poate fi benefic în
momentele de circle time sau înainte de începerea unei activități
dar pot fi încercate și alte variații ale jocului ( exercițiu de logopedie
cu o frază din străfurnica- fiecare va spune unul dintre cuvinte și va
pasa prin contact vizual către alt copil care va continua fraza).
Alte variații ale jocului clasic:
Nivel 1 Jucătorii stabilesc contact vizual, indică printr-un gest al

mâinilor și spun zip,zap,zop
Nivelul 2 Jucătorii folosesc doar contactul vizual și spun zip, zap, zop
Nivelul 3 Jucătorii pasează energia doar prin contact vizual și renunță
la folosirea cuvintelor
Insula cu rechini

Obiectiv de referință: 2.2. Dezvoltarea disciplinei prin regulile jocului
Obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunciare
Obiectiv de referință: 4.2. Dezvoltarea angajamentului social la nivelul
grupei.
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilităților de a construi relații.
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilității de a lucra în echipă.
Materiale: covor/ prelată, fluier.
Grupul va fi invitat pe covor, în picioare în timp ce educatorul le spune

povestea jocului:
”într-o zi cu soare, copiii au plecat la mare; ei erau în apă, înotau și se
jucau cu mingea în apă. Deodată, salvamarul a fluierat și toți copiii au
ieșit pe plajă pentru că se apropiau rechinii (educatorul mimează
rechinul); când rechinii au plecat departe, departe, salvamarul fluieră
de două ori și copii se pot întoarce în apă. Daaaar…..mareea face ca
apa să inunde insula, iar plaja devine mai mică (educatorul pliază
covorul). Salvamarul fluieră din nou, rechinii s-au întors, iar copiii sunt
nevoiți să vină pe plajă…”
Se joacă până când nu reușesc să stea pe insulă copiii - e interesant aici
de urmărit ce strategie adoptă pentru a supraviețui cât mai mulți și
pentru a se ajuta ca echipă.
Turnul de control
obiectiv de referință: 4.1. Dezvoltarea abilităților de comunicare.
Obiectiv de referință: 4.3. Dezvoltarea abilității de a construi relații.
Obiectiv de referință: 4.4. Dezvoltarea abilităților de lucru în echipă.
Subobiective:
● dezvoltarea orientării în spațiu și conștientizarea schemei corporale în
spațiu;
● dezvoltarea orientării și fixării direcțiilor: stânga, dreapta, înainte.
● dezvoltarea responsabilității pentru altă persoană;
Materiale: eșarfe
Se poate juca cu doi copii sau cu întreg grupul împărțit în echipe de câte
doi - echipa de ”Avioane” și echipa ”Turn de control”. Se vor crea piste de
aterizare din sfoară și obstacole. Scopul jocului este caechipa Turn de
control să ghideze echipa de Avioane care are ochii închiși/eșarfe la ochi să
”aterizeze” pe pistă fără să lovească obstacolele prin indicații verbale de
direcție stânga - dreapta. La finel, se vor schimba rolurile echipelor, astfel
încât tot grupul să treacă prin cele două ipostaze - ghid
și explorator.
Stretch
Educatorul invită grupul în circle time într-un joc de echipă.
Se vor forma echipe de câte doi care vor sta față în față.
Scopul jocului este acela de a explora și testa cum poți relua contactul
fizii al palmelor în clipa în care te îndepărtezi din ce în ce mai mult - la
început echipa e aproape lipită și treptat se dau la fiecare rundă
câte un pas în spate și testează cât se pot îndepărta pentru a putea
atinge palmele colegului.
La final, se pot schimba partenerii de joc și se poate relua exercițiul.
Cercul reflecției: Cum a fost? Care a fost cea mai dificilă parte a
exercițiului și cum ați rezolvat-o? Ce ne poate învăța acest exercițiu
despre relațiile pe care le avem cu ceilalți? - cu cât ne îndepărtăm
într-o relație, cu atât mai dificil putem relua legătura.
Să ne salvăm împreună

75
Materiale: sfori, obstacole, comoară.
Educatorul invită copiii în circle time. Le povestește că are nevoie de ei

într-o expediție de călătorie în junglă, însă o călătorie în care ei au fost
capturați și legați și din care ei trebuie să evadeze.. Folosind sfoara,
grupul va fi legat în strânsoare, iar scopul jocului este acela de a se
deplasa în grup pentru a evada.
Traseul poate fi creat cu start și finish, cu obstacole pe drum, cu un
cronometru.
Cercul reflecției: Cum a fost experiența de a călători legați? Cine v-a
ghidat? Cum ați reușit să mergeți în grup? Ce a fost cel mai dificil de
realizat?
Pizza
Grupul se va așeza într-un cerc, cu fața într-o singură direcție, stând unul în
spatele celuilalt.
Scopul jocului este acela de a simula pregătirea unei tăvi de pizza, iar tava
este spatele colegului din față. Pașii
de urmat prin atingere și masaj - educatorul modelează mișcarea cu accent
pe mai tare, mai încet:
● se frământă aluatul: ”și se frâmântă bine, cu ambele mâini, apâsând
aluatul și masând bine bine
ingredientele; acum mai tare apăsăm pentru a-l frământa, acum mai încet
● se întinde aluatul: se întinde bine, peste tot în tavă...și în stânga..și în
dreapta și în sus și în jos, până în toate colțurile...
● se adaugă ingredientele: cașcavalul, șunca, măslinele, condimentele
● se introduce tava la cuptor. Poftă bună!
La final, grupul va pregăti încă o tavă de pizza, de data aceasta grupul se
întoarce în direcția opusă astfel încât cei care au făcut masaj vor primi
masajul.
Eveniment VIP
toleranței
ceilalți
Materiale: hârtie colorată, creioane colorate, carioci
Copiii au cerința de a face câte o invitație către un membru al familiei sau
prieten care să petreacă o parte din zi la grădiniță alături de copil.Invitația
va fi acompaniată de un mesaj din partea educatorului în
care se oferă detalii și în care adultul este invitat să stabilească o zi și oră
când poate veni. Pentru fiecare adult este alocată o zi diferită.
Când adultul sosește în grădiniță la fi integrat în activitățile zilei. Copilul va
prezenta VIP-ul cu nume, ce relație are cu aceasta și de ce este importantă
pentru el și va alege să spună o poveste despre sine.
Educatorul încurajează copiii să interacționeze cu VIP (Very Important
Person), să îi pună întrebări etc.
Ciuperca

Materiale: parașută colorată
Jocul cu parașuta încurajează jocul non-competitiv; se adresează

antrenării autocontrolului, a motricității grosiere (întărirea mușchilor de
la nivelul umerilor, brațelor și mâinilor), dezvoltarea simțului ritmic,
dezvoltarea atenției active.
Se desfășoară parașuta, șe așează participanții într-un cerc, ținând-o de
margini. Trag de parașută până va sta întinsă, apoi o coboară la nivelul
genunchilor. La auzul semnalului ”ciuperca”, toată lumea va trage de
parașută în sus, fără să o lase în jos. În urma acestei mișcări, parașuta se
va umple cu aer și se va ridica precum o ciupercă gigantică. Pentru a se
ridica suficient, toți participanții se depleasează cât mai
mult spre centru, în timp ce parașuta se ridică.
V. Responsible Decision Making
1. Dezvoltarea abilității de a identifica probleme;
2. Dezvoltarea capacității de analiză a situațiilor
3. Dezvoltarea capacității de a găsi soluții;
4. Dezvoltarea abilităților de evaluare;
5. Dezvoltarea capacității de reflecție;
6. Dezvoltarea responsabilității etice.
SOAR
Obiectiv de referință: 5.1. Dezvoltarea abilității de a identifica

probleme;
Obiectiv de referință: 5.2. Dezvoltarea capacității de analiză a situațiilor
Obiectiv de referință: 5.3. Dezvoltarea capacității de a găsi soluții;
Obiectiv de referință: 5.4. Dezvoltarea abilităților de evaluare;
Obiectiv de referință: 5.5. Dezvoltarea capacității de reflecție;
Obiectiv de referință: 5.6. Dezvoltarea responsabilității etice.
Materiale: reciclabile, materiale senzoriale
Se va urmări în grup animația SOAR - la final e important să existe o

scurtă discuție despre ce au observat, ce emoții a trăit fata din animație,
ce comportamente a avut și cum au ajutat-o, ce strategii a folosit.
Ulterior, pe baza reflecției, educatorul invită fiecare copil să își seteze un
obiectiv de construcție - poate fi orice, pe baza materialelor prezente în
sală; scopul activității este acela de a urmări strategia de gândire și
modul în care animația le-a insuflat un dram de perseverență în a-și
atinge obiectivul.
Jenga Tower
Obiectiv de referință: 5.2. Dezvoltarea abilității de a identifica probleme

Obiectiv de referință: 5.2. Dezvoltarea abilității de analiză a situațiilor
Obiectiv de referință: 5.3. Îmbunătățirea abilităților de a găsi soluții
Materiale: jocul de Jenga, cardurile cu situații traduse de Emma
Activitatea pornește de la jocul de Jenga, antrenează lucrul în echipă și
stimulează capacitatea copiilor de a a-și exersa abilitea de a lua decizii în
diverse situații, ținând cont de mai multe aspecte (descrierea
situației, identificarea posibilelor soluții, evaluarea consecințelor și alegerea
unei soluții pe care ar putea să o pună în aplicare).
Educatorul le va sugera acest model de gândire prin întrebări care să îi
ghideze în căutarea soluției (Ce ai face în situația dată, ce crezi că s-ar
întâmpla dacă ai alege varianta x etc, Care sunt avantajele și
dezavantajele unei astfel de decizii etc..)
Fiecare culoare din joc este asociată cu un tip de scenariu (de ex galben-
situații legate de grădiniță, verde- la locul de joacă, albastru- acasă, roșu-
situații care pot apărea în timpul mesei etc).
Jucătorii se vor așeza în cerc iar cardurile de joc vor fi așezate pe categorii
cu fața în jos.
Copiii asamblează împreună turnul după care încep să scoată pe rând
piesele iar în funcție de culoarea piesei, vor extrage un card și vor găsi
o soluție pentru situația dată. Dacă ceilalți jucători au alte idei, vor
aștepta ca cel care a extras primul să găsească o soluție și pot veni și ei
cu o altă propunere după care vor extrage o piesă de aceeași culoare.
Jocul se continuă până când turnul se dărâmă iar cardurile folosite se
păstrează separat pentru ca atunci când vor relua jocul, să nu repete
același exemple.
Concurs NASA
Obiectiv de referință: 2.2. Dezvoltarea rezistenței la frustrare.
Obiectiv de referință: 2.3. Dezvoltarea disciplinei de a urma regulile unei
activități.
Obiectiv de referință: 2.4. Dezvoltarea automotivării.
Obiectiv de referință: 3: Dezvoltarea abilității de a comunica.
Obiectiv de referință. 5: Responsible Decision Making.
materiale: Ouă, paie, bețe de înghețată, bețe de pipă, vată, scoci, pungi
etc.
Vizualizăm un video despre perseverenta
Copiii povestesc despre filmuleț: ce au observat, ce au înțeles că înseamnă

și cum te ajută perseverența, iar educatorul încearcă să introducă faptul
că acest concept se poate aplica în orice situație dificilă cu care un copil
se poate confrunta
Ulterior, educatorul îi invită pe copiii în circle time și le povestește cum
NASA a lansat un concurs pentru alegera celui mai bun sistem de protecție
pentru o capsula pe care o vor trimite pe MARTE.
Grupul se împarte în grupe a câte 4 membri care primesc materialele și
sarcina de a concepte, construi și testa dispozitivul pt NASA.
Fiecare grupă participă la concurs prin a proteja un ou care va cădea de la
Grupele au la dispoziție 20 de minute pentru concepție și
construcție. După acest termen fiecare grupă va alege un purtător de
cuvânt care va prezenta dispozitivul și va convinge juriul că e cel mai
stabil. La final, se vor testa dispozitivele de pe un scaun, pe care urcă
reprezentantul fiecărei echipe.
STEAM Challenge
Obiectiv de referință: 5.1. Dezvoltarea abilității de a identifica probleme;

Materiale: lut, scobitori / plastelină, bețe de pipă
Educatorul îi provoacă pe copii să construiască un turn cât mai înalt din

materialele pe care le au la dispoziție, fie individual, fie în echipe de 2
copii. Pentru un plus de angajament, educatorul va trasa cu scotch de
hârtie pe perete mai multe măsuri de înălțime, peste care turnurile
copiilor să treacă pentru a fi
cât mai challenging.
La final, fiecare copil va evalua proiectul și va descrie cum l-a realizat,
prin ce etape și cum a ajuns la forma lui finală.
Scopul este acela de a observa ce strategii de gândire folosesc și cum fac
față frustrărilor și provocărilor de pe parcurs.
Reguli de circulație

Obiectiv de referință: 5.6. Dezvoltarea responsabilității etice.
Materiale: Semne de circulație printate: semafor, semnul care indică o

trecere de pietoni, semnul stop
Trecere de pietoni desenată pe jos în curte, Mașini, biciclete, trotinete

Se discută în sală despre regulile de circulație. Mai întâi se punctează ceea
ce știu deja copiii, apoi
educatorul adaugă:
a. Uită-te în ambele părți atunci când traversezi
b. Ține de mână un adult într-o parcare sau atunci când traversezi
c. Traversează doar pe la trecerea de pietoni
d. Nu alerga în stradă (dacă scapi o minge sau nu urmări vreun animal)
e. Când cineva pleacă cu mașina nu îl urmări fără ca acesta să știe,
deoarece există pericolul să dea cu mașina în spate și să te lovească
f. Pe trotuar mergi pe partea interioară a acestuia, nu aproape de bordură
g. Dacă nu există trotuar, mergi pe partea stângă a străzii, astfel încât să
vezi mașinile care
vin din fața ta
h. Fii extra-atent pe timp de noapte
Urmează momentul în care copiii își vor construi un oraș în care să includă
regulile de circulație. Ulterior, vor deveni pietoni și șoferi de mașini sau
de biciclete (fac schimb de roluri pe parcurs) și trebuie să respecte
regulile de circulație și regulile prezentate în prealabil.
Wheel of Choice - Roata Soluțiilor

Obiectiv de referință 5.4. Dezvoltarea abilităților de evaluare;
Obiectiv de referință 5.5. Dezvoltarea capacității de reflecție;
Obiectiv de referință 5.6. Dezvoltarea responsabilității etice.
Materiale: Foi colorate, Creioane colorate, Lipici, Foarfece
1. Fiecare copil își amintește de o situație în care a fost furios, nervos și a

vrut să acționeze într-un mod în care știa că nu e acceptabil: să lovească,
să țipe, să strice un obiect
2. Educatorul invită copiii să discute despre aceste situații și fiecare să
găsească o alternative pașnică
3. Copiii vor fi ajutați să scrie pe scurt alternativa pe propria foaie
4. Se decupează soluțiile și sunt lipite în forma unei roți pe care o vom
numi „Roata soluțiilor”.
5. Roata va fi afișată în zona de mindfulness astfel încât copiii să aibă acces
la ea când au nevoie.
Exemplu de roata!
Ai grijă de….

Materiale: Ouă fierte, Carioci, markere, tempera, pensule, Materiale de

decorat (stickere), Diverse materiale textile
Copiii vor fi anunțați că urmează un experiment care va dura o săptămână

întreagă (de preferat ca experimentul să debuteze luni și să se încheie
vineri).
Pe parcursul experimentului vor avea ca misiune să aibă grijă de un nou.
Fiecare va primi câte un ou fiert și sunt invitați să îl decoreze,
personalizeze ca și cum ar fi o jucărie.
După li se explică regulile pe care trebuie să le respecte pe parcursul
săptămânii:
a. oul trebuie să fie în permanență cu ei sau să știe exact unde este
dacă îl lasă acasă
b. oul trebuie adus la grădiniță în fiecare zi, pentru a se asigura că știu
unde este
c. oul nu trebuie spart
d. oul NU este responsabilitatea părinților. Copiii trebuie să înțeleagă
că părinții nu îi vor ajuta să aibă grijă de acest ou.
La sfârșitul săptămânii ne reunim împreună cu ouăle și fiecare
povestește cum s-a simțit să aibă în grijă
un obiect. În cazul în care cineva a pierdut sau spart oul, îi asigurăm că
este în regulă și le reamintim că este un exercițiu pentru a înțelege
cum ne responsabilizăm, pentru propriile lucruri. Le amintim cum el
sau altcineva a pierdut o jucărie, este o situație des întâlnită,
important este cum ne raportăm la ea.
Paper Tower
Materiale: foi, suluri de carton

Educatorul invită grupul în circle time. Le povestește că în trecut a
existat o lume formată doar din materiale reciclabile, care nu afectau
planeta Pământ. Tocmai de aceea, copiii au provocarea de
a reclădi regatul materialelor reciclabile, folosind doar două materiale,
pentru a le reaminti oamenilor cum trăiau acum mulți ani. Se vor împărți
pe echipe și vor primi kiturile, iar scopul este acela de a construi un
castel din suluri de carton și foi A4 în orice mod își dorește grupul într-un
timp de 10 minute.
Cercul reflecției: Cum v-ați organizat și care a fost strategia voastră?
Ce a funcționat și ce nu a mers?
Cum a influențat cronometrul activitatea voastră? Dacă ați construi un
al doilea turn, ce ați face diferit acum?
Tower of Feetza
Materiale: pantofii grupului
Educatorul invită grupul în circle time și le povestește despre cea mai

nouă provocare: construcția unui turn din... încălțările lor. Se vor forma
două echipe și scopul este ca fiecare echipă să construiască cea mai înaltă
structură folosind doar încălțările, într-un timp indicat.
Cercul reflecției: Cum v-ați organizat și care a fost strategia voastră? Ce

a funcționat și ce nu a mers?
Cum a influențat cronometrul activitatea voastră? Dacă ați construi un
al doilea turn, ce ați face diferit acum?
FOOD Fest
Obiectiv de referință: 5.1. Dezvoltarea abilității de a identifica

probleme;
Marshmallow Challenge
Materiale: kituri de construcție (spaghetti, sfoară, scotch, 1 marshmallow)
Educatorul invită grupul în circle time și le povestește despre un concurs de

echilibru la care vor participa.
Se vor forma echipe de 3-4 copii care vor primi un kit de construcție.
Scopul jocului este acela de a construi cea mai înaltă și stabilă construcție
care să țină în vârf o bezea, iar pentru acest task grupul va avea 20 de
minute la dispoziție.
Cercul reflecției: Care a fost cel mai dificil lucru în proiect? Ce
presupuneri ați făcut în timpul task-ului?
Cum ați stabilit strategia și cum ați lucrat la proiect? Dacă l-ați construi
din noi, ce ați schimba?
Observații: grupurile de copii reușeșc construcții mai înalte și creative
decât mulți adulți pentru că nu sunt încorsetați de reguli; de obicei își
iau mai mult timp în a testa diverse prototipuri, în schimb adulții
petrec mai mult timp în a planifica. Presupoziția cea mai recurentă e
că bezeaua e ușoară, însă în timpu task-ului majoritatea oamenilor
observă că e defapt mai grea decât au prevăzut - de urmărit cum se
schimbă presupunerile în timpul acțiunilor

Dimensiunea Socio - Emotionala Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensiunea Socio - Emotionala Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensiunea Socio - Emotionala Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensiunea socio – emotionala

● managementul relațiilor: ce e o relație, modele de comunicare în

● identificarea, denumirea și gestionarea emoțiilor;

Copiii văd lucrurile din perspectiva personală, de aceea se vor exprima

Autocontrolul se referă la capacitatea copilului de a-și gestiona emoțiile

Copiii au nevoie de abilitatea de a recunoaște emoțiile și sentimentele

● învățarea experiențială este cheia de interpretare a acestui ghid SEL;

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Materiale: carton, paste, orez, semințe, materiale naturale senzoriale.

Educatorul invită copiii într-un circle time și îi provoacă să se prezinte prin

Ulterior, fiecare copil își va face o reprezentare a prenumelui său (pentru

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor.

Educatorul printează și pregătește piesele de puzzle,

Cercul reflecției: Cât de ușor ai ales lucrurile care te reprezintă? Ce

Materiale: fișe individuale de lucru

Fiecare copil va avea o listă de provocări pe care le va citi cu ajutorul

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor.

Materiale: mosor de ață, castane, conuri de brad, pietre

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Materiale: foi, scotch, creion grafic, balon, acuarele.

O parte importantă din mesajul ”Cine sunt?” stă în conștientizarea

Cercul reflecției: Ce ai observat la amprentele tale? Au existat

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor

Materiale: orez/nisip/făină/, cartoline emoții, caserole.

Cercul reflecției: Cum v-ați simțit să vă jucați în materiale? Ce emoții

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor.

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Materiale: ouă, vase, un separator de ouă.

Cercul reflecției: Ce provocări aveți? Ce emoții puteți separa? Cum v-

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor;

Cercul reflecției: Cum a fost să mimezi? Ce a fost mai dificil de

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Educatorul le transmite copiilor că se vor transforma în detectivi ai

Cercul reflecției: Ce emoții ați descoperit la colegii voștri? Cum s-au

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor

Materiale: pahare plastic, cești, castroane.

Materiale: foi mari hârtie, creioane cerate.

Identitatea corporală este un concept de bază în formarea identității

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Materiale: cercuri hoola-hoop, eșarfe, corzi, decorațiuni

Cercul reflecției: Cum te-ai simțit în mișcare - ce ai făcut cât te-ai

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor.

Materiale: laptop, boxă, melodii

Dansul poate fi o formă de eliberare emoțională fascinantă: mișcarea în

Cercul reflecției: Cum te-ai simțit dansând? Care fost muzica ta

Obiectiv de referință: 1.2. Dezvoltarea percepției de sine.

După ce am împărtășit despre familiile noastre și care e componența lor,

Cercul reflecției: Cum a fost să construiești casa ta? Ce au în comun

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Materiale: fotografii ale familiilor fiecărui copil;

Educatorul invită copiii în circle time - le povestește despre familie și

Cercul reflecției: Cum a fost să povestiți despre familia voastră? Ați

Obiectiv de referință: 1.1 Identificarea emoțiilor.

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor

Materiale: bețe de bambus, mohair, decorațiuni, panglică.

Joc de rol: educatorul are o baghetă pregătită și îi invită pe copii în

Obiectiv de referință: 1.1. Identificarea emoțiilor

Lutul este un material senzorial atrăgător pentru orice vârstă; lucrul cu