Sari la conținut

Comuna Dăbâca, Cluj: Diferență între versiuni

46°58′21″N 23°40′28″E (Comuna Dăbâca, Cluj) / 46.97250°N 23.67444°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Eliminare din infocasetă parametri migrați la Wikidata sau fără valoare, recategorisit, revizitat introducere standard. Greșit? Raportați aici.
Eliminare din infocasetă parametri migrați la Wikidata sau fără valoare, recategorisit, standardizat introducerea și secțiunile Demografie și Administrație. Greșit? Raportați aici.
 
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 10 utilizatori)
Linia 3: Linia 3:
| dimensiune_hartă = 290px
| dimensiune_hartă = 290px
| descriere_hartă = Localizarea comunei în județul Cluj
| descriere_hartă = Localizarea comunei în județul Cluj
| hartă = Dabaca jud Cluj1.jpg
| hartă = Dabaca jud Cluj.svg
| lider_titlu = Primar
| lider_titlu = Primar
| recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]]
| populație = {{decrease}} 1543
| densitate = 36,29
| densitate = 36,29
| cod-poștal = 407265
| cod-poștal = 407265
Linia 31: Linia 29:
| hartă1 = Josephinische Landaufnahme pg063.jpg
| hartă1 = Josephinische Landaufnahme pg063.jpg
| descriere_hartă1 = Dăbâca pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773.<br />([https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/index.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg063.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| descriere_hartă1 = Dăbâca pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773.<br />([https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/index.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg063.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| populație_note_subsol = <ref name="kia.hu" /><ref name="insse_2011_nat" />
}}
}}
'''Dăbâca''' (în {{de|Doboka sau Dabuke}}, în {{hu|Doboka}}) este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Cluj]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Dăbâca, Cluj|Dăbâca]] (reședința), [[Luna de Jos, Cluj|Luna de Jos]] și [[Pâglișa, Cluj|Pâglișa]]. Este situată în nord-estul Dealurilor Clujului, pe [[râul Lonea]].
'''Dăbâca''' (în {{de|Doboka sau Dabuke}}, în {{hu|Doboka}}) este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Cluj]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Dăbâca, Cluj|Dăbâca]] (reședința), [[Luna de Jos, Cluj|Luna de Jos]] și [[Pâglișa, Cluj|Pâglișa]]. Este situată în nord-estul Dealurilor Clujului, pe [[râul Lonea]].
Linia 39: Linia 36:


== Istoric ==
== Istoric ==

[[Fișier:Transilvania.jpg|thumb|left|The map shows the phases of the occupation of Transylvania during the Xth and XIIIth centuries]]
Târgul Dăbâca apare menționat pentru prima oară în 1064, fiind format pe atunci din cetatea Dăbâca și o localitate formată lângă ea. În 1164 este menționat [[comitatul Dăbâca]] și comitele de Dăbâca, Leustachius, care va deveni căpetenia țării în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este menționat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 există și primele menționări ale cetății Dăbâca ca și reședință a comitatului.
Târgul Dăbâca apare menționat pentru prima oară în 1064, fiind format pe atunci din cetatea Dăbâca și o localitate formată lângă ea. În 1164 este menționat [[comitatul Dăbâca]] și comitele de Dăbâca, Leustachius, care va deveni căpetenia țării în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este menționat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 există și primele menționări ale cetății Dăbâca ca și reședință a comitatului.


Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier si apoi de o cercetare arheologică amanuntită inițiată in 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este așezată pe terasă superioară a Văii Lonei si avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.
Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier și apoi de o cercetare arheologică amănunțită inițiată in 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este așezată pe terasă superioară a Văii Lonei si avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.


În lucrarea ''[[Gesta Hungarorum]]'' a cronicarului [[Anonymus]], apare menționat ducatul lui [[Gelou|Gelu]] ca întinzându-se de la Valea Someșului până la [[Poarta Meseșului]]. Cercetările arheologice au arătat o locuire datată înaintea sosirii ungurilor dar nu au putut dovedi nationalitatea populatiei din zona cetății Dăbâca. <ref>Curta, Florin. “Transylvania Around A.D. 1000.” In Europe Around the Year 1000. Edited by Przemyslaw Urbanczyk. Warsaw: Institute of Archaeology and Ethnology, 2001.</ref>
În lucrarea ''[[Gesta Hungarorum]]'' a cronicarului [[Anonymus]], apare menționat ducatul lui [[Gelou|Gelu]] ca întinzându-se de la Valea Someșului până la [[Poarta Meseșului]]. Cercetările arheologice au arătat o locuire datată înaintea sosirii ungurilor dar nu au putut dovedi naționalitatea populației din zona cetății Dăbâca. <ref>Curta, Florin. “Transylvania Around A.D. 1000.” In Europe Around the Year 1000. Edited by Przemyslaw Urbanczyk. Warsaw: Institute of Archaeology and Ethnology, 2001.</ref>


În 1068, la [[Chiraleș, Bistrița-Năsăud|Chiraleș]], aproape de Dăbâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon (14 ani) alături de ducii Geisa și Ladislau împotriva pecenegilor și a românilor conduși de Osul și aflați în retragere. Timp de o săptămână înaintea luptei Solomon și aliații săi și-au adăpostit oștirile la Dăbâca (''in urbem Dobuka''), în așteptarea apropierii dușmanilor.
În 1068, la [[Chiraleș, Bistrița-Năsăud|Chiraleș]], aproape de Dăbâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon (14 ani) alături de ducii Geisa și Ladislau împotriva pecenegilor și a românilor conduși de Osul și aflați în retragere. Timp de o săptămână înaintea luptei Solomon și aliații săi și-au adăpostit oștirile la Dăbâca (''in urbem Dobuka''), în așteptarea apropierii dușmanilor.
Linia 68: Linia 65:
|thumb=left
|thumb=left
|caption=Componența etnică a comunei Dăbâca
|caption=Componența etnică a comunei Dăbâca
|label1=Români|value1=81.33|color1=#8080ff
|label1=Români|value1=86.15|color1=#8080ff
|label2=Maghiari|value2=6.86|color2=#80ff80
|label2=Romi|value2=3.2|color2=#80ffff
|label3=Romi|value3=6.41|color3=#80ffff
|label3=Maghiari|value3=2.71|color3=#80ff80
|label4=Necunoscută|value4=5.24|color4=#9f9f9f
|label4=Alte etnii|value4=7.93|color4=#555555}}{{Pie chart
⚫
|label5=Altă etnie|value5=0.12|color5=#555555}}
{{Pie chart
|thumb=left
|thumb=left
⚫
|style=clear:none;
|caption=Componența confesională a comunei Dăbâca
|caption=Componența confesională a comunei Dăbâca
⚫
|style=clear: none;
|label1=Ortodocși|value1=77.38|color1=#8080ff
|label1=Ortodocși|value1=78.08|color1=#8080ff
⚫
|label2=Reformați|value2=6.35|color2=#80ff80
⚫
|label2=Greco-catolici|value2=4.24|color2=#ff80ff
⚫
|label3=Penticostali|value3=2.59|color3=#3fc03f
⚫
|label3=Reformați|value3=4.04|color3=#80ff80
⚫
|label4=Greco-catolici|value4=5.96|color4=#ff80ff
⚫
|label4=Penticostali|value4=3.62|color4=#80ffff
|label5=Martori ai lui Iehova|value5=1.1|color5=#3f3fc0
⚫
|label5=Alte religii|value5=1.81|color5=#555555
|label6=Necunoscută|value6=5.44|color6=#c0c0c0
|label7=Altă religie|value7=1.16|color7=#9f9f9f}}
|label6=Necunoscută|value6=8.21|color6=#9f9f9f}}
</div>
</div>
Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Dăbâca se ridică la {{formatnum:1543}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:1804}}&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,34%). Principalele minorități sunt cele de [[Maghiarii din România|maghiari]] (6,87%) și [[Romii din România|romi]] (6,42%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Dăbâca se ridică la 1.437 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.543 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (86,15%), cu minorități de [[Romii din România|romi]] (3,2%) și [[Maghiarii din România|maghiari]] (2,71%).<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (78,08%), cu minorități de [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (4,24%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (4,04%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (3,62%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (77,38%), dar există și minorități de [[Biserica Reformată din România|reformați]] (6,35%), [[greco-catolici]] (5,96%), [[penticostali]] (2,59%) și [[Organizația Religioasă Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]] (1,1%). Pentru 5,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref>


== Politică și administrație ==
== Politică și administrație ==
<!-- secțiune administrație -->Comuna Dăbâca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_cj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
<!-- secțiune administrație -->Comuna Dăbâca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_cj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
Linia 244: Linia 237:
* [[Cetatea Dăbâca]]
* [[Cetatea Dăbâca]]
* [[Biserica reformată din Dăbâca]]
* [[Biserica reformată din Dăbâca]]
* [[Conacul Rhedy de la Dăbâca|Conacul Rhedy]] (din [[secolul al XVIII-lea]])
* [[Conacul Rhedy de la Dăbâca|Conacul "Rhedy"]] (din [[secolul al XVIII-lea]])
* [[Castelul Teleki din Luna de Jos]]
* [[Castelul Teleki din Luna de Jos|Castelul "Teleki" din Luna de Jos]]
* [[Dealurile Clujului de Est]] (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)


== Note ==
== Note ==
Linia 269: Linia 263:


== Imagini ==
== Imagini ==
<gallery mode="packed" heights="145px">
<gallery mode="packed" heights="145">
File:RO CJ Luna de Jos (6).JPG |<div style="text-align:center">Intrarea în satul Luna de Jos</div>
Fișier:RO CJ Luna de Jos (6).JPG|<div style="text-align:center">Intrarea în satul Luna de Jos</div>
File:RO CJ Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Luna de Jos</div>
Fișier:RO CJ Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Luna de Jos</div>
File:Castelul Teleki din Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Turnul de vânătoare al Castelului Teleki din Luna de Jos</div>
Fișier:Castelul Teleki din Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Turnul de vânătoare al Castelului "Teleki" din Luna de Jos</div>
File:Monumentul Eroilor din Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Monumentul Eroilor din Luna de Jos</div>
Fișier:Monumentul Eroilor din Luna de Jos (2).JPG|<div style="text-align:center">Monumentul Eroilor din Luna de Jos</div>
File:Biserica ortodoxa din Luna de Jos (5).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă din Luna de Jos</div>
Fișier:Biserica ortodoxa din Luna de Jos (5).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă din Luna de Jos</div>
File:RO CJ Biserica reformata din Luna de Jos (1).JPG|<div style="text-align:center">Biserica reformată (monument istoric)</div>
Fișier:RO CJ Biserica reformata din Luna de Jos (1).JPG|<div style="text-align:center">Biserica reformată (monument istoric)</div>
File:Biserica reformata din Luna de Jos (6).JPG|<div style="text-align:center">Turnul bisericii reformate</div>
Fișier:Biserica reformata din Luna de Jos (6).JPG|<div style="text-align:center">Turnul bisericii reformate</div>
File:RO CJ Dabaca (1).JPG|<div style="text-align:center">Dăbâca</div>
Fișier:RO CJ Dabaca (1).JPG|<div style="text-align:center">Dăbâca</div>
File:RO CJ Dabaca (13).JPG|<div style="text-align:center">Bustul voievodului Gelu</div>
Fișier:RO CJ Dabaca (13).JPG|<div style="text-align:center">Bustul voievodului Gelu</div>
File:Biserica ortodoxa din Dabaca (23).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă (inițial greco-catolică, construită în 1904 și având atunci hramul Naşterea Sf. Fecioare Maria)</div>
Fișier:Biserica ortodoxa din Dabaca (23).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă (inițial greco-catolică, construită în 1904 și având atunci hramul Naşterea Sf. Fecioare Maria)</div>
File:Biserica ortodoxa din Dabaca (10).JPG
Fișier:Biserica ortodoxa din Dabaca (10).JPG
File:Biserica ortodoxa din Dabaca (12).JPG|<div style="text-align:center">Biserica (vest)</div>
Fișier:Biserica ortodoxa din Dabaca (12).JPG|<div style="text-align:center">Biserica (vest)</div>
File:Monumentul Eroilor din Dabaca (4).JPG|<div style="text-align:center">Monumentul Eroilor din Dăbâca</div>
Fișier:Monumentul Eroilor din Dabaca (4).JPG|<div style="text-align:center">Monumentul Eroilor din Dăbâca</div>
File:Cetatea Dabaca (25).JPG|<div style="text-align:center">Ansamblul fortificat Dăbâca</div>
Fișier:Cetatea Dabaca (25).JPG|<div style="text-align:center">Ansamblul fortificat Dăbâca</div>
File:Cetatea Dabaca (19).JPG |<div style="text-align:center">Dăbâca</div>
Fișier:Cetatea Dabaca (19).JPG|<div style="text-align:center">Dăbâca</div>
File:Biserica greco-catolica din Dabaca (3).JPG|<div style="text-align:center"> Biserica greco-catolică din Dăbâca</div>
Fișier:Biserica greco-catolica din Dabaca (3).JPG|<div style="text-align:center"> Biserica greco-catolică din Dăbâca</div>
File:Biserica reformata din Dabaca (4).JPG|<div style="text-align:center">Biserica reformată (monument istoric)</div>
Fișier:Biserica reformata din Dabaca (4).JPG|<div style="text-align:center">Biserica reformată (monument istoric)</div>
File:Biserica reformata din Dabaca (7).JPG |<div style="text-align:center">Biserica reformată (detaliu)</div>
Fișier:Biserica reformata din Dabaca (7).JPG|<div style="text-align:center">Biserica reformată (detaliu)</div>
File:RO CJ Dabaca (16).JPG|<div style="text-align:center">Drumul Dăbâca-[[Pâglișa, Cluj|Pâglișa]]</div>
Fișier:RO CJ Dabaca (16).JPG|<div style="text-align:center">Drumul Dăbâca-[[Pâglișa, Cluj|Pâglișa]]</div>
File:RO CJ Pâglișa (1).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în satul Pâglișa</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (1).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în satul Pâglișa</div>
Fișier:Biserica de lemn din Pâglișa.jpg|Vechea biserică din lemn din Pâglișa
Fișier:Biserica de lemn din Pâglișa.jpg|Vechea biserică din lemn din Pâglișa
File:RO CJ Pâglișa (13).jpg
Fișier:RO CJ Pâglișa (13).jpg|Pâglișa, județul Cluj
File:RO CJ Pâglișa (6).jpg
Fișier:RO CJ Pâglișa (6).jpg|Pâglișa, județul Cluj
File:RO CJ Pâglișa (7).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (7).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor</div>
File:RO CJ Pâglișa (9).jpg |<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (9).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div>
File:RO CJ Pâglișa (10).jpg |<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (10).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div>
File:RO CJ Pâglișa (16).jpg|<div style="text-align:center">Biserica „[[Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil]]”</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (16).jpg|<div style="text-align:center">Biserica „[[Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil]]”</div>
File:RO CJ Pâglișa (17).jpg|<div style="text-align:center">Împrejurimi</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (17).jpg|<div style="text-align:center">Împrejurimi</div>
File:RO CJ Pâglișa (18).jpg|<div style="text-align:center">Drumul Pâglișa-[[Dârja]]</div>
Fișier:RO CJ Pâglișa (18).jpg|<div style="text-align:center">Drumul Pâglișa-[[Dârja]]</div>
</gallery>
</gallery>


Linia 307: Linia 301:
* [http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1716 Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.]
* [http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1716 Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.]
* [http://www.listafirme.ro/harta/cluj_dabaca.htm Imagine din satelit a zonei Dăbâca]
* [http://www.listafirme.ro/harta/cluj_dabaca.htm Imagine din satelit a zonei Dăbâca]
* [http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp?nr=14&Lang=RO&NrSel=0&IDRap=4708 CIMEC (Repertoriul arheologic, inclusiv Dăbâca]
* [http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp?nr=14&Lang=RO&NrSel=0&IDRap=4708 CIMEC (Repertoriul arheologic, inclusiv Dăbâca] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070929095844/http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp?nr=14&Lang=RO&NrSel=0&IDRap=4708 |date=2007-09-29 }}
* [http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=853 Date demografice conform recensământului din anul 2002]
* [http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=853 Date demografice conform recensământului din anul 2002]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630162625/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=&men=gpro&lng=en&geo=-3059&srt=pnan&col=abcdefghimoq&msz=1500&pt=c&va=&geo=493148367 Dăbâca (pe world-gazetteer)]
* {{en icon}} [http://archive.is/20130630162625/http://www.world-gazetteer.com/wg.php?x=&men=gpro&lng=en&geo=-3059&srt=pnan&col=abcdefghimoq&msz=1500&pt=c&va=&geo=493148367 Dăbâca (pe world-gazetteer)]


Versiunea curentă din 20 octombrie 2023 21:44

Pentru alte sensuri, vedeți Dăbâca (dezambiguizare).
Dăbâca
—  comună  —
Primăria comunei Dăbâca
Primăria comunei Dăbâca
Dăbâca se află în România
Dăbâca
Dăbâca
Dăbâca (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°58′21″N 23°40′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.97250°N 23.67444°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA57546
Atestare1068 [1]
ReședințăDăbâca
Sate componenteDăbâca, Luna de Jos, Pâglișa
Guvernare
 - PrimarEmil Cioban[*]​[3] (PNL, )
Suprafață
 - Total50,25 km²
Altitudine334 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.437 locuitori
 - Densitate36,29 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Dăbâca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Dăbâca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Dăbâca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dăbâca (în germană Doboka sau Dabuke, în maghiară Doboka) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Dăbâca (reședința), Luna de Jos și Pâglișa. Este situată în nord-estul Dealurilor Clujului, pe râul Lonea.

Toponimie

[modificare | modificare sursă]

Denumirea satului este una de origine slavă, derivând din cuvântul dlubocu (adâncitură).[4] Poate proveni și după numele căpeteniei maghiar Doboka.[necesită citare] Odată cu secolul al XIII-lea Dăbâca apare menționată în documentele timpului - Dobuk (1219), Villa castri de Doboka / Dobokawarfolua (1279), Terra Doboka (1308), Dobaca (1308), Villa Doboca (1315), Dabaka (1321), De Boca (1332), Debika (1839), Dobika (1850), Doboka (1854)[5][6].

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Târgul Dăbâca apare menționat pentru prima oară în 1064, fiind format pe atunci din cetatea Dăbâca și o localitate formată lângă ea. În 1164 este menționat comitatul Dăbâca și comitele de Dăbâca, Leustachius, care va deveni căpetenia țării în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este menționat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 există și primele menționări ale cetății Dăbâca ca și reședință a comitatului.

Primele cercetări ale cetății aparțin din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier și apoi de o cercetare arheologică amănunțită inițiată in 1964 de către echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelară și era formată dintr-un număr de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este așezată pe terasă superioară a Văii Lonei si avea rolul de a menține controlul asupra drumului de transport al sării de la Sic la Poarta Meseșului.

În lucrarea Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus, apare menționat ducatul lui Gelu ca întinzându-se de la Valea Someșului până la Poarta Meseșului. Cercetările arheologice au arătat o locuire datată înaintea sosirii ungurilor dar nu au putut dovedi naționalitatea populației din zona cetății Dăbâca. [7]

În 1068, la Chiraleș, aproape de Dăbâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon (14 ani) alături de ducii Geisa și Ladislau împotriva pecenegilor și a românilor conduși de Osul și aflați în retragere. Timp de o săptămână înaintea luptei Solomon și aliații săi și-au adăpostit oștirile la Dăbâca (in urbem Dobuka), în așteptarea apropierii dușmanilor.

În 1279 regele Ladislau Cumanul al Ungariei va dona satele cetății Dăbâca banului Micud de Severin, iar domeniul va rămâne în proprietatea familiei acestuia. O altă mențiune a satelor comunei avem din secolul al XVIII-lea, când acestea sunt incluse în domeniul Bonțida al lui Gheorghe Bánffy, guvernator al Transilvaniei.

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Dăbâca se află în Podișul Someșan, la 35 km de municipiul Cluj-Napoca. Teritoriul comunei include în proporție de 90% din suprafața comunei Valea Lonei și, pe o porțiune mai mică, Valea Someșului Mic. Altitudinile medii sunt de 300-350 m, cu maxime atinse pe Dealul Dâmbu lui Carol (577 m), Dealul Fata (547 m) și Dealul Cocoșed (492 m). Comuna are în componența satele Dăbâca, Pâglișa și Luna de Jos. Se învecinează la nord cu comuna Panticeu, la sud cu Borșa și Bonțida, la vest cu Vultureni, iar la est cu comunele Cornești și Iclod.

Clima

[modificare | modificare sursă]

Clima este una temperată cu influențe sensibil oceanice. Temperatura medie anuală este de 10 °C, cu minime de -30...-32 °C și maxime de 39 °C [8]. Temperaturile se mențin ușor mai ridicate pe Culoarul Someșului și puțin mai mici pe porțiunea aparținând văii Lonei.

Flora și fauna

[modificare | modificare sursă]

Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer (Quercus cernis) și gârniță (Quercus frainetto) până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat (Quercus robur), fagul, frasinul, arțarul țărănesc (Acer tataricum), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a.

Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică (Felix silvestris), ciuful de pădure (asia oxus), pițigoiul mare (Parus major), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc.

Solurile

[modificare | modificare sursă]

Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide și în proporție mai redusă alte tipuri de soluri.

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Dăbâca

     Români (86,15%)

     Romi (3,2%)

     Maghiari (2,71%)

     Alte etnii (7,93%)


Componența confesională a comunei Dăbâca

     Ortodocși (78,08%)

     Greco-catolici (4,24%)

     Reformați (4,04%)

     Penticostali (3,62%)

     Alte religii (1,81%)

     Necunoscută (8,21%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dăbâca se ridică la 1.437 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.543 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,15%), cu minorități de romi (3,2%) și maghiari (2,71%).[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,08%), cu minorități de greco-catolici (4,24%), reformați (4,04%) și penticostali (3,62%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Dăbâca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Emil Cioban[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal4    
Partidul Mișcarea Populară1    

Demografie istorie

[modificare | modificare sursă]

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[13] [14] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2.205 1.638 380 4 183 178
1880 2.463 1.899 381 6 177 -
1890 2.615 1.981 458 13 163 1
1900 2.733 2.143 452 14 124 -
1910 2.858 2.305 395 49 109 -
1920 2.813 2.394 315 1 103 20
1930 3.331 2.872 371 1 87 87
1941 3.468 2.976 383 5 104 104
1956 3.482 3.016 343 - 123 123
1966 3.163 2.843 285 - 35 35
1977 2.950 2.649 273 - 28 28
1992 1.925 1.672 143 2 108 108
2002 1.804 1.586 136 - 80 -

Dăbâca - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Reformată-Calvină din 1743

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 137
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ N. Drăganu - Românii în secolele IX-XIV pe baza toponimiei și onomasticei, București, 1933, p. 13
  5. ^ Pintilie, p. 28
  6. ^ C. Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura Academiei RSR, București, 1967, vol. 1, p. 191
  7. ^ Curta, Florin. “Transylvania Around A.D. 1000.” In Europe Around the Year 1000. Edited by Przemyslaw Urbanczyk. Warsaw: Institute of Archaeology and Ethnology, 2001.
  8. ^ Pintilie, p. 14
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  12. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  13. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Dăbâca
  14. ^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Pintilie, Mariana, Pintilie, Dorin (). Comuna Dăbâca: studiu monografic. Cluj-Napoca: Editura Eurodidact. ISBN 973-85092-4-6. 
  • P. Iambor, Nobilii de Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", XVI, 1979
  • Șt. Matei, N. Edroiu, Un relief medieval la Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", VIII, 1979
  • Șt. Pascu, M. Rusu, Cetatea Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", V, 1968
  • N. Vlassa, Așezarea neolitică de la Dăbâca, în "Acta Musei Napocensis", VI, 1969
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Intrarea în satul Luna de Jos
    Intrarea în satul Luna de Jos
  • Luna de Jos
    Luna de Jos
  • Turnul de vânătoare al Castelului "Teleki" din Luna de Jos
    Turnul de vânătoare al Castelului "Teleki" din Luna de Jos
  • Monumentul Eroilor din Luna de Jos
    Monumentul Eroilor din Luna de Jos
  • Biserica ortodoxă din Luna de Jos
    Biserica ortodoxă din Luna de Jos
  • Biserica reformată (monument istoric)
    Biserica reformată (monument istoric)
  • Turnul bisericii reformate
    Turnul bisericii reformate
  • Dăbâca
    Dăbâca
  • Bustul voievodului Gelu
    Bustul voievodului Gelu
  • Biserica ortodoxă (inițial greco-catolică, construită în 1904 și având atunci hramul Naşterea Sf. Fecioare Maria)
    Biserica ortodoxă (inițial greco-catolică, construită în 1904 și având atunci hramul Naşterea Sf. Fecioare Maria)
  • Biserica (vest)
    Biserica (vest)
  • Monumentul Eroilor din Dăbâca
    Monumentul Eroilor din Dăbâca
  • Ansamblul fortificat Dăbâca
    Ansamblul fortificat Dăbâca
  • Dăbâca
    Dăbâca
  • Biserica greco-catolică din Dăbâca
    Biserica greco-catolică din Dăbâca
  • Biserica reformată (monument istoric)
    Biserica reformată (monument istoric)
  • Biserica reformată (detaliu)
    Biserica reformată (detaliu)
  • Drumul Dăbâca-Pâglișa
    Drumul Dăbâca-Pâglișa
  • Intrarea în satul Pâglișa
    Intrarea în satul Pâglișa
  • Vechea biserică din lemn din Pâglișa
    Vechea biserică din lemn din Pâglișa
  • Pâglișa, județul Cluj
    Pâglișa, județul Cluj
  • Pâglișa, județul Cluj
    Pâglișa, județul Cluj
  • Monumentul eroilor
    Monumentul eroilor
  • Monumentul eroilor (detaliu)
    Monumentul eroilor (detaliu)
  • Monumentul eroilor (detaliu)
    Monumentul eroilor (detaliu)
  • Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
  • Împrejurimi
    Împrejurimi
  • Drumul Pâglișa-Dârja
    Drumul Pâglișa-Dârja

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dăbâca


v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Cluj
Reședința Stema judeţului Cluj
Municipii
Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla
Orașe
Comune

Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni

Sate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Dăbâca,_Cluj&oldid=15893007