Comuna Călărași, Cluj
| Călărași | |
| Harasztos | |
| — comună — | |
 Bisericile satului Călărași | |
  Călărași Călărași (România) | |
| Coordonate: 46°28′53″N 23°51′17″E / 46.48139°N 23.85472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56425 |
| Atestare | 1291 [1] |
| Reședință | Călărași |
| Sate componente | Călărași, Bogata, Călărași-Gară |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan Vasile Racolța[*][3] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 37,9 km² |
| Altitudine | 367 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.883 locuitori |
| - Densitate | 68,1 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407130 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Călărași, colocvial Hărăstaș, alternativ Hărastăș, (în maghiară Harasztos, în germană Wahldorf)), este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bogata, Călărași (reședința) și Călărași-Gară.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125) apare sub numele de Harasztos.
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată în vestul Podișului Transilvaniei, pe râul Grindu.
Altitudinea medie: 367 m.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Călărași
Români (65,8%)
Maghiari (23,53%)
Alte etnii (1,06%)
Necunoscută (9,61%)
Componența confesională a comunei Călărași
Ortodocși (60,01%)
Reformați (18,85%)
Penticostali (3,29%)
Romano-catolici (2,28%)
Unitarieni (1,27%)
Alte religii (4,3%)
Necunoscută (9,98%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Călărași se ridică la 1.883 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.021 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,8%), cu o minoritate de maghiari (23,53%), iar pentru 9,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,01%), cu minorități de reformați (18,85%), penticostali (3,29%), romano-catolici (2,28%), unitarieni (1,27%) și altele (1,22%), iar pentru 9,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Călărași este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan Vasile Racolța[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | ||||||
Evoluție istorică
[modificare | modificare sursă]Comparativ, în anul 1930 au fost înregistrați 1.874 locuitori, dintre care 1.204 maghiari, 586 români, 76 țigani și 8 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 997 reformați, 381 ortodocși, 277 romano-catolici, 183 greco-catolici ș.a.[8]
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 1.389 | 452 | 813 | 124 | 0 | |||
| 1880 | 1.502 | 465 | 896 | 2 | 139 | |||
| 1890 | 1.825 | 493 | 1.317 | 3 | 12 | |||
| 1900 | 1.928 | 551 | 1.377 | 0 | ||||
| 1910 | 1.936 | 570 | 1.361 | 2 | 3 | |||
| 1920 | 1.702 | 533 | 1.083 | 86 | ||||
| 1930 | 1.874 | 586 | 1.204 | 76 | 8 | |||
| 1941 | 2.043 | 762 | 1.193 | 1 | 87 | |||
| 1956 | 2.105 | 862 | 1.232 | 2 | 9 | 0 | ||
| 1966 | 2.477 | 1.203 | 1.265 | 1 | 7 | 1 | ||
| 1977 | 3.036 | 1.790 | 1.217 | 7 | 21 | 1 | ||
| 1992 | 2.754 | 1.762 | 991 | 1 | ||||
| 2002 | 2.587 | 1.758 | 825 | 3 | 1 | 0 | ||
Călărași, Cluj - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric
[modificare | modificare sursă]Așezarea romană din punctul “Bogata” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 cu codul CJ-I-s-A-06991.
Satul Călărași apare menționat documentar din 1291[11], situat la est de actuala localizare a localității.
Aici a existat un castel fortificat, distrus de-a lungul timpului, împreună cu localitatea inițială. Satul a fost ulterior reclădit pe actualul amplasament.
Până în anul 1876 a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului, iar în perioada interbelică a făcut parte din județul Turda.
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]- Biserica Reformată-Calvină, din secolul al XVI-lea.
- Vechea biserică de lemn din Ghiriș-Arieș (Câmpia Turzii), a fost vândută în 1912 parohiei greco-catolice din Călărași (pe atunci Hărastăș), fiind demontată, transportată și reasamblată în cimitirul de aici, unde se găsește și astăzi.
Personalități
[modificare | modificare sursă]- László Murádin, filolog (n. 1930)
- Enikő Nagy, pictoriță stabilită în Cluj (n. 1935)
- Jenő Murádin, istoric de artă (n. 1937)
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Comuna Călărași (Cluj) și satele componente -
Biserica Greco-Catolică de lemn din Călărași, adusă aici de la Câmpia Turzii in 1912 -
Cimitirul din Călăraşi
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Biserica Greco-Catolică din Câmpia Turzii (Ghiriș-Arieș)
- Biserica de lemn din Călărași, Cluj
- Scaunul Secuiesc al Arieșului
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Varga E. Árpád - Erdély etnikai és felekezeti statisztikái a népszámlálási adatok alapján, 1852–2011 (Dicționar al localităților din Transilvania, 1852-2011)
- de Geographie des Großfürstenthums Siebenbürgen (1790)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 101.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 763
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 101
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Călărași la Wikimedia Commons
- Pagina Primăriei
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Cum a ajuns o comună din Cluj să poarte nume de județ, Adevărul, 27 aprilie 2014.
| |||||
| |||||||||||||||||||