Alfred Gerstenberg
| Alfred Gerstenberg | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Grainau, Regatul Bavariei, Germania |
| Decedat | (65 de ani) Bad Tölz, Republica Federală Germania, Germania |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Cetățenie |  Germania |
| Ocupație | militar |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Ramura | Luftwaffe |
| Gradul | Generalleutnant[*] |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
Modifică date / text  | |
Alfred Gerstenberg (n. , Grainau, Regatul Bavariei, Germania – d. , Bad Tölz, Republica Federală Germania, Germania) a fost un general german de aviație (Luftwaffe), comandantul forțelor militare germane din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Viața și activitatea
[modificare | modificare sursă]A fost atașat militar al Luftwaffe la Legația din București (Șeful misiunii militare germane pentru arma aerului în România) (1 iunie 1938 - 27 august 1944), iar între 15 februarie 1942 și 27 august 1944 a fost și Comandant General al Luftwaffe în România.[1]
Raidul american din 11 - 12 iunie 1942
[modificare | modificare sursă]În urma raidului american asupra rafinăriilor din Ploiești, din 11-12 iunie 1942, cunoscut sub numele de cod HALPRO (de la Halverson Project), germanii au decis să întărească sistemul de apărare al acestor rafinării.[2] Responsabil cu această activitate a fost numit generalul Alfred Gerstenberg, care a decis să construiască cel mai puternic sistem integrat de apărare A.A. (antiaeriană) din Europa.
Pentru apărarea regiunii petrolifere Ploiești, Gerstenberg a folosit sute de piese de artilerie A.A. cu calibre de la 105 mm la 88 mm. și o mulțime impresionantă de arme cu calibre mai mici, camuflate în căpițe de fân și structuri false. O serie de piese de artilerie au fost mascate ingenios în vagoane de cale ferată trase pe linii secundare, pentru a asigura și apărarea căii ferate.
Rețeaua de apărare locală a fost integrată în sistemul de luptă care cuprindea și 52 de avioane de vânătoare Bf 109 și Bf 110, alături de o serie de avioane învechite din România și Bulgaria.
Gerstenberg se baza pe semnale ale serviciilor de informații aflate la Atena (Grecia) pentru a putea riposta mișcărilor aviației americane care se pregătea să atace Ploieștiul, venind din Africa de Nord.[3]
Evenimentele de la 23 august 1944
[modificare | modificare sursă]După evenimentele de la 23 August 1944, Gerstenberg s-a prezentat la Palatul Regal. La cererea Regelui Mihai, el a primit ca aghiotant un ofițer român (colonelul Valeriu Selescu) și a plecat către Transilvania, pentru a ordona trupelor germane staționate acolo să se predea. După ce a trecut cu succes prin teritoriul controlat de armata română, Gerstenberg a ajuns la destinație. Aici, el l-a arestat pe aghiotantul român și, în fruntea a 4.000 de oameni, a pornit către București, cu scopul de a ocupa poziții militare cheie. Între timp, corpul de armată german a primit ca întăriri parașutiști din Germania.
În noaptea de 23/24 august 1944, noul prim-ministru, generalul Constantin Sănătescu, a avut o întrevedere cu Manfred von Killinger și generalii Erik Hansen și Alfred Gerstenberg, cărora le-a spus că sunt liberi să părăsească teritoriul românesc „pentru a nu prăpădi țara continuând un război inutil“. Ei însă nu au înțeles acest mesaj și, imediat după plecare, au reușit totuși să dea ordin unor trupe germane să atace Bucurestiul.[4]
Trupele germane au intrat în București dinspre Ploiești. În apropierea podului de cale ferată de la Băneasa s-a declanșat lupta cu trupele române, comandate de colonelul Olteanu. În ciuda superiorității lor, trupele germane au fost oprite, iar Gerstenberg s-a predat. Cu multe deformări ale faptelor istorice, lupta a fost imortalizată literar în romanul Șoseaua Nordului, scris de Eugen Barbu. La piciorul noului pod de cale ferată de la Băneasa a fost instalată o placă memorială care menționează acest eveniment.
După intrarea armatelor Uniunii Sovietice în România, generalul Alfred Gerstenberg (care a fost prizonier în 28 august 1944 de trupele române, la Gherghița, împreună cu generalul Reiner Stahel [5]) a fost dus în Uniunea Sovietică, unde a rămas până în 12 octombrie 1955, când a fost eliberat.[1]
Generalul Gerstenberg a murit de tuberculoză (contractată, probabil, în timpul prizonieratului) la data de 1 ianuarie 1959, în localitatea germană Bad Tölz.
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa Comandor (4 noiembrie 1941) „pentru distinsele și valoroasele servicii aduse Aeronauticei Române, în calitatea sa de Atașat Aeronautic”[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Generalleutnant Alfred Gerstenberg
- ^ WWII air raid over Ploesti[nefuncțională]
- ^ Remember the low level raid by B-24's on the Ploiesti oil fields,?[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Cat valoreaza onoarea pe campul de lupta?”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Serata de adio s-a contramandat
- ^ Decretul Regal nr. 3.038 din 4 noiembrie 1941 pentru conferiri de ordine și decorații de războiu, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 272 din 15 noiembrie 1941, partea I-a, p. 7.131.