Banu Rădulescu
| Banu Rădulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (74 de ani) Berlin, Germania |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Banu Rădulescu (n. 12 februarie 1924 [1] București – d. 9 decembrie 1998, Berlin) a fost un doctor în medicină, deținut politic în două rânduri, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1967, fondatorul din 1990 și redactorul-șef al revistei Memoria, președinte al Fundației cu același nume, promotor al Memorialului "Fortul 13 Jilava".[2]
A fost absolvent al Liceului Militar "Nicolae Filipescu" de la Mănăstirea Dealu, președinte al Fundației cu același nume, promotor al Memorialului "Fortul 13 Jilava".
Banu Rădulescu a fost arestat în 1948, pe când era student la medicină în anul VI, și a fost eliberat în 1954.[3] În cei 6 ani de pușcărie, Banu Rădulescu a schimbat 7 locuri de detenție.[4] Banu Rădulescu a fost arestat din nou în 1956. <ref> https://www.cotidianul.ro/personalitati-pe-nedrept-uitate-banu-radulescu/<ref>
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Dincolo de așteptare, Editura Pentru Literatură, București, 1967
- Lumina si piatra, București, 1972
- Păsările mari nu cântă, București, 1976; reeditare Editura Institutul Cultural Român, 2005. ISBN 973-577-471-2
- Nimic despre fericire, Editura Militară, București, 1984
- În iarbă cu fața la soare, Editura Cartea românească, București, 1989
