Christopher I al Danemarcei

Christopher I al Danemarcei
Date personale
Născut	1219 Ribe, regiunea Syddanmark, Danemarca
Decedat	29 mai 1259 (40 de ani) Ribe, regiunea Syddanmark, Danemarca
Înmormântat	Catedrala Ribe
Cauza decesului	cauze naturale
Părinți	Valdemar al II-lea al Danemarcei Berengaria de Portugalia
Frați și surori	Sofia af Danmark[*][[Sofia af Danmark ((1217-1248) margravine consort of Brandenburg)|​]] Abel al Danemarcei Eric al IV-lea al Danemarcei Knud Valdemarsen[*][[Knud Valdemarsen (Duke of Estonia)|​]] Valdemar den Unge[*][[Valdemar den Unge (Co-king of Denmark (1209-1231))|​]] Niels af Halland[*][[Niels af Halland (Count of Halland (Peerage ID=105472))|​]]
Căsătorit cu	Margaret Sambiria
Copii	Eric al V-lea al Danemarcei Matilda Margareta
Ocupație	monarh
Locul desfășurării activității	Danemarca
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Casa de Estridsen
Rege al Danemarcei
Domnie	1252–1259
Încoronare	1252
Predecesor	Abel al Danemarcei
Succesor	Eric al V-lea al Danemarcei

Christopher I (n. 1219, Ribe, regiunea Syddanmark, Danemarca – d. 29 mai 1259, Ribe, regiunea Syddanmark, Danemarca) a fost regele Danemarcei din 1252 până în 1259. A fost fiul lui Valdemar al II-lea al Danemarcei și a soției sale, Infanta Berengaria de Portugalia. El i-a urmat la tron pe frații săi, Eric al IV-lea al Danemarcei și pe Abel al Danemarcei.

Christopher și-a început organizarea efortului de a-l canoniza pe fratele său, Eric al IV-lea al Danemarcei, punând asasinarea sa în fața fratelui său Abel al Danemarcei. Deși această crimă era recunoscută de Papa, l-ar fi exclus pe Abel de la succesiune și le garanta fiilor lui Christopher coroana Danemarcei. Acest lucru a însemnat că Christopher, ca fiu mai mic, a încercat să păstreze guvernarea țării pentru fii săi.

Regele și-a petrecut cea mai mare parte a domniei sale luptându-se cu adversarii săi. Prin permiterea fiului lui Abel, Vladimir Abelson, să fie Duce de Schleswig, el a împiedicat un război civil total, însă a devenit ținta intrigilor și trădărilor. Iutlanda de sud, inclusiv Schleswig și Holstein, erau independente de guvernarea regelui la acea vreme. Christopher s-a ales cu un dușman feroce, Jacob Erlandsen, Arhiepiscop de Lund, care se afla în strânsă legătură cu familia lui Abel. Erlandsen și-a afirmat drepturile sale de multe ori, intrând în conflict cu regele. Regele Christopher a insistat ca biserica să plătească impozite la fel ca orice alt proprietar de terenuri, însă episcopul Iacov a refuzat și a mers mai departe încât le-a interzis țăranilor care trăiau și lucrau pe proprietățile bisericești să ofere serviciu militar regelui Christopher. Erlandsen a fost cel mai bogat om din regat și a insistat ca guvernul secular să nu aibă nici un control peste biserică, proprietatea sa, sau asupra personalului ecleziastic. El l-a excomunicat pe rege pentru a arăta că el nu dorea să se predea în fața voinței regelui.

Christopher a încercat să-l canonizeze pe fratele său Eric al IV-lea, însă fără sprijinul Arhiepiscopului Jacobs, nu a ajuns la nici un rezultat. Când Ducele Valdemar a murit, regele Christopher a încercat să-l împiedice pe fratele lui Valdemar, Eric Abelson, să preia titlul de duce. Văduva lui Valdemar a încurajat câțiva conți din nordul Germaniei să se răzvrătească. Christopher fiind în confuzie, a fugit în Iutlanda de sud la Episcopul de Ribe.

Regele a murit pe neașteptate, după Sfânta Împărtășanie. Potrivit unor surse contemporane, Christopher a murit după ce a băut vinul sfânt otrăvit din mâinile starețului Arnfast de Ryd, care se răzbunase pentru maltratarea Arhiepiscopului Erlendsen și pentru opresiunea regelui în legătură cu biserica. Excomunicarea regelui Christopher nu a avut nici un efect și a fost îngropat în fața altarului ridicat la Catedrala Ribe, imediat după moartea sa, pe 29 mai 1259. Christopher a fost succedat de fiul său, Eric al V-lea al Danemarcei.

Referințe

• Monarkiet i Danmark – Kongerækken at The Danish Monarchy
• Huitfeldt, Arild. Danmark's Riges Krønike