Codex Aniciae Julianae

Codex Aniciae Julianae
Informații generale
Autor	Dioscoride Pedanios
Ediția originală
Limba	limba greacă veche
Data primei apariții	512
Număr de pagini	491

Codex Aniciae Julianae - Περὶ ὕλης ἰατρικῆς în limba originală greacă, de asemenea, cunoscut și sub numele de Codex Vindobonensis, Codex Byzantinus sau Viena Dioscorides - este copia ilustrată cea mai veche și cea mai valoroasă a farmacopeii De Materia Medica scrisă de doctorul grec Dioscoride Pedanios, care a trăit în secolul I. Este cel mai vechi ierbar conservat și este o capodoperă artistică a secolului al VI-lea.

În prezent se afla în păstrare la Biblioteca Națională a Austriei din Viena, sub simbolul importanței Vindobonensis Medicus Graecus 1. Importanța sa se datorează naturalismului extrem cu care sunt vopsite plantele, animalele și multe altele.

Istoric

Codex-ul a fost donat de către poporul din Constantinopol lui Anicia Juliana (Annika), fiica împăratului occidentului Olybrius și a Placidiei, fiica împăratului Valentinian al III-lea și nepoată a lui Galla Placidia, în jurul anului 512-513, în semn de mulțumire pentru construirea unei biserici închinate Fecioarei Maria.

Deși a fost creat ca o copie de lux, de-a lungul secolelor a fost folosit zilnic ca un manual în spitalul imperial al Constantinopolului, și de asemenea s-au găsit unele înregistrări din 1406 în limba greacă ale unei asistente semnată Natanael.

De-a lungul perioadei bizantine manuscrisul a fost folosit ca original pentru a face mai multe copii ale lucrării, care au fost dăruite unor lideri străini, inclusiv ediția arabă pentru emirul Abd ar-Rahman al III-lea al Spaniei pentru care împăratul bizantin Constantin al VII-lea a trimis o copie greacă și un traducător.

În 1406 manuscrisul a fost restaurat și extins prin adăugarea unui tabel de cuprins de către Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Ioan Chortasmenos.

Ultimul proprietar al codex-ului din Constantinopol, devenit Istanbul între timp, a fost evreul Moise Hamon, doctorul lui Soliman Magnificul.

Aici, în secolul al XVI-lea a fost descoperit de către ambasadorul împăratului Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, Augier Ghislain de Busbecq^{⁠(en)[traduceți]}. Fiul lui Hamon l-a vândut împăratului Maximilian al II-lea. Manuscrisul a fost dus la Viena și păstrat în bibliotecă, unde se află și în zilele noastre.

Galerie

• 
  Anicia Juliana
• 
  Păun copertă
• 
  Bufniță
• 
  Fila 6v, portretul donatorului.
• 
  Fila 3v, șapte medici
• 
  Dioscoride, deschizând puterea magică a rădăcinii de mătrăgună
• 
  Fila 5v, portretul autorului
• 
  Corali
• 
  Fila 148v, Violete
• 
  Mouron
• 
  Mur
• 
  Păsări
• 
  Fila 483v, Păsări.
• 
  Cânepă indiană
• 
  Aeonium arboreum
• 
  Agnos fila 36v
• 
  Aeizon to Mikron Sempervivum

Bibliografie

• Walther, Ingo F. and Norbert Wolf. Codices Illustres: The world's most famous illuminated manuscripts, 400 to 1600. Köln, TASCHEN, 2005.
• Weitzmann, Kurt. Late Antique and Early Christian Book Illumination. New York: George Braziller, 1977.
• Leslie Brubaker, "The Vienna Dioskorides and Anicia Juliana Arhivat în 13 mai 2014, la Wayback Machine." in Antony Littlewood, Henry Maguire, Joachim Wolschke-Bulmahn, edd., Byzantine Garden Culture (Vasingtoniae: Dumbarton Oaks, 2002) pp. 189-214
• Minta Collins, Medieval Herbals: The Illustrative Traditions (Londinii: British Library, 2000) pp. 39-50 Paginae selectae pe Google Books
• Otto Wächter, "The Restoration of the 'Vienna Dioscorides'" in Studies in Conservation vol. 7 (1962) pp. 22-26 JSTOR
• Max Wellmann, ed., Pedanii Dioscuridis Anazarbei De materia medica libri quinque (Berolini: Weidmann, 1906-1914) vol. 2 pp. xvi-xviii