Sari la conținut

Ferenc Pfaff

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ferenc Pfaff
Date personale
Nume la naștereFranz Pfaff Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Mohács, comitatul Baranya, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
profesor Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta  Modificați la Wikidata

Ferenc Pfaff (născut ca Franz Pfaff; n. , Mohács, comitatul Baranya, Ungaria – d. , Budapesta, Austro-Ungaria) a fost un arhitect și profesor universitar ungar-austriac.

Gara Pécs
Gara Zagreb Glavni

Pfaff a absolvit în 1880 după ce a studiat sub îndrumarea lui Imre Steindl la Universitatea Tehnică „József Nádor” din Budapesta. La începutul carierei sale, a proiectat o serie de clădiri mai mici, printre care se numără și biserica romano-catolică din Svábhegy.

Este însă cel mai faimos pentru cariera sa ca arhitect la Căile Ferate Maghiare. A fost angajat în 1887, a devenit mai târziu director al lucrărilor de construcție în partea maghiară din cadrul Imperiului Austro-Ungar. În următoarele două decenii a proiectat aproximativ 20 de stații feroviare mari și numeroase altele mai mici, mai ales în stilul eclectic renascentist. Aceste clădiri erau adesea modeste, dar notabile pentru bunul lor simț al proporției și al scării. De asemenea, el a reproiectat o serie de stații existente, în special în Croația (Zagreb și Rijeka)[3] și în Ungaria (Győr, Kassa și Miskolc).

Stații de tren

[modificare | modificare sursă]
Gara Tisa, Miskolc
Gara Timișoara-Iosefin
Gara Jimbolia

Până în anul 2023 au fost identificate 31 de clădiri de stații de cale ferată, proiectate de Ferenc Pfaff.[4]

Alte clădiri

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Ferenc Pfaff, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  2. ^ https://adt.arcanum.com/hu/view/BME_EpitoIpar_1913/?query=%22Pfaff+Ferenc%22&pg=390&layout=s  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Damjanovic, Dragan. „In the Shadow of Budapest (and Vienna) – Architecture and Urban Development of Zagreb in the Late 19th and Early 20th Centuries. // Zeitschrift für Ostmitteleuropa-Forschung / Journal of East Central European Studies. 67 (2018), 4; 522–551”. Zeitschrift für Ostmitteleuropa-Forschung / Journal of East Central European Studies (în engleză). 
  4. ^ hu Weinreich Zoltán; Pfaff Ferenc legjelentősebb felvételi épületei Arhivat în , la Wayback Machine.; XXVII. Nemzetközi Építéstudományi Konferencia – ÉPKO, 2023