Gavrilo Princip
Gavrilo Princip | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Oblijaj, Bosnia și Hertegovina sub administrație austro-ungară, azi în Bosnia și Herțegovina |
Decedat | (23 de ani)[2][3][4][5][1] fortăreața Teresienstadt, Regatul Boemiei (Cehia),Coroana Austriei, Austro-Ungaria |
Înmormântat | Kapela vidovdanskih heroja[*] |
Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
Cetățenie | Austro-Ungaria[6] |
Religie | Biserica Ortodoxă Sârbă |
Ocupație | revoluționar |
Locul desfășurării activității | Sarajevo[7] |
Limbi vorbite | limba sârbă[8] |
Activitate | |
Condamnat pentru | crimă |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Gavrilo Princip (n. , Obljaj(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina – d. , Theresienstadt Small Fortress(d), Ústí nad Labem, Cehia) a fost un activist naționalist sârb bosniac, membru al societății teroriste Mâna Neagră și responsabilul pentru asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, eveniment care a dus la declanșarea Primului Război Mondial. Născut în Bosansko Grahovo, în Bosnia sârbească într-o familie de țărani, Princip a fost cooptat într-o societate secretă sârbească numită Mâna Neagră, cunoscută și ca „Ujedinjenje ili Smrt” (Uniune sau Moarte).
Societatea urmărea distrugerea influenței Imperiului Austro-Ungar în Balcani, astfel încât să se poată realiza expansiunea statului sârb ca putere regională balcanică. Pentru atingerea acestui scop s-a apelat la toate mijloacele, fiind vehiculate mai multe variante; fie asasinarea unui membru al familiei imperiale Habsburgice, fie a unui înalt oficial din guvern.
Din surse sigure se aflase că arhiducele Franz Ferdinand urma să efectueze o vizită oficială în Sarajevo în luna iunie 1914. Princip, în colaborare cu Nedeljko Čabrinović și alți patru complici, au așteptat sosirea arhiducelui în data de 28 iunie 1914.
Cabrinovic a aruncat o bombă înspre mașina arhiducelui, aceasta explodând în apropiere. La puțin timp, arhiducele Franz Ferdinand și soția sa Sophie au fost omorâți de către Princip, care a folosit un pistol FN Browning M1910, în timp ce ei se aflau în drum spre spital pentru a vizita ofițerul rănit de bombă.
Princip a susținut că nu țintise către ducesă ci către generalul Oskar Potiorek, guvernatorul militar al Bosniei. Imperiul Austro-Ungar a declarat Serbia vinovată și îi declară război în data de 28 iulie.
În data de 28 octombrie 1914 Tribunalul Sarajevo l-a condamnat pe Princip la 20 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru o persoană care nu împlinise încă vârsta de 20 de ani. Parchetul a cerut pedeapsa capitală, bazându-se pe faptul că în certificatul de naștere figura ca dată a nașterii 13 iunie (pe stil vechi), ceea ce ar fi însemnat că la data atentului ar fi avut vârsta de 20 de ani și 15 zile. Tribunalul s-a bazat pe datele din registrul de botez, conform căruia Princip s-a născut în 25 iulie, și a respins argumentația procurorilor.[9]
Princip a întreprins în închisoarea Theresienstadt mai multe tentative de suicid, ceea ce a dus la amputarea unei mâini. A murit în spitalul închisorii, bolnav de tuberculoză.
Crima săvârșită de Princip a declanșat Primul Război Mondial.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Gavrilo Princip, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ „Gavrilo Princip”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ Gavrilo Princip, SNAC, accesat în
- ^ Gavrilo Princip, Find a Grave, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ http://www.encyclopedia.com/topic/Sarajevo.aspx Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Gavrilo Princip”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Gunnar Hering, Gavrilo Princip, în: Mathias Bernath ș.a. (ed.): Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas, München 1978, vol. 3, p. 484.