Sari la conținut

Hamelin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hamelin
—  große selbständige Stadt[*][[große selbständige Stadt (local government)|​]][1], oraș hanseatic[*], comună urbană[*] și reședință de district rural[*]  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Hamelin se află în Germania
Hamelin
Hamelin
Hamelin (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: 52°06′N 9°21′E ({{PAGENAME}}) / 52.100°N 9.350°E

Țară Germania
Land Saxonia Inferioară
district of Lower Saxony[*][[district of Lower Saxony |​]] Hameln-Pyrmont

Componență13 Ortsteile und die sog. Kernstadt

Guvernare
 - PrimarClaudio Griese[*][[Claudio Griese |​]] (CDU)

Suprafață[2]
 - Total102,3 km²
Altitudine68 m.d.m.

Populație (2006-12-30)
 - Total58.696 locuitori
 - Densitate574 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal31785,-87,-89, 3250 (veraltet)
Prefix telefonic05151
Cod zonal05151

Localități înfrățite
 - QuedlinburgGermania
 - TorbayRegatul Unit
 - Saint-Maur-des-FossésFranța
 - Kalwaria ZebrzydowskaPolonia
Număr de înmatriculare (auto)HM

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Hamelin
Poziția localității Hamelin
Poziția localității Hamelin

Hamelin (în germană Hameln) este un oraș situat pe râul Weser din Saxonia Inferioară, Germania. Este capitala districtului Hamelin-Pyrmont și are o populație de 58.696 locuitori (în 2006).

Hamelin este și poarta către munții Weserbergland, care îl înconjoară și care sunt foarte căutați de excursioniști și bicicliști.

Orașul este cunoscut pentru basmul Flautistul din Hamelin⁠(de)[traduceți][3], o poveste medievală, care narează tragedia prin care a trecut orașul în secolul al XIII-lea.[4] Versiunea scrisă de Frații Grimm a făcut cunoscută povestea în toată lumea; basmul este și subiectul cunoscutelor poezii scrise de Goethe și Robert Browning.

Deși Hamelin are un oraș vechi medieval cu unele clădiri remarcabile, atracția sa principală este povestea Flautistului din Hamelin. În timpul verii, în fiecare duminică, povestea este interpretată pe scenă de actori în centrul orașului.

Hamelin s-a dezvoltat în jurul unei mănăstiri, care a fost înființată în anul 851. În zonă s-a format un sat, care a devenit oraș în secolul al XII-lea. Se spune că incidentul cu Flautistul din Hamelin s-a petrecut în 1284 și este posibil să aibă la bază un eveniment real, deși puțin diferit de cel din basm. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, Hamelin a fost un membru minor al Ligii Hanseatice.

În iunie 1634, în timpul Războiului de Treizeci de Ani, Lothar Dietrich Freiherr von Bönninghausen, un general din Armata Imperială, a pierdut Bătătia de la Oldendorf contra General von Kniphausen suedez, când Hamelin a fost atacat de armata suedeză.

Hamelin era înconjurat de patru fortărețe, ceea ce i-a adus numele de "Gibraltarul Nordului". Era cel mai bine fortificat oraș din Regatul Hanover. Primul fort (Fort George) a fost construit între 1760–1763, al doilea (Fort Wilhelm) și al treilea au fost construite în 1774 și 1784, iar ultimul fort (numit Fortul Luise) a fost construit în 1806.

În 1808 Hamelin a fost predat fără luptă lui Napoleon, după ce Bătălia de la Jena-Auerstedt a fost pierdută. Toate zidurile istorice și turnurile de gardă au fost dărâmate de soldații lui Napoleon. În 1843, oamenii din Hamelin au construit un turn de agrement pe ruinele Fortului George de pe dealul Klüt. Turnul de agrement este numit "Klütturm" și este un loc căutat de turiști, cu o vedere uimitoare asupra orașului istoric.

O eră de prosperitate maximă a început în 1664, când Hamelin a devenit oraș de graniță fortificat al Ducatului de Brunswick-Calenberg. Orașul a devenit parte din Prusia în 1867.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Închisoarea din Hamelin⁠(de)[traduceți] a fost folosit pentru detenția social-democraților, comuniștilor și a altor deținuți politici. Aproximativ 200 din ei au murit acolo; mai mulți au murit după aceea, când naziștii au trimis prizonierii în marșuri mortale în aprilie 1945 de teama unui atac al Aliaților. Imediat după război, Închisoarea din Hamelin a fost folosită de Forțele de Ocupație Britanice pentru detenția criminalilor de război germani. Unii dintre ei au fost spânzurați acolo, inclusiv Irma Grese, Josef Kramer și mai mult de o duzină dintre autorii crimelor de la Stalag Luft III. Ulterior, închisoarea a fost transformată în hotel.

Watershed of the river Weser.
  • Afferde
  • Hastenbeck
  • Halvestorf
  • Haverbeck
  • Hilligsfeld (inclusiv Groß și Klein Hilligsfeld)
  • Sünteltal (includiv Holtensen, Welliehausen și Unsen)
  • Klein Berkel
  • Tündern (pop. aroximativ 2,700),[5]
  • Wehrbergen
  • Rohrsen
  • Welliehausen

Populație istorică

[modificare | modificare sursă]
An Locuitori
1689 2.398
1825 5.326
1905 21.385
1939 32.000
1968 48.787
2005 58.872

Cetățeni cunoscuți

[modificare | modificare sursă]

Prezența armatei britanice

[modificare | modificare sursă]

Hamelin este locul cazarmei în care a stat Regimentul 28 Ingineri până în vară, 2014.[7]

  1. ^ Niedersächsische Gemeindeordnung[*][[Niedersächsische Gemeindeordnung |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Alle politisch selbständigen Gemeinden mit ausgewählten Merkmalen am 31.12.2018 (4. Quartal) (în germană), Statistisches Bundesamt[*][[Statistisches Bundesamt (German registration authority)|​]], accesat în  
  3. ^ Traducerile în limba română poartă atât titlul Flautistul din Hamelin (de ex. Flautistul din Hamelin, Editura: Flamingo GD, ISBN 9789737949998), cât și Fluierarul din Hamelin (de ex. Grez, Marcela, Fluierarul din Hamelin - The pied piper of Hamelin, Povestire bilingvă, ISBN 978-606-525-463-3 Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ Flautistul din Hamelin: legenda care explică prezența sașilor în Ardeal, Adevărul, 7 ianuarie 2016
  5. ^ „Official site”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Vicelinus at the Catholic Encyclopedia
  7. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Hamelin la Wikimedia Commons