Hipocoristic
În semantică și în pragmatică, termenul hipocoristic (< fr hypocoristique < el hypokoristikos < hypokorisma „vorbire mângâietoare”) denumește un cuvânt care exprimă un sentiment de afecțiune tandră, de alintare, de simpatie, adresat destinatarului comunicării sau desemnând o ființă ori un obiect despre care este vorba. Ca adjectiv, termenul califică un mijloc prin care se realizează un asemenea cuvânt sau alt fapt de limbă[1][2][3].
Hipocoristicele sunt folosite în anumite varietăți de limbă: registrele popular și familiar, limbajul adulților folosit cu copiii și cel folosit de aceștia[1][4][5].
Mijloace de realizare a efectului hipocoristic
[modificare | modificare sursă]Cuvinte hipocoristice în sine
[modificare | modificare sursă]În unele limbi, cuvintele de adresare ale copiilor către părinți, folosite și de adulți cu ei, și trecute în registrul familiar în adresarea adulților către părinții lor, sunt hipocoristice în raport cu sinonimele lor din registrul curent, de pildă, în limba franceză, maman și papa, față de mère „mamă”, respectiv père „tată”[4].
Derivare
[modificare | modificare sursă]Unul din mijloacele prin care se realizează efectul hipocoristic este derivarea care constă, în limbile amintite aici, în adăugarea anumitor sufixe.
Derivarea cu sufixe diminutive
[modificare | modificare sursă]Majoritatea diminutivelor, pe lângă că exprimă micime, sunt și hipocoristice în anumite contexte[6][7][8][9]. Exemple:
- ro fetiță, copilaș[10];
- fr sœurette „surioară”[11], frérot „frățior”[12];
- en kitty „pisicuță”[7], doggie „cățeluș”[13];
- hu lovacska „căluț”, arcocska „fețișoară”[14];
- BCMS[15] mačkica „pisicuță”, seoce „sătuc”[16].
Uneori se numesc în mod abuziv diminutive toate hipocoristicele[17]. În fapt, se realizează hipocoristice cu aceleași sufixe ca diminutivele, dar hipocoristicele nu sunt diminutive dacă în context nu implică micimea denotatului, de pildă, dintre cele precedente, fr sœurette, frérot, en kitty, doggie, hu lovacska folosite pentru persoane adulte și animale de talie relativ mare. Fenomenul este pregnant în cazul prenumelor diminutivate folosite și pentru adulți:
- ro Cocuța, Ionică[6];
- fr Jeannette (< Jeanne), Louison (< Louise)[18];
- en Billie (< William)[7];
- hu Dorka (< Dóra), Samu (< Sámuel)[19];
- BCMS Jelica (< Jelena), Ivica (< Ivan)[20].
Derivarea cu sufixe specifice
[modificare | modificare sursă]În BCMS există și sufixe hipocoristice care nu sunt diminutive. La adjective întregi se adaugă sufixul -ko, ex. zaljubljenko (< zaljubljen „îndrăgostit”). Forma sa de feminin, -ka, înlocuiește desinența de nominativ singular -a: zaljubljenka (< zaljubljena „îndrăgostită”)[20].
Alte procedee
[modificare | modificare sursă]Procedee simple
[modificare | modificare sursă]Unele hipocoristice se realizează prin transformări ale unor cuvinte diminutivate sau nu, anume prin:
- afereză (suprimarea unui segment de la începutul cuvântului): ro Ghiță (< Gheorghiță)[1], fr Sandrine (< Alexandrine)[4], hu Nóra (< Eleonóra)[19];
- apocopă (suprimarea unui segment de la sfârșitul cuvântului): ro Geo (< George)[1], fr Steph (< Stéphane), Ed (< Édouard)[9], en Phil (< Philip)[21], hu Kata (< Katalin)[19];
- sincopă (suprimarea unui segment din interiorul cuvântului): ro Mia (< Maria)[1];
- proteză (adăugarea unui segment la începutul cuvântului): hu Panna (< Anna)[19];
- reduplicare:
Procedee combinate
[modificare | modificare sursă]- afereză:
- apocopă:
- proteză cu sufixare, eventual dublă: hu Panni(ka)[19];
- reduplicarea cuvântului întreg cu proteza celei de a doua ocurențe: hu Anna-Panna (< Anna)[19].
Se întâlnesc și procedee mai complexe, de exemplu:
- afereză, apocopă și reduplicare de silabă: fr Nini (< Véronique)[9];
- apocopă, proteză și sufixare, eventual dublă: hu Pisti(ke) (< István „Ștefan”)[19].
În BCMS există derivare combinată cu apocopă cu mai multe sufixe numai hipocoristice (cu litere aldine în exemple): Mata (< Matija), Kate (< Katarina), Vlado sau Vlatko (< Vladimir), lija (lisica „vulpe”), baka „bunică” (< baba „babă”), brale (< brat „frate”), vujo (< vuk „lup”), brico (< brijač „bărbier, frizer”), striko (< stric „unchi”), dješo (< djever „cumnat”)[20].
Folosirea hipocoristică a unor fapte de limbă de obicei neutre sau cu alt sens pragmatic
[modificare | modificare sursă]Unele cuvinte în mod obișnuit neutre din punct de vedere pragmatic devin hipocoristice în anumite contexte, precum:
- ro drag(ă), scump(ă), iubit(ă), iubire, dragoste, înger, odor[22];
- fr mon petit „micuțul meu”[23], mon amour „iubirea mea”, mon ange „îngerul meu”, mon bijou „odorul meu”, mon trésor „comoara mea”; prin antifrază, mon grand literal „marele meu”[24];
- hu drágám „dragul meu / draga mea”, kicsim „micuțul meu / micuța mea”, angyalom „îngerul meu”, kincsem „comoara mea”, szerelmem „iubirea mea”[25].
Se folosesc ca hipocoristice și diferite nume de animale. În română se găsesc: pui, porumbiță[26].
În franceză există, în afară de mon poussin „puiule”, ma colombe „porumbița mea”[27], și alte nume de animale, și al unei plante folosite cu această funcție, mai ales la adresa copiilor, ex. mon (petit) chat „pisica/pisicuța mea”[23], mon (petit) lapin „iepurele/iepurașul meu”[28], ma biche lit. „căprioara mea”, mon (petit) loup lit. „lupul/lupușorul meu”, ma puce (către o fetiță) lit. „puricele meu”[29], mon chou lit. „varza mea”, mon (petit) rat lit. șobolanul/șobolănelul meu[30]. Exemple în maghiară sunt galambom „porumbița mea”, csibém „puiul meu”[31].
Tot în franceză există și o formă verbală temporală folosită și cu sens hipocoristic, în limbajul folosit cu copiii mici sau cu animalele de companie, anume imperfectul folosit pentru momentul vorbirii, deci în locul prezentului, la persoana a III-a, ex. Comme il était sage ! „Ce cuminte e!”, Comme il aimait bien sa maman ! „Ce-o mai iubește pe mămica!”[32].
Uneori se folosesc hipocoristic prin antifrază cuvinte care au de obicei un sens pragmatic contrar, adică peiorativ, ex. ro urâtule!, prostule![33].
Distribuția formelor hipocoristice după varietățile de limbă
[modificare | modificare sursă]Unele prenume hipocoristice au forme diferite în funcție de varietatea de limbă în care se folosesc, de pildă, în română, Măriuca și Măriuța au aspect rustic, Marița – periferic, iar Maricica – cu pretenții[6].
Pierderea sensului hipocoristic
[modificare | modificare sursă]În starea actuală a limbii, sensul hipocoristic poate fi înlocuit prin antifrază cu unul ironic sau peiorativ, ex. mititelul![6]
În cursul istoriei limbii, cuvântul hipocoristic poate deveni neutru din punct de vedere pragmatic. De exemplu, în limba maghiară există o tendință actuală în acest sens a unor forme hipocoristice de prenume[19]. Ca dovadă, Institutul de lingvistică al Academiei Maghiare de Științe actualizează și aprobă periodic o listă a prenumelor care pot fi înscrise în registrul stării civile. Aceasta cuprinde și variante hipocoristice ale unor prenume, de exemplu Mari, Marica, Marika, Mariska, pe lângă Mária[34].
Un fenomen asemănător este cel al prenumelor hipocoristice devenite nume de familie. În franceză este cazul unor nume ca Thomasson și Masson (< Thomas), sau Michard și Michot (< Michel)[4]. Exemple în maghiară sunt Bene, Benke și Benkő (< Benedek); Bertók și Bartók (< Bertalan); Baló (< Balázs)[19].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f Bidu-Vrănceanu 1997, p. 238.
- ^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul hipocoristic.
- ^ a b Dubois 2002, p. 236.
- ^ a b c d e f Grevisse și Goosse 2007, p. 206.
- ^ Crystal 2008, p. 313.
- ^ a b c d Bidu-Vrănceanu 1997, p. 170.
- ^ a b c Bussmann 1998, p. 315.
- ^ Crystal 2008, p. 145.
- ^ a b c d Dubois 2002, p. 148.
- ^ Bidu-Vrănceanu 1997, p. 238.
- ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 165.
- ^ Dubois 2002, p. 236.
- ^ Crystal 2008, p. 316.
- ^ Rounds 2001, p. 231–233.
- ^ Bosniacă, croată, muntenegreană și sârbă.
- ^ Barić 1997, p. 326–328.
- ^ Cf. Grevisse și Goosse 2007, p. 206.
- ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 165.
- ^ a b c d e f g h i j k l Király 2007, p. 615–617.
- ^ a b c Barić 1997, p. 329.
- ^ Bussmann 1998, p. 527.
- ^ Dexonline, articolele drag, scump, iubit, iubire, dragoste, înger, odor.
- ^ a b TLFi, articolul petit.
- ^ TLFi, articolele amour, ange, bijou, trésor, grand.
- ^ ÉrtSz, articolele drága, kicsi, angyal, kincs, szerelem.
- ^ Dexonline, articolele pui, porumbiță.
- ^ TLFi, articolele poussin, colombe.
- ^ TLFi, articolul lapin.
- ^ Le Robert, articolele biche, loup, puce.
- ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 217.
- ^ ÉrtSz, articolele galamb, csibe.
- ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 1092.
- ^ Bidu-Vrănceanu 1997, p. 26.
- ^ Lista prenumelor feminine acceptate (accesată la 2 aprilie 2023).
Surse bibliografice
[modificare | modificare sursă]- hu Bárczi, Géza și Országh, László (coord.), A magyar nyelv értelmező szótára (Dicționarul explicativ al limbii maghiare), Budapest, Akadémiai kiadó, 1959–1962; online: A magyar nyelv értelmező szótára, Magyar Elektronikus Könyvtár, Országos Széchényi Könyvtár (ÉrtSz) (accesat la 26 august 2020)
- hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 26 august 2020)
- Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 26 august 2020)
- en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în , la Wayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 26 august 2020)
- Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 26 august 2020)
- en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 26 august 2020)
- Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 26 august 2020)
- fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
- fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
- hu Király, Lajos, Névtani ismeretek (Noțiuni de onomastică), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, p. 607–640 (accesat la 26 august 2020)
- fr Le Robert. Dico en ligne Arhivat în , la Wayback Machine. (accesat la 26 august 2020)
- en Rounds, Carol, Hungarian: an Essential Grammar (Gramatică fundamentală a limbii maghiare), Londra / New York, Routledge, 2001, ISBN 0-203-46519-9 (accesat la 26 august 2020)
- fr Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 26 august 2020)