Județul Mureș

Județul Mureș
—  Județ  —
Stemă
Județul Mureș (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 46°35′N 24°37′E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune de dezvoltare	Centru
SIRUTA	261
Atestare	1968
Reședință	Târgu Mureș
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean	Ferenc Péter (UDMR)
- Vicepreședintele CJ	Ovidiu Georgescu
- Vicepreședintele CJ	Kovács Mihály-Levente
- Prefect	Mara Togănel
Suprafață - 409 mii ha teren agricol - 219 mii ha arabil - 174 mii ha pajiști - 3.5 mii ha vii - 6.0 mii ha pomicultura - 216 mii ha păduri.
- Total	6.714 km²
Populație (2002)
- Total	580.851 locuitori
- Densitate	86 loc./km²
- Estimare 2009	581.628 locuitori
- Recensamant 2011	550.846 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	65
Indicativ auto	MS
Prezență online
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Mureș indicat Harta României cu județul Mureș indicat

Mureș (în maghiară Maros megye, în germană Kreis Mieresch) este un județ în regiunea Transilvania din România. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunii Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară și a Regiunii Brașov (din raioanele Reghin, Târgu Mureș, Luduș, Târnăveni și Sighișoara). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Mureș (interbelic), din Comitatul Mureș-Turda (antebelic), iar mai devreme din Scaunul Secuiesc al Mureșului, Scaunul Săsesc a Sighișoarei și din Comitatul Turda. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ face parte din mai multe zone (etno-folclorice și istorice) distincte, precum Ținutul Secuiesc, Pământul crăiesc etc. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Târgu Mureș. Are o suprafață totală de 6.714 km² care reprezintă 2,8% din suprafața totală a țării. Numele județului provine de la râul Mureș, râu care străbate județul de la NE la SV.

Geografie

Încadrare

Județul Mureș este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transilvaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică. Județul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care străbate județul de la NE către SV pe o distanță de 140 km; râul împrumutând și numele Mureș, județului.

Județul Mureș se învecinează cu alte șapte județe. La nord-est cu județul Suceava pe o distanță 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o distanță de 130 kilometri se învecinează cu județul Harghita, limita fiind descrisă pe direcția nord-sud de munții Călimani, defileul Mureșului între Toplița și Stânceni, munții Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari până la intersecția acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică, județul Mureș se învecinează pe o porțiune de 20 km cu județul Brașov. În partea de sud-vest, pe o distanță de 80 de km se învecinează cu județul Sibiu. Limita cu acest județ începe la intersecția dintre Târnava Mare și Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneș, Mureș apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul orașului Târnăveni. Hotarul cu județul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava Mică și râul Mureș și se află în partea de sud-vest a județului Mureș. La confluența Arieșului cu Mureșul începe granița cu județul Cluj, în partea de vest a județului Mureș, și traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanță de aproape 60 km. În partea de nord pe o distanță de 100 km, județul Mureș se învecinează cu județul Bistrița-Năsăud linia de demarcație dintre cele două județe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei, Subcarpații interni iar spre final Munții Călimani la o altitudine de 2000 m.

Relief

Harta fizică a județului Mureș

Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe suprafața județului într-o proporție de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene și munții vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta Munților Călimani la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de relief: Munții vulcanici Călimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia colinară a Transilvaniei.

Cele mai înalte vârfuri muntoase
Vârf	Munte	Altitudine
Pietrosu	Pietrosu	Călimani	2100 m
Răchitiș	Răchitiș	Călimani	2022 m
Bistricioru	Bistricioru	Căliman	1990 m
Vârful Saca	Vârful Saca	Gurghiului	1777 m
Tătarca	Tătarca	Gurghiului	1688 m
Fanacelu	Fanacelu	Gurghiului	1684 m
Bătrâna	Bătrâna	Gurghiului	1634 m
Crucii	Crucii	Gurghiului	1515 m

Munții Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe teritoriul județului. Sectorul aflat pe teritoriul județului Mureș este descris de vf. Pietrosu, vf. Răchitișu, vf. Bistricioru până la râul Mureș spre sud, pâraiele Lomaș și Călimănel în est, iar spre vest vf. Poiana Tomii și Poiana Bistrii. Crestele muntoase sunt formate din andezite pe suprafața acestora observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș.

Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile care traversează masivul.

Defileul Mureșului se întinde între Toplița și Deda este lung de 35 km, fiind săpat de râul Mureș în catena formată de munții Călimani și Harghita. În acest sector valea Mureșului este îngustă, versanții fiind foarte apropiați, pe alocuri doar râul având spațiu pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure.

Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Dumbrăveni. Cel mai înalt punct se afla în Podișul Vânătorilor : Dealul Pietriș (839 m).

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în heleșteie. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie".

În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest fapt permițând delimitare a două subunități: Câmpia Sărmașului și Dealurile Mădărașului.

Climă

Județul Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri și păduri precum și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima județului avea următorul specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4 °C în partea de est și 8°-9 °C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19 °C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5 °C. Temperaturile extreme înregistrate pe suprafețe județului au fost -32 °C în anul 1942 la Târgu Mureș și +40 °C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952. De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946.

Hidrografie

Râuri în județul Mureș
Râu	În Mureș	În Ro	În total
Râul Mureș	187 de km	761 km	803 km
Târnava Mare	43 km	246 km	-
Târnava Mică	115 km	196 km	-
Râul Niraj	78 km	-	-
Râul Gurghiu	55 km	-	-

Ape curgătoare

Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica.

Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea din județ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m³/s la Glodeni în anul 1975.
(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)

Râul Târnava Mică izvorăște din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m³/s.
(datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)

Lacuri în județul Mureș
Lac	Supraf.	Tip
Zau de Câmpie	133 ha	iaz artificial
Văleni	53 ha	iaz artificial
Șăulia	48 ha	iaz artificial
Iernut	122 ha	heleșteu artificial
Tăureni	53 ha	helșteu artifical
Fărăgău	38 ha	iaz natural
Lacul Ursu	5 ha	natural/agrement

Râul Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970.

Lacuri

Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures, Toldal, Peștișorul de Aur (de lângă Sâncraiu de Mureș), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de Mureș), Tăureni (17 km de Mureș), Păstrăvăria (15 km de Sovata), Miheșu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut și Bezid.

Soluri

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune și cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar și cele podzolice feriiluviuale. În părțile înalte ale munților apar și solurile scheletice; pe versanți solurile predominante sunt cele tinere de grohotișuri. Solurile de pajiști alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului din Munții Călimani.

În zona de contact dintre partea muntoasă și Subcarpați pot fi întâlnite soluri scheletice și soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal și podiș cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune și cernoziomurile levigate, solurile negre de fâneață, bălane de coastă și cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum și cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină.

Floră

Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ținutul Carpaților Orientali, iar zona de deal din ținutul Bazinului Transilvaniei.

Vegetația etajului alpin este formată din pajiști primare, ierburi (graminee alpine) și tufărișuri pitice în subetajul superior. În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetația este formată din pajiști primare și secundare însoțite de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800–1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc.

Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale.

Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia, etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc.

Faună

Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare.

Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul eurasiatic (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio).

În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos).

Rezervații naturale

Articol principal: Lista rezervațiilor naturale din județul Mureș.

Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafață 48 ha - este inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani. În parcul dendrologic din Gurghiu aflat pe valea omonimă, alături de speciile autohtone, există și specii exotice de arbori din Australia, America de Nord, America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc în 1740 de către familia Bornemisza, în cadrul curții feudale de la Gurghiu.

Istorie

Articol principal: Istoria județului Mureș.

Județul Mureș a fost înființat în anul 1968, cu ocazia reorganizării administrative a României. Teritoriul județului a făcut parte anterior din Regiunea Autonomă Maghiară, respectiv din Regiunea Brașov (raionul Sighișoara).

Demografie

Harta etnică a județului Mureș

Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care: 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adică 39,30% din totalul populației.

Populația județului Mureș:

• Români – 52,6% (sau 309.375 loc.);
• Maghiari – 38,1% (sau 228.275 loc.);
• Romi – 6,96% (sau 40.425 loc.);
• Germani – 0,35% (sau 2.045 loc.);
• Evrei - 0,03% (sau 150 loc.);
• Alte grupuri etnice - 0,09% (sau 527 loc.).

De-a lungul timpului populația județului a fost într-o continuă creștere, după cum se vede și din graficele de mai jos. Între 1992 și 2002 a apărut o ușoară scădere a numărului populației cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendință de scădere fiind regăsită la nivelul întregii țări cu 4,1% și la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământul populației din 2002 (România) județul Mureș are o populație de 581.628 locuitori, o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori sunt de sex masculin și 300.015 de sex feminin. Populația județului reprezintă 2,67 % din populația României și 23% din Regiunea Centru, plasând Mureșul pe locul 14 în ierarhia județelor și pe locul 2 în clasamentul Regiunii Centru.

Componența etnică a județului Mureș

     Români (52,6%)

     Maghiari (38,1%)

     Romi (6,96%)

     Germani (0,35%)

     Altă etnie (0,12%)

Județul Mureș - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structură confesională (2002)
Total	Ortodocși	Reformați	Romano-catolici	Unitarieni	Greco-catolici	Alții
580.851	309.337	157.046	55.287	14.308	13.187	10.000
100%	53,26%	27,04%	9,52%	2,46%	2,27%	1,72%

Nr.	Comună	Pop. 1992	Pop. 2002	Pop. 2011
1	Acățari	4705	4781	4738
2	Adămuș	6084	5966	5147
3	Albești	5494	5466	5345
4	Aluniș	3367	3300	3236
5	Apold	2471	2722	2892
6	Ațintiș	1621	1631	1575
7	Bahnea	3867	3812	3739
8	Band	7587	7726	6446
9	Batoș	4024	4173	3926
10	Băgaciu	2301	2589	2474
11	Băla	1095	905	756
12	Bălăușeri	5214	5064	4889
13	Beica de Jos	2343	2243	2305
14	Bereni	-	-	1203
15	Bichiș	1081	1039	805
16	Bogata	1862	1947	2018
17	Brâncovenești	4776	4518	3972
18	Breaza	2484	2531	2473
19	Ceuașu de Câmpie	5326	5419	5964
20	Chețani	2857	2889	2665
21	Chibed			1762
22	Chiheru de Jos	1975	1744	1644
23	Coroisânmărtin	1617	1487	1447
24	Corunca	-	-	2785
25	Cozma	759	644	562
26	Crăciunești	4430	4348	4470
27	Crăiești	1151	1026	924
28	Cristești	5622	5591	5824
29	Cucerdea	1950	1707	1525
30	Cuci	2207	2200	1822
31	Daneș	4885	4835	4874
32	Deda	4383	4332	4113
33	Eremitu	3912	3872	3893
34	Ernei	5180	5219	5835
35	Fărăgău	1774	1659	1683
36	Fântânele	5329	5067	4693
37	Gălești	2963	2940	3067
38	Gănești	3900	3836	3573
39	Gheorghe Doja	2805	2869	2982
40	Ghindari	5290	5076	3250
41	Glodeni	3755	3822	3817
42	Gornești	5893	5885	5577
43	Grebenișu de Câmpie	1455	1642	1684
44	Gurghiu	6763	6384	6091
45	Hodac	4925	4981	5104
46	Hodoșa	1604	1420	1261
47	Ibănești	4728	4511	4357
48	Iclănzel	2181	2292	2126
49	Ideciu de Jos	2092	2005	2109
50	Livezeni	3477	3766	3266
51	Lunca	3140	2851	2625
52	Lunca Bradului	2431	2150	2035
53	Mădăraș		1622	1299
54	Măgherani	3033	2733	1309
55	Mica	4570	4701	4539
56	Miheșu de Câmpie	2479	2538	2447
57	Nadeș	2238	2406	2484
58	Neaua	1632	1544	1369
59	Ogra	2307	2441	2387
60	Papiu Ilarian	1024	1013	963
61	Pănet	5995	5994	6033
62	Păsăreni	2073	1920	1919
63	Petelea	2765	2780	2977
64	Pogăceaua	1879	1983	2117
65	Râciu	3848	3752	3748
66	Răstolița	2325	2230	2073
67	Rușii-Munți	2296	2252	2144
68	Sărățeni			1608
69	Saschiz	2133	2048	1965
70	Sâncraiu de Mureș	6127	6268	7489
71	Sângeorgiu de Mureș	7442	7892	9304
72	Sânger	2319	2530	2400
73	Sânpaul	3695	4016	4233
74	Sânpetru de Câmpie	3278	3181	3060
75	Sântana de Mureș	3595	4266	5723
76	Solovăstru	2668	2847	2888
77	Stânceni	1592	1547	1450
78	Suplac	2548	2369	2249
79	Suseni	2287	2319	2253
80	Șăulia	2003	2117	2018
81	Șincai	1694	1634	1622
82	Tăureni	1054	1049	989
83	Valea Largă	3509	3379	3098
84	Vărgata	2020	2004	1945
85	Vânători	3647	3760	3901
86	Vătava	2368	2135	1987
87	Vețca	972	862	892
88	Viișoara	1636	1663	1659
89	Voivodeni	2124	1957	1756
90	Zagăr	1255	1208	1192
91	Zau de Câmpie	3562	3509	3236

Economie

Articol principal: Economia județului Mureș.

După anul 1989 economia județului Mureș primește noi coordonate, procesul de tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață redefinește întreaga economie a județului. Principalele ramuri economice ale județului sunt împărțite astfel: industrie 41%, agricultură, silvicultură și exploatări forestiere 22%, servicii 37%.

Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comerțului Mureș, la data de 31 decembrie 2003, județul Mureș ocupa locul 14 pe țară la numărul agenților economici, cu un număr de 27.854 agenți economici. Din numărul total al acestora, 17.984 erau societăți comerciale, 29 erau regii autonome, 154 erau organizații cooperatiste, iar 9.687 figurau ca persoane fizice și asociații familiale. Din perspectiva capitalului, județul Mureș ocupa locul 9 pe țară ca număr de societăți comerciale cu capital străin, existând 1.611 de astfel de societăți. După valoarea capitalului străin investit, județul ocupa locul 14 pe țară.

Cultură

Bustul contelui Sámuel Teleki, în interiorul Bibliotecii Teleki-Bolyai

Palatul Culturii construit în mandatul lui György Bernády

Ca spațiu cultural județul Mureș este bine reprezentat, pe suprafața acestuia existând de-a lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroși precum: Farkas Bolyai, János Bolyai, Ferenc Koós, Alexandru Papiu-Ilarian, Sámuel Teleki, Gheorghe Șincai

Cele mai vechi locuri de cultură ale județului sunt bibliotecile, prima bibliotecă a județului fiind înființată în anul 1557 în cadrul școlii Schola Particula, devenită în secolul XVIII colegiu reformat, astăzi fiind Colecția documentară Bolyai. O altă bibliotecă veche, înființată în anul 1684, este aceea din Sighișoara creată pe lângă colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparținând bibliotecii municipale Sighișoara.

În acest moment fondul total de carte al bibliotecilor din județ este de peste 4,5 milioane exemplare în acest fond fiind incluse și cărțile rare, manuscrisele și edițiile de mare valoare ale Bibliotecii Județene inclusiv cele din secția Teleki - devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureș. Din cele 407 biblioteci existente pe cuprinsul județului 87 sunt biblioteci publice , o parte din bibliotecile existente în școlile și comunele județului fiind înființate cu sprijinul Asociației ASTRA.

Palatul Culturii din Târgu Mureș, finalizat ca și construcție în 1913, a fost în trecut și este și în prezent un spațiu în care se desfășoară diverse activități culturale reuniuni, simpozioane, concerte, serbări. De menționat este și orga aflată în incinta Palatului, cea mai puternică din țară, la care au cântat artiști români dar și străini.

Bogăția etnografică și tradițională a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare.

Biblioteci în județul Mureș*
Total				Publice
Unități	Volume (mii)	Cititori (mii)	Vol. elib. (mii)	Unități	Volume (mii)	Cititori (mii)	Vol. elib. (mii)
413	4.457	127	1.710	82	1.985	52	916

*Anuarul statistic al României 2006

Învățământ

De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă a culturii în întreg spațiul județului. Cifrele recensământului din 1930 descriu județul Mureș astfel: 233 915 locuitori peste 7 ani, iar din aceștia 69,2 % erau alfabetizați, 74,7% din numărul bărbați, 63,9 % din numărul femeilor.

Turism

Troiță în satul Gălăoaia

Infrastructura județului Mureș care permite desfășurarea activităților specifice turismului cuprinde 91 unități de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri și moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice și 4 tabere pentru elevi și studenți. Aceste centre însumează peste 7820 locuri de cazare.

Mureșul este al șaselea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

Cetatea Sighișoara

Printre principalele atracții turistice din județ sunt:

• Centrul istoric din Târgu Mureș
• Cetatea Sighișoara
• Stațiunea Sovata
• Centrul istoric din Reghin
• Biserica fortificată din Saschiz
• Munții Călimani
• Munții Gurghiu

Stema județului

Începutul secolului XX

Stema județului la începutul sec XX

Reorganizarea și unificarea administrativă efectuate de autoritățile de resort ale statului după Marea Unire de la 1918 a avut în vedere și schimbarea blazoanelor județelor și municipiilor din România. În 23 iunie 1921 a fost întocmită Comisia Consultativă Heraldică care s-a ocupat de stabilirea stemelor județelor și orașelor, precum și controlarea folosirii acestora. Între anii 1922-1928 au fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane.

Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu auriu.

Perioada socialistă

Stema județului din Republica Socialistă România

Prin Decretul 503 din 16 decembrie 1970 emis, de Consiliul de Stat, au fost instaurate noi steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. În 25 iulie 1972 (Decretul 302) Consiliul aprobă noile steme pentru toate județele României și pentru orașele reședință de județ.

Stema județului Mureș era formată dintr-un scut despicat de formă rectangulară cu un vârf în ogivă, utilizat în secolul XV, forma fiind des folosită în arta heraldică românească. În dextra sus, pe un fond albastru figurează o clădire în stil neogotic ieșită din flancul scutului. Clădirea heraldizată este reprezentarea Palatului Prefecturii din Târgu Mureș stilizată astfel: un corp central cu o intrare monumentală și un acoperiș ascuțit la dextra urmată de o aripă a clădirii terminată cu un turn cu acoperișul ascuțit și un orologiu la senestra. Clădirea are culoarea argintiu deschis fiind luminată negru, baza clădirii fiind lipită de linia despărțitoare.

Sub Palatul Administrativ din Târgu Mureș este conturată, reinterpretat, o parte a vechii steme a județului Mureș fixată după primul război mondial. Câmpul este format din 3 fascii care reprezintă Mureșul și Târnavele. Bradul prezent în partea superioară a câmpului înlocuiește vechiul măr, simbol al pomiculturii, prin acest aspect se dorea sublinierea importanței silviculturii în raport cu pomicultura în economia județului.

În câmpul roșu este desenat un stâlp dublu de înaltă tensiune colorat cu argintiu. Sub această figură este figurată o retortă de aur înconjurată de o jumătate de fierăstrău circular în partea superioară, colorat cu argintiu, unită în partea de jos cu o roată dințată colorată în albastru.

În centrul scutului peste toate figurile este desenat un ecuson auriu în interiorul căruia figurează stema Republicii Socialiste România, acest simbol fiind regăsit pe toate stemele județelor din acea perioadă, dar și pe cele ale municipiilor.

În prezent

Stema județului în prezent

Stema actuală a județului este adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din 30 septembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Stema județului Mureș se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roșu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de formă ovală, și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcție cu poartă închisă, cu șapte ferestre și două turnuri, cu acoperiș conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint.

Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri, cât și sistemul de fortificații specific epocii feudale. Balanța, însemn heraldic care evocă justiția socială, face aluzie la echilibrul și cumpătarea locuitorilor, amintind, totodată, rolul activităților comerciale în progresul social. Brâurile argintii transpun în stemă bogăția hidrologică a județului și desemnează râurile Mureș, Târnava Mică și Niraj.

Așezări

Orașe și municipii în prezent
Stemă	Municipii	Stemă	Orașe
	Târgu Mureș		Iernut
	Reghin		Luduș
	Sighișoara		Miercurea Nirajului
	Târnăveni		Sărmașu
			Sângeorgiu de Pădure
			Sovata
			Ungheni

Lista completă a localităților din județul Mureș, în prezent, poate fi consultată aici, Listă de localități din județul Mureș.

Populația județului de-a lungul timpului a fost preponderent rurală. Schimbări majore în procentajul populației urbane apar în timpului regimului socialist, unele din măsurile care aveau în vedere urbanizarea populației județului fiind continuate și în prezent, după dărâmarea regimului comunist.

Urbanizarea populației județului a fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul județului existau mai multe clase sociale: iobagi, țărani liberi, nobili, industriași, comercianți (organizați în bresle), intelectuali (învățători, preoți, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluției de la 1848, au în vedere în principal ștergerea iobăgiei, urmată de câștigarea libertăților individuale pentru miile de locuitori ai județului, dar și restrângerea unor drepturi și privilegii de care dispunea nobilimea până în acel moment. Aceste măsuri au drept rezultat crearea categoriei țăranilor liberi stăpâni pe munca și pe beneficiile muncii lor.

În 1872 are loc desființarea sistemelor de bresle și a îngrădirilor care nu permiteau libera deprindere a unor meserii de către orice individ. Rezultatul direct al acestor prevederi este înmulțirea meseriașilor și a industriașilor pe întreg teritoriul județului. O parte din acești țărani și meseriași neputându-și asigura traiul în spațiul județului emigrează în America și în celelalte provincii românești

Mișcările în cadrul claselor sociale sunt continuate și după primul război mondial, după reformele agrare și după desființarea definitivă a clasei nobililor. Apariția țăranilor împroprietăriți au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educația copiilor de țărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriași și intelectuali, o parte dintre aceștia părăsind satul pentru centrele culturale și industriale din orașe.

Sistematizarea teritorială realizată în perioada comunistă a modificat vechile granițe ale județului Mureș din perioada interbelică. Noul județ Mureș se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al așezărilor astfel: 513 localități din care 2 municipii (Târgu Mureș, Sighișoara), 4 orașe (Reghin, Târnăveni, Luduș, Sovata), 5 comune suburbane (Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sântana de Mureș, Albești), 86 de comune.

Analiza teritoriului județului realizată în anii 1980 au scos la iveală neajunsurile numărului redus de orașe raportat la suprafață și la numărul populației. În acest sens existau încă din această perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităților Iernut, Sărmașu, Gurghiu și a altor alte 8 localități în orașe agro-industriale.

Aceste măsuri au fost continuate și după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 județul poate fi descris conform tabelului Statistică localități după 1989.

Așezări urbane

Statistică localități după 1989
An	Orașe și municipii	Municipii	Comune	Sate
1990	7	2	90	486
1995	7	3	90	486
2000	7	4	90	486
2001	7	4	90	486
2002	7	4	90	486
2003	10	4	88	466
2004	11	4	91	460
2005	11	4	91	460

Conform datelor recensământului din 1930 județul Mureș (interbelic avea o populație de 289 817 locuitori. Din aceștia 47 298 trăiau în mediul urban, adică în cele 2 orașe ale județului: municipiul Târgu Mureș și Reghin, iar restul în mediul rural. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici ș.a.

Așezări rurale

Lista completă a localităților județului Mureș în perioada interbelică poate fi consultată aici, Listă localități în perioada interbelică.

Așezările rurale din județul Mureș, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea majoritate în epoca medievală (secolul XI-XVIII).

În satele din județ pot fi întâlnite diverse tipuri structurale, în general localitățile păstrând aceeași structură de la înființare până în prezent. Structura compactă cu clădiri lipite una de alta este întâlnită în partea de sud-est a județului. Structura aglomerată, dar necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureșului, Valea Nirajului și Valea Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită și în partea de nord-vest a județului. Structura răsfirată, cu gospodării despărțite de spații agricole înșirate pe o rețea răsfirată de drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării foarte distanțate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte și în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte.

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Mureș.

Județul este format din 102 unități administrativ-teritoriale: 4 municipii, 7 orașe și 91 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Mureș.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație	Imagine
Municipii și orașe
	Reghin	municipiu	33.281
	Sighișoara	municipiu	28.102
	Târgu Mureș	municipiu reședință de județ	134.290
	Târnăveni	municipiu	22.075
	Iernut	oraș	8.705
	Luduș	oraș	15.328
	Miercurea Nirajului	oraș	5.554
	Sovata	oraș	10.385
	Sângeorgiu de Pădure	oraș	5.166
	Sărmașu	oraș	6.942
	Ungheni	oraș	6.945
Comune
	Acățari	comună	4.738
	Adămuș	comună	5.147
	Albești	comună	5.345
	Aluniș	comună	3.236
	Apold	comună	2.892
	Ațintiș	comună	1.575
	Bahnea	comună	3.739
	Band	comună	6.446
	Batoș	comună	3.926
	Beica de Jos	comună	2.305
	Bereni	comună	1.203
	Bichiș	comună	805
	Bogata	comună	2.018
	Breaza	comună	2.473
	Brâncovenești	comună	3.972
	Băgaciu	comună	2.474
	Băla	comună	756
	Bălăușeri	comună	4.889
	Ceuașu de Câmpie	comună	5.964
	Chețani	comună	2.665
	Chibed	comună	1.762
	Chiheru de Jos	comună	1.644
	Coroisânmărtin	comună	1.447
	Corunca	comună	2.785
	Cozma	comună	562
	Cristești	comună	5.824
	Crăciunești	comună	4.470
	Crăiești	comună	924
	Cucerdea	comună	1.525
	Cuci	comună	1.822
	Daneș	comună	4.874
	Deda	comună	4.113
	Eremitu	comună	3.893
	Ernei	comună	5.835
	Fântânele	comună	4.693
	Fărăgău	comună	1.683
	Gheorghe Doja	comună	2.982
	Ghindari	comună	3.250
	Glodeni	comună	3.817
	Gornești	comună	5.577
	Grebenișu de Câmpie	comună	1.684
	Gurghiu	comună	6.091
	Gălești	comună	3.067
	Gănești	comună	3.573
	Hodac	comună	5.104
	Hodoșa	comună	1.261
	Ibănești	comună	4.357
	Iclănzel	comună	2.126
	Ideciu de Jos	comună	2.109
	Livezeni	comună	3.266
	Lunca	comună	2.625
	Lunca Bradului	comună	2.035
	Mica	comună	4.539
	Miheșu de Câmpie	comună	2.447
	Mădăraș	comună	1.299
	Măgherani	comună	1.309
	Nadeș	comună	2.484
	Neaua	comună	1.369
	Ogra	comună	2.387
	Papiu Ilarian	comună	963
	Petelea	comună	2.977
	Pogăceaua	comună	2.117
	Pănet	comună	6.033
	Păsăreni	comună	1.919
	Rușii-Munți	comună	2.144
	Râciu	comună	3.748
	Răstolița	comună	2.073
	Saschiz	comună	1.965
	Solovăstru	comună	2.888
	Stânceni	comună	1.450
	Suplac	comună	2.249
	Suseni	comună	2.253
	Sâncraiu de Mureș	comună	7.489
	Sângeorgiu de Mureș	comună	9.304
	Sânger	comună	2.400
	Sânpaul	comună	4.233
	Sânpetru de Câmpie	comună	3.060
	Sântana de Mureș	comună	5.723
	Sărățeni	comună	1.608
	Tăureni	comună	989
	Valea Largă	comună	3.098
	Vețca	comună	892
	Viișoara	comună	1.659
	Voivodeni	comună	1.756
	Vânători	comună	3.901
	Vărgata	comună	1.945
	Vătava	comună	1.987
	Zagăr	comună	1.192
	Zau de Câmpie	comună	3.236
	Șincai	comună	1.622
	Șăulia	comună	2.018

Politică

Județul Mureș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Ferenc Péter de la UDMR, iar componența politică a Consiliului este următoarea:

Vicepreședinții sunt: Kovács Mihály Levente (UDMR) și Ovidiu Georgescu (PNL)

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	14
	Partidul Social Democrat	9
	Partidul Național Liberal	8
	Alianța pentru Unirea Românilor	3

Consiliul Județean

Consiliul județean este compus din 34 de membri împărțiți astfel:

2004-2008

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	15
	Partidul Social Democrat	9
	Alianța Dreptate și Adevăr (4 PNL și 3 PD)	7
	Partidul România Mare	2
	Partidul Conservator	1

2008-2012

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	13
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Democrat Liberal	7
	Partidul Social Democrat	6

2012-2016

Harta politică a județului Mureș după alegerile locale din 2012

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Social-Liberală	13
	Uniunea Democrată Maghiară din România	12
	Alianța pentru Mureș	6
	Partidul Poporului	2

2016-2020

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	15
	Partidul Social Democrat	10
	Partidul Național Liberal	10

2020-2024

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	16
	Partidul Național Liberal	9
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Mișcarea Populară	2

Președinții Consiliului

• 

  Harta politică a județului Mureș după alegerile locale din 2020

• 2004 - 2012: Edit Emőke Lokodi
• 2012 - 2016: Ciprian Dobre
• 2016 - 2024: Ferenc Péter

Prefecți

• 2005 - 2008: Ciprian Dobre
• 2008 - 2009: Felicia Pop
• 2008 - 2012: Pașcan Emil-Marius
• 2012 - 2014: Corneliu Grosu
• 2014: Vasile Oprea
• 2014 - 2018: Lucian Goga
• 2018 - 2020: Mircea Dușa
• 2020 - prezent: Mara Togănel

Sănătate

Statistic sectorul sănătate al județului Mureș poate fi descris conform tabelului de mai jos.

Statistică unități sanitare și personal medical
An	Paturi în spitale	Medici	Stomatologi	Farmaciști	Personal sanitar mediu	Spitale	Policlinici	Dispensare	Centre de sănătate	Creșe	Farmacii (de stat)
1990	6844	1241	193	227	4252	8	15	165	-	25	84
1995	5516	1354	182	90	3964	6	15	166	4	15	17
2000	5161	1498	131	82	3430	7	3	22	4	9	11
2001	5156	1483	129	82	3549	7	3	7	4	9	13
2002	4903	1587	124	71	3857	7	2	10	4	-	12
2003	4300	1588	134	69	3804	6	2	6	6	8	13
2004	4285	1657	133	62	3812	6	2	7	4	8	14
2005	4285	1674	87	45	3821	6	2	5	4	8	15

Sport

Echipa de baschet:

• BC Mureș

Echipe de fotbal:

• FCM Târgu Mureș
• ASA Târgu Mureș
• Avântul Reghin
• Mureșul Luduș
• Chimica Târnăveni
• ASA Unirea Ungheni
• CS Iernut
• Avântul Miheșu de Câmpie

Multi-sport:

• CSM Târgu Mureș

Bibliografie

• Enciclopedia României. Comitetul de direcție: D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu si Virgiliu Leonte. Imprimeria Națională. București 1938-1943
• Județul Mureș. Ion Șoneriu, Ion Mac. Editura Academiei RSR, Institutul de geografie. București 1973
• Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980
• Noile steme ale județelor și municipiilor din Republica Socialistă România. Dan Cernovodeanu, Ioan N. Mănescu. Direcția generală a arhivelor statului. București 1974
• Philobiblon mureșean. Dimitrie Poptămaș Editura Biblioteca Județean Mureș. Târgu Mureș 2003
• Ghidul turistic al municipiului Târgu Mureș. Editat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Mureș
• Monografia orașului Târgu-Mureș. Traian Popa. Editura Ansid. Târgu Mureș 2005. (reeditarea ediției originale din 1932, Tipografia Corvin)
• Contribuții mureșene la Marea Unire din 1918, Ioan Silviu Nistor, Editura Dacia, 1981

Lectură suplimentară

• Repertoriul arheologic al județului Mureș, Valeriu Lazăr, Editura Casa de Ed. Mureș

Vezi și

AB

AR

AG

BC

BH

BN

BT

BV

BR

BZ

CS

CL

CJ

CT

CV

DB

DJ

GL

GR

GJ

HR

HD

IL

IS

IF

MM

MH

MS

NT

OT

PH

SM

SJ

SB

SV

TR

TM

TL

VS

VL

VN

B

• Listă de comune din județul Mureș
• Listă de localități din județul Mureș
• Lista monumentelor istorice din județul Mureș
• Lista rezervațiilor naturale din județul Mureș
• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Comitatele Ungariei
• Scaunele secuiești
• Județul Mureș (interbelic)
• Comitatul Mureș-Turda
• Scaunul Mureșului
• Pământul crăiesc
• Ținutul Secuiesc

Legături externe

Materiale media legate de Mureș la Wikimedia Commons

• Consiliul Județean Mureș
• Prefectura Județului Mureș Arhivat în 28 mai 2019, la Wayback Machine.
• Harta turistică a județului Mureș Arhivat în 11 ianuarie 2012, la Wayback Machine.

Etnografie

• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Mureș)