Kocel
| Kocel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | anii 820 d.Hr.  |
| Decedat | 876 d.Hr. (55 de ani) |
| Părinți | Pribina[*] |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Cneaz |
Modifică date / text  | |
Kocel[a] (în slovenă: Kocelj, în slovacă: Koceľ; fl. 861–874) a fost un conducător al slavilor din Panonia Inferioară. El a fost vasal al francilor răsăriteni cu titlul de comes (conte) și se crede că a domnit între anii 861 sau 864 și 876.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Kocel era al doilea fiu al lui Pribina, un dux al slavilor moravi instalat de franci în Panonia Inferioară prin 838[1] sau 840.[2] Istoricul american Charles Bowlus crede că Kocel s-a născut în jurul anului 820.[1] În anul 861 Kocel a făcut o donație importantă Mănăstirii Freising, ceea ce arată că avea o poziție politică și socială solidă.[3] Potrivit lui Bowlus, acest document indică faptul că Pribina murise, iar Kocel i-a succedat.[4]
Regele Ludovic Germanul al Franciei Răsăriene l-a instalat pe Kocel ca domnitor al Panoniei Inferioare în 864.[5] Kocel domnea în „Panonia Inferioară” (Pannonia inferioris) în anul 865, când arhiepiscopul Adalwin al Salzburgului a vizitat această provincie de două ori.[6] În 869 Kocel a cerut ca misionarul bizantin Metodiu să fie trimis în Panonia ca reprezentant papal.[7] La mijlocul verii, Kocel l-a trimis la Roma pe Metodiu, împreună cu douăzeci de oameni, pentru a solicita numirea sa ca episcop.[7] Papa Adrian al II-lea l-a numit pe Metodiu în postul de arhiepiscop de Sirmium și a trimis scrisori de confirmare suveranilor din acea regiune, inclusiv lui Kocel, al cărui domeniu se afla în jurisdicția noului arhiepiscop.[8] Marca de Panonia era stăpânită de Kocel și de margrafii bavarezi în anul 871; Kocel s-a bucurat de independență, după cum reiese din discuțiile sale cu papa.[9]
În 874, în urma conflictului între franci și moravi, Kocel a continuat să stăpânească, probabil ca vasal al regelui Carloman, domeniul de pe Valea Dravei al Mărcii Panoniei.[7] Kocel dispare din surse după 874[1] și se crede că a murit sau a fost înlăturat din postul său în jurul anului 876,[10] fiind cu siguranță mort în anul 880.[11]
Identificare
[modificare | modificare sursă]Kocel a fost identificat cu comandantul militar franc Kotzil menționat în studiul De Administrando Imperio cu privire la revolta armată a croaților conduși de ducele Domagoj care „a reușit să biruie și i-a ucis pe toți francii și pe arhonul lor numit Kotzil”, cel mai probabil în anul 874, ceea ce coincide cu perioada dispariției lui Kocel din surse.[12]
Titluri
[modificare | modificare sursă]- „Conte al slavilor” (comes de Sclavis nomine Chezul), act de donație în limba latină din 861.[3]
- „Duce” (Chezil dux), postum între 876 și 880.[13]
Notă explicativă
[modificare | modificare sursă]- ^ El este cunoscut din documentele papale și bavareze sub numele de Chozil, Chezil, Chezul și Gozil.[3] Cronica istorică latină Conversio Bagoariorum et Carantanorum folosește numele Chozil, Chezil și Chezilo.[14] Numele folosit cel mai des este Kocel. Numele său este scris Koceľ în slovacă,[15] Kocelj (Коцељ) în slovenă și sârbo-croată[16] și Kotzeles în greacă.[16]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Bowlus 1995, p. 203.
- ^ Bowlus 1995, p. 325.
- ^ a b c Hellēnikē Hetaireia Slavikōn Meletōn 1999, p. 92.
- ^ Bowlus 1995, p. 139.
- ^ Goldberg 2006, pp. 273–274.
- ^ Bowlus 1995, p. 156.
- ^ a b c Bowlus 1995, p. 184.
- ^ Bowlus 1995, p. 185.
- ^ Bowlus 1995, p. 176.
- ^ Bowlus 1995, p. 201.
- ^ Bowlus 1995, p. 192.
- ^ Živković, Tibor (). De conversione Croatorum et Serborum: A Lost Source. Belgrade: The Institute of History. pp. 129–140.
- ^ Bowlus 1995, p. 207.
- ^ John Tuzson (). István II (1116-1131): A Chapter in Medieval Hungarian History. East Europe Monographs. p. 12. ISBN 978-0-88033-500-3.
- ^ Elena Mannová (). Studia Historica Slovaca. 21. Historický ústav SAV. p. 23. ISBN 978-80-88880-42-4.
- ^ a b Vatroslav Jagić (). Književnik. Brzotiskom Dragutina Albrechta. pp. 100–.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Bowlus, Charles R. (). Franks, Moravians, and Magyars: The Struggle for the Middle Danube, 788-907. University of Pennsylvania Press. ISBN 978-0-8122-3276-9.
- Goldberg, Eric Joseph (). Struggle for Empire: Kingship and Conflict Under Louis the German, 817-876. Cornell University Press. ISBN 0-8014-3890-X.
- Hellēnikē Hetaireia Slavikōn Meletōn (). Thessaloniki, Magna Moravia: proceedings of the International conference, Thessaloniki, 16-19 october 1997. Hellenic Association for Slavic Studies. p. 92. ISBN 9789608595934.
| Control de autoritate |
|  |
|---|