Limba ruteană
| Limba ruteană русинська | |
| Vorbită în | Ucraina, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Serbia, Croația, Cehia |
|---|---|
| Regiuni | Ucraina |
| Număr de vorbitori | estimare: cel puțin 60 000.[1] Numerele oficiale de la birourile de statistică: |
| Sistem de scriere | alfabetul chirilic |
| Clasificare | |
| limbi indo-europene | |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în |  Voivodina |
| ISO 639-2 | rue |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | rue[9]  |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba ruteană sau limba rusină (русинська бесіда, rusînska besida, sau русиньскый язык, rusinskîi iazîk) este o limbă din subgrupul oriental al limbilor slave. Unii lingviști o consideră ca fiind o limbă distinctă, care își are propriul cod ISO 639-3; alții spun că e doar un dialect al limbii ucrainene. Într-un fel sau altul, fiecare posibilitate își are propriile implicări politice.
Distribuția geografică
[modificare | modificare sursă]Limba ruteană (sau mai exact, limba carpato-ruteană) este vorbită mai ales în regiunea carpatică a Ucrainei, dar și în Slovacia de nord-est, Polonia de sud-est (unde uneori este denumită łemkowski „Lemko”, pentru cuvântul specific lor лем / lem „numai”, sau Lyshak), iar în Ungaria oamenii și limba sunt denumiți ruten.
Politicienii și studenții ucraineni nu consideră faptul că ruteana și rutenii sunt o limbă, respectiv un popor separat de ucraineană și/sau ucraineni, în ciuda faptului că unii vorbitori de ruteană se consideră ca fiind diferiți de ucraineni. Lingviștii ucraineni consideră această limbă ca fiind un dialect a limbii ucrainene, care se aseamănă cu dialectul huțul, vorbit în aceleași regiuni.
Încercările de a standardiza limba ruteană au fost sortite eșecului, în cele mai multe cazuri. Rutenii locuiesc în patru țări, și eforturile nu puteau să fie cu succes deoarece cei din afara arealului natal al limbii nu vorbeau fluent ruteana. Numeroase variante de ortografii au fost dezvoltate (în special bazate pe alfabetul chirilic) și multiple variante ale gramaticii există, bazate pe dialectele regionale.
Cele mai mari centre culturale ale rutenilor se află în Prešov (Slovacia), Ujhorod și Muncaci în Ucraina, Krynica și Legnica în Polonia, Ruski Krstur în Voivodina și Budapesta în Ungaria. De asemenea, sunt mulți ruteni care trăiesc în Statele Unite, Canada și America de Sud.
Alfabetul rutean are 33 de litere și este bazat pe alfabetul chirilic:
| А а | Б б | В в | Г г | Ґ ґ | Д д | Е е | Є є | Ж ж | З з | И и |
| І і | Ї ї | Й й | К к | Л л | М м | Н н | О о | П п | Р р | С с |
| Т т | У у | Ф ф | Х х | Ц ц | Ч ч | Ш ш | Щ щ | Ь ь | Ю ю | Я я |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Gordon, Raymond G. Jr., ed. (). „Ethnologue report for language code:rue (Rusyn)”. Ethnologue: Languages of the World (în engleză) (ed. a 15-a). Dallas, Texas: SIL International. ISBN 13 978-1-55671-159-6 Verificați valoarea
|isbn=: length (ajutor). Accesat în . - ^ Biroul de Statistică al Republicii Slovace. „Population and Housing Census 2011: Table 11. Resident population by nationality - 2011, 2001, 1991” (PDF) (în engleză). Oficiul de Statistică al Republicii Slovace. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Biroul Republican de Statistică al Serbiei (). „Final results of the census 2002” (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Comitetul de Stat pentru Statistică din Ucraina. „About number and composition population of UKRAINE by data All-Ukrainian population census 2001 data” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Republic of Croatia - Central Bureau of Statistics” (în engleză). Crostat. Accesat în .
- ^ „Home” (PDF) (în engleză). Biroul Central de Statistică al Poloniei. Accesat în .
- ^ „1.28 Population by mother tongue, nationality and sex, 1900–2001” (în engleză). Biroul Central Maghiar pentru Statistică. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „5. Národnost a Mateřský jazyk” (PDF) (în cehă). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Language
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Paul Robert Magocsi (ed.).A new Slavic language is born. The Rusyn literary language in Slovakia. (în engleză). New York, 1996.
- Magocsi, Paul Robert. Let's speak Rusyn. Бісідуйме по-руськы. (în engleză) Englewood, 1976.
- Aleksandr Dmitrievich Dulichenko. Jugoslavo-Ruthenica. Роботи з рускей филолоґиї. Нови Сад, 1995.
- Taras Kuzio, „The Rusyn question in Ukraine: sorting out fact from fiction Arhivat în , la Wayback Machine.” (în engleză), Canadian Review of Studies in Nationalism, XXXII (2005).
- Elaine Rusinko, „Rusinski/Ruski pisni” selected by Nataliia Dudash; „Muza spid Karpat (Zbornik poezii Rusiniv na Sloven'sku)” assembled by Anna Plishkova. Recenzii. The Slavic and East European Journal, vol. 42, nr. 2. (vara lui 1998), pp. 348–350. Arhiva JSTOR (în engleză).
- Плішкова, Анна [Anna Plishkova] (ed.): Муза спід Карпат (Зборник поезії Русинів на Словеньску). [Muza spid Karpat (Zbornik poezii Rusiniv na Sloven'sku)] Пряшів: Русиньска оброда, 1996. On-line[nefuncțională].
- Marta Harasowska. „Morphophonemic Variability, Productivity, and Change: The Case of Rusyn” (în engleză), Berlin; New York: Mouton de Gruyter, 1999, ISBN 3-11-015761-6.
- Recenzie de Edward J. Vajda, Language, vol. 76, nr. 3. (septembrie 2000), pp. 728–729.
- I. I. Pop, Paul Robert Magocsi, Encyclopedia of Rusyn History and Culture, University of Toronto Press, 2002, ISBN 0-8020-3566-3.
- Plišková, Anna: Rusínsky jazyk na Slovensku: náčrt vývoja a súčasné problémy. Prešov: Metodicko-pedagogické centrum, 2007, 116 s (în slovacă și în ruteană).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Limba ruteană Arhivat în , la Wayback Machine. la World Academy of Rusyn Culture
- Raportul Ethnologue pentru ruteană
- Dicționar on-line rutean-ucrainean Arhivat în , la Wayback Machine.
