Lista regilor Ungariei

ceasta este o listă a regilor Ungariei, care include marii principi (895–1000 d.C.), precum regii și reginele conducătoare din perioada 1000–1918.

Regatul Ungariei (1001-1526)

Nume Domnie Remarci Dinastia arpadiană Álmos născut 820 Árpád 895–907 fiul lui Álmos Interregnum: 907-947: Tarhos, Levente, Zoltan/Zsolt Fajsz/Falicsi 947–950 Taksony 955–972 fiul lui Zoltan Géza 972–997 fiul lui Taksony Ștefan I al Ungariei (Vajk/István) 997–1001 fiul lui Géza Ștefan I este încoronat ca rege. Este creat oficial Regatul Ungariei. Ștefan I al Ungariei 1001–1038 fiul lui Géza Petru Venețianul 1038–1041, 1044–1046 fiul surorii lui Ștefan I Sámuel Aba 1041–1044 soțul fiicei lui Géza Domoslav 1042 împotriva regelui; din familia Árpád Andrei I 1046–1060 strănepotul lui Taksony Bela I 1060–1063 fratele lui Andrei I Solomon 1063–1074 fiul lui Andrei I Géza I 1074–1077 fiul lui Béla I Ladislau I cel Sfânt 1077–1095 fiul lui Béla I Coloman Cărturarul 1095–1116 fiul lui Géza I Ștefan al II-lea 1116–1131 fiul lui Coloman Cărturarul Béla al II-lea 1131–1141 nepotul lui Géza I Géza al II-lea 1141–1162 fiul lui Béla al II-lea. Ștefan al III-lea 1162–1172 fiul lui Géza al II-lea. Ladislau al II-lea 1162–1163 împotriva regelui; fiul lui Béla al II-lea. Ștefan al IV-lea 1163 împotriva regelui; fiul lui Béla al II-lea. Béla al III-lea 1172–1196 fiul lui Géza al II-lea. Emeric (Imre) 1196–1204 fiul lui Béla al III-lea. Ladislau al III-lea 1204–1205 fiul lui Emeric Andrei al II-lea 1205–1235 fiul lui Béla al III-lea Béla al IV-lea 1235–1270 fiul lui Andrei al II-lea. Ștefan al V-lea 1270–1272 fiul lui Béla al IV-lea. Ladislau al IV-lea (Cumanul) 1272–1290 fiul lui Ștefan al V-lea. Andrei al III-lea (Venețianul) 1290–1301 nepotul lui Andrei al II-lea, ultimul membru al Casei arpadiene. „Interregnum” (legitimația lor e discutata ) erau denumiți Regii mici: Matei, Amadeus Aba, Roland Borșa, Henric, Ladislau Kán al II-lea, Ștefan Babonič, etc. Venceslau al III-lea 1301–1305 din Dinastia Premysliden, totodată rege al Boemiei și rege titular al Poloniei (1305–1306). Otto al III-lea de Bavaria 1305–1308 din Casa de Wittelsbach. Dinastia de Anjou Carol I Robert de Anjou 1301/1308-1342 din Casa de Anjou. În 1301 l-au încoronat, numai din 1308 a putut să o pună în practică. Moștenește tronul prin bunica Maria, fiica lui Ștefan al V-lea, căsătorită cu Carol al II-lea de Anjou. Ludovic I de Anjou 1342–1382 fiul lui Carol Robert de Anjou, din 1370 și rege al Poloniei. Are două fete: Maria și Hedviga Maria d'Anjou 1382–1395 fiica lui Ludovic I de Anjou, eventual numai până în 1387, s-a măritat cu Sigismund de Luxemburg. Carol al II-lea cel Scurt 1385–1386 rege în Napole (1381–1386) dinastiile de: Luxemburg, Habsburg, Iagello și Hunyadi. Sigismund de Luxemburg 1387–1437 soțul Mariei; rege al Boemiei (1420–1437), împărat romano-german (1433–1437) Albert de Habsburg 1437–1439 rege al Boemiei și împărat romano-german (1438-1439) Căsătorit cu Elisabeta, fiica Mariei și a lui Sigismund de Luxemburg. Interregnum: 1439-1440: Disputat între Vladislav I și Ladislau al V-lea; Elisabeta de Luxemburg a fost regentă. Vladislav al III-lea Iagello, rege al Poloniei (1434–1444) și al Ungariei, sub numele de Vladislav I Iagello 1440–1444 a murit în Bătălia de la Varna. Era fiul regelui polonez Vladislav al II-lea Iagello cu Hedviga (cea de a doua fiică a lui Sigismund de Luxemburg și a Mariei) Ladislau al V-lea (Postumul) de Habsburg 1440/1444–1457 fiul lui Albert. Recunoscut ca rege din (1453-1457). Albert de Habsburg și Elisabeta de Luxemburg Ioan de Hunedoara Regent al Ungariei împreună cu Ladislau Postumul 1446-1453 Ban al Severinului (1438-1441) și voievod al Transilvaniei (1441-1446). Matia Corvin 1458–1490 fiul lui Ioan de Hunedoara Dinastia Iagello și familia Zápolya Vladislav al II-lea Iagello 1490–1516 nepotul lui Albert; rege al Boemiei (1471-1516). Fiul lui Cazimir al IV-le Iagello căsătorit cu Elisabeta (fiica lui Vladislav al II-lea Iagello și a Hedvigăi) Ludovic al II-lea Iagello 1516–1526 fiul lui Vladislav al II-lea Iagello, a murit în Bătălia de la Mohács (1526). Căsătorit cu Maria de Habsburg. Ioan I Zápolya 1526-1540 Principe al Transilvaniei între ani (1510-1526) Ioan Sigismund Zápolya 1540-1570 Principe al Transilvaniei între ani (1570-1571) Uniunea personală cu Sfântul Imperiu Roman În urma înfrângerii de la Mohács (1526), Ungaria fost împărțită între Casa de Habsburg (nordul și vestul) și Imperiul otoman (centrul), iar Transilvania a devenit independentă din 1570. Nume Domnie Remarci Regi ai Ungariei și împărați romano-germani Casa de Habsburg Ferdinand I 1526–1564 fiul lui Filip I (Spania); rege al Boemiei și împărat romano-german (1554-1564) Căsătorit cu Anna Iagello, fiica lui Vladislav al II-lea Iagello Maximilian al II-lea 1564–1576 fiul lui Ferdinand I Rudolf al II-lea 1576–1608 fiul lui Maximilian Matia I 1608–1619 fiul lui Maximilan Ferdinand al II-lea 1619–1637 nepotul lui Ferdinand I Ferdinand al III-lea 1637–1657 fiul lui Ferdinand al II-lea Leopold I 1657–1705 fiul lui Ferdinand al III-lea Francisc Rákóczi al II-lea a condus lupta de independență a Ungariei și Transilvaniei (1703–1711) față de dominația habsburgică. A fost ales ca domnitor în (1705). La Ónod, în Parlament, în 1707 a declarat detronarea regilor din dinastia habsburgică. Uniunea personală cu Imperiul Austriac După eliberaria Ungariei de sub ocupația otomană, între (1683–1699), teritoriul maghiar a trecut în totalitate sub dominația Casei habsburgice. Iar monarhia maghiară din Transilvania a fost înlocuit de Imperiul habsburgic. În 1867, Imperiul Austriac a fost transformat în Imperiul Austro-Ungar. Franz Josef al Austriei a fost primul monarh din Imperiul austro-ungar . Între anii 1878-1918, fiecare din cele două state dispunea de un Parlament și un guvern propriu. De asemenea, existau trei ministere comune ale celor două părți ale Imperiului: Apărarea, Afacerile Externe și Finanțele. Nume Dominație Remarcări Casa de Habsburg Iosif I de Habsburg 1705–1711 fiul lui Leopold I. Carol al III-lea de Habsburg 1711–1740 fiul lui Leopold I. Maria Terezia 1740–1780 fata lui Carol al III-lea. Mária Terézia cu soțul ei Francisc I de Habsburg au înființat Casa de Habsburg-Lorena Maria Tereza de Habsburg cu soțul ei Francisc I de Lorena au înființat Casa de Habsburg-Lorena Casa de Habsburg–Lorena Iosif al II-lea de Habsburg 1780–1790 fiul Mariei Terezia. Iosif nu a fost încoronat. Leopold al II-lea de Habsburg 1790–1792 fiul Mariei Terezia Francisc I 1792–1835 fiul lui Leopold al II-lea. Ferdinand al V-lea de Habsburg 1835–1848 fiul lui Francisc I. Revoluția și lupta pentru independență, 1848-1849. La 14 aprilie 1849, la Debrecen în Parlament s-a pronunțat în mod oficial înlăturarea de la conducere a regilor din dinastia habsburgică în Ungaria. Lajos Kossuth a fost ales guvernator. Francisc Iosif 1848–1916 nepotul lui Ferdinand al V-lea. În 1867 după Acordul austro-ungar, a fost încoronat ca rege al Imperiului austro-ungar. Carol al IV-lea 1916-1918 nepotul fratelui lui Francisc Iosif. Epoca după Carol al IV-lea. La 13 noiembrie 1918 Carol al IV-lea a abdicat. La 16 noiembrie, la Budapesta s-a înființat Republica Populară Maghiară. După revoluția Mijă-de-toamnă, nereușită, la data de 21 martie 1919, puterea în Ungaria este preluată de comuniști, conduși de Béla Kun, la 6-7 august Kun fuge în Austria învins de Armata română, apoi regimul horthyst vine la putere. În 1 martie 1920, Miklós Horthy este ales ca guvernator al Ungariei. În august 1944 Horthy l-a demisionat pe Döme Sztójay, și l-a numit pe Géza Lakatos prim ministru. În 15 octombrie 1944, Adolf Hitler a ocupat Ungaria, și l-a adus la putere pe Ferenc Szálasi conducătorul unic totalitar. Vezi și Conducători ai Ungariei 1446-2006 Listă de președinți ai Ungariei Ungaria Transilvania Budapesta Listă de orașe din Ungaria Listă de conducători ai Ungariei Julius Jacob von Haynau Zoltán Tildy Francisc Iosif Listă de prim-miniștri ai Ungariei Carol I al Austriei Elisabeta de Wittelsbach Ștefan I al Ungariei Lajos Kossuth Papa Silvestru al II-lea Szilágyi Mihály Miklós Horthy Ferenc Szálasi Sándor Petőfi Cei 13 de la Arad István Széchenyi Președinte Armata Română Mihály Károlyi Imperiul Austro-Ungar István Tisza Döme Sztójay Pál Teleki Gyula Gömbös Edvard Beneš Imre Nagy István Bethlen Arhiduce Francisc Ferdinand al Austriei Gyula Károlyi Géza Lakatos Otto Skorzeny Dezső Pattantyús-Ábrahám

|}|}|}|}|}

|} |}