Sari la conținut

Margareta Leijonhufvud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Margareta Leijonhufvud

Pictură de Johan Baptista van Uther
Date personale
Născută1 ianuarie 1516
Castelul Ekeberg, Närke
Decedată26 august 1551 (35 de ani)
Tynnelsö Castle⁠(d), Nyköpings län, Suedia[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCatedrala Uppsala
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie) Modificați la Wikidata
PărințiErik Abrahamsson Leijonhufvud
Ebba Eriksdotter Vasa
Frați și suroriMartha Leijonhufvud[*]​
Sten Eriksson Leijonhufvud[*]​
Abraham Eriksson Leijonhufvud[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGustav I al Suediei
CopiiIoan al III-lea
Katharina Vasa
Prințesa Cecilia a Suediei
Magnus, Duce de Östergötland
Prințesa Anna Maria a Suediei
Prințesa Sofia a Suediei
Prințesa Elizabeth a Suediei
Carol al IX-lea
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
regină[1]
Familie nobiliarăCasa Vasei
Regină a Suediei
Domnie1536–1551
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Margareta Leijonhufvud (născută Margareta Eriksdotter; 1 ianuarie 1516 – 26 august 1551) a fost a doua soție a regelui Gustav I al Suediei și mama a doi regi ai Suediei: Ioan al III-lea și Carol al IX-lea.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Margareta Leijonhuvfud s-a născut la castelul Ekeberg, Närke, la 1 ianuarie 1516 și a fost membră a unei dintre cele mai puternice familii de nobili suedezi, fiica lui Erik Abrahamsson Leijonhufvud (executat în Masacrul de la Stockholm) și a Ebba Eriksdotter Vasa (rudă a regelui). Când regele a decis să se căsătorească cu ea, ea era deja logodită. Logodna a fost ruptă de dragul regelui iar logodnicul s-a căsătorit cu sora Margaretei.

Căsătoria dintre Margareta și Gustav I al Suediei a avut loc la 1 octombrie 1536; prima soție a regelui, Catherine of Saxe-Lauenburg, murise în septembrie 1535. În primii ani de căsătorie, mama Margaretei, Ebba, a jucat un rol dominant la curtea regală. S-a spus chiar că regele nu îndrăznea să se opună soacrei sale; cu toate acestea, influența ei nu a fost una politică.

Margareta a fost descrisă ca fiind inteligentă și frumoasă iar căsătoria a fost considerată una fericită. Ea și-a dedicat viața îndatoririlor casnice și a vieții de familie. A rămas catolică toată viața și a fost dureros pentru ea să facă haine din materiale textile confiscate de la mănăstiri catolice vechi dar se pare că nu și-a folosit influența pentru a-și promova propriile convingeri în politică sau religie.

Ea a fost aproape constant însărcinată, lucru care i-a zdruncinat sănătatea.[3] În august 1551, ea și copiii au făcut o excursie cu barca pe Mälaren între Gripsholm și Västerås și la întoarcere, Margareta s-a îmbolnăvit de pneumonie. Când a murit, regele a fost profund întristat.

Copii

[modificare | modificare sursă]
  1. Ioan al III-lea (Johan III) (1537–1592), Duce al Finlandei, Rege al Suediei 1567-1592
  2. Katharina (1539–1610), soția lui Edzard al II-lea, Conte al Frisiei de Est
  3. Cecilia (1540–1627), soția lui Christopher al II-lea, Margraf de Baden-Rodemachern
  4. Magnus (1542–1595), Duce de Västanstång și Conte de Dal
  5. Karl (1544-1544)
  6. Ana Maria (1545–1610), soția lui George John I, Conte Palatin de Veldenz
  7. Sten (1546–1547)
  8. Sofia (1547–1611), soția Ducelui Magnus al II-lea de Saxa-Lauenburg, care era nepot al Catherinei de Saxa-Lauenburg
  9. Elisabeta (1549–1597), soția Ducelui de Mecklenburg-Gadebusch
  10. Carol al IX-lea (Karl IX) (1550–1611), Duce de Södermanland, Närke, Värmland și nordul Västergötland, Regent al Suediei 1599-1604, Rege al Suediei 1604-1611

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  2. ^ Göran Dahlbäck[*][[Göran Dahlbäck (istoric suedez)|​]], Margareta (în suedeză), p. 139 
  3. ^ Wilhelmina Stålberg, P. G. Berg : Anteckningar om svenska qvinnor (Notes of Swedish women) (in Swedish)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Margareta Leijonhufvud
Naștere: 1 ianuarie 1516 Deces: 26 august 1551
Regalitatea suedeză
Predecesor:
Catherine de Saxa-Lauenburg 		Regină a Suediei
1536–1551 		Succesor:
Katarina Stenbock


v • d • m
Consorți regali suedezi
Silvia Renate Sommerlath (1976–prezent)
Louise Mountbatten (1950–1965)  • Victoria de Baden (1907–1930)  • Sofia de Nassau1 (1872–1907)  • Louise a Olandei1 (1859–1871)  • Josephine de Leuchtenberg1 (1844–1859)  • Désirée Clary1 (1818–1844)  • Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp1 (1809–1818)  • Frederica de Baden (1797–1809)  • Sophia Magdalena a Danemarcei (1771–1792)  • Louisa Ulrika a Prusiei (1751–1771)  • Ulrica Eleonora (1720–1741)  • Frederick de Hesse-Kassel (1718/1719–1720)  • Ulrica Eleonora a Danemarcei (1680–1693)  • Hedvig Eleonora de Holstein-Gottorp (1654–1660)  • Maria Eleonora de Brandenburg (1620–1632)  • Christina de Holstein-Gottorp (1599/1604–1611)  • Ana de Austria (1592–1598)  • Gunilla Bielke (1585–1592)  • Catherine Jagellon (1568–1583)  • Karin Månsdotter (1567–1568)  • Ecaterina Stenbock (1552–1560)  • Margareta Leijonhufvud (1536–1551)  • Caterina de Saxa-Lauenburg (1531–1533)  • Isabela de Austria12 (1520–1521)  • Christina Gyllenstierna (1512–1520)  • Mette Dyre (1504–1512)  • Ingeborg Tott (1501–1503)  • Cristina de Saxonia12 (1497–1501)  • Ingeborg Tott (1470–1497)  • Christina Abrahamsdotter (1470)  • Elin Gustavsdotter (Sture) (1466–1467)  • Dorothea de Brandenburg12 (1457–1464)  • Catherine Karlsdotter (1448–1450)  • Merete Lydekedatter (1448)  • Karin Karlsdotter (1448)  • Dorothea de Brandenburg12 (1445–1448)  • Philippa a Angliei12 (1406–1430)  • Richardis de Schwerin (1365–1377)  • Margareta Valdemarsdotter1 (1363–1364)  • Beatrice de Bavaria (1356–1359)  • Blanche de Namur (1335–1363)  • Märta Eriksdotter (1298–1318)  • Hedwig de Holstein (1276–1290)  • Sophia Eriksdotter (1260–1275)  • Catherine Sunadotter (1243/1244–1250)  • Helena Pedersdatter Strange (1229–1234)  • Richeza a Danemarcei (1210–1216)  • Ingegerd Birgersdotter (1200–1208)  • Benedicta Ebbesdotter (1196–1199/1200)  • Cecilia Johansdotter (1167–1190)  • Christina Stigsdatter (1163/1164–1167)  • Brigida Haraldsdotter (1160–1161)  • Christina Björnsdatter (1156–1160)  • Richeza a Poloniei (1148–1156)  • Ulvhild Håkansdotter2 (1134–1148)  • Richeza a Poloniei (1127–1130)  • Ulvhild Håkansdotter2 (1117–1125)  • Ragnhild Halstensdotter (1105–1117)  • Ingegerd a Norvegiei2 (1105–1118)  • Helena a Suediei (1088–1105)  • Blotstulka (1084–1087)  • Helena a Suediei (1079–1084)  • Gyla (1066–1067 & 1075–1079)  • Astrid Njalsdotter (1050–1060)  • Gunnhildr Sveinsdóttir2 (1022–1050)  • Estrid a Suediei (1000–1022)  • Aud Haakonsdottir of Lade (990–995)  • Świętosława a Poloniei12 (sf. secolului X)

1 = de asemenea regină a Norvegiei
2 = de asemenea regină a Danemarcei
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Margareta_Leijonhufvud&oldid=12036186