Sari la conținut

Pancrațiu de Taormina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la martir creștin din secolul I. Pentru un martir creștin din sec. al IV-lea, vedeți Sfântul Pancrațiu.
Pancrațiu (Pancratie) de Taormina
Date personale
Născutsecolul I d.Hr. Modificați la Wikidata
Antiohia, Siria, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedat40 d.Hr. Modificați la Wikidata
Taormina, Sicilia, Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare9 iulie  Modificați la Wikidata
Sfinți

Pancrațiu (Pangratie, Pancratie) de Taormina (n. secolul I d.Hr., Antiohia, Siria, Imperiul Roman – d. 40 d.Hr., Taormina, Sicilia, Regatul Italiei) a fost, conform tradiției, primul episcop de Taormina. Este sărbătorit ca episcop martir în ziua de 9 iulie. Hagiografia lui care supraviețuiește este pur legendară. El este, totuși, înregistrat în unele martirologii timpurii.

Pancrațiu era comemorat pe 8 iulie și 3 aprilie în Martyrologium Hieronymianum (secolul al V-lea). El este de asemenea înscris pe 8 iulie în calendarul de marmură napolitan (din secolul al IX-lea, dar dependent de materialul timpuriu pierdut). În 591 o biserică din Messina a fost dedicată sfinților Ștefan, Pankratios și Euplus, ceea ce probabil se referă la Pancrațiu din Taormina și Euplius din Catania.[1]

Conform vieții legendare a Sfântului Pancrație din Taormina el s-a născut în Antiohia din Cilicia (moderna Adana). El a călătorit la Ierusalim împreună cu părinții săi în timpul existenței pământești a lui Isus; mai târziu întreaga familie a fost botezată în Antiohia. Pancrațiu s-a retras într-o peșteră din Pont unde a fost descoperit de Sfântul Petru și a fost trimis în Sicilia în anul 40 pentru a fi primul episcop al Tauromenium (Taormina modernă). Acolo și-a găsit moartea prin lapidare de către oponenții păgâni ai noii religii.

Sărbătorire

[modificare | modificare sursă]

Este venerat ca sfânt în Biserica Romano-Catolică și în Biserica Ortodoxă ca preot-mucenic.

În Biserica Catolică cultul său este concentrat în insula Sicilia, unde venerația sfinților din estul Mediteranei a fost încurajată în mod deosebit în perioada stăpânirii bizantine. El este sfântul patron al Taorminei și al Canicattì. Ziua sărbătorii lui a fost înscrisă inițial în Martirologiul Roman la 3 aprilie; ulterior aceasta a fost modificată la 8 iulie. Mai des este însă sărbătorit pe 9 iulie - ziua tradițională a martiriului său. Cea mai mare parte a moaștelor sale se păstrează la Roma.

Biserica Ortodoxă îl venerează pe 9 iulie. El este de asemenea comemorat, împreună cu martirii Marcellus și Philagrus, pe 9 februarie. Calendarul grecesc comemorează de asemenea, pe 7 iunie, pe sfintele femei Aesia și Susanna, ucenice ale lui Pancrațiu și martirizate împreună cu el. O parte din moaștele sale sunt păstrate pe Muntele Athos.

Biserica Apostolică Armeană îl venerează în joia următoare primei duminici a Adventului. El este cunoscut în armeană ca Bagarat (Բագարատ). Sinaxarul armean (Յայսմաւուրք) oferă o relatare amplă a faptelor lui Pancrațiu, inclusiv evanghelizarea tuturor orașelor și satelor Siciliei de către acesta.[2]

Sfântul Pancrațiu din Taormina nu trebuie confundat cu Sfântul Pancrațiu al Romei, un tânăr care a fost martirizat după ce a fost decapitat în jurul anului 304.

Reprezentare în artă

[modificare | modificare sursă]

În iconografie Sfântul Pancrațiu este înfățișat ca un bătrân cu părul cenușiu îngălbenit, îmbrăcat ca episcop, ținând o cruce în mâna dreaptă și o Evanghelie în stânga. Crucea comemorează un miracol atribuit Sfântului Pancrațiu prin care a salvat orașul Taormina de la distrugerea de către comandantul păgân Aquilinus. Evanghelia reprezintă propovăduirea credinței creștine.

  1. ^ Cynthia Stallman-Pacitti (ed.), The Life of Saint Pankratios of Taormina: Greek Text, English Translation and Commentary (Brill, 2018), p. 42n.
  2. ^ Domar: the calendrical and liturgical cycle of the Armenian Apostolic Orthodox Church, Armenian Orthodox Theological Research Institute, 2002, p. 581-582.

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Fabio Arduino. „San Pancrazio di Taormina Vescovo e martire” (în Italian). Santi, beati e testimoni. 
  • Nikolai Velimirovich. „The Prolog of Ohrid: July 9”. Serbian Orthodox Church Diocese of Western America. Arhivat din original la . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]