Prințul Henric al Țărilor de Jos
Prințul Henric | |
Prinț al Țărilor de Jos Prinț de Orania-Nassau | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Willem Frederik Hendrik |
Născut | 13 iunie 1820 Palatul Soestdijk |
Decedat | (58 de ani) Castelul Walferdange |
Înmormântat | Nieuwe Kerk |
Cauza decesului | cauze naturale (rujeolă) |
Părinți | Willem al II-lea al Țărilor de Jos Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei |
Frați și surori | Prințesa Sofia a Țărilor de Jos Prințul Alexandru al Țărilor de Jos Prince Ernest Casimir of the Netherlands[*] Willem al III-lea al Țărilor de Jos |
Căsătorit cu | Amalia de Saxa-Weimar-Eisenach Prințesa Maria a Prusiei |
Cetățenie | Regatul Țărilor de Jos |
Ocupație | militar |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Prince of the Netherlands[*] Lieutenant-représentant[*] (–) |
Familie nobiliară | Casa de Orania-Nassau |
Modifică date / text |
Prințul Willem Frederic Henric al Țărilor de Jos, Prinț de Orania-Nassau (neerlandeză Willem Frederik Hendrik, Prins der Nederlanden, Prins van Luxemburg, Prins van Oranje-Nassau; 13 iunie 1820 – 14 ianuarie 1879) a fost al treilea fiu al regelui Willem al II-lea al Țărilor de Jos și a soției acestuia, Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei. S-a născut la palatul Soestdijk.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Prințul Henric a devenit Guvernator al Luxemburg în 1850, funcție pe care a îndeplinit-o până la moartea sa în 1879. În timpul mandatului său el a lucrat cu guvernul pentru a lansa lovitura de stat din 1856 care a consolidat puterea monarhiei și a executivului.[1] Totuși, cele mai multe modificări au fost reprezentate de noua constituție din 1868 după criza luxemburgheză din 1867,[1] în timpul căreia coroana a încercat să vândă marele ducat Prusiei.
S-a căsătorit de două ori. La 9 mai 1853, la Weimar, s-a căsătorit cu Amalia de Saxa-Weimar-Eisenach (1830-1872). La 24 august 1878, la Potsdam, s-a căsătorit cu Prințesa Maria Elisabeta a Prusiei (1855-1888), nepoata de frate a împăratului Wilhelm I al Germaniei. Ambele căsătorii au fost fără copii.
În momentul morții sale, la castelul Walferdange, de pojar, el era al treilea în linia de succesiune la tronul Țărilor de Jos.
Arbore genealogic
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b fr Christiane Huberty (noiembrie 2006). „Le Conseil d'État – un produit du conflit constitutionnel du milieu du XIXe siècle” (PDF). forum.lu. Accesat în .[nefuncțională]