Sari la conținut

Procesul (film din 1962)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Procesul

Afișul românesc al filmului
Rating
Titlu originalThe Trial
Genfilm de proces
film distopic
film bazat pe literatură[*]  Modificați la Wikidata
RegizorOrson Welles[1][2][3][4][5]  Modificați la Wikidata
ScenaristOrson Welles
Franz Kafka  Modificați la Wikidata
Bazat peProcesul  Modificați la Wikidata
ProducătorAlexander Salkind[*]  Modificați la Wikidata
DistribuitorAstor Pictures[*][[Astor Pictures (American film company)|​]]  Modificați la Wikidata
Director de imagineEdmond Richard[*][[Edmond Richard (cineast francez)|​]]  Modificați la Wikidata
MuzicaJean Ledrut[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieAnthony Perkins[1][2][3][6][4]
Jeanne Moreau[1][6][2][3]
Romy Schneider[1][6][2][3]
Akim Tamiroff[6][2][3]
Elsa Martinelli[1][6][2][3]
Orson Welles[6][2][3]
Arnoldo Foà[*][2][6]
Maurice Teynac[*][[Maurice Teynac (actor francez)|​]][6]
Michael Lonsdale[6][2][3]
Paola Mori[*][[Paola Mori (Italian actress and aristocrat (1930–1986))|​]][6]
Katina Paxinou[2]
Suzanne Flon[*][[Suzanne Flon (French film actress (1918-2005))|​]][6][2][3]
Madeleine Robinson[6][2][3]
Wolfgang Reichmann[*][[Wolfgang Reichmann (actor german)|​]][6]
Thomas Holtzmann[*][[Thomas Holtzmann (actor german)|​]][6]
Max Haufler[*][[Max Haufler (actor, film director (1910-1965))|​]][2][6]
...încă 9  Modificați la Wikidata
Premiera (Franța)
(Germania)[7]
(New York City și Statele Unite ale Americii)[8]
(Italia)[8]  Modificați la Wikidata
Durata118 min.  Modificați la Wikidata
Țara Franța
 Republica Federală Germania
 Italia  Modificați la Wikidata
Filmat înParis
Croația  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba engleză  Modificați la Wikidata
Buget1.300.000 de dolar americani  Modificați la Wikidata
Încasări998.779 de dolar americani  Modificați la Wikidata
Prezență online
Cineplex
Afișul original al filmului

Procesul este un film distopic de proces regizat de Orson Welles după propriul scenariu bazat pe romanul omonim al lui Franz Kafka. A avut premiera la 22 decembrie 1962, fiind distribuit de Astor Pictures. Coloana sonoră este compusă de Jean Ledrut. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 1.300.000 de dolar americani. Filmul a avut încasări de 998.779 de dolar americani.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Josef K. (Anthony Perkins) doarme în dormitorul său, într-un apartament pe care îl împarte cu alți locatari. Este trezit când un bărbat în costum deschide ușa dormitorului. Josef presupune că bărbatul este un polițist, dar intrusul nu se identifică și ignoră cererea lui Josef de a arăta un act de identitate al poliției. Câțiva detectivi intră și îi spun lui Josef că este în stare de arest la domiciliu. În altă cameră, Josef K. vede trei colegi de serviciu de la locul său de muncă; sunt acolo pentru a oferi dovezi cu privire la o infracțiune nedeclarată. Poliția refuză să-l informeze pe Josef K. cu privire la acuzațiile care i se aduc sau chiar dacă este acuzat de vreo infracțiune și nu îl iau în arest.

După ce detectivii pleacă, Josef discută cu proprietara, doamna Grubach (Madeleine Robinson) și vecina, domnișoara Bürstner (Jeanne Moreau), despre vizita ciudată. Mai târziu, el merge la birou, unde supraveghetorul său crede că a avut relații necorespunzătoare cu verișoara sa de 16 ani. În acea seară, Josef participă la operă, dar este chemat de către un inspector de poliție (Arnoldo Foà) și dus într-o sală de judecată, unde încearcă în zadar să se confrunte cu cazul încă nedeclarat împotriva lui.

Josef se întoarce la biroul său și îi descoperă pe cei doi ofițeri de poliție care l-au vizitat mai întâi biciuiți într-o cameră mică. Unchiul lui Josef Max sugerează ca Josef să se consulte cu Hastler (Orson Welles), un avocat. După scurte întâlniri cu soția unui gardian de sală (Elsa Martinelli) și o cameră plină de bărbați condamnați care așteaptă procesul, Josef se întâlnește cu Hastler, ceea ce se dovedește a fi nesatisfăcător.

Amanta lui Hastler (Romy Schneider) sugerează ca Josef să ceară sfatul pictorului Titorelli (William Chappell), dar acest lucru se dovedește, de asemenea, inutil. Căutând refugiu într-o catedrală, Josef află de la un preot (Michael Lonsdale) că a fost condamnat la moarte. Hastler apare brusc în catedrală pentru a confirma afirmația preotului.

În seara dinaintea celei de-a treizeci și unu aniversări ale sale, Josef este prins de doi călăi și dus într-o groapă de carieră, unde este obligat să-și scoată o parte din hainele sale. Călăii trec un cuțit de la unul la altul, aparent deliberând cu privire la cine va face fapta, înainte de a-i înmâna cuțitul omului condamnat, care refuză să se sinucidă. Călăii îl lasă pe Josef în carieră și aruncă dinamită în groapă. Josef râde de călăii săi și ridică dinamita. De la distanță se poate auzi o explozie și se vede fumul cum se ridică în aer.

Rolurile principale au fost interpretate de actorii:

  1. ^ a b c d e http://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=279.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m http://www.cinematografo.it/cinedatabase/film/il-processo/11773/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d e f g h i j http://www.ofdb.de/film/13900,Der-Prozess, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b http://www.filmaffinity.com/es/film134411.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Filmportal.de 
  6. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p http://www.imdb.com/title/tt0057427/fullcredits, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Lexiconul german al filmelor internaționale 
  8. ^ a b „Procesul”, Internet Movie Database, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]