Sari la conținut

Studii universitare de licență

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Studiile universitare de licență sunt prima treaptă a studiilor universitare, și care asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea inserției pe piața forței de muncă, prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare.

Conform procesului Bologna, treapta de licență corespunde unui număr de 180 – 240 de credite de studiu transferabile (ECTS). Pentru cursurile de zi, numărul de credite transferabile alocat unui an de studiu fiind de 60, durata studiilor este:

  • 3 ani (minimum 180 de credite transferabile) în general;
  • 4 ani (minimum 240 de credite transferabile) în învățământul tehnic.

Studiile de licență sunt finalizate prin examenul de licență, în urma căruia se obține diploma de licență. Diplomele de licență sunt în principiu echivalente cu „Bachelor's degree” (BA/BSc/LLB, adică Bachelor of Arts/Bachelor of Science/Bachelor of Laws) în sistemul de învățământ englez, cu condiția să fie obținute prin învățământ acreditat legal și corect.

Există diplome de licență (dinaintea procesului Bologna) care au fost recunoscute la nivel de studii de Master (din perspectivă post-Bologna), și anume în Olanda, ca meester (mr.)[1] și ca doctorandus (drs.).[2][3] De asemenea, există posibilitatea echivalării titlului românesc de inginer ca titlu european Eur. Ing., prin FEANI[4], via AGIR[5] sau altă asociație națională a inginerilor.

Studiile universitare de licență pot fi continuate prin studii universitare de masterat.

  1. ^ „Groningen : 5 December 2007 : Kenmerk KS/D&L/4406/07”. Members.home.nl. Arhivat din original (JPG) la . Accesat în . 
  2. ^ „Groningen : 1 September 2008 : Kenmerk KS/D&L/22553/07”. Members.home.nl. Arhivat din original (JPG) la . Accesat în . 
  3. ^ Titlul meester a fost înlocuit în învățământul olandez cu LLM (Master of Laws), iar doctorandus în filosofie a fost înlocuit cu MA (Master of Arts); cei care obțin gradul olandez LLM pot alege să semneze cu prescurtarea titlului meester în fața numelui propriu, iar cei care obțin gradul olandez MA sau MSc pot alege să semneze cu prescurtarea titlului doctorandus în fața numelui propriu, cu excepția inginerilor, care semnează cu ir. Invers, cei care au titlurile vechi meester și doctorandus pot alege să semneze cu M (de la Master) după numele propriu.
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, www.agir.ro