Tudor Chiriac

Date personale
Tudor Chiriac

Nume la naștere	Tudor Chiriac
Născut	1949 Ciuciuleni, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie	Republica Moldova România
Ocupație	Compozitor, Prof. univ. dr.
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Tudor Chiriac (n. 21 martie 1949, Ciuciuleni, Republica Moldova) este profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. S-a stabilit la Iași din anul 1995.

A studiat la Institutul de Stat al Artelor „Gavriil Musicescu” din Chișinău, actualmente Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice: compoziție și forme muzicale – Solomon Lobel^[1], armonie și orchestrație – Leonid Gurov, polifonie, contrapunct – Margarita Belîh. A făcut stagii în materie de compoziție și orchestrație sub îndrumarea profesorului Iuri Alexandrovici Fortunatov de la Conservatorul „P. I. Ceaikovski” din Moscova.^[2]

A fost profesor de Teoria muzicii, Solfegiu, Armonie, Analiza creațiilor muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, Chișinău (1975-1979), membru al Colegiului Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru achiziționarea valorilor de artă (1979-1981), Vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova (1993), Director artistic al Filarmonicii Naționale din Chișinău (1993-1994).

A urmat studiile doctorale în domeniul compoziției la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj între anii 2001-2005.

Creația lui Tudor Chiriac stă sub semnul principiului integritate în diversitate. Sfera genurilor muzicale abordate de compozitor – diversă – este guvernată de concepția muzicii cu entitate integră: de filiație ancestrală românească. Sintagma aparține lui Tudor Chiriac^[3] și reprezintă acel perimetru al muzicii universale în care creația sa se înscrie cu exactitate și onestitate. Pe această direcție, prioritară pentru compozitor, se află muzica de factură academică și genul superior românesc, despre care scria și Constantin Brăiloiu.

Repere esențiale

Ca fenomen artistic de factură cultă-academică, creația lui Tudor Chiriac este conformă cu principiile fundamentale ale procesualității muzicii ca artă temporală, cu legile capitale de devenire ce alcătuiesc filosofia formei, cu principiul de definire a genului muzical, în funcție de etosul și conținutul muzicii.

„Aceste principii reprezintă gândirea muzicală superioară, ce generează o muzică sănătoasă cu o dramaturgie închegată, solidă. Fără ele o scoală națională de compoziție nu poate fi calificată ca atare” - consemnează titularul paginii.

Cronologic, formarea și activitatea compozitorului coincid cu perioada modernismului secolelor XX-XXI; modernitate, ancestralitate și identitate sunt componentele definitorii ale creației sale. În legătură cu modernismul acestor secole însă, Tudor Chiriac menționează: „Spiritul modern al unei lucrări muzicale nu constă în numărul de clustere și disonanțe, ci în faptul dacă ridică vreun semn de întrebare în fața contemporanilor ei.”^[4]

Despre creație

Pentru compozitorul Tudor Chiriac, arta sunetelor reprezintă o formă de comunicare a unor sensuri existențiale majore, și nu doar un prilej de a discuta despre „neologismele” și ordinea ei interioară. Instituind disciplina de Semantica muzicii la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Tudor Chiriac scrie studiul Semantica muzicii – principii fundamentale, din care transpare motivația profund științifică, ce a determinat autorul să anunțe codurile semantice ale unor lucrări care îi aparțin. Aceste coduri – convenții semantice – sunt aidoma unor mici programe de sală, ce facilitează accesul la stratul ideatic al muzicii sale. Este un caz fără precedent în istoria muzicii universale, când un compozitor lasă mărturii despre intențiile și concepțiile lui creatoare, teoretizându-și principial gestul temerar, chiar neobișnuit. Când Ion Gagim a spus: „Apartestătătorul compozitorul Tudor Chiriac”[1], a făcut și această precizare de principiu.

Cele mai reprezentative creații

Închinări – ciclu de coruri. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1974
Cvartetul de coarde nr. 1, tipărit la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1983. Înregistrare radio – 1975
Sinfonia concertata – pentru vioară și orchestră simfonică mare. Partitură în manuscris. Premiera – 20 noiembrie 1976, dirijor Alfred Gherșfeld, solist Efim Pastuh. Interpretată la Odessa, Moscova, Yalta
Pe-un picior de plai^[5] – poem simfonic pentru orchestră simfonică mare. Premiera – 16 mai 1979, în cadrul Congresului al V-a al Uniunii Compozitorilor din Moldova. Tipărit la Editura Hiperion, Chișinău, 1983. Interpretat la Moscova, Tașchent, Petersburg. Înregistrare radio – 1980
Luci, soare, luci! – cantată pentru cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Grigore Vieru. Premiera – 26 decembrie 1978, în cadrul trecerii în revistă a creației tinerilor compozitori, ediția a III-a, dirijor Timofei Gurtovoi. Înregistrare radio, dirijor Anatol Caftanat. Partitură în manuscris. Reducția pentru cor de copii și pian, tipărită la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1980, în antologia Să crești mare. Interpretată la Chișinău și Gorki. Înregistrare discografică de discuri Melodia din Moscova, dirijor Alexandru Samoilă – 1978
Divertimento solenne – pentru orchestră simfonică mare și cor, scris cu ocazia inaugurării Teatrului de operă și balet din Chișinău. Versuri: Grigore Vieru. Premiera – aprilie, 1980. Dirijor Alexandru Samoilă. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1981
Baladă – pentru ansamblu de violonceliști și pian. Premiera – 21 decembrie 1982. Tipărit la Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1984, în antologia Pe aripi de melodii. Înregistrare radio – 1981
Legenda Ciocârliei^[6] – simfonie concertantă pentru narator și orchestră simfonică mare. Partitură în manuscris. Interpretată și Cuibâșev – 1985
La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1987
Doinatoriu Opus Sacrum Dacicum^[7] – pentru solist/oficiant, cor, orgă, nai și vibrafon. Versuri: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Eminescu. Partitură în manuscris. Înregistrare radio – 1989
Litanie de priveghi – pentru contralto, cor, nai și vibrafon. Versuri: Grigore Vieru
Din cântecele copilăriei mele – ciclu vocal pentru discant și orchestră. Versuri: Grigore Vieru
Fantezia rustică – pentru vioară și pian
Dacofonia nr. 1 – pentru nai, țambal, taragot, vioară și orchestră simfonică mare. Partitură editată cu titlu de manuscris. Înregistrare radio – 1998
Jocuri pentru orchestră – Partitură editată cu titlu de manuscris. Înregistrare discografică Studioul ADM, Chișinău – 2000
Tananica – piesă pentru orchestră
Polca basarabeană – piesă pentru orchestră
Dacofonia nr. 2 – pentru narator și orchestră simfonică mare
La porțile Sarmisegetuzei – poem pentru orchestră simfonică mare și cor mixt
Ecouri carpatine – concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră (pe motive în caracter popular). Partitura editată cu titlu de manuscris – 2008
De la Tiras pân’ la Tissa – cantată-concert pentru cor mixt, soprană și grup de cordofone
Prin Voloseni – fantezie rustică pentru orchestră simfonică mică
Prin Voloseni – variantă pentru orchestră de cameră
Carmina Daciae – basm muzical pentru, narator, soliști, cor de copii și orchestră simfonică mică. Versuri: Grigore Vieru, proze scurte: Spiridon Vangheli, alte versuri, alte proze scurte și comentariul semantic: Tudor Chiriac^[8]
Codreneasca – piesă de jazz pentru pian și percuție
Chișinău-Paris – vals pentru orchestră simfonică mare
Voiniceasca de la Regidava – poem pentru orchestră simfonică mare
Voi, Carpați!. Imnul anului 2018, pentru cor mixt, orgă de biserică și orchestră simfonică mare completată. Partitură și înregistrare radio - 2018.
Ritual de vindecare – pentru ansamblu de cântece și dansuri
Muzică de film
Coloana sonoră pentru spectacole de teatru dramatic
Muzică pentru filme cu desene animate
Aranjamente corale
Cântece

Lucrări cu valoare deosebită

Miorița^[9] – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică, selectat la Tribuna Internațională a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele 10 lucrări cele mai bune ale lumii în anul 1986. Cu acest prilej, Asociația France-URSS a organizat la Paris o seară de creație din lucrările compozitorului (17 decembrie 1987). În 1987 a fost difuzat în Australia, Brazilia, Bulgaria, Islanda, Japonia, Norvegia, Olanda, Germania, Spania, Franța și la bienala de la Zagreb.

Studii științifice

Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii (Editura Artes, Iași, 2006)
Teoria instrumentelor și orchestrație
Semantica muzicii. Principii fundamentale (Editura Artes, Iași, 2014)

Domenii de competență

Muzica de filiație ancestrală românească
Teoria instrumentelor și orchestrație
Compoziție
Analiza integrală a muzicii
Armonie
Aranjamente muzicale
Teoria conținutului muzical

Premii, distincții

Premiul Ministerului Învățământului din Republica Moldova, pentru Cvartetul de coarde nr. 1 – 1976
Premiul Tineretului „Boris Glavan” din Republica Moldova, pentru poemul Pe-un picior de plai – 1979^[2]
Premiul de Stat al Republicii Moldova, pentru poemul Miorița – 1988^[2]
Maestru al Artelor din Republica Moldova, pentru contribuție deosebită în promovarea muzicii naționale – 1994
Medalia de aur Euroinvent, pentru cantata-concert De la Tiras pân’ la Tissa – 2013
Medalia de aur Euroinvent, pentru basmul muzical Carmina Daciae – 2017
Diploma de excelență Euroinvent, pentru Voiniceasca de la Regidava - 2018.

Din codurile semantice

Dacofonia nr. 1. Fiind concepută inițial pentru coloana sonoră a spectacolului Cântec de leagăn pentru bunici de Dumitru Matcovschi, muzica Dacofoniei nr. 1 pune problema concepției despre viață, moarte și veșnicie la români.

*dacofonie, gen muzical superior aparținând muzicii academice de filiație ancestrală românească, echivalent cu simfonia consacrată, cu care se aseamănă prin calitatea proceselor transformaționale inerente și valoarea gândirii muzicale ce îl generează – gen superior netributar vreunor specii muzicale anume dar pe care le poate include. Dacofonia reprezintă, de fapt, întruchiparea ideii de sunet muzical sui-generis al acestui etos și pământ central european (din prefața la partitură).

Dacofonia nr. 2 are la bază celebra temă populară – Ciocârlia. În Dacofonie, Ciocârlia se dorește a fi simbolul artistului; de aici și concepția ei muzicală, ce poate fi formulată muzicologic drept expresia autodefinirii artistului ca personalitate creatoare.
Fantezia rustică Prin Voloseni a fost începută(/concepută) la vârsta de 17 ani. Cu spontaneitatea acelei vârste, ea întruchipează o galopadă printr-o vale numită Voloseni. În genul amintirilor lui Creangă, Tudor Chiriac scrie: „Tema secundară o expun cornii, ca niște buciume, și este purtătoare de un panteism nedisimulat, în care cred că ar încăpea toate văile României, inclusiv – la Voloseni – cea mai frumoasă vale, unde am copilărit și eu, simțindu-mă fericit, liber în fața lui Dumnezeu.”
Codreneasca – piesă de jazz, dar cu puternică aderență la muzica românească – reprezintă imaginea muzicală a codrilor carpatini. Dincolo de pitorescul peisajului însă se află omul cu sentimentele sale: bucuriile românului în mijlocul naturii, pornit într-o vacanță la munte, cu bolidul și Blonduța cu părul ca luna – cum ar fi scris marele poet al Basarabiei.
De la Tiras pân’ la Tissa are o concepție muzicală ce vizează însăși viața noastră: Dragostea în mediul contemporan românesc, despărțirea celor doi (în căutarea mijloacelor pentru supraviețuire), reîntâlnirea lor, constituirea familiei și zămislirea unui prunc ce le asigură continuitatea spre veșnicie.
La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim – este piesa care în Basarabia anilor 1970-1980 s-a cântat la cenaclurile pentru renașterea națională. Până acum încă nu se cunoaște numele autorului melodiei; doar se poate bănui că acesta ar putea fi un cantautor de la cenaclul Flacăra de altădată.
La porțile Sarmisegetuzei are un mesaj muzical ce face trimitere la etosul românesc al cântecului de vitejie. Lucrarea este inspirată din evenimentele de la Marea Adunare Națională (1989), unde basarabenii și-au revendicat dreptul la identitate. Muzica este o sinteză de horă românească și marș european, în care hora reprezintă mulțimea în sărbătoare, iar marșul o sincronizează.
Litanie de priveghi. Versurile au fost scrise de Grigore Vieru în noaptea trecerii la cele veșnice a Mamei sale – Eudochia – pe care poetul a eternizat-o în poezii tulburătoare. În Litanie se repetă sunete ... cuvinte .., suferința este atât de mare, încât cel care o poartă nu e în stare să o exprime în fraze închegate. Litania de priveghi se dorește a fi o lucrare interesantă ascultătorului inițiat în arta sunetelor și, totodată, accesibilă celui neavizat. De altfel, pentru creația lui Tudor Chiriac această normă este o permanență.
Ecouri carpatine este un concert pentru trompetă, vioară complementară și orchestră. Imaginile sale muzicale evocă viața de la munte, cu prospețimea aerului curat de molid, mirosul de lapte proaspăt cald, gustul de jintiță dulce etc. Prin concepția sa muzicală, lucrarea întruchipează universul carpatin, atmosfera panteistă și dorurile ce se înfiripă acolo seară de seară.
Poemul Miorița ridică problema desființării aproapelui prin omor cu premeditare (ei se sfătuiră /…/ ca să mi-l omoare). Dincolo de oricare alte date axiologice ale baladei populare, această concepție va rămâne mereu de actualitate, întrucât ne vizează pe fiecare – și ca posibilă victimă, și ca posibil asasin.
Carmina Daciae (Povestea din Codridava) este un basm muzical pe versuri de Grigore Vieru și proze scurte de Spiridon Vangheli. Pe lângă comunicarea muzical-artistică propriu-zisă, Carmina Daciae mai urmărește un scop. Fiind realizată după Semantica muzicii, ea își propune să justifice principiile teoretice ale acestui studiu și măsura aplicabilității lor în arta și știința compoziției.
Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum este conceput ca un ritual pentru comemorarea eroilor și martirilor de pe ambele maluri ale Prutului. Lucrarea repetă – într-o formă specific muzicală – conceptul constructiv al marilor sanctuare dacice, concepute în formă de cercuri concentrice. Această construcție corespunde concepției eminesciene despre infinit: Infinitul este un cerc cu centrul pretutindeni și cu marginile nicăieri. Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum își propune să realizeze o profundă sinteză între muzică și poezie, uman și divin, timp și veșnicie.

*doinatoriu, gen muzical superior aparținând muzicii academice de filiație ancestrală românească, bazat pe și plăsmuit din trăsăturile arhetipale ale doinei – cântecul emblematic al poporului român. Notă: dacă în ierarhia genuisticii românești doina este „cap de listă”, atunci Doinatoriul – caruia i-a dat substanță, este genul și forma muzicală gândite să aibă o nelimitată capacitate semantică și mari posibilități formatoare (din prefața la partitură).

Cât trăim pe-acest pământ a fost conceput inițial pentru coloana sonoră la spectacolul „Horia”, după piesa cu același nume de Ion Druță. Rezonând cu aspirațiile de supraviețuire ale basarabenilor, este îndrăgit de întreaga Basarabie pentru care a devenit șlagăr – un simbol al dăinuirii ei în timp.
Chișinău-Paris. În tradițiile tuturor popoarelor, dansul este un prilej de apropiere a trupurilor celor doi. Lucrarea reprezintă un crâmpei din acest veșnic „Vals al lumii”. Muzica degajă lumină, frumusețe, măreție, tandrețe – conferindu-ne o stare de bine.
Voiniceasca de la Regidava. Identitate și modernitate, sinteză de horă și marș, tonicitate și energizare, atmosferă de sărbătoare. Din asemenea date sonore transpare o viziune existențială profund pozitivă, ziditoare de suflet. Lucrarea întrunește datele esențiale și suficiente pentru a fi considerată un gen muzical nou în peisajul muzicii culte europene și universale.

_{*voinicească, gen muzical simfonic aparținând muzicii academice de filiație ancestrală românească; specie bazată pe și plăsmuită din trăsăturile arhetipale ale celor două genuri muzicale – hora și marșul – ce au conviețuit de-a lungul timpului în spațiul central european, coagulându-se acum într-o sinteză organică.}

Muzica românească de filiație ancestrală – studiu științific ce pune într-o nouă ecuație cele trei necunoscute: muzica românească, muzica europeană și muzica universală. Pentru prima dată sunt introduse în circuitul muzicologic sintagme și categorii precum Arta profesioniștilor tradiției orale românești, Muzica românească cu entitate organică, Clasicismul muzical de tradiție românească ș.a.

În arta muzicală modernă, Tudor Chiriac promovează cultul frumosului și estetica firescului. Lucrările sale au fost interpretate în Moldova, România, Odessa, Tașkent, Gorki, Leningrad, Moscova, Kuibâșev, Riga, precum și la Plenarele și Congresele Internaționale ale Compozitorilor din ex-URSS, unde s-au bucurat de apreciere atât din partea publicului meloman, cât și a profesioniștilor de elită.

Note

^ Anastasia Moldovanu. „Solomon Lobel”. Accesat în 27 martie 2018.
^ ^a ^b ^c Roșca, Denis (2016). Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova. Chișinău: Pontos. p. 127-128.
^ Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii. Editura Artes, Iași – 2006.
^ Chiriac, Tudor (2014). Semantica muzicii - principii fundamentale. Artes. p. 163.
^ V. Pogolsha: Simfonicheskaya syuita Pyad zemli T. Kiriyaka, Muzїkal'noye tvorchestvo Moldavii, ed. G. K. Komarova (Kishinev, 1988), p. 45
^ Violina Galaicu, "Dimensiunea etnică la creatorul de muzică contemporan: trei partituri de Tudor Chiriac", în volumul Dimensiunea etnică a creației muzicale (în lumina tradiției românești), Ed. ARC, Chișinău, 1998.
^ M. Cengher: Modele folclorice în creația lui Tudor Chiriac, Muzica, new ser.,iii/2 (1992), p. 27-39
^ Gârlea, Mihaela (2018). Muzica pură - zămislire și trăinicie în creația lui Tudor Chiriac. Vocea, liant între cer și pământ. Artes. p. 79-84.
^ Macmillan Publishers Limited 2001, The New Grove Dictionary of Music and Musicians second edition, edited by STANLEY SADIE / executive editor JOHN TYRRELL, published in twenty-nine volumes in the year 2001, volume 5, p. 698

Bibliografie

Macmillan Publishers Limited 2001, The New Grove Dictionary of Music and Musicians second edition edited by STANLEY SADIE / executive editor JOHN TYRRELL, published in twenty-nine volumes in the year 2001, volume 5, p. 698
Mihail Cozmei, Existențe și împliniri, Dicționar biobibliografic, Editura Artes, 2010, pp. 101-103
Violina Pogolsha, Simfonicheskaya syuita Pyad zemli T. Kiriyaka, Muzїkal'noye tvorchestvo Moldavii, ed. G. K. Komarova, Kishinev, 1988, p. 45
Violina Galaicu, Dimensiunea etnică la creatorul de muzică contemporan: trei partituri de Tudor Chiriac, în volumul Dimensiunea etnică a creației muzicale (în lumina tradiției românești), Editura ARC, Chișinău, 1998
Violina Galaicu, Elemente psaltice în Miorița lui Tudor Chiriac, în Byzantion Romanicon, volumul IV, Revista de arte bizantine, Academia de Arte „George Enescu”, Iași, 1998
Violina Galaicu, Особенности претворения элементов румынской фольклорной и византийской культовой монодии в поэме Миорица Тудора Кириака în volumul bilingv german-rus Theorie und Geschichte der Monodie / Теория и история монодии, Wien 2008 Вена, Brno, 2012
Музыкально Энциклопедичесмкий Словарь. Главный редактор Г. В. Келдыш Издательство Советская Энциклопедия, Москва, 1988 год, p. 249
M. A. Belїikh, ”Mioritsa” T. Kiriyaka, Moldavskiy muzїkal'nїy fol'klor i yego pretvoreniye v kompozitorskom tvorchestve, ed. P. F. Stoyanov and others, Kishinev, 1990, p. 96-113
M. Cengher, Modele folclorice în creația lui Tudor Chiriac, Muzica, new ser.,iii/2, 1992, p. 27-39
Cvartetul de coarde Nr. 1. Partitura, Editura Literatura Artistică, Chișinău – 1983. Înregistrare radio – 1975
Pe-un picior de plai – poem simfonic. Partitura, Editura Hiperion, Chișinău – 1983. Înregistrare radio – 1977
Luci, soare, luci! – cantată pentru cor de copii și orchestră, pe versuri de Grigore Vieru. Reducția de pian, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1980, în antologia Să crești mare. Înregistrare discografică la Casa de discuri Melodia din Moscova – 1978
Baladă pentru ansamblu de violonceliști și pian. Editura Literatura Artistică, Chișinău – 1984, în antologia Pe aripi de melodii. Înregistrare radio – 1981
La moartea lui Ștefan Vodă – variațiuni corale pe tema unui compozitor anonim. Înregistrare radio – 1987
Doinatoriu – Opus Sacrum Dacicum – pentru contralto, cor, orgă, nai și vibrafon. Înregistrare radio – 1989
Din cântecele copilăriei mele – ciclu vocal pentru discant și orchestră. Înregistrare radio – 1990
Fantezie rustică – pentru vioară și pian, Editura Hiperion, Chișinău – 1991
Dacofonia Nr. 1 – pentru orchestra simfonică mare. Partitură, Editura Artes, Iași – 2011. Înregistrare radio – 1998
Jocuri pentru orchestră. Înregistrare Studioul ADM, Chișinău – 2000
Tananica – piesă pentru orchestră. Videoclip, Telefilm Chișinău
Polca basarabeană – pentru orchestră. Înregistrare audio-video, Chișinău, Palatul Național
Dacofonia Nr. 2 – pentru narator și orchestră, partitura. Editura Artes, Iași, 2000. Înregistrare radio – 2002
La porțile Sarmisegetuzei – poem pentru orchestra simfonică și cor mixt. Înregistrare radio – 2006
Ecouri carpatine – concert pentru trompetă și orchestră. Înregistrare Radio – 2007
De la Tiras pân’ la Tissa – cantată-concert pentru cor mixt și grup de cordofone, partitura. Editura Artes, Iași – 2012. Înregistrare Radio – 2012
Prin Voloseni – Fantezie rustică pentru orchestră simfonică mică. Înregistrare Radio – 2010
Prin Voloseni – Fantezie rustică. Varianta pentru orchestră de cameră. Înregistrare Radio – 1991
Carmina Daciae Editura Artes, Iași – 2016. Înregistrare Radio
Chișinău-Paris – vals pentru orchestra simfonică mare, partitura. Editura Artes, Iași 2017. Înregistrare radio – 2017
Voiniceasca de la Regidava – pentru orchestra simfonică mare, partitura. Editura Artes, Iași 2017. Înregistrare radio – 2017
Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii. Editura Artes, Iași – 2006
Semantica muzicii – principii fundamentale. Editura Artes, Iași – 2014

V. Sandrațkaia – Тудор Кирияк, în Молодые композиторы советской Молдавии, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1982
Jacques di Vanni – 1953-1983 trente ans de musique Sovietique, Actes Sud Hubert Nyssen Editeur
Margareta Belâh – Миорица Тудора Кирияка (к проблеме импровизационности), în Молдавский музыкальный фольклер и его претворение в композиторском творчестве, Editura Știința, Chișinău, 1986
Margareta Belâh – Viziune profund originală, în Literatura și Arta din 4 aprilie 1985
Н. Бордюг – Первые встречи, în Горьковская правда din 13 decembrie 1983
Galina Zavgorodneaia – Фольклерные предпосылки полифонических приемов в концертной симфонии Т. Кирияка, Editura Știința, Chișinău, 1986
Галина Завгороднеая – Тудор Кирияк, în revista Музыкальная жизнь, 1979, Nr. 13
G. Doni – Trăind motivul mioritic, în Literatura și Arta din 30 septembrie 1988
Rodica Iuncu – Succesul Mioriței la Tribuna Internațională a Compozitorilor, în Literatura și Arta din 21 august 1986
Тихон Хренников – Замечательный праздник искусства, în Советская Культура din 30 septembrie 1980
Nina Postolachi – Mai trăiește în noi balada…, în Literatura și arta din 20 aprilie 1987
Евгений Клетиничь – Плюс поиск душевной гармотии, în Вечерний Кишинев din 8 ianuarie 1987
Н Копчевскийй – Трудности и достижения, în revista Советская музыка Nr. 11, Москва, 1979
Violina Pogolșa – Симфоническая сюита „Пядь земди” Т. Кирияка, în Музыкальное творчество в Советской Молдавии, Chișinău, Editura Știința, 1988
Violina Pogolșa – Conceptul mioritic în creația lui T. Chiriac, în Literatura și Arta din 27 septembrie 1984
В. Блинова – На поверке – молодая муза, în Горьковский рабочий din 16 decembrie 1983
Violina Pogolșa – Tudor Kiriyac, în revista Music in the USSR, ianuarie-martie, The USSR Copyright Agency, v/o Mezhdunarodnaya Kniga. The USSR Union of Composers, Moscva, 1986
Violina Pogolșa – Pe un picior de plai, în Literatura și Arta din 8 august 1985
Елеонора Флоря – Критерий таланта, în Советская Молдавия din 13 octombrie 1979
Евгений Клетиничь – Музыка: свершения и надежды, în Вечерний Кишинев din 27 iulie 1982
Violina Galaicu – Legenda Ciocârliei de T. Chiriac, în revista Basarabia Nr. 2-3, Chișinău, 1995
В. Сыров – Перед новыми встречами, în Ленинская смена din 18 decembrie 1983
Violina Galaicu – Depășind orice praguri de timp și spațiu, în Literatura și Arta din 18 august 1988
Violina Galaicu – Tudor Chiriac, în Bilgarca Muzica Nr. 9, Sofia, 1989
M. Cengher – Modele folclorice în creația lui T. Chiriac, în revista Muzica Nr. 2, 1992
Violina Galaicu – Dimensiunea etnică a creației muzicale (în lumina tradiției românești), Editura Arc, Chișinău, 1998
Jacques di Vanni – Tudor Kiriyac: la tradition moldave – în revista France-URSS magazine Nr. 204, fevrier, 1988
Angela Rojnoveanu – Particularități ale dramaturgiei și compoziției în poemul „Miorița” de Tudor Chiriac, în Pagini de muzicologie, Universitatea de Stat a Artelor din Republica Moldova, Chișinău, 2002
Angela Rojnoveanu, Svetlana Badrajan – Originalul folcloric în viziunea componistică a lui Tudor Chiriac, în Învățământul artistic – dimensiuni culturale, Universitatea de Stat a Artelor din Republica Moldova, Chișinău, 2002
Diana Bunea, Angela Molodojan – Fantasia alla rustica de Tudor Chiriac, în Învățământul artistic – dimensiuni culturale, Ediția a IV-a, Grafema Libris, Chișinău, 2004

Legături externe

[1] Anastasia Moldovanu. „Solomon Lobel”. Accesat în 27 martie 2018.

[:0-2] Roșca, Denis (2016). Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova. Chișinău: Pontos. p. 127-128.

[3] Muzica românească de filiație ancestrală. Principii fundamentale de compoziție și analiză integrală a muzicii. Editura Artes, Iași – 2006.

[4] Chiriac, Tudor (2014). Semantica muzicii - principii fundamentale. Artes. p. 163.

[5] V. Pogolsha: Simfonicheskaya syuita Pyad zemli T. Kiriyaka, Muzїkal'noye tvorchestvo Moldavii, ed. G. K. Komarova (Kishinev, 1988), p. 45

[6] Violina Galaicu, "Dimensiunea etnică la creatorul de muzică contemporan: trei partituri de Tudor Chiriac", în volumul Dimensiunea etnică a creației muzicale (în lumina tradiției românești), Ed. ARC, Chișinău, 1998.

[7] M. Cengher: Modele folclorice în creația lui Tudor Chiriac, Muzica, new ser.,iii/2 (1992), p. 27-39

[8] Gârlea, Mihaela (2018). Muzica pură - zămislire și trăinicie în creația lui Tudor Chiriac. Vocea, liant între cer și pământ. Artes. p. 79-84.

[9] Macmillan Publishers Limited 2001, The New Grove Dictionary of Music and Musicians second edition, edited by STANLEY SADIE / executive editor JOHN TYRRELL, published in twenty-nine volumes in the year 2001, volume 5, p. 698

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]