înființa
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.fi.in'ʦa/
Verb
| Conjugarea verbului înființa | |
| Infinitiv | a înființa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
înființez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să înființeze |
| Participiu | înființat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face să ia ființă; a crea, a întemeia, a funda, a alcătui.
- (v.refl.) (despre oameni) a se prezenta, a se înfățișa undeva (pe neașteptate).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online