înlocuitor

română

Etimologie

Din a înlocui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /ɨn.lo.ku.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului înlocuitor
	Singular	Plural
Masculin	înlocuitor	înlocuitori
Feminin	înlocuitoare	înlocuitoare
Neutru	înlocuitor	înlocuitoare

1. care înlocuiește sau cu care poate fi înlocuit cineva sau ceva.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului înlocuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înlocuitor	înlocuitori
Articulat	înlocuitorul	înlocuitorii
Genitiv-Dativ	înlocuitorului	înlocuitorilor
Vocativ	înlocuitorule	înlocuitorilor

1. persoană sau produs, material etc. care înlocuiește sau cu care poate fi înlocuit cineva sau ceva.

Cuvinte derivate

• înlocuitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online