Sari la conținut

clupă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Kluppe.

Pronunție

  • AFI: /'klu.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
clupă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clupă clupe
Articulat clupa clupele
Genitiv-Dativ clupei clupelor
Vocativ clupă clupelor
  1. instrument în formă de compas, care servește la măsurarea diametrului trunchiurilor de arbori; compas forestier.
  2. unealtă manuală formată dintr-un cadru închis și din brațe de acționare, în interiorul căreia se prind bacurile de filetat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe