contradictory
Aspect
(English)
Etimologie
Din engleza medie < latină contrādictōrius.
Pronunție
- AFI: /ˌkɒntrə'dɪktəri/
Adjectiv
contradictory (comp. more contradictory, sup. most contradictory)
- contradictoriu, contrar, divergent, opus
- His current opinion is contradictory to what he believed in as a kid.
- incompatibil
Sinonime
- 1: opposite
- 2: incompatible
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Substantiv
contradictory, pl. contradictories
- (log.) contradicție, contrazicere