Sari la conținut

vinărit

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din vin + sufixul -ărit.

Pronunție

  • AFI: /vi.nə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
vinărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vinărit vinărituri
Articulat vinăritul vinăriturile
Genitiv-Dativ vinăritului vinăriturilor
Vocativ vinăritule vinăriturilor
  1. (înv.) vinărici.


Traduceri

Anagrame

Referințe