European Public Affairs

Conform datelor comunicate de CSM pentru ultimii 2 ani, încărcătura pe judecător oscilază în jurul valorii mediane de 1.000 de cauze pe an, curțile de apel având, în mod tradițional, o încărcătură mai mare decât judecătoriile. [...] Înlocuirea procedurilor judiciare cu cele administrative este soluția cea mai simplă, la îndemână, care ar putea conduce la degrevarea instanțelor de un volum între 3-5% din cauzele tradiționale, de tip vechi.

Alături de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Public, Înalta Curte de Casație și Justiție este indicată drept un partener de bază pentru punerea în aplicare a politicilor din Justiție, mai ales cu privire la recenta intrare în vigoare a noilor Coduri. [...] Deciziile de interpretare ale ICCJ (hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) reprezintă cea mai recentă adițiune la instrumentarul de creare și promovare a politicilor publice în Justiție. [...]

analiză cantitativă și calitativă a deciziilor pregătite de Primăria Municipiului București și votate de Consiliul General al Municipiului București în perioada iulie-noiembrie 2014. --Motivați de nevoia de a depăși discursul care situează cetățenii și autoritățile în tabere opuse, dar și pentru a depăși discuțiile pe cazuri punctuale, autorii au inițiat un demers complex de analizare a practicilor Primăriei și Consiliului General pentru o perioadă de cinci luni. Obiectivul a fost construirea unui set de date de la care să pornească discuțiile cu decidenții și pe baza cărora să putem găsi soluții.
Detalii la http://nuasteptasupereroi.ro/la-sedinta-de-joi-30-iulie-2015-sistemul-electronic-de-vot-va-fi-folosit-de-consilierii-generali/

Învățând din rezultatele misiunilor de evaluare SNA din ultimii 2 ani, Strategia Națională Anticorupție 2012-2015 urmează să fie prelungită până în 2017, context în care ar trebui să urmărească atingerea unor obiective specifice. [...] Misiunile de evaluare SNA din primele două runde au scos în evidență o serie de neajunsuri la care trebuie să răspundă viitoarea Hotărâre de Guvern privind prelungirea SNA. Alături de un mecanism de ajustare a planului de acțiune pentru perioada 2016-2017, conform misiunilor de evaluare aferente celei de-a treia runde (care se va desfășura, probabil, în 2016), Hotărârea Guvernului va trebui să țină cont de deficiențele identificate deja „la talpa țării,” în timpul primelor două runde de evaluare. [...] Notăm, în acest sens, că ar fi benefică includerea sistemului de control managerial intern în lista măsurilor preventive anticorupție, pentru că toate aceste deficiențe ar fi putut fi identificate ca vulnerabilități.

Campania Politică fără Bariere a avut o contribuție importantă la modificarea legilor electorale, în 2015. Utilizând mijloacele dialogului structurat cu decidenții de la nivelul Parlamentului și Președinției, organizațiile neguvernamentale au obținut legiferarea unor reforme semnificative. Cea mai importantă este, neîndoielnic, posibilitatea înființării partidelor politice cu numai 3 membri, pe baza dreptului de liberă asociere, consfințit prin art. 40 din Constituție. Dar nu toate aspirațiile Campaniei Politică fără Bariere au fost legiferate într-un mod satisfăcător. Mai ales pentru partidele nou-înființate, acest Ghid oferă o serie de recomandări menite să diminueze riscurile cu care acestea se pot confrunta în timpul anului electoral 2016, ca efect al reglementărilor adoptate în cursul anului 2015.

În ciuda performanțelor instituționale chiar surprinzătoare ale instanțelor și parchetelor mici, când o judecătorie funcționează cu doar 2 judecători, iar un parchet de pe lângă o judecătorie funcționează cu numai 1 procuror, apar întrebări cu privire la capacitatea unor astfel de instituții de-a se proteja față de riscurile/tentațiile de corupție. În unitățile de parchet care au foarte puțini procurori, unde nu se poate recurge la o repartizare cu adevărat aleatorie a dosarelor, există pericolul ca dosarele să fie amânate sau mușamalizate. Cel puțin 45% (dacă nu chiar 60%) dintre parchetele de pe lângă judecătorii nu pot aplica măsura repartizării aleatorii a dosarelor, nici ca măsură de management al riscurilor, nici din perspectiva prevenirii corupției. Recomandăm adoptarea unui act de administrare, inițiat de PICCJ (cu acceptul MJ) și aprobat de CSM, prin care să fie comasate unitățile de parchet de pe lângă judecătoriile de pe raza unui județ. Aceste parchete „județene” ar conltinua să deservească toate judecătoriile de pe raza competenței teritoriale a unui tribunal, printr-o repartizare aleatorie cu adevărat eficientă. Mai mult decât atât, aceste parchete comasate ar avea o performanță generală mai bună decât 4 dintre marile unități de parchet care funcționează acum pe lângă judecătoriile sectoarelor din București.

Ministerul Justiției organizează pe 28 iunie 2017, o pre-consultare cu privire la modificarea și/sau completarea art. 297 din Codul penal, pentru redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu conform Deciziilor Curții Constituționale 392/2017 și 405/2016.
Considerăm că, față de sugestiile din Deciziile CCR 392/2017 și 405/2016, Parlamentul României poate decide, iar Ministerul Justiției poate susține, una dintre aceste două variante de modificare sau completare a art. 297 din Codul penal, pe care le explicăm în cele ce urmează:
Alternativa 1: Transformarea infracțiunii de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol, ceea ce ar conduce la căderea în desuetudine a dezbaterilor despre prag sau intensitate;
Alternativa 2: Menținerea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune de rezultat, însă cu identificarea neechivocă a pragului valoric al prejudiciului sau a intensității vătămării.