Concept Individ Final 0
Concept Individ Final 0
Concept Individ Final 0
CONCEPT
PRIVIND INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI
EDUCAȚIONAL PRIN ADAPTĂRI CURRICULARE
Aprobat prin:
Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( în baza
deciziilor Consiliului Național pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017)
Chișinău, 2017
1
Acest Concept a fost elaborat în cadrul proiectului ”Promovarea educației incluzive în Republica
Moldova”, finanțat de UNICEF, implementata în baza Acordului de Colaborarea din 06 octombrie 2015
între Ministerul Educației, UNICEF și Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Aprobat prin:
Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( în baza
deciziilor Consiliului Național pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017).
Coordonatori:
Virginia Rusnac, doctor în psihologie, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Svetlana Curilov, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Autori:
Agnesia Eftodi, expert, Lumos Moldova
Angela Cazac, cadru didactic, grad didactic I, Școala-primară grădiniță nr. 120, mun.Chișinău
Galina Filip, cadru didactic, grad didactic superior, L.T. ”Orizont”, mun. Chișinău
Svetlana Galben, cadru didactic, grad didactic superior, Școala-primară grădiniță nr. 120,
mun.Chișinău
Recenzenți:
Nicolae Bucun, doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Științe ale Educației
Maia Șevciuc, doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Mariana Budan, cadru didactic, grad didactic I, Școala primară ”A. Donici”, or. Cahul
Nadia Cristea, cadru didactic, grad didactic superior, Liceul Teoretic ”Pro Succes”, mun. Chișinău
Valentina Lungu, cadru didactic, grad didactic superior, I.P. Școala-grădiniță nr. 152, Pas cu PAS, mun.
Chișinău
2
CUPRINS
1. Preliminarii ………………………………………………………………. 4
2. Delimitări conceptuale …………………………………………………. 5
3. Individualizarea procesului educațional ……………………………… 7
3
ABREVIERI
CG - Curriculum general
CM - Curriculum modificat
4
1. PRELIMINARII
5
nivel şi a se putea păstra la un nivel acceptabil de învăţare. Sistemele educaţionale ar trebui
proiectate şi programele educaţionale implementate în aşa fel încât să ţină seama de marea
diversitate a copiilor”, individualizarea procesului educațional devine un factor important în
asigurarea incluziunii educaționale și unul dintre indicatorii educației de calitate.
Implementarea educației incluzive în învățământul primar și secundar general din Republica
Moldova este garantată de un șir de documente internaționale și naționale: Constituția
Republicii Moldova,Codul Educației, Programul de Dezvoltare a Educației Incluzive în
Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Convenția ONU cu privire la Drepturile
Copilului (1990), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010),
acte normative care confirmă tendința de oferire a unei educații de calitate fiecărui copil.
În contextul acestor documente de politici naționale și internaționale, individualizarea
procesului educațional devine o preocupare majoră a fiecărui cadru didactic. Din această
perspectivă, educația incluzivă este declarată, o prioritate educațională.
Conceptul cu privire la individualizarea procesului educațional prin adaptări curriculare
(adaptări sau modificări curriculare), (în continuare - Conceptul), servește drept resursă
pentru implementarea politicilor educaționale naționale cu referință la organizarea și
realizarea procesului educațional, din perspectiva asigurării dreptului la educație pentru toți
copiii.
Conceptul este un document comprehensiv, un suport pentru cadrele didactice în
proiectarea, realizarea și monitorizarea asistenței individualizate a copilului cu CES. De
asemenea, concretizează viziunea individualizării, promovată prin cadrul normativ şi de
politici în sistemul educațional din Republica Moldova.
Prezentul document stabileşte aspecte specifice ale individualizării procesului educaţional
prin adptări curriculare (adaptări sau modificări curriculare), în vederea asigurării accesului
şi a şanselor egale la educaţie de calitate fiecărui copil. Totodată, asigură o viziune de
ansamblu asupra individualizării procesului educaţional pentru toate
structurile/serviciile/persoanele cu responsabilități în domeniu.
2. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
7
Educaţia incluzivă caută să răspundă nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor, cu un accent
deosebit pe cei vulnerabili din punct de vedere al marginalizării şi excluziunii sociale
(UNESCO, Salamanca, 1994).
În contextul declarațiilor Forumului Mondial pentru Educaţie, Dakar, 2000, ”Şcoala include
toţi copiii, şi pe cei care provin din cadrul minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale,
copii din grupuri îndepărtate sau nomade, copii ai străzii sau care lucrează, copii cu
deficiente sau talentați…”
Indexul incluziunii școlare (Tonny Booth, Mel Ainscow, ediția revizuită, 2011) se referă la
crearea unei culturi incluzive în corelație cu practicile și politicile incluzive. În acest
context, cadrului didactic îi revine rolul de a proiecta o „arhitectură” a procesului de
predare-învățare-evaluare care ar deschide căi de accedere curriculară pentru o mai mare
diversitate de elevi.
Din perspectiva educației incluzive, abordarea individualizată vizează valorificarea
tuturor diferențelor și racordarea procesului educațional la necesitățile fiecărui copil,
dezvoltarea maximală a potențialului acestuia. Incluziunea copiilor cu CES în școală,
conform prevederilor Codului Educației, este asigurată prin abordarea individualizată a
procesului educațional.
Asistența individualizată a copilului se realizează odată cu stabilirea/confirmarea CES, în
baza Planului educațional individualizat (PEI):
PEI
lizată
9
Suport educaţional
Suport non-educaţional
am
După S.Cristea (Dicționar de pedagogie), individualizarea procesului educațional este o
calitate fundamentală determinată printr-o
a strategie pedagogică orientată special în direcția
cunoașterii și a valorificării depline a potențialului psihopedagogic și social al obiectului
educației, în condițiile proiectării și realizării oricărei activități didactice/educative la nivel
curricular.
Calea spre cunoaștere este particulară fiecărui elev, de aceea cadrul didactic va căuta noi
metode ca elevul să-și formeze propriul traseu al învățării.
Individualizarea învățării impune respectarea diferențelor umane și valorificarea lor,
adaptarea activităților de învățare, a formelor de organizare și a metodologiei didactice la
disciplina școlară.
Alegerea formelor de organizare și a strategiilor de predare-învățare-evaluare se determină
ținând cont de finalitățile de învățare stabilite, conținuturilede învățare, stilurile de învățare
ale copilului (auditiv, vizual, kinestezic), inteligențele multiple (lingvistică, logico-
matematică, spaţial-vizuală, muzical-ritmică, corporal-kinestezică, naturalistă,
interpersonală, intrapersonală, existenţială).
Individualizarea procesului educațional prin adaptări curriculare poate avea loc pe două
căi: prin Curriculum general cu adaptarea strategiilor de predare-învățare-evaluare
(CGA) și prin modificări curriculare (modificarea finalităților, a conținuturilor
educaționale).
11
Individualizarea procesului educațional prin modificări curriculare presupune modificarea
finalităților educaționale și/sau a conținuturilor din Curriculumul general şi adaptarea
tehnologiilor de predare-învăţare-evaluare, în funcție de potențialul elevului.
În acest sens elevul cu CES va realiza un Curriculum modificat (CM).
12
3.3. Proiectarea didactică în contextul individualizării
Proiectarea didactică reflectă viziunea cadrului didactic asupra finalităților educaționale ale
disciplinei, iar punctele de reper în acest proces sunt prevederile documentelor oficiale în
domeniu (Planul-cadru, Curriculum național).
Mai nou, din perspectiva educației incluzive, cunoscând, în prealabil, necesitățile
educaționale speciale ale elevului la clasă, cadrul didactic stabilește finalitățile de învățare,
modifică finalitățile educaționale, adaptează tehnologiile de predare-învățare-evaluare.
Astfel, se proiectează demersul/traseul educațional al elevului cu CES, inclusiv prin adaptări
sau modificări curriculare la disciplină, ca parte componentă a PEI-lui elevului, într-o
strânsă colaborare cu alte cadre didactice, specialiști (membri ai echipei PEI), cu elevul
însuși și familia acestuia.
În acest sens, cadrul didactic are rolul de a facilita procesul de predare-învățare-evaluare
pentru fiecare elev, devenind un sprijin activ. Pentru a realiza proiectarea individualizată se
va porni, mai întâi, de la cunoașterea copilului prin analiza evaluărilor elevului, a altor
produse ale acestuia (lucrări, portofoliu), observarea sistematică, examinarea PEI-ului,
convorbiri cu părinții și elevul însuși; se va ține seama, în primul rând, de abilitățile
copilului, posibilitățile școlii de a asigura ajutor fiecărui elev în parte.
Proiectarea activității didactice are la bază următoarele:
centrarea procesului educațional pe copil şi nu pe conținuturi;
abordarea holistică a dezvoltării copilului;
asigurarea șanselor egale fiecărui copil prin adaptare la ritmul,stilul de învățare, modul
propriu de învățare, tipul de inteligență (e);
alternarea eficientă a formelor de organizare a procesului educațional (frontal, în grup, în
perechi şi individual);
utilizarea metodelor activ-participative.
În acest context, cadrul didactic realizează activități de proiectare de lungă durată, curentă
(pe unități de învățare, lecție).
În cazul individualizării procesului educațional prin modificări curriculare, proiectarea de
lungă durată presupune elaborarea curriculumului modificat pentru copilul cu CES.
În cazul adaptărilor curriculare doar la nivel de strategii de predare-învățare-evaluare, în
proiectarea de lungă durată la disciplina școlară, cadrul didactic va specifica modul de
corelare/adaptare a tehnologiilor de predare-învățare-evaluare cu/la potențialul elevului cu
CES, pentru asigurarea realizării finalităților educaționale conform Curriculumului general.
13
3.4 Individualizarea strategiilor de evaluare în procesul educațional
Evaluarea progresului școlar al copilului care parcurge disciplina școlară prin adaptări
curriculare (adaptări sau modificări curriculare) se realizează în baza principiilor generale de
evaluare în învățământul general.
Evaluarea rezultatelor școlare ale copilului cu CES se realizează prin raportare la copil și
prin raportare la curriculum.
Raportarea evaluării la copil presupune măsurarea progresului individual al acestuia. În
cadrul raportării evaluării la curriculum se apreciază performanțele elevului în procesul
educațional, axat pe adaptări (strategii de predare-învățare-evaluare) sau modificări
curriculare.
Evaluarea progresului școlar al copiilor cu CES care au parcurs discipline școlare prin
curriculum general cu adaptarea strategiilor de predare-învățare-evaluare (CGA) se
realizează în baza reglementărilor generale privind conținutul evaluării.
Evaluarea progresului școlar al copiilor cu CES care au parcurs discipline școlare prin
curriculum modificat (CM) se realizează în baza probelor/sarcinilor individualizate,
axate pe finalitățile și conținuturile stabilite în curriculumul modificat, cu sau fără adaptarea
tehnologiilor de evaluare, în condiții generale sau specifice, după caz.
4. CONCLUZII
Pentru a menține procesul educațional într-o stare funcțională și eficientă permanentă,
capabil să răspundă la transformările care au loc în societate în general, și în sistem
educațional în particular, este necesară o adaptare permanentă a acestuia la necesitățile
fiecărui copil. În acest sens, din perspectiva calității, se impun schimbări structurale, în
conținut, în proiectarea, organizarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare.
Axarea pe individualizarea procesului educațional, prin racordare la necesitățile individuale
ale fiecărui copil, rămâne a fi o prioritate a sistemului de învățământ actual.
15
BIBLIOGRAFIE:
1. Bodorin, C., Botnaru, V., Bulat, G., Chicu, V., etc. Educație Incluzivă. Unitate de
curs, Ministerul Educației, Lumos Moldova, Chișinău, 2012.
2. Brunner, Jerome, Seymour, ”Pentru o teorie a instruirii”, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1970.
3. Bulat, G., Asistenţa copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, Chişinău, 2015.
4. Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014, MO, nr. 319-324,
art. Nr. 634.
5. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (Legea nr.166 din 9
iulie 2010). http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335376
6. Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera, Chișinău, 2000.
7. Curriculumul Național, Chișinău, 2010.
8. Eftodi, A., Planul educaţional individualizat. Structură-model şi ghid de
implementare, Ministerul Educației, Lumos Moldova, Editura Cetatea de Sus,
Chișinău, 2012.
9. Educația Incluzivă - ghid metodologic pentru instituțiile de învățământ primar și
secundar general, Keystone Moldova, Chișinău, 2013.
10. Gherguţ, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Editura Polirom, Iași,
2006.
11. Indexul incluziunii școlare (traducere M. Pantea), Centre for Studies on Inclusive
Education (CSIE), 2003.
12. Hadîrcă, M., Cazacu, T., Adaptări curriculare și evaluarea progresului școlar în
contextul educației incluzive, Chișinău 2012.
13. Prenton, K., Planificarea în contextul ameliorării școlare. Dezvoltarea unei școli
incluzive. Ghidul managerului din învățământ. Editura Didactică şi Pedagogică,
R.A., București, 2007.
14. Vrăsmaș, E., Dificultățile de învățare în școală – domeniu nou de studiu și
aplicație, București, 2007.
15. Programul de dezvoltare a educației incluzive în Republica Moldova pentru anii
2011 – 2020,
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=339343&lang=1
16. Standarde de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general
din perspectiva școlii prietenoase copilului, Chișinău, 2013.
http://particip.gov.md/public/documente/137/ro_855_Standarde-calitate.pdf
17. Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2012-2020„Educația-2020”
(proiect).
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=1112
16