Nikita Khrushchev

Download as rtf, pdf, or txt
Download as rtf, pdf, or txt
You are on page 1of 2

Nikita Sergeyevich Khrushchev

Nikita Sergeyevich Khrushchev (15 April/3 April] 1894 – 11 September 1971) led the Soviet Union
during part of the Cold War as the first secretary of the Communist Party of the Soviet Union from 1953
to 1964 and as chairman of the Council of Ministers (or premier) from 1958 to 1964. Khrushchev was
responsible for the de-Stalinization of the Soviet Union, for backing the progress of the early Soviet
space program, and for several relatively liberal reforms in areas of domestic policy. Khrushchev's party
colleagues removed him from power in 1964, replacing him with Leonid Brezhnev as First Secretary and
Alexei Kosygin as Premier.
Khrushchev was born in 1894 in the village of Kalinovka, close to the present-day border between
Russia and Ukraine. He was employed as a metal worker during his youth, and he was a political
commissar during the Russian Civil War. With the help of Lazar Kaganovich, he worked his way up the
Soviet hierarchy. He supported Joseph Stalin's purges, and approved thousands of arrests. In 1938, Stalin
sent him to govern the Ukrainian SSR, and he continued the purges there. During World War II,
Khrushchev was again a commissar, serving as an intermediary between Stalin and his generals.
Khrushchev was present at the bloody defense of Stalingrad, a fact he took great pride in throughout his
life. After the war, he returned to Ukraine before being recalled to Moscow as one of Stalin's close
advisers.
On 5 March 1953, Stalin's death triggered a power struggle in which Khrushchev emerged victorious
upon consolidating his authority as First Secretary. On 25 February 1956, at the 20th Party Congress, he
delivered the "Secret Speech", which denounced Stalin's purges and ushered in a less repressive era in
the Soviet Union. His domestic policies, aimed at bettering the lives of ordinary citizens, were often
ineffective, especially in agriculture. Hoping eventually to rely on missiles for national defense,
Khrushchev ordered major cuts in conventional forces. Despite the cuts, Khrushchev's rule saw the most
tense years of the Cold War, culminating in the Cuban Missile Crisis.
Khrushchev's popularity was eroded by flaws in his policies. This emboldened his potential opponents,
who quietly rose in strength and deposed the Premier in October 1964. However, he did not suffer the
deadly fate of previous Soviet power struggles, and was pensioned off with an apartment in Moscow and
a dacha in the countryside. His lengthy memoirs were smuggled to the West and published in part in
1970. Khrushchev died in 1971 of a heart attack.

Nikita Hrușciov

Nikita Sergheevici Hrușciov (3/15 aprilie 1894– 11 septembrie 1971) a condus Uniunea Sovietică în
timpul Războiului Rece ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1953 și 1964,
și ca președinte al Consiliului de Miniștri între 1958 și 1964. Hrușciov a fost responsabil pentru
destalinizarea Uniunii Sovietice, pentru susținerea primelor progrese ale programului spațial sovietic și
pentru mai multe reforme de un relativ liberalism în unele arii ale politicii interne. Colegii de partid l-au
înlăturat de la putere în 1964, înlocuindu-l cu Leonid Brejnev ca secretar general și cu Alexei Kosîghin ca
premier.
Hrușciov s-a născut în satul Kalinovka în 1894, aproape de actuala frontieră între Rusia și Ucraina. A
lucrat ca muncitor siderurgic în tinerețe, și în timpul Războiului Civil Rus a fost comisar politic. Cu ajutorul
lui Lazar Kaganovici, a avansat în ierarhia sovietică. A susținut epurările lui Iosif Stalin, și a aprobat mii de
arestări. În 1939, Stalin l-a trimis să guverneze Ucraina sovietică, unde a continuat epurările. În al Doilea
Război Mondial, Hrușciov a fost din nou comisar, servind ca intermediar între Stalin și generalii săi.
Hrușciov a fost prezent la sângeroasa bătălie de la Stalingrad, fapt cu care s-a mândrit toată viața sa.
După război, a revenit în Ucraina înainte de a fi rechemat la Moscova pentru a fi unul din cei mai
apropiați consilieri ai lui Stalin.
În 5 martie 1953, moartea lui stalin a provocat o luptă pentru putere din care Hrușciov a iesit victorios
consolidându-și autoritatea ca secretar generla. La 25 februarie 1956, la Congresul al XX-lea, el a ținut
„Discursul Secret”, în care a denunțat epurările staliniste și prin care a deschis o perioadă de reducere a
represiunilor în Uniunea Sovietică. Politicile sale interne, ce au avut ca scop ameliorarea vieții cetățenilor
obișnuiți, au fost de multe ori ineficiente, în special în domeniul agriculturii. Sperând că în cele din urmă
se va baza pe rachete în domeniul apărării, Hrușciov a redus mult forțele convenționale. În ciuda acestor
reduceri, anii lui Hrușciov au fost printre cei mai tensionați din Războiul Rece, ei culminând cu criza
rachetelor din Cuba.
Popularitatea lui Hrușciov a fost erodată de greșeli în politica sa. Asta ia încurajat pe rivali, ce au
acumulat treptat putere și l-au înlăturat pe premier în octombrie 1964. El nu a mai fost ucis, ca alții
înfrânți în luptele pentru putere anterioare, și a fost pensionat cu un apartament în Moscova și cu o
dacea la țară. Memoriile sale au fost scoase clandestin din țară și publicate parțial în Occident în 1970.
Hrușciov a murit din cauza unui infarct în 1971.

You might also like