Mihai Iovanel
Mihai IOVĂNEL (b. 1979) earned his PhD from the University of Bucharest and is currently Senior Researcher at the “G. Călinescu” Institute of Literary History and Theory of the Romanian Academy. He wrote 70 articles for the „General Dictionary of the Romanian Literature” (7 vols., 2004-2009) and was one of the editors of the „Dictionary of Romanian Literature” (2 vols., 2012). He also co-authored the „Chronology of Romanian Literary Life: 1944-1964” (10 vols., 2010-2013). He co-edited the „General Dictionary of the Romanian Literature”, 2nd edition (8 vols. 2016-2021). Books: „Evreul improbabil. Mihai Sebastian: o monografie ideologică” (The Improbable Jew. Mihail Sebastian: An Ideological Monograph) (2012); „Roman polițist” (Detective Novel) (2015); „Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc” (The Ideologies of the Romanian Post-Communist Literature) (2017), „Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020” (The History of the Contemporary Romanian Literature: 1990-2020 (2021.
Mihai IOVĂNEL (n. 1979), critic și istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universității București, unde a obținut, în 2011, doctoratul în filologie. Este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, fiind până în prezent implicat în proiecte ca „Dicționarul general al literaturii române” (7 vol., 2004-2009), „Cronologia vieții literare românești. Perioada postbelică, 1944-1965” (10 vol., 2010-2012); face parte din echipa de coordonare și revizie a lucrărilor „Dicționarul literaturii române” (2 vol., 2012) și „Dicționarul general al literaturii române”, ediția a II-a (8 vol. 2016-2021). Pentru acesta din urmă a scris peste 200 de articole. A fost redactor la revista „Cultura” (2005-2015) și membru fondator al platformei CriticAtac. A publicat numeroase articole, cronici literare, studii și eseuri, precum și volumele „Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică” (Editura Cartea Românească, 2012), „Roman polițist” (Editura Tact, 2015), „Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017), „Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020” (Editura Polirom, 2021). Este unul dintre coautorii volumelor „Romanian Literature as World Literature”, editat de Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian (Bloomsbury Academic, 2017), „Ruralism and Literature in Romania”, editat de Ștefan Baghiu, Vlad Pojoga, Maria Sass (Peter Lang, 2019), „Theory in the "Post" Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons”, editat de Alexandru Matei, Christian Moraru, Andrei Terian (Bloomsbury Academic, 2021), „Beyond the Iron Curtain: Revisiting the Literary System of Communist Romania”, editat de Ștefan Baghiu, Ovio Olaru, Andrei Terian (Peter Lang, 2021). Scrie recenzii pentru platforma Scena9.ro.
Address: Mihai Iovănel, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, București, Romania.
E-mail: mihai.iovanel@gmail.com
Mihai IOVĂNEL (n. 1979), critic și istoric literar. A studiat la Facultatea de Litere a Universității București, unde a obținut, în 2011, doctoratul în filologie. Este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, fiind până în prezent implicat în proiecte ca „Dicționarul general al literaturii române” (7 vol., 2004-2009), „Cronologia vieții literare românești. Perioada postbelică, 1944-1965” (10 vol., 2010-2012); face parte din echipa de coordonare și revizie a lucrărilor „Dicționarul literaturii române” (2 vol., 2012) și „Dicționarul general al literaturii române”, ediția a II-a (8 vol. 2016-2021). Pentru acesta din urmă a scris peste 200 de articole. A fost redactor la revista „Cultura” (2005-2015) și membru fondator al platformei CriticAtac. A publicat numeroase articole, cronici literare, studii și eseuri, precum și volumele „Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică” (Editura Cartea Românească, 2012), „Roman polițist” (Editura Tact, 2015), „Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017), „Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020” (Editura Polirom, 2021). Este unul dintre coautorii volumelor „Romanian Literature as World Literature”, editat de Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian (Bloomsbury Academic, 2017), „Ruralism and Literature in Romania”, editat de Ștefan Baghiu, Vlad Pojoga, Maria Sass (Peter Lang, 2019), „Theory in the "Post" Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons”, editat de Alexandru Matei, Christian Moraru, Andrei Terian (Bloomsbury Academic, 2021), „Beyond the Iron Curtain: Revisiting the Literary System of Communist Romania”, editat de Ștefan Baghiu, Ovio Olaru, Andrei Terian (Peter Lang, 2021). Scrie recenzii pentru platforma Scena9.ro.
Address: Mihai Iovănel, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, București, Romania.
E-mail: mihai.iovanel@gmail.com
less
Related Authors
Angela Ndalianis
Swinburne University of Technology, Hawthorn
Armando Marques-Guedes
UNL - New University of Lisbon
Giulia Sissa
Ucla
Chris Pak
Swansea University
Julia Hell
University of Michigan
Rob S E A N Wilson
University of California, Santa Cruz
Michaela Valente
Università degli Studi "La Sapienza" di Roma
Tommaso di Carpegna Falconieri
Urbino "Carlo Bo"
Thomás A S Haddad
Universidade de São Paulo
John Tolan
Université de Nantes
InterestsView All (7)
Uploads
Books by Mihai Iovanel
Books Chapters by Mihai Iovanel
Papers by Mihai Iovanel
and local materials. Secondly, that the communist period (1948–1989) is the reference period for the development of the popular fiction in Romania.
Keywords: popular fiction, Science Fiction, fantasy, detective novel, thriller.
(Rezumat)
Acest articol prezintă din punct de vedere istoric, din secolul al XIX-lea până în prezent, evoluția principalelor genuri paraliterare din România (literatura science-fiction și fantasy, literatura polițistă, literatura de tip thriller). Studiul se bazează din punct de vedere teoretic pe o dublă ipoteză. În primul rând, că evoluția acestor genuri urmează „legea” Fredric Jameson–Franco Moretti potrivit căreia în culturile periferice romanul este importat ca o formă de compromis între o formă occidentală și un fond local. În al doilea rând, că perioada de referință pentru dezvoltarea ficțiunii populare în România este perioada comunistă (1948–1989).
and local materials. Secondly, that the communist period (1948–1989) is the reference period for the development of the popular fiction in Romania.
Keywords: popular fiction, Science Fiction, fantasy, detective novel, thriller.
(Rezumat)
Acest articol prezintă din punct de vedere istoric, din secolul al XIX-lea până în prezent, evoluția principalelor genuri paraliterare din România (literatura science-fiction și fantasy, literatura polițistă, literatura de tip thriller). Studiul se bazează din punct de vedere teoretic pe o dublă ipoteză. În primul rând, că evoluția acestor genuri urmează „legea” Fredric Jameson–Franco Moretti potrivit căreia în culturile periferice romanul este importat ca o formă de compromis între o formă occidentală și un fond local. În al doilea rând, că perioada de referință pentru dezvoltarea ficțiunii populare în România este perioada comunistă (1948–1989).
„Pentru o nouă cultură critică românească” este o carte-manifest al cărei obiectiv prim este de a evalua și a transforma cultura critică naţională. Cum, în ce condiţii materiale și cu ce efecte cognitive și politice se produc critica literară și discursul intelectual românesc în ansamblul lui, care sunt metodele și valorile astfel puse în joc, cum navighează acestea de-a lungul și de-a latul diferitelor geografii disciplinare, în interesul cui o fac și ce impact au ele sunt doar câteva dintre întrebările la care acest volum își propune să răspundă. Tot ce se concepe, se scrie și se difuzează în materie de analiză critică și, mai larg, de intervenţie publică pe teme culturale și sociale – fie că e vorba de un nou roman sau de controversele pe marginea corectitudinii politice – presupune și perpetuează, afirmă autorii cărţii de faţă, un anume sistem critic. Acest sistem, mai susţin ei, este anacronic, ineficient și injust, dar este apărat cu obstinaţie pentru că servește un anumit establishment și statu quo cultural-politic. Pentru o nouă cultură critică românească pledează pentru schimbarea culturii critice dominante și pentru aducerea ei neîntârziată în secolul al XXI-lea.