Tumori maligne

Carcinom bazocelular Carcinom spinocelular Schir mamar Adenocarcinom de colon Metastaza limfoganglionara de adenocarcinom Sarcom Osteosarcom Condrosarcom

Caracteristicile tumorilor maligne

Crestere rapida Crestere infiltrativa Celule anaplazice (pleomorfism celular, hipercromazie, nuclei cu nucleoli mari) Figuri mitotice frecvente Mitoze anormale Recurente locale Metastaze la distanta

Carcinom bazocelular
Sinonime: epiteliom bazocelular

Carcinom bazocelular

Leziune care apare la persoane varstnice Predilectie pentru pielea expusa la soare (fata, maini) Tumora epiteliala cutanata maligna caracterizata prin proliferarea de celule bazaloide (celule germinale) cu formarea de insule, cordoane si travee.

Macroscopie:

Leziune mica, ferma, bine circumscrisa, perlata cu vase de sange ce au un aspect de panza de paianjen (telangiectazii)

Tumora ulcerata, cu margine perlata; poate invada si distruge structurile profunde

Carcinom bazocelular

Microscopic:

Cuiburi sau insule de celule bazaloide ce au la periferie dispozitie in palisada Celulele bazaloide au nucleu ovalar, cromatina densa, citoplasma redusa Celulele bazaloide sunt uniforme, cu activitate mitotica intensa si numerosi corpi apoptotici Caracteristic apare artefact de retractie intre celulele periferice dispuse in palisada si stroma normala Limita profunda este neteda fapt ce ne indica o capacitate infiltrativa redusa

Carcinom spinocelular
Sinonime: carcinom epidermoid, carcinom cu celule scuamoase

Carcinom spinocelular
Tumora maligna cu origine la nivelul epiteliului scuamos Mai frecventa la peste 60 ani Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioara a fetei, urechi, buza inferioara, fata dorsala a mainilor

Macroscopic:

Formatiune tumorala excavata, indurata cu hiperkeratoza si ulceratie in suprafata

Microscopic:
Parakeratoza (moderataconfluenta) Proliferare epidermala cu atipii celulare prezente pe intreaga grosime a acestuia Formarea de perle de keratina (ortokeratozice; parakeratozice) Necroza parcelara Partea inferioara a tumotii prezinta un pattern infiltrativ Celulele au nuclei mari, hipercromi

Adenocarcinom de colon

Mucoasa colonica normala

Notiuni de histologie

Sectiune transversala

Sectiune longitudinala

Sectiune transversala Sectiune longitudinala

Definitie

Tumora maligna epiteliala avand originea la nivelul colonului

Incidenta maxima: 60-79 ani

< 20% inainte de 50 ani

Factori de risc:

Polipi colorectali
Antecedente herodocolaterale de cancer de colon Colita ulcerativa Dieta

Macroscopic:
Localizare frecventa: cec, colon ascendent si sigmoid Tumorile colonului drept sunt mai mari, exofitice (polipoide) si in general nu produc obstructie (exceptie afectarea valvei ileocecale) Tumorile maligne ale colonului stang sunt frecvent obstructive (ulcero-infiltrative) si au tendinta de a ocupa intreaga circumferinta

Etiopatogenie

Macroscopic:

Microscopic:
Structuri glandulare delimitate de celule neoplazice Celulele pot fi stratificate si au nuclei hipercromi, de dimensiuni mari, nucleoli Absenta celulelor caliciforme Activitate mitotica

Adenocarcinom colonic bine diferentiat

Microscopic:

Carcinom colorectal

Metastaza ganglionara de adenocarcinom

Metastaza
Extinderea unei boli de la nivelul unui organ/ a unei parti dintr-un organ la un alt organ/ la o parte a unui organ nonadiacent De la nivelul tumorii primare celulele tumorale patrund in limfatice sau in vasele sanguine si ajung la nivelul altui tesut tumora metastatica/secundara

Osteosarcomul

Osteosarcomul

Tumora maligna primara osoasa producatoare de osteoid; cea mai frecventa t.m. primara osoasa distributia bimodala, primul varf (10-20 ani) iar al II-lea (>50 ani) 60% dintre pacienti <25 ani Mai frecvent la

Localizare: metafiza femurului distal (cel mai frecvent), tibie proximala, metafiza ssi diafiza humerusului proximal Pacienti> 50 ani, scheletul axial si oasele plate sunt mai frecvent afectate Clinic: durere, tumefactie, limitarea miscarii membrului afectat Tegumentul supraiacent regiunii afectate este cald si are o vascularizatie accentuata LDH si fosfataza alcalina in ser

Macroscopic
Tipic tumora este localizata la nivelul metafizei oaselor lungi Pe sectiune aspect neomogen dpdv al culorii, consistentei si gradului de osificare 25% dintre t. au o cantitate importanta de cartilaj Cand tumora creste la suprafata osului, periostul ridicat de tesutul tumoral formeaza un triunghi (triunghiul Codman)aspect identificat radiologic

Microscopic:

Celule tumorale sarcomatoase producatoare de osteoid si matrice extracelulara Osteoidul:

apare ca o substanta eozinofila sticloasa avand contur neregulat este inconjurat de osteoblaste prezent in cantitati variabile

Pleomorfism celular: celule fusiforme, rotunde, ovalare, epitelioide, plasmocitoide, celule gigante mono- si multinucleate

Microscopic:
Celulele tumorale au atipii marcate si numeroase mitoze, frecvent atipice Matricea extracelulara poate fi: osteoblastica (50%), fibroblastica (25%) si condroblastica (25%) Diferentierea cartilaginoasa poate sa fie extensiva, dar productia de osteoid este prezenta Diferentierea fibroblastica aspect de fibrosarcom / HFM cu celule pleomorfe si mitoze frecvente

Condrosarcomul

25% dintre tumorile primare osoase

Incidenta: decadele 5-6; rar<40 ani Repartitie egala pe sexe Localizare: pelvis, coaste, femur proximal, humerus proximal Dureri intermitente, mai accentuate noaptea

Macroscopic
Pe suprafata de sectiune: lobuli cu aspect cartilaginos normal cu mineralizare periferica Focal arii de hemoragie necroza Cortex frecvent erodat sau distrus, extensie in tesutul adipos adiacent

Condrosarcom

Microscopic:

Celulele tumorale produc matrice cartilaginoasa Celulele tumorale sunt uniform distribuite si au aspectul condrocitelor normale si ocupa lacune intr-o matrice mixoida sau hialina calcificata Arhitectura lobulata evidenta, lobulii sunt neregulati, separati prin benzi fine de tesut fibrovascular La periferia leziunii lobulii pot infiltra corticala si/sau medulara osoasa

3 grade de diferentiere
Gradul I (G I): aspect asemanator cu t cartilaginoasa benigna (encondromul), dar celularitatea este ; ocazional nuclei hipercromi in volum si nuclei dubli Gradul II (G II): celularitate , nuclei hipercromi / nucleoli proeminenti; celule binucleate frecvente, nuclei atipici; modificari mixoide frecvente Gradul III (G III): celularitate , atipii nucleare proeminente, mitoze multiple (>1/mitoza pe HPF)

Condrosarcom bine diferentiat (GI)

Condrosarcom (G II)

Condrosarcom

Schir mamar

Notiuni de anatomie
Ducte sau acini Lobuli Ducte terminale Duct lactifer Sinus lactifer Mamelon

Glanda mamara -histologie

Cancerul de glanda mamara

Cel mai frecvent in USA Diagnosticat frecvent dupa 50 de ani Masa palpabila/anomalii pe mamografie In stadii avansateaderenta la tegument, edem (aspect de coaja de portocala), retractie mamelonara, sangerari, ulceratii tegumentare

Macroscopic:
Masa tumorala de consistenta crecuta, cu aspect stelat Leziunea stelata are culoare albiciosa-galbuie cu striuri ce pleaca din centru spre tesutul adipos din jur; tipic leziunea stelata se asociaza cu fibroza extensiva (carcinom schiros) Nodul alb-galbui cu zone de necroza si mici focare de calcificare Dimensiuni variabile

Microscopic:

Celule tumorale dispuse in grupuri, cuiburi, cordoane, plaje solide celule neoplazice izolate Structurile glandulare/tubulare nu prezinta stratul de celule mioepiteliale T. bine diferentiate, compuse din celule cu nuclei mici, rotunzi, uniformi, lipsiti de nucleoli, care formeaza tubi sau glande; activitate mitotica redusa/absenta T. slab diferentiate au nuclei mari, pleomorfi, cu nucleoli proeminenti si mitoze frecvente; predomina patternul solid; formare redusa de tubi.

Microscopic
Infiltrat limfoplasmocitar peritumoral dens in 20% dintre cazuri Invazie vasculara (sanguina si limfatica) perineurala este frecventa Leziuni in situ in zonele adiacente Gradul histologic (scor Bloom- Richardson) in functie de:

Formarea

de tubi Pleomorfismul nuclear Activitatea mitotica

Stabilirea gradului histologic in functie de aspectele arhitecturale si citologice

Gradul histologic

Formare de tubi:
1

punct > 75% din tumora; 2 puncte: 10-75% din tumora; 3 puncte: < 10% din tumora)

Numarul mitozelor din cea mai activa arie; 10/HPF Pleomorfism nuclear
1

punct: nuclei de marimea celor din ductele normale; 2 puncte: moderata variabilitate de forma si marime; 3 puncte:marcata variabilitate de forma si marime)

Principalele tipuri histologice de cancer de glanda mamara

Carcinom in-situ 15-30%
ductal (DCIS) lobular (LCIS) 80% 20%

Carcinom invaziv 70-85%

ductal lobular tubular coloid medular papilar 80% 10% 10%

Carcinom lobular infiltrativ

5-15% dintre carcinoamele invazive ale gl. mamare 45-55 ani Macroscopic: masa tumorala cu margini slab definite, nedureroasausoara ingrosare sau nodularitate 15-30% multicentrice

Microscopic:

Tipul clasic de crestere este cel liniar/ in sir indian intr-o stroma fibrotica Alte tipuri de crestere:
Solid:

insule tumorale neregulate Tubulo-lobular: formare de tubi mici cu infiltrare liniara Alveolar: agregate de celule mici, rotunde, separate prin tesut fibros

Celulele mici si uniforme pot prezenta vacuole intracitoplasmatice (contin sialomucine- coloratii speciale cu mucicarmin si Alcian blue-PAS) Frecvent asociat cu LCIS

Carcinom lobular invaziv